Warehouses De Pauw (WDP),cel mai mare dezvoltator ºi operator despaþii logistice ºi industriale din Benelux(Belgia, Olanda ºi Luxemburg), areplanuri ambiþioase de expansiune pepiaþa de profil din România.

C o mp a ni a d e þ i ne p e p l a n l o c a lterenuri însumând aproximativ 200 dehectare, pe care intenþioneazã sãdezvolte un portofoliu strategic de zeceparcuri logistice ºi industriale. Acesteavor fi amplasate în locuri cu acces laautostrãzi ºi drumuri principale ºi voraccede la titulatura de „parc industrial”,pentru a beneficia de facilitãþile fiscale

acordate de legislaþia româneascã, ne-adeclarat Valentin Stãnciulescu, businessdevelopment manager WDP România.

Majoritatea terenurilor achiziþionatede companie în România se aflã înarealul municipiilor Ploieºti, Piteºti,Constanþa, Braºov ºi Bucureºti, fãrã a selimita însã la acestea. Pentru cele maib u n e p a r c e l e , p e n t r u c a r e º i - a um a n i f e s t a t i n t e r e s u l p o t e n þ i a l ichiriaºi-ancorã, compania a obþinuttitulatura de „parc industrial”. Acesteaurmeazã sã fie dezvoltate conformcerinþelor clienþilor. Compania îºipropune sã se extindã ºi în alte zone, la

cererea cl ienþi lor ºi în funcþie dedimensiunea proiectelor în cauzã.

Anul acesta, compania a începutdezvoltarea unui nou parc industrial înCodlea, lângã Braºov. Prima fazã (5.000mp) urmeazã sã fie livratã la sfârºitulanului curent.

În prezent, compania opereazã unparc industrial în localitatea Oarja,lângã Piteºti, cuprinzând unitãþi deproducþie din industria auto pe osuprafaþã de aproape 6.900 mp.

S t r a t e g i a c o m p a n i e i v i z e a z ãconstrucþia de spaþii industriale petoate parcelele din locaþii strategice.Politica privind dezvoltarea prevedeînsã începerea lucrãrilor de construcþiedoar în momentul în care proiectul area s i g u r a t u n c h i r i a º p r i n c i p a l .„Dezvoltarea speculativã implicã riscurimari în condiþiile actuale de piaþã dinRomânia, cu atât mai mult cu cât piaþaeste destul de maturã”, argumenteazãValentin Stãnciulescu.

De asemenea, WDP va mai dezvolta înacest an ºi un parc fotovoltaic de 6 MWîn localitatea Sãruleºti, din judeþulCãlãraºi, ne-a mai precizat domnulStãnciulescu.

Implicarea companiei în sectorule n e r g i e i r e g e n e r a b i l e , c â t º ip r e o c u p a r e a p e n t r u c e r t i f i c a r e asustenabilitãþii proiectelor dezvoltate

(în sistem BREEAM) are douã motiveprincipale: pe de o parte, deoareceWDP, ca organizaþie, este interesatã sãcontribuie la o dezvoltare regionalãsustenabilã a României, iar pe de altãparte pentru a putea oferi clienþilorcosturi administrative mai mici ºipreþuri foarte atractive pentru energia„verde” produsã ºi furnizatã lor. Încondiþiile actuale, acesta constituie uni m p o r t a n t a v a n t a j c o m p e t i t i v ,considerã domnul Stãnciulescu.

În opinia reprezentantului WDP, piaþaromâneascã de spaþii industriale ºilogistice este de ceva timp o piaþãmaturã, fapt vizibil prin prezenþa unorjucãtori puternici, cei mai mulþi dintre eifocalizaþi pe o anumitã regiune saug r u p d e cl i enþ i . F o l os i nd u - s e d eexperienþa acumulatã în timp, WDPpune accentul pe dezvoltarea unorrelaþii reciproc avantajoase cu clienþiisãi , punând la dispoziþia lor atâtclãdirile, cât ºi infrastructura necesarã.Într-o astfel de piaþã competitivã, WDPse ghideazã dupã principiul „one stop,one shop”, adicã asigurã un cumul deservicii: construcþii la cerere, finanþare,dezvoltare, activitate propriu-zisã deconstrucþii, cât ºi servicii administrative,mai spune domnul Stãnciulescu.

13

WDP construieºte în România un parc industrial ºiun proiect fotovoltaic

Parcuri industriale

În 2013, administratorii parcului industrial SemaParc din Bucureºti intenþioneazã sã extindã spaþiiledestinate activitãþilor de producþie ºi depozitare cu15.000 mp. Aceastã investiþie presupune executareaunor lucrãri de modernizare a unei hale existente ºidotarea acesteia cu toate facil itãþile necesaredesfãºurãrii unor astfel de activitãþi. Proprietarii maia u î n v e d e r e º i c o n t i n u a r e a m o d e r n i z ã r i iinfrastructurii: drumuri, alei, utilitãþi, precum ºi încreºterea eficienþei energetice. Finalizarea proiectelorva avea loc în mai multe etape, însã nu mai târziu desfârºitul anului 2014, ne-a declarat Adrian Coralevici,director general al societãþii de administrare a parcului

industrial Sema Parc.“Dacã perspectivele vor fi favorabile, vor fi iniþiate ºi

alte investiþii care sã conducã la crearea de noi locuride muncã ºi de creºterea potenþialului de dezvoltare aparcului industrial”, adaugã domnul Coralevici.

Primul trimestru al anului 2013 nu a fost unulîncurajator, volumul tranzacþiilor situându-se cuaproximativ 2% sub nivelul aceleiaºi perioade a anuluitrecut. Apetitului investitorilor s-a diminuat în toatedomeniile, cele mai active companii rãmânand încontinuare cele de IT ºi servicii profesionale, remarcãdomnul Coralevici.

În prezent, gradul de ocupare în Sema Parc este de

87%, în primul trimestru al anului 2013 fiind atraºiºapte clienþi noi. Fiind vorba de un parc industrial,clienþii atraºi sunt cei a cãror activitate presupuneexistenþa atât a spaþiilor de depozitare/producþie, câtºi a celor de birouri.

Chiria practicatã în parcul industrial variazã înfuncþie de dotãrile solicitate de cei care îºi desfãºoarãactivitatea aici. Pentru spaþiile de birouri se încadreazãîntre 7 ºi 7,5 euro pe mp pe lunã, pentru spaþii dedepozitare / producþie între 4 ºi 4,5 euro pe mp, iarpentru platforme betonate între 1 ºi 1,5 euro pe mp.

Noi spaþii de producþie în Sema Parc

Sema Parc este un parc industrial amplasat peSplaiul Independenþei din Bucureºti, în sectorul 6.Parcul se întinde pe 16,5 hectare din fostaplatformã Semãnãtoarea. Parcul este administratde compania Sema Parc.

14 Bursa Construcþiilor nr. 4 / 2013

Anul acesta v o r c o n t i n u ainvestiþiile în realizarea infrastructuriid e u t i l i t ã þ i î n P a r c u l I n d u s t r i a lEurobusiness I, deþinut de PrimãriaOradea. La sfârºitul lunii mai urmau sãfie încheiate lucrãrile aferente primeietape, în valoare de 15 milioane deeuro.

Începând cu cea de-a doua parte aanului vor demara lucrãrile pentruextinderea reþelelor de utilitãþi (etapa adoua), în valoare de 4,6 milioane dee u r o . T e r m e n u l p r e v ã z u t p e n t r urealizarea lucrãrilor este de un an.

La mijlocul lunii mai era în pregãtireprocedura de licitaþie publicã pentrucontractarea lucrãrilor, ne-a declaratD e l i a U n g u r , g e n e r a l m a n a g e rEurobusiness Oradea Industrial Park.

E f i c i e n þ a e n e r g e t i c ã d e v i n e u no b i e c t i v i m p o r t a n t a t â t p e n t r ufuncþionalitatea parcurilor industriale,cât º i pentru Municipiu l Oradea.A b o r d â n d s t r i c t t e m a p a r c u r i l o rindustriale, investiþiile deja realizate lanivelul utilitãþilor au înglobat mãsuri dee f i c i e n t i z a r e e n e r g e t i c ã : t r a n s-formatoare de energie electricã deultimã generaþie, soluþii de evacuare aapelor pluviale prin sisteme de filtraref o l o s i n d f o r þ a g r a v i t a þ i o n a l ã º idiminuând astfel consumul de energieelectricã pe care grupuri de pomparel-ar fi generat etc.

Municipalitatea Orãdeanã pregãteºteun plan de schimbare a iluminatului

public convenþional cu iluminat maieficient ºi economic prin corpuri dei l u m i n a t c u L E D . M o d e r n i z a r e asistemului de iluminat va cuprinde ºicele douã parcur i industr ia le aleoraºului, adaugã doamna Ungur.

Î n c e p â n d c u a n u l 2 0 0 8municipal itatea orãdeanã, uniculacþionar al parcului industrial, a dus opoliticã de atragere a investitorilorstrãini strategici dar ºi de susþinere acompaniilor locale prin oferirea deamplasamente dotate cu utilitãþi ºi lap r e þ u r i c o m p e t i t i v e î n p a r c u r i l eindustriale nou înfiinþate. În paralel,municipalitatea a promovat o politicãfiscalã care sã încurajeze investiþiile ºisã acorde sprijin la demararea activitãþiicompaniilor ºi ulterior.

De la momentul înfiinþãrii, în 2009,Parcul Industrial Eurobusiness I aînregistrat un trend constant ascen-dent, în fiecare an reuºind sã atragã oinvestiþie majorã (de peste 10 milioanede euro).

Încurajatã de rezultatele din primulparc industrial, Primãria Oradea aînfiinþat în 2012 Parcul IndustrialEurobusiness II. Acesta a fost gânditpentru susþ inerea compani i lor º imediului de afaceri local. Prioritateapentru anul 2013 este asigurareac o n d i þ i i l o r p e n t r u c o n t i n u a r e aactivitãþii investirorilor deja localizaþi, înparalel purtându-se negocieri cu alþiinvestitori. „S-a constatat un interes

crescut din partea companiilor localec a r e m o m e n t a n î º i d e s f ã º o a r ãactivitatea în alte locaþii închiriate înoraº, improprii unei viitoare dezvoltãri.Având în vedere poziþia strategicã,Oradea rãmâne o destinaþie atractivãpentru investitorii strãini care doresc sãproducã în Romania ºi sã-îi livrezep r o d u s e l e î n E u r o p a d e V e s t ” ,subliniazã Delia Ungur.

Redevenþa practicatã în parcurileEurobusiness porneºte de la 0,32 europe mp pe an. „Nu avem în vederem o d i f i c a r e a c o n d i þ i i l o r o f e r i t ecompaniilor în parcurile industriale”,menþioneazã managerul EurobusinessOradea Industrial Park.

Î n l u n a m a i , P a r c u l I n d u s t r i a l

Eurobusiness I înregistra un grad deo c u p a r e d e 5 9 % d i n s u p r a f a þ ad i s p o n i b i l ã p e n t r u c o n c e s i o n a t .Suprafaþa totalã a parcului este de 121ha din care 23,8 ha sunt zone ocupatede reþelele de utilitãþi publice.

Parcul Industrial Eurobusiness IIacoperã o suprafaþã de 23,8 ha din care2,7 vor fi ocupate de reþele de utilitãþipublice. Gradul de ocupare era în lunamai de 61%.

În acest an au fost semnate noicontracte de concesiune pentru ambelelocaþii Eurobusiness din Oradea, a maiprecizat doamna Ungur.

Continuã investiþiile în infrastructura Parcului IndustrialEurobusiness I

Parcuri industriale

15

Parcurile industriale au rol important înatragerea ºi menþinerea investitori lor privaþi ,înfiinþarea de unitãþi de producþie, crearea de locuri demuncã ºi prosperitate. Cu toate acestea, România estedeficitarã la acest capitol. În prezent sunt recunoscuteoficial 54 de parcuri industriale la nivel naþional, carebeneficiazã ºi de facilitãþi fiscale oferite de stat. Laacestea se adaugã alte 15 - 20 de entitãþi similare, darcare nu au titulatura de parc industrial, ne-a declarating. Traian Bãrbat, secretar executiv al AsociaþieiParcurilor Industriale, Tehnologice, ªtiinþifice ºi aIncubatoarelor de Afaceri din România (APITSIAR).

În comparaþie, situaþia este mult mai bunã în rândulcelorlalte foste state sovietice din regiune. Deex empl u , C ehi a d eþ i ne pes te 2 2 0 d e par cu r iindustriale, Ungaria în jur de 210, iar Slovacia 80, cutoate cã aceste þãri sunt mai mici decât România.

Regiunile din România cu tradiþie în dezvoltareaeconomicã dispun de suficiente spaþii industriale ºi laun nivel calitativ superior, sub influenþa cererii ºi agradului înalt de tehnicitate al firmelor rezidente înparcuri. În schimb, peste 25 judeþe din þarã fie nudispun de niciun parc industrial, fie au doar unul,maxim douã parcuri. Oferta cantitativ-calitativã aspaþiilor determinã în ultimã instanþã ºi numãrul dedoar 35.000 locuri de muncã în parcurile industriale,ceea ce înseamnã sub 50% din ceea ce îºi propuneastrategia de dezvoltare a parcurilor industriale pentruperioada 2012-2013, subliniazã domnul Bãrbat.

Rezultate superioare ca suprafeþe ocupate(viabilizate, dotate) ºi investiþii s-au înregistrat înparcuri industriale de tip “greenfield” (n.r. construitede la zero): Tetarom Cluj, Ploieºti, EurobusinessOradea, Mureº, CTP Invest Bucureºti, ICCO-Braºov,Graells & Llonch – Prejmer sau zonele industriale de laSibiu, Arad, Timiºoara etc.

ªi unele parcuri de tip “brownfield” (n.r. rezultate dintransformarea unor structuri existente) au realizatinvestiþii ºi au obþinut rezultate bune în privinþaspaþiilor ºi clãdirilor neamenajate (iniþial) ºi apoi

modernizate. Exemple în acest sens sunt Cugir,Moreni, Vãlenii de Munte, PROFAUR Bucureºti, METAV,Braºov, Zãrneºti etc, precizeazã reprezentantulAPITSIAR.

Din nefericire, impactul fondurilor europene nu afost cel aºteptat. Aceasta din cauzã cã societãþile deadministrare (în cazul parcurilor industriale publice)nu sunt eligibile (nu pot accesa direct) pentrufinanþare din fondurile structurale. Un real sprijin l-aconstituit Programul PHARE care a determinatrealizarea unor lucrãri mari de infrastructurã (pestezece proiecte, respectiv 480.000 de euro).

Efectele crizei economice ºisubfinanþarea sunt marile problemeale parcurilor industriale

Succesul în ocuparea parcelelor dotate cu utilitãþi(viabilizate) sau închiriere de clãdiri a fost influenþatde raportul cerere - ofertã. Totuºi, rezultate mai bunes-au obþinut în sistemul concesionãrii bine negociate,deoarece a permis mai multe forme de contract ºi decombinare a eforturilor financiare între ofertant(societatea administrator) ºi beneficiar (investitor),este de pãrere domnul Bãrbat.

Pe de altã parte, sunt ºi investitori puternici, deregulã privaþi, care îmbinã experienþa de dezvoltatoral unor capacitãþi proprii de construcþii cu cea debeneficiar (proprietar) al parcului construit în regieproprie sau în colaborare. Cum este, de exemplu, cazulICCO-Brasov, Reiff-Cluj etc., adaugã reprezentantulAPITSIAR.

Problemele cu care se confruntã operatorii deparcuri industriale diferã în funcþie de tipul de proiect.

În cazul parcurilor industriale “brownfield”, realizatepe spaþiile vechilor întreprinderi, principala problemãrezidã în lipsa fondurilor pentru modernizare ºiasigurarea unor condiþii de eficienþã economicã(energie, consumuri raþionale, randament, securitateºi mediu). Aceste lipsuri au fost parþial acoperite deunele consilii judeþene, care au acordat majorãri decapital parcurilor pe care le controlau. De asemenea,deoarece în majoritatea lor parcurile industriale suntstructuri publice, accesul lor la fonduri europene estelimitat sau inexistent.

Pe de altã parte structurile specifice au posibilitãþilimitate de reorganizare, retehnologizare, transportintern ºi depozitare. De asemenea, se confruntã cu unreal blocaj în privinþa posibilitãþilor de extindere asuprafeþelor actuale ale parcurilor, deºi existã marirezerve disponibile pe aceleaºi vechi platforme (cumeste cazul societãþilor din cadrul Companiei NaþionaleROMARM). Toate aceste neajunsuri reduc interesulmarilor investitori pentru astfel de platforme carelimiteazã o investiþie modernã, atrage atenþia

secretarul executiv APITSIAR.În cealaltã categorie, parcurile industriale realizate

de la zero (“greenfield”) se confruntã de asemenea cudificultãþi în accesarea fondurilor europene, iarsprijinul sistemului bancar este slab. Efectele foartedure ale crizei economice sunt încã puternic resimþiteprin numãrul redus de cereri din partea beneficiarilor,chiar dacã nivelul chiriilor sau taxelor negociate estemic. De exemplu, existã capacitãþi disponibile laGalaþi, ICCO-Braºov, Prejmer, ªura Micã, TehnopolisIaºi , Mureº, parcurile noi din grupul Ploieºti ,Hunedoara, Gorj, Mangalia, Fãgãraº etc. Investitoriisunt îngrijoraþi ºi de stabilitatea cadrului legislativ ºifinanciar-economic. La toate acestea se adaugãdesfiinþarea Agenþiei Române pentru Investiþii Strãine– ARIS - (n.r. în 2009) ºi a oricãrei alte forme de sprijina investiþiilor strãine. Acest fapt “constituie un handi-cap foarte mare”, considerã Traian Bãrbat.

În opinia secretarul executiv al APITSIAR, esteoportunã aprobarea în regim de urgenþã a proiectuluid e l e g e p r i v i nd cons t i tu i r e a s i f u ncþ i ona r e ai n f r a s t r u c t u r i l o r d e a f a c e r i , c a r e p r o p u n eîmbunãtãþirea legislaþiei actuale (n.r. spre sfârºitullunii mai, proiectul legislativ era în dezbatere încomisiile Camerei Deputaþilor - camera decizionalã,dupã ce fusese adoptat de Senat). Guvernul trebuie sãrezolve tratarea comunã a tuturor structurilor de spijina afacerilor din România, fie ele parcuri industriale,parcuri ºtiinþifice ºi tehnologice, incubatoare deafaceri ºi clustere. Pentru aceasta este necesarãînfiinþarea unei autoritãþi guvernamentale pentrumonitorizarea, sprijinul ºi avizarea activitãþilorstructurilor amintite. De asemenea, este nevoie de unprogram de coordonare, girat de Guvern ºi viitoareleregiuni administrative, care sã faciliteze înfiinþarea deparcuri industriale în cele peste 25 de judeþe curezultate mai slabe. Inclusiv autoritãþile publice localese pot implica prin Legea administraþiei publice, înrealizarea unui program complex de înfiinþare ºidezvoltare a parcurilor industriale ºi sã identifice toatespaþiile pretabile în acest scop. Nu în ultimul rând,trebuie facilitat accesul la fonduri europene ºi sã fiegarantatã respectarea legislaþiei în vigoare ºiîndeosebi a Codului fiscal, susþine domnul Bãrbat.

APITSIAR a început în 2012 ºi continuã un programde prezentare ºi promovare a înfiinþãrii de parcuriindustriale, cu acþiuni în toate judeþele considerate curezultate mai slabe. De asemenea, Asociaþia deruleazãcursuri de management al societãþilor de administrarepentru parcuri industriale.

Avem nevoie de mai multe parcuriindustriale

Ing. Traian Bãrbat, secretar executiv al Asociaþiei

Parcurilor Industriale, Tehnologice, ªtiinþifice ºi a

Incubatoarelor de Afaceri din România (APITSIAR)