palaghianu perceptii

8/17/2019 Palaghianu Perceptii

1/9

51

Percepţii ale inginerilor silvici cu privire la vulnerabilităţile şiriscurile ecosistemelor forestiere în contextul schimbărilorclimatice

M. Mutu, L. Bouriaud, L. Nichiforel, M. Drăgoi, C. Duduman, C. Palaghianu

Mutu M., Bouriaud L., Nichiforel L., Dr ăgoi M., Duduman C., Palaghianu C., 2014. Per-ceptions of forestry engineers on vulnerabilities and risks of forest ecosystems toclimate change. Bucov. For. 14(1): 51-59, 2014.

Abstract. A growing recent literature argues that the adaptation to the climatechange depends on the perceptions that the stakeholders have on potentialeffects of the climate change and the possibilities to counteract these effects.This study focuses on forestry engineers’ perceptions on climate changesand adapting measures. A number of 76 semi-structured interviews wereconducted with forest engineers from three counties in North-Eastern Ro-mania (Suceava, Neamţ and Botoşani). The results show that the forest engi-

neers perceived as climate change-related vulnerabilities: the occurrence ofdrought, the risk of increased windfall , and the insects attacks. However, theclimate change-related risk is ranked only as a fifth threat on forest ecosys-tems stability, far behind the political control over forest administration andlaw implementation, incoherence of the legislative frame, un-appropriatelegislation for private forests and illegal logging. We conclude that climatechange adaptation is not a priority of forest management, which is correlat-ed with the fact that more than half of the respondents estimates the impactof climate change on forests as being small or moderate, while one third ofthe respondents clearly manifest the preference for non-adapting behavior.Keywords forest ecosystem, climate change-related risks, forest managementadaptation to climate change, forest engineers’ perceptions, North-EasternRomania.

Autori. Mihaela Mutu, Laura Bouriaud, Liviu Nichiforel, Marian Dr ăgoi, CorinaDuduman, Ciprian Palaghianu - Facultatea de Silvicultur ă, Universitatea Ştefancel Mare Suceava, str. Universităţii 13, 720229 Suceava.Manuscris primit 25 ianuarie 2014, revizuit 25 martie 2014, acceptat 2 aprilie 2014, publicat online 7 aprilie 2014.

Introducere

Relaţia dintre pădure şi schimbările climatice afost evidenţiată încă de la Conferinţa Naţiunilor

Unite pentru Mediu şi Dezvoltare din 1992. Schimbările climatice reprezintă un subiect

actual de mare interes datorită intensităţiiefectelor presupuse a se manifesta asupra eco-

Bucovina Forestier ă 14(1): 51-59, 2014 Articole de cercetare


2/9

52

Bucov. For. 14(1): 51-59, 2014 Articole de cercetare

sistemele terestre. Într-o definiţie simplificată,schimbările climatice reprezintă o evoluţie acondiţiilor climatice cunoscute ca fiind nor-

male în fenomene climatice extreme (Papp şial. 2011). Conform cercetătorilor, schimbărileclimatice reprezintă una din cele mai mari

provocări şi cea mai mare dilemă socială cucare s-a confruntat vreodată omenirea (Galar-raga şi al. 2011, Rihani şi Aitken 2011). Uniispecialişti susţin că asistăm de mai bine dedouă decenii la modificări semnificative lanivelul climei care au condus la ,,marea dez-

batere climatică” în care comunităţi ştiinţifice

şi politice discută dacă să acţioneze şi cum să acţioneze în privinţa schimbărilor climatice(Sudhakara şi al. 2009).

Ecosistemele forestiere joacă un rol esenţialîn atenuarea şi prevenirea efectelor negativeale schimbărilor climatice prin înmagazinareaşi păstrarea carbonului în biomasa arborilor pe

perioada vieţii acestora (Körner 2006, Schwein-gruber

1996). Pe de altă parte, pădurile sunt eleînsele afectate de schimbările climatice. Astfel,un posibil efect se observă asupra distribuţiei

speciilor, fiind prevăzute fenomene de urcare amolidului în altitudine şi în latitudine şi extin-derea limitei superioare a vegetaţiei forestiere(Keskitalo 2008). Este de aşteptat ca şi arealulfoioaselor să se extindă spre nord (Lindner şial. 2010). De asemenea, pădurile vor fi afec-tate de doborâturi de vânt, rupturi de ză padă,inundaţii, secetă extremă. Secetele prelungiteşi frecvente vor avea ca primă consecinţă aridi-zarea zonelor sudice şi de câmpie, şi probabil

şi a zonelor de deal (Lindner şi al. 2010). Toateaceste fenomene pot favoriza r ăspândirea de boli şi dăunători, mărind astfel riscul atacurilorde insecte (Milad şi al. 2011). Rezultă astfelo diminuare a efectului de protecţie asiguratde pădure şi scăderea valorii economice şi a

productivităţii arboretelor, în general (Hanew-inkel şi al. 2013, Lindner şi al. 2010).

Schimbările climatice sunt percepute şi ac-ceptate în mod diferit, în funcţie de nivelul deinformare şi de conştientizare al persoanei şi,nu în ultimul rând, în funcţie de interesele per-

sonale (Otto-Banaszak şi al. 2011, Grothmannşi Patt 2005). Dacă ideea de schimbări climati-ce este acceptată la nivel individual, vor exista

desigur şi preocupări pentru reducerea efecte-lor negative (comportament de adaptare).Conform modelului de adaptare propus deGrothmann şi Patt (2005), modul de adaptarea gestionării la schimbările climatice depindede percepţiile şi opiniile inginerilor silvici şi a

proprietarilor de pădure şi de acţiunile acestora(Grothmann şi Patt 2005). Lucrarea de faţă are două obiective: să iden-tifice percepţiile şi opiniile inginerilor silvici

cu privire la efectele posibile ale schimbărilorclimatice asupra ecosistemelor forestiere, re-spectiv să identifice percepţiile inginerilorsilvici privind adaptarea gestionării silvice lavulnerabilităţi şi riscuri legate de schimbărileclimatice.

Material şi metodă

Zona de studiu este reprezentată de judeţele

Suceava, Neamţ şi Botoşani în care fondulforestier reprezintă 32%, 36% şi, respec-tiv, 11,5% din teritoriul judeţului. Selecţia

judeţelor a urmărit acoperirea a cât mai mul-tor tipuri de pădure, din zone de munte, deal şide câmpie. Astfel, avem păduri în compoziţiacărora intr ă ca specie majoritar ă molidul(pădurile ce apar ţin Direcţiei Silvice Suceavaau în compoziţia lor 58% molid) precum şi

păduri în care predomină speciile de foioase

(în cadrul Direcţiei Silvice Botoşani se găsescîn compoziţia arboretelor 97% foioase).Pentru realizarea studiului s-au folosit me-

tode de cercetare specifice sociologiei. Astfel, pentru culegerea datelor s-a folosit interviulsemi-structurat care a fost efectuat pe treieşantioane de populaţie distincte: adminis-tratori de pădure din cadrul ocoalelor sil-vice (ocoale silvice din raza judeţelor Neamţ,Suceava, Botoşani în cadrul cărora s-au inter-vievat N = 31 respondenţi), administratori de

pădure din cadrul direcţiilor silvice (Direcţia


3/9

53

Mutu et al. Percepţii ale inginerilor silvici cu privire la vulnerabilităţile ...

Silvică Piatra Neamţ: N = 12, Direcţia Silvică Suceava: N = 11, Direcţia Silvică Botoşani: N= 6) şi reprezentanţi ai Inspectoratului Terito-

rial de Regim Silvic şi Vânătoare (N = 16). Obiectivele cercetării structurează interviulîn două păr ţi. În prima parte a interviului seîncearcă identificarea percepţiilor privindefectele schimbărilor climatice asupra ecosis-temelor forestiere, abordându-se subiecte pre-cum: în ce măsur ă schimbările climatice vorafecta pădurile din România; care sunt riscurileşi vulnerabilităţile care s-ar manifesta mai

puternic conform opiniei respondenţilor; dacă schimbările climatice ar avea şi un efect pozi-tiv asupra pădurilor; ce factori ameninţă sta-

bilitatea pădurilor în opinia celor intervievaţi. A doua parte a interviului încearcă atingereacelui de-al doilea obiectiv, şi anume, identifi-carea percepţiilor privind adaptarea manage-mentului forestier. Această parte a interviului

prezintă posibilele efecte negative (de exemplu:atacuri de insecte, doborâturi de vânt, scădereacapacităţii de regenerare a pădurii) generate deschimbările climatice asupra pădurii, urmărind

înregistrarea percepţiilor respondenţilor asupra unor potenţiale măsuri de adaptare. Unset de opţiuni au fost propuse respondenţilor.Opţiunile au fost definite ţinând cont de argu-mentele prezentate în literatura de specialitateîn privinţa adaptării la schimbările climatice.Opţiunile au fost alese deasemeni pentru a re-flecta subiecte de dezbatere care au figurat peagenda politică în perioada premergătoare stu-diului, precum reducerea vârstei de tăiere sau

extinderea suprafeţei ariilor naturale protejate. Interviul este compus din nouă întrebări,dintre care şapte cu r ăspuns închis şi două cu r ăspuns deschis. Întrebările şi opţiunile der ăspuns în cazul întrebărilor structurate au fost

pre-testate de două ori, cu eşantioane diferitede fiecare dată. Forma finală a interviului afost aplicată în perioada martie-mai 2012, cu odurată medie a discuţiilor de 40 minute. Nu s-au înregistrat refuzuri de participare la sondaj.Analiza datelor s-a bazat pe realizarea unortabele de tip matrice, care permit codificareafrecvenţei r ăspunsurilor cu ajutorul valorilor

binare 1 şi 0. Astfel, variantei alese de cătrerespondent i s-a atribuit valoarea 1, celelaltecâmpuri r ămânând cu valoarea 0.

Rezultate

Identificarea percepţiilor privind efectele

schimbărilor climatice

Prima întrebare adresată respondenţilorurmăreşte identificarea percepţiilor privindimpactul efectelor schimbărilor climatice asu-

pra pădurilor României.În figura numărul 1 se poate observa că ma-

rea majoritate a celor intervievaţi consider ă că pădurile României vor fi afectate deschimbările climatice. Totuşi, cele mai multedintre r ăspunsuri sunt în categoriile mai puţinafirmative (schimbările climatice vor afectaîn mică măsur ă sau moderat pădurile dinRomânia), doar 12 respondenţi susţinând că

pădurile vor fi afectate puternic de schimbărileclimatice. Se mai poate observa că dintr-un

total de 76 de respondenţi, 20 sunt de părerecă nu se poate spune cu precizie care suntefectele schimbărilor climatice şi în ce măsur ă vor fi afectate pădurile României. Distribuţiafrecvenţei r ăspunsurilor la această întrebarearată că de fapt nu există o atitudine dominantă în privinţa schimbărilor climatice. Schimbărileclimatice nu sunt percepute ca o ameninţaredirectă, imediată şi de amploare la adresa eco-sistemelor forestiere.

Cu privire la vulnerabilităţile şi riscurilecare ar putea să se manifeste mai puternic încontextul schimbărilor climatice, se observă că aproape jumătate dintre respondenţi (N =34) sunt de părere că cel mai puternic efect ar

putea fi fenomenul de uscare a arboretelor, ur-mat de efectul de intensificare a doborâturilorde vânt (N = 30) şi de fenomenul de înlocuirea unor specii forestiere cu altele. Deşi conformîntrebării anterioare se pare că nu există o con-vingere clar ă cu privire la efectul schimbărilorclimatice asupra pădurii, se poate vedeatotuşi că inginerii silvici din eşantion per-


4/9

54


cep schimbările climatice ca pe o ameninţareserioasă, deoarece primul efect pe care îlsesizează este chiar uscarea pădurilor. Această

percepţie este cu atât mai semnificativă cu cât pădurile judeţelor Suceava, Neamţ şi Botoşani,în mod normal, sunt puţin afectate de uscare. În percepţia inginerilor silvici intervievaţi,

pădurile României vor fi mai vulnerabile la boli, atacuri de insecte şi incendii. În schimb,în opinia celor intervievaţi, capacitatea de

producţie a pădurilor este mai puţin afectată deschimbările climatice (figura 2).

Schimbările climatice sunt responsabile deapariţia unor efecte negative asupra ecosis-temelor forestiere. Cu toate acestea, literaturade specialitate evidenţiază şi anumite efecte

pozitive asupra sectorului forestier, care potderiva din îmbunătăţirea unor condiţii devegetaţie sau din intensificarea discuţiilorlegate de necesitatea protecţiei pădurilor.Următorul grafic arată percepţiile inginerilorsilvici intervievaţi cu privire la eventuale efecte

pozitive pe care le-ar putea avea schimbărileclimatice (figura 3). Cei mai mulţi dintre respondenţi (N = 48)sunt de părere că principalul efect pozitiv estecreşterea importanţei pădurilor în societate prinevidenţierea rolului lor de stocare a carbonu-

lui. Asfel, discuţiile privind stocarea carbonu-lui duc la creşterea interesului societăţii pentru

menţinerea şi creşterea suprafeţei pădurilor. În figura 4 se prezintă percepţiile inginerilorsilvici intervievaţi cu privire la ameninţărileexistente asupra stabilităţii pădurilor. Ingineriisilvici au fost rugaţi să selecteze principaleletrei ameninţări dintr-o listă de 13 ameninţări

posibile, obţinându-se un număr total de 226

opţiuni exprimate. Rolul acestei întrebărişi a opţiunilor de r ăspuns propuse a fost dea identifica importanţa acordată în realitateschimbărilor climatice. Ierarhizarea frecvenţeiopţiunilor exprimate arată că majoritatea ce-lor intervievaţi (50 opţiuni exprimate) suntde părere că cea mai mare ameninţare asuprastabilităţii pădurilor o reprezintă influenţa po-liticului în administrare şi control, şi faptul că legislaţia silvică din România este incoerentă şi neadaptată formei de proprietate. Pe lângă acestea, în percepţia inginerilor silvici, sta-

bilitatea pădurilor României este ameninţată de tăierile ilegale. Lipsa unor strategii pentruatenuarea efectelor schimbărilor climaticeasupra pădurilor a înregistrat doar 15 opţiunidin cele 226 exprimate, ocupând abia a cincea

poziţie ca frecvenţă, ceea ce arată că, de fapt,în percepţia inginerilor silvici, schimbărileclimatice sunt o ameninţare cu mult mai puţinimportantă decât unele probleme curente ale

gestionării pădurilor.

Intensitatea efectelor schimbărilor climatice asupra pădurilor RomânieiThe intensity of climatic changes effects on Romanian’s forestsFigura 1


5/9

55


Vulnerabilităţi şi riscuri ale ecosistemelor forestiere în contextul schimbărilor climaticeThe vulnerabilities and risks of forest ecosystems in the climatic changes context

Figura 2

Efecte pozitive ale schimbărilor climatice asupra pădurilor din RomâniaThe positive effects of climatic changes in Romanian’s forests

Figura 3

1

10

11

15

16

17

17

20

25

30

34

altele

dispariia unor specii de plante sau animale

dezvoltarea altor ageni fitopatogeni

scderea capacitii de producie a pdurilor

scderea capacitii de protecie a pdurii

atacuri de insecte duntoare pdurii

incendii de pdure

scderea capacitii de regenerare natural a unor specii

înlocuirea unor specii forestiere cu altele

doborâturi de vânt

fenomene de uscare a arboretelor

Q2. Care din urmtoarele vulnerabiliti i riscuri arputea s se manifeste mai puternic în contextul schimbrilor climatice pentru pdurile României?

8

1

1

4

7

9

47

nu tiu

alte exemple

creterea arealului fagului

sporirea creterilor în biomas a pdurilor

urcarea în altitudine a limitei pdurilor

nu exist nici un efect pozitiv

creterea importanei pdurilor în societate

Q3. Care ar fi cel mai important efect pozitiv al schimbrilor climatice pentrupdurile din România ?


6/9

56


Identificarea percepţiilor privind adaptarea

Prima parte a interviului arată că respondenţiiconştientizează faptul că în contextulschimbărilor climatice se vor intensificafenomene precum atacuri de insecte, doborâ-turi de vânt sau scăderea capacităţii de rege-nerare a pădurilor. Pentru a se diminua acesteefecte negative, s-au propus respondenţilorun set de opţiuni de gestionare care reflectă direcţii generale posibile de adaptare.

Opţiunile de adaptare care au fost prefe-rate de respondenţi privesc în primul rând pro-movarea amestecurilor de foioase-r ăşinoase

precum şi schimbarea compoziţiei speciilorîn sensul promovării speciilor mai rezistente,care sunt văzute ca măsuri de adaptare ideale

pentru toate tipurile de ameninţări identificate(figura 5). Exploatarea arboretelor la vârstemai scăzute decât în prezent reprezintă a treia

preferinţă a inginerilor silvici intervievaţi

(N = 30 opţiuni din totalul de 223 expri-mate). Pe de altă parte, trebuie de remarcat că

opţiunile de gestionare în direcţia intensificării

gestionării silvice (considerând aici exploata-rea arboretelor la vârste mai scăzute decât în

prezent şi creşterea frecvenţei şi intensităţiiintervenţiilor în arboret) sunt apropriate cafrecvenţă de opţiunile de menţinere sau re-ducere a intensităţii gestionării silvice (precum

păstrarea stilului de gestionare actual, explo-atarea arboretelor la vârste mai înaintate decâtîn prezent şi scăderea numărului de intervenţiişi a intensităţii lor). Aceasta înseamnă că nu se

poate concluziona cu privire la o anumită ati-tudine dominantă a gestionarilor de pădure îndirecţia intensificării sau reducerii intensităţiigestionări silvice ca r ăspuns la riscurile asoci-ate schimbărilor climatice.

Referitor la identificarea opiniilor privindtipul de gestionare a pădurilor într-un viitorafectat de incertitudini şi vulnerabilităţi (în-trebare cu r ăspuns liber), aproape o treime(N = 28) dintre cei intervievaţi susţin ideeamenţinerii gestionării actuale bazate pe con-ceptul dezvoltării durabile. Un număr de

Posibile ameninţări asupra pădurilor din RomâniaPossible threats on Romania’s forests

Figura 4

2

2

3

6

6

11

15

15

23

28

38

50

frecvena crescut a atacurilor de insecte

distrugerea/degradarea ariilor naturale protejate

absena unor politici coerente de folosire a lemnului ca surs deenergie

densitatea sczut a drumurilor forestiere

apariia cu frecven ridicat a doborâturilor de vânt

înlocuirea unor specii forestiere valoroase cu altele

existena unui excedent de arborete îmbtrânite i inaccesibile

lipsa unor strategii pentru atenuarea efectelor schimbrilor climatice

tieri ilegale

neadaptarea legislaiei la forma de proprietate

incoerena legislaiei silvice

influena politicului în administraie i control

Q4. Care din urmtoarele aspecte reprezint o ameninare pentru stabilitateapdurilor din România?


7/9

57


15 respondenţi sunt de părere că gestiona-rea pădurilor ar trebui să se bazeze pe mo-delul tipurilor naturale fundamentale de

păduri, cărora să li se aplice în plus măsuri deconservare. Un număr relativ mare (N = 20)dintre cei intervievaţi nu au ştiut sau nu audorit să se exprime cu privire la tipul de ges-tionare adaptat la schimbările climatice. Dacă la aceasta se adaugă şi cele două r ăspunsuri

care neagă existenţa vreunei soluţii, precum şicele şapte r ăspunsuri care susţin că gestionarea prezentă este suficient de bună pentru adapta-rea la schimbările climatice, putem spune că mai mult de o treime dintre respondenţi arată în fapt o tendinţă de neadaptare.

Discuţii

Ecosistemele forestiere sunt sensibile la

schimbările climatice, deoarece durata marede creştere a arborilor nu permite adaptarea

rapidă la schimbările de mediu (Lindner şi al.2010). Atât în literatura de specialitate, cât şi înrezultatele obţinute în acest studiu, înlocuireaunor specii forestiere cu altele este percepută ca fiind datorată schimbărilor climatice. Acestfenomen va accelera concurenţa dintre speciilede arbori. De exemplu, în unele zone din ves-tul şi centrul Europei, coniferele indigene potfi înlocuite de specii de foioase mai competi-

tive (Lasch şi al. 2002, Lindner şi al. 2010).Printre celelalte efecte percepute de ingineriisilvici intervievaţi se număr ă şi fenomenul deuscare a arboretelor şi cel al doborâturilor devânt. Aceste opinii se justifică prin prezenţa încompoziţia arboretelor a molidului ca speciemajoritar ă, cu excepţia arboretelor din judeţulBotoşani. Molidul este considerat ca fiind deo-sebit de vulnerabil la schimbările climatice(Milad şi al. 2013). Contrar a ceea ce prezintă literatura de spe-

cialitate cu privire la capacitatea de producţiea arboretelor, rezultatele studiului ofer ă puţine

Posibile măsuri de gestionare a pădurilor în cazul intensificării unor feno-mene negative datorate schimbărilor climaticeThe possible ways of adapting forest management in case of increased cli-mate-change related perturbances

Figura 5

1

1

2

5

5

7

10

11

30

36

59

Exploatarea arboretelor la vârste mai sczute decât în prezent

Scderea numrului de intervenii i a intensitii lor

Creterea frecvenei i intensitii interveniilor în arboret

Intervenii cu tratamente chimice i fertilizani

Pstrarea stilului de gestionare actual

Exploatarea arboretelor la vârste mai înaintate

Alt aciune

Managemetul integrat

Combaterea biologic

Promovarea în regenerarea pdurilor a altor specii, mai rezistente

Promovarea amestecurilor de foioase-r inoase

Q5. Care este msura de management pe care ati favoriza-o în cazul intensificriiatacurilor de insecte?


8/9

58


opinii care să arate o conştientizare a efec-tului economic negativ al schimbărilor cli-matice asupra gestionării silvice. De exem-

plu, Hanewinkel şi al. (2013) arată că încondiţiile modificărilor parametrilor climatici(temperatur ă, precipitaţii) vor exista consecinţeeconomice negative serioase pentru gestionariişi proprietarii de păduri. În compoziţia arboretelor din zona analizată

predomină r ăşinoasele, ceea ce înseamnă că estenormal ca principalele opţiuni privind adapta-rea managemetului forestier în condiţiile uneiintensificări a atacurilor de insecte, doborâturi

de vânt sau scăderea capacităţii de regenerare,să se refere la promovarea arboretelor de ame-stec. Literatura de specialitate argumentează că arboretele de amestec sunt mai puţin vulnera-

bile la schimbările climatice comparativ cu arboretele de r ăşinoase (Milad şi al. 2013, Miladşi al. 2011, Albrecht şi al. 2009, Rigling şi al.2008, Schelhaas şi al. 2003). Cu toate acestea,rezultatele de cercetare cu privire la vulnera-

bilitatea speciilor forestiere într-un climat în

schimbare potfi

diferite de la un studiu la al-tul, sporind astfel incertitudinea gestionarilorde pădure cu privire la opţiunile de adaptaredisponibile (Milad şi al. 2013). Percepţiile în-registrate sunt coerente cu această situaţie: încondiţii de incertitudine şi lipsă de informaţie,opiniile de adaptare exprimate sunt maidegrabă prudente şi favorizează stilul actual degestionare. Conform opiniilor persoanelor intervievate,influenţa politicului în administrare şi control

incoerenţa legislaţiei, legislaţia neadaptată formei de proprietate, şi tăierile ilegale suntcele patru ameninţări la adresa stabilităţiiecosistemelor forestiere. Aceste ameninţăricare nu sunt legate de schimbările climaticearată în fapt care sunt problemele efectiveîntâmpinate de administratorii de pădure înmod curent. Este adevărat că aceste ameninţăricorelate cu schimbările climatice pot afectaireversibil echilibrul ecosistemelor forestiere.

Însă, în opinia celor intervievaţi, doar problema tăierilor ilegale este direct asociată cu

schimbările climatice. Se poate concluziona că problema schimbărilor climatice nu este atât deimportantă pentru inginerii silvici comparativcu cele patru ameninţări mai sus menţionate.O parte a ezitărilor în percepţiile exprimate îşiare aşadar explicaţia în faptul că schimbărileclimatice nu reprezintă o preocupare prioritar ă a gestionarilor de păduri. Pe de altă parte, unstudiu anterior arată că gestionarii de pădure„nu îşi asumă responsabilitatea unor declaraţiicare ar afecta imaginea administraţiei silvice”(Nichiforel 2011). Această atitudine ar puteaexplica deasemeni dominanţa r ăspunsurilor

mai degrabă prudente, orientate către con-servarea naturii, dezvoltare durabilă şi adapta-rea unor măsuri de gestionare bazate pe tipulnatural fundamental de pădure, şi care par să evite schimbări fundamentale sau controver-sate ale modalităţilor de gestionare a pădurilorîn viitor.

Concluzii

Majoritatea inginerilor silvici intervievaţi suntde acord că pădurile României vor fi afec-tate de schimbările climatice. Însă în privinţagradului de impact, atitudinea dominantă estemai degrabă aceea de a considera efectele

potenţiale ca fiind minore sau moderate. Ca şi în literatura de specialitate, în opiniacelor intervievaţi principalele vunerabilităţi şiriscuri ale ecosistemelor forestiere în contextulschimbărilor climatice sunt reprezentate de:

doborâturile de vânt, fenomenul de uscare aarboretelor, înlocuirea unor specii forestiere cualtele, atacuri de insecte, boli şi incendii. Inginerii silvici intervievaţi apreciază că legislaţia forestier ă actuală este incoerentă şi neadaptată formei de proprietate, ceea ceconstituie o ameninţare asupra stabilităţii

pădurilor, la fel ca şi influenţa factorului politicîn administrare şi control şi tăierile ilegale. Conform opiniilor inginerilor silvici intervie-

vaţi, schimbările climatice accentuează necesi-tatea practicării unei silviculturi durabile care


9/9

59


să nu compromită potenţialul de satisfacerea nevoilor generaţiei viitoare. Dominanţar ăspunsurilor mai degrabă prudente, orientate

către conservarea naturii, dezvoltare durabilă şi adaptarea unor măsuri de gestionare ba-zate pe tipul natural fundamental de pădureeste explicată pe de o parte de incertitudineaasociată fenomenului schimbărilor climaticeşi lipsei de informaţie, iar pe de altă parte,de dorinţa respondenţilor de a corespundeaşteptărilor sociale de gestionare responsabilă a pădurilor.

Mulţumiri

Studiul prezent a fost finanţat de UEFISCDI, prin Contract PN-II-RU-TE-2011-3-0222 nr.116/5.10.2011, proiect HubforClimate cu titlul„Studierea rolului comportamentului uman înadaptarea gestionării pădurilor la schimbărileclimatice”.

Bibliografie

Galarraga I., Gonzales-Eguino M., Markandya A., 2011.The role of regional governments in climate change policy, Environmental Policy and Governance.

Grothmann T., Patt A., 2005. Adaptive capacity and hu-man cognition: The process of individual adaptation toclimate change. Global Environ Change 15(3): 199-213.doi:http://dx.doi.org/10.1016/j.gloenvcha.2005.01.002

Hanewinkel M., Cullmann D.A., Schelhaas M.J., Nabuurs

G.J., Zimmermann N.E., 2013. Climate change maycause severe loss in the economic value of Europeanforest land, Nature Climate Change.

Keskitalo E.C.H., 2008; Vulnerability and adaptive capac-ity in forestry in northern Europe: a Swedish case study,Climatic Change.

Körner Ch., 2006. Plant CO2 responses: an issue of defini-

tion, time and resource supply. New Phytol 172: 393-411.

Lindner M., Maroschek M., Netherer S., Kremer A., 2010.Climate change impacts, adaptive capacity, and vulner-ability of European forest ecosystems, Forest Ecologyand Management.

Milad M., Schaich H., Bürgi M., Konold W., 2011. Cli-mate change and nature conservation in Central Euro- pean forests: A review of consequences, concepts andchallenges, Forest Ecology and Management, 261.

Milad M., Schaich H., Konold W., 2013. How is adap-tation to climate changes reflected in current practiceof forest management and conservation? A case studyfrom Germany, Biodivers Conserv 22: 1181-1202.

Nichiforel R., 2011. Responsabilităţi sociale şi de mediuîn guvernanţa pădurilor din România, Teză de doctorat,„Universitatea Ştefan Cel Mare” Suceava.

Otto-Banaszak I., Matczak P., Wesseler J., Wechsung F.,2011. Different perceptions of adaptation to climatechange: a mintal model approach applied to the evi-dence from expert interviews, Reg Environ Chang 11:217-228.

Papp C.R., Bouriaud L., Bouriaud O., 2011. Schimbărileclimatice şi pădurile, Braşov: Green Steps.Rihani N., Aitken D., 2011. Uncertainty, rationality and

cooperation in the context of climate change, ClimateChange 108: 47-55.

RNP. Online. Harta unităţilor silvice. Disponibila la:http://www.rosilva.ro/unitati_silvice/harta_unitatilor_ silvice.htm

Schweingruber F.H., 1996. Tree rings and environment-dendrochronology. Haupt, Bern: pp 609.

Sudhakara B., Assenz G.B., 2009. The great climate de- bate, Energy Policy 37: 2997-3008.

palaghianu perceptii

Documents