paces nr.8 - noiembrie 2011

PACESNoi credem în fericirea voastrã!

Str. Dornei, nr. 79-81 sector 1, Bucureşti sector 1, Bucureşti Tel: 0372-770.126Tel: 0372-770.126Fax: 021-224.46.95Fax: 021-224.46.95www.patmedin.rowww.patmedin.ro

Publicaţie a Patronatului Medicinei Integrative

Promovarea şi Aplicarea Conceptelor Economiei SocialeNr. 8, noiembrie 2011Nr. 8, noiembrie 2011

3Primul Congres Internaţional al Organizațiilor de Medicină integrativă

MisiunePromovarea, dezvoltarea,

adoptarea și implementarea medi cinei integrative în practica medi ca lă din România.

Conceptul Medicinei In-tegrative plasează pacientul în centrul echipei medicale și utilizează toate terapiile de-monstrate ca fi ind si gure și efi -ciente, indiferent de sistemul de gândire medicală din care aceste terapii provin.

ViziuneViziunea noastră este ca

medicina integrativă să fi e soluţia comună și locul de întâl-nire pentru medici, educatori și cercetători în benefi ciul omului.

Patronatul Medicinei Inte-grative – P.M.I. va acţiona ca punct de referinţă central și ca factor de reprezentare, comu-nicare, educare și colaborare cu autorităţile pu blice și pri-vate care reglementează și/ sau coordonează acest domeniu pe plan intern sau extern, identi-fi când problemele specifi ce ale prestatorilor de servicii de medicină integrativă și soluţiile optime de rezolvare a acestora.

Proiecte în deru-lare● Susţinerea persoanelor

deza van tajateReţea regională pentru

promovarea şi aplicarea con-ceptelor economiei sociale, în vederea creşterii şanselor de reinserţie socială a persoanelor cu dizabilităţi.• Susţinerea pacienţilor onco-

logiciReţea multiregională pentru

terapie integrativă, consiliere şi reintegrare socială a persoanelor diagnosticate cu cancer.• Patronatul Medicinei Integra-

tive-PMI Site-ul www.patmedin.ro

unde găsiţi mai multe infor ma ţii despre activităţile în desfășurare.

Despre noi

OBIECTIVE• Să reprezinte și să protejeze interesele prestatorilor de medicină integrativă din România atât pe plan naţional cât și pe plan internaţional.• Să furnizeze un cadru unde membri asociaţi pot dis-cuta și către care aceștia pot adresa întrebări, sesizări, propuneri privind aspecte de interes comun și să ajute la crearea și dezvoltarea unor strategii unitare de susţinere și soluţionare a acestora.• Să prezinte şi să pledeze în susţinerea strategiilor Patro-natului în faţa Parlamentului, a Guvernului, a oricăror alte autorităţi şi/sau instituţii constituite la nivel naţional şi/sau local, precum şi în faţa mĳ loacelor de informare în masă (mass-media) şi a oricăror alte entităţi relevante, atât din România cât şi din străinătate.• Să promoveze cele mai bune practici între membri, asi-gurând modalităţi etice şi responsabile de organizare şi funcţionare a medicinei integrative, care să corespundă aşteptărilor comunităţii la cele mai înalte standarde de in-tegritate.• Să întreprindă toate acţiunile permise de lege în ve-derea conturării unui cadru normativ adecvat desfăşurării organizării şi funcţionării medicinei integrative şi care să refl ecte în manieră optimă compatibilizarea necesităţilor acestui segment economic cu necesităţile societăţii. În acest sens Patronatul va putea să iniţieze contacte cu autorităţile având competenţe în adoptarea proiectelor de acte normative vizate, să participe în mod activ, dar cu respectarea limitele impuse de lege, la redactarea, avizarea, dezbaterea publică şi adoptarea proiectelor de acte normative în domeniul vizat sau în domeniile conexe.• Să se afi lieze sau, după caz, să adere la acele organizaţii sau asociaţii internaţionale care activează în domeniul organizării şi funcţionării medicinei integrative, în vederea reprezentării la nivel internaţional a intereselor medici-nei integrative din România, dar şi a corelării modului în care se organizează şi funcţionează aceasta în România cu standardele internaţionale în domeniu.• Să organizeze întruniri, conferinţe, expoziţii, work-shop-uri pentru schimb de experienţă cu asociaţii, fundaţii sau instituţii cu profi l asemănător. Să încheie parteneriate cu instituţii medicale sau nemedicale, fundaţii sau asociaţii care au obiectiv comun sau apropiat cu al Patronatului.

4 Promovarea şi Aplicarea Conceptelor Economiei Sociale Nr. 8/Noiembrie 2011

23 noiembrie 2011: Primul Congres Internaþional al Organizaþiilor de Medicinã Integrativã

Editorial

Patronatul Medicinei Integrative este un Pa-tronat mai special decât alte patronate, care se preocupă cu dezvoltarea Medicinei Inte-

grative (medicina alopată tradiţională + medici-na complementară cea practicată de medici) ca medicină a viitorului.

Pe de altă parte suntem singurul Patronat din România pe care-l preocupă foarte mult pro-blemele sociale (persoanele vulnerabile) și inte-grarea rapidă a acestor persoane în societatea civilă, acolo unde le este locul.

Din păcate, din statisticile specialiștilor noștrii în sociologie, aceste persoane sunt marginalizate, nu sunt primite la locuri de muncă, sunt ignorate de societate.

Noi, Patronatul Medicinei Integrative, am declanșat o campanie de conștientizare către: me-diul de afaceri, societatea civilă, instituţiile statu-lui pentru a diminua această discriminare a per-soanelor vulnerabile (persoane cu dizabilităţi) și a încerca de a-i integra în societate.

Patronatul nostru în decurs de doi ani și jumătate de la înfi inţare, a reușit foarte multe lu-cruri importante:

1. Să atragem către noi mulţi membrii: cli-nici, medici, persoane fi zice autorizate, asociaţii psihologice, ONG-uri și chiar un-ele instituţii ale statului.

2. De un an și patru luni implementăm două proiecte de anvergură, proiecte fi nanţate de către Uniunea Europeană, unul dintre proiecte despre integrarea persoanelor cu dizabilităţi în societate și găsirea unor locuri corespunzătoare de muncă, acelor persoane cu dizabilităţi care vor să lucreze și sunt apte de muncă.

Al doilea proiect se referă la integrarea persoanelor bolnave de cancer în socie-tate și în locuri de muncă pe deplin corespunzătoare.

3. Am reușit să deschidem șase centre de consultanţă gratuită (psihologică, asisten-ţă socială, juridică) în cadrul celor două proiecte pe care le demarăm, proiec tul dizabilităţi în: Constanţa, Brașov, Bucu-rești și proiectul cancer în București, Iași, Cluj. În cadrul proiectului de dizabilităţi vom organiza și formarea profesională

în domeniul IT-ului, publicitate, resurse umane.

4. Din luna Martie 2011 am reușit tipărirea revistei PACES (Promovarea și Aplicarea Conceptelor Economiei Sociale)

Această revistă o avem și ON-LINE pe SITE-ul nostru: www.patmedin.ro. Revista este distribuită gratuit lunar, către instituţii ale statu-lui, consilii judeţene, primării, sindicate, patro-nate, ONG-uri și 200 de exemple sunt publicate în limba engleză și distribuite către 25 de ambasa-de din România, ONG-uri din străinătate și parte-neri pe care îi avem în străinătate.

În această revistă avem și o rubrică interactivă „cititorii întreabă, specialiștii răspund“ (în dome-niile: psihologice, sociologice, juridice, asistenţă socială, economică și medicală).

Patronatul Medicinei Integrative (PMI) face parte în România din cea mai semnifi cativă Confederaţie patronală COMPIROM și, de ase-menea, face parte din două mari organizaţii inter na ţionale: A.A.I.M. (Asociaţia Americană a Medicinei Integrative) și Societatea Europeană de Medicină Integrativă.

Patronatul nostru are trei feluri de membrii: membrii fondatori, membrii afi liaţi, membrii su-port (ONG-uri). În afara acestora mai avem și un centru de voluntari.

În cadrul Patronatului există un departament format din profesioniști în proiecte (elaborare de proiecte, implementări de proiecte și consiliere în proiecte).


EditorialPe data de 23 noiembrie 2011, Patro-

natul Medicinei Integrative, organizează în România, primul Congres al organizaţiilor de Medicină Integrativă cu participare internaţională (Aglia, Scoţia, Italia, Germania, Franţa). La acest Congres și-a anunţat participarea și Președintele Congresului European de Medicină Integrativă, profesorul Rossi din Firenze, Italia.

Vor mai participa la Congres reprezentanţi ai: guvernului, sindicate, patronate, parlamentari, președinţi ai partidelor parlamentare, oameni de cultură și știinţă, doctori, psihologi, ONG-uri și, nu în ultimul rând, membrii ai Patronatului Medi-cinei Integrative.

Subiectul Congresului „Medicina Integrativă în slujba și ajutorul societăţii“.

Sperăm ca acest Congres să producă acel pod de legătură și comunicare între medici, pacienţi, psihologi, ONG-uri, instituţii ale statului etc.

Împreună să reușim să demarăm implicarea cât mai mare a celor menţionaţi mai sus, pentru a dezvolta Medicina Integrativă pe de-o parte și pe de altă parte de a integra persoane cu dizabilităţi în societate și în locuri de muncă corespunzătoare, acolo unde le este locul cu adevarat.

Numai împreună vom putea realiza această misiune nobilă pe care o are Patronatul Medicinei Integrative, misiune care trebuie să fi e a tuturor.

Vă așteptăm cu drag la acest Congres. Liviu Mandler,

Președinte al Patronatului Medicinei Integrative

ISSN 2247 – 0565 Tipărit în România de SC SIMPLU PRINT SRL

GHEŢA ROBERT • 0743-027955 • contact@tipografi e-off set.ro

Răspunderea legală pentru conţinutul acestei publicaţii aparţine Patronatului Medicinei Integrative

© PMI, 2011

Publicaţie a Publicaţie a PatronatuluiPatronatului MedicineiMedicinei IntegrativeIntegrativeStr. Dornei, nr. 79-81, sector 1, BucureştiStr. Dornei, nr. 79-81, sector 1, BucureştiTel: 0372-770.126, Fax: 021-224.46.95Tel: 0372-770.126, Fax: 021-224.46.95www.patmedin.rowww.patmedin.ro

Echipa de redacţie

Redactor-şef: dr. Aurel Storin [email protected]

Secretar de redacţie: Iancu Elena Cătălina [email protected]: Octavian Andronic [email protected] Florin Condurăţeanu fl [email protected] Irina Ghiţă-Cioroba [email protected] Cornelius Popa [email protected] Clement Sava [email protected] Beatrice Iordache [email protected] Larisa Toader [email protected] imagine foto Silvia Mandler [email protected] WEB Mihai Breahnă [email protected]ător engleză: George Wainer [email protected]: Gabriel Ionescu gabi@etipografi e.ro

EDITURA SCRIB, 2011

EXPOZANŢI


Laboratoarele Fares Bio VitalContact: 0254.247.570 • [email protected] • www.faresbiovital.ro/roÎn anul 1929, ia naștere „DIGITALIS – Prima Cooperativă Română Pen-

tru Cultivarea Plantelor Medicinale Orăştie”, devenită astăzi Laboratoarele FARES Bio Vital – plante care prind viaţă sub formă de ceaiuri, siropuri, uleiuri esenţiale. Firma are uscătorie, extractoare, secţii şi maşini pentru condiţionarea şi tocarea plantelor dar şi laboratoare pentru analize. Rezul-tatele ştiinţifi ce, calitatea şi originalitatea produselor realizate au cucerit

atât specialiştii cât şi pe cei afl aţi în suferinţă.

GreentreeReprezentant: Iuliana CioacăContact: 0726.000.686, 0762.609.139

• offi [email protected] • www.greentree-cosmetics.ro

Suntem producători de cosmetice naturale, realizate manual, din ingrediente vegetale şi miere, alese cu grĳ ă. Produsele Green Tree Cosmetics® NU conţin parfumuri sau coloranţi artifi ciali. Folosim numai uleiuri esenţiale pentru a aromatiza pro-dusele, iar culorile sunt rezultatul utilizării de plante uscate, infuzii de plante. Toate produsele noastre au analize specifi ce efectuate la un laborator particular cu experienţă în domeniul produselor cosmetice şi nu numai şi sunt notifi cate la Ministerul Sănătăţii.

Laborator SynevoReprezentant: Florin BarbuContact: 021.407.07.00 • fl [email protected] • www.synevo.roSynevo a devenit cea mai puternică reţea de laboratoare private din Româ-

nia. Numele Synevo vine de la cuvintele sinergie şi evoluţie (SYNergy and EVOlution). Efectuăm peste 1100 de investigaţii diferite, începând cu alergolo-gie, biologie moleculară, biochimie, hematologie, imunologie, markeri cardiaci, endocrini, osoşi, tumorali, serologie, microbiologie şi toxicologie.

Magiun TopoloveniReprezentant: Bibiana Stanciulov Contact: 021.340.26.66 • [email protected]

• www.magiun-sonimpex.roCompania SONIMPEX SERV COM a primit titlul de „Furnizor al

Casei Regale” şi pentru dulceţurile din fructe fără zahăr adăugat şi pentru Zacusca de vinete „Topoloveana” - toate fără conservanţi şi fără aditivi ali-mentari

SPONSOR

7Primul Congres Internaţional al Organizațiilor de Medicină integrativă EXPOZANŢI

Vivasan Laur SRLReprezentant: Dr. Angela Laur, medic aromaterapeut, dermatolog, medic-

consultant VIVASAN • 0753.22.55.20Contact: 0749.563.833 • [email protected] • www.vivasanint.ro sediu VIVASAN: str. Hatmanul Arbore, nr 15-19, birou 202, sector 1, BucureştiVIVASAN - companie internaţională, promovează pe piaţa României produse cosmetice, uleiuri

eterice, suplimente alimentare, produse alimentare, fabricate exclusiv în ELVEŢIA.

Hof igalReprezentant: Mihai DanielContact: 0730.087.662 • offi ce@hofi gal.eu • info@hofi gal.eu

• www.hofi gal.roHofi gal produce şi comercializează o gamă largă de produse

din plante medicinale şi aromatice, medicamente, suplimente ali-mentare, cosmetice şi substanţe farmaceutice active, sub formă de: comprimate obişnuite, comprimate aco-perite, capsule cu conţinut solid, capsule cu conţinut lichid (acoperite sau neacoperite), soluţii de uz in-tern şi extern, multi şi monodoze, ovule, supozitoare, creme, geluri. Toate liniile de fabricaţie îndeplinesc cerinţele G.M.P (Good Manufacturing Practice & Buna practică de fabricaţie) şi laboratoarele de control al calităţii fi zico-chimic şi microbiologic îndeplinesc cerinţele prevăzute în Farmacopeea Europeană şi alte farmacopei de circulaţie internaţională. Hofi gal este o companie remarcabilă pentru atenţia deosebită şi rezultatele unei activităţi concentrate de cercetare şi dezvoltare.

BiofarmReprezentant: Carmen IacobContact: 021.301.06.00 • offi [email protected] • www.biofarm.roBiofarm este unul dintre primii producători români de medicamente şi su-

plimente alimentare. De peste 80 de ani, Biofarm este alături de specialiştii din România în cursa pentru descoperirea celor mai bune soluţii pentru menţinerea sănătăţii oamenilor. În prezent, Biofarm este unul dintre primii zece producători români existenţi pe piaţa farmaceutică din România.

LaropharmReprezentant: Diana Rogoz

Contact: 021 369 32 02 • offi [email protected] • www.mundoverde.roPentru că sănătatea vine din natură, am creat gama “Mundo Verde”, o gama de produse

naturale ce sunt adevprate depozite de nutrienţi necesari organismului pentru detoxifi ere, forti-fi ere şi pentru apărarea împotriva diferitelor afecţiuni. Toate produsele conţin extracte din plan-

te şi substanţe naturale, a căror efecte benefi ce au fost dovedite de-a lungul a sute de ani de întrebuinţare tradiţională. Terapia cu ajutorul plantelor medicinale se bazează pe cunoştinţe ancestrale care au traversat secolele până în timpurile noastre, punând prevenţia pe primul loc. Omul a fost dintotdeauna o parte integrată a naturii, un microcosmos, astfel că tratamentele naturiste sunt cele care stimulează mecanis-mul natural al corpului de a se repune în formă. Suplimentele alimentare “Mundo Verde” sunt o sursă efi cientă pentru îmbunătăţirea stării tale generale de sănătate!

BioDesignReprezentant: Gabriela PăunaContact: 0753.741.100, 0727.582.330 • www.masaj.roBIODESIGN este liderul naţional în producţia şi comercializarea de echipa-

ment de masaj portabil şi staţionar profesional. Fondat în ianuarie 2005, bran-dul BioDesign s-a impus rapid pe piaţă prin calitatea, funcţionalitatea, garanţia extinsă, soliditatea şi aspectul estetic al produselor sale.


PARTENERI MEDIA

PARTENERI

EXPOZANŢI

Diperia VitamedReprezentant: Aurelia AnghelContact: 021.230.46.66 • offi [email protected] • www.di-

periavitamed.ro Centrul de Consultantă în Sănătate și Terapii Naturiste din

1 decembrie 2008 s-a transformat în Centru de Excelentă în Terapii Integrative. Clinica medicală ce practică medicina integrativă, alături de medici specialişti cu competenţe în fi toterapie tradiţională românească și/sau chinezească, acupunctură, homeopatie, dietologie sau medicină energetică. Medicii particularizează terapia fi ecărui pacient în funcţie de starea energetică şi vibraţională a acestuia.

În acest scop se folosesc, pentru testarea stării de sănătate a pacienţilor, două dispozitive:- DDFAO: dispozitiv de diagnostic funcţional asistat de ordinator/computer;- SCIO: dispozitiv de testare a stării de sănătate prin biorezonanţă.Terapiile complementare recomandate sunt particularizate, adaptate la „parametrii” fi ecărui individ şi

cu randament până la 100%.Testările efectuate detectează riscurile şi modifi cările incipiente ale anumitor boli, permiţând profi -

laxia lor prin tratamentele adecvate.

11Primul Congres Internaţional al Organizațiilor de Medicină integrativă SPEAKERI CONGRES

Profesor doctor Volker DiehlProfesorul Volker Diehl este Director emerit

pentru Medicină Internă la Universitatea Cologne, Germania. Printre numeroasele poziţii ocupate, el a fost fondator și președinte al Grupului German de Studiu Hodgkin (GHSG) timp de 30 de ani, el fi ind acum Președintele de onoare al acestui grup. A fost Directorul Fondator al Centrului Naţional de Cancer în Heidelberg 2004 – 2005.

De-a lungul vieţii sale profesionale, dr. Volker Diehl a îmbinat cu succes pasiunea știinţifi că pentru medicină și activitatea sa clinică, cele două îmbinân-du-se perfect și conducând la realizări excepţionale.

Principalele realizări știinţifi ce ale dr. Volker Diehl sunt: prima imortalizare a celulelor sanguine ale cordonului ombilical la linii de celule limfoblas-toide pe termen lung (LCL), prima demonstraţie că Virusul Epstein-Barr (VEB) cauzează mononu-cleoza infecţioasă, prima înfi inţare a liniilor celu-lare în vitro Hodgkin-Reed Sternberg, participarea la descoperirea antigen CD30 și cooperarea pentru dezvoltarea de anticorpi monoclonali asociaţi, a fost iniţiatorul designului pentru principiul BEACOPP în 1992.

În ceea ce privește activitatea sa clinică, dr. Volker Diehl a pus bazele GHSG, a realizat designul și a înfi inţat șase generaţii de studii con-secutive Hodgkin în cadrul GHSG, a proiectat și a pus în aplicare principiul BEACOPP, pentru lim-fomul Hodkin avansat, a inaugurat și a înfi inţat Indicele Prognostic Internaţional (IPI) pentru Lim-fomul Hodkin avansat, împreună cu Dirk Hasen-clever, a pus bazele Forţei de Încercare Europene pentru Limfocite predominante limfomului Hodg-kin împreună cu Harald Stein.

Recunoașterea meritelor deosebite avute în domeniul medicinei s-a concretizat prin acordarea de premii de excelenţă: Premiul Salvatore Lugano, Premiul Jose Carreras din partea EHA (Asociaţia Europeană de Hematologie), Premiul Hamilton Fairley al ESMO (Societăţii Europene pentru On-cologie Medicală), Premiul Ajutorul German pentru Cancer, Crucea Federală Germană pentru Merit, cla-sa întâi, Premiul ASH (Societatea Americană de He-matologie): Pionier al Hematologiei, Premiul ASH (Societatea Americană de Hematologie) – Coulter – Premiul pentru Realizări pe parcursul vieţii.

Titlu temă prezentare CONGRES Titlu temă prezentare SEMINARMedicina Integrativă – puntea de legătură între pacient și medic.

Boala Hodgkin

Rezumat discurs Rezumat discursDr. Volker Diehl va prezenta medicina integrativă într-o manieră inovatoare, abordând o perspectivă comparativă între medicina integrativă și medicina alternativă, conturând și defi nind cele două con-cepte și plasându-le într-un context european actu-al. De asemenea, prin discursul său va răspunde la întrebări precum ”De ce folosesc pacienţii Medicina Alternativă” și ”De ce avem nevoie de Medicina Integrativă?”, împărtășindu-ne din experienţa sa vastă în aceste domenii.

Dr. Volker Diehl va prezenta rezultatele inedite cu privire la caracteristicile bolii Hodgkin. Subiectul este cu atât mai interesant, cu cât întreaga comu-nitate a medicilor abandonase acest subiect, privin-du-l ca pe un mister ce nu poate fi dezvăluit.

Pentru mai multe informaţii contactaţi www.patmedin.ro/congres/speakers.


Dr. Elio RossiEste Director al secţiei de ”Medicină comple-

mentară și dietă în oncologie” din cadrul spitalului provincial Campo di Marte din Lucca (Italia). De asemenea, profesorul Elio Rossi ocupă funcţia de referent în cadrul Direcţiei de Sănătate din regiu-nea Toscana în acţiunea comună ”Parteneriatul Eu-ropean de luptă împotriva cancerului”.

După absolvirea în 1982 a studiilor specializa-te în boli infecţioase la Universitatea de Medicină din Milano (Italia), a început să studieze medicina naturală și homeopată la Institutul Homeopatic de Medicină și apoi în cadrul Grupurilor Europene Homeopatice. A contribuit la realizarea Federaţiei Italiene a Asociaţiilor Homeopatice și a Medicilor.

De asemenea, a coordonat proiectul interna-ţional de cooperare pentru sprĳ inirea dezvoltării medicinei naturale și homeopate în Cuba, a fost președintele consiliului știinţifi c al celui de-al 51-lea Congres al Ligii Internaţionale de Homeopatie Me-dicorum, a fost membru al comisiei naţionale pen-tru medicina neconvenţională promovată de Mi-nisterul de sănătate italian și a fost responsabil de partea referitoare la ”Medicina Naturală” din pro-gramul ART Toscana, promovat de Organizaţiile Naţiunilor Unite. Și, nu în ultimul rând, a deţinut importantă distincţie de co-președinte al Congre-sului European de Medicină Integrativă – Florenţa (Italia) din 20 – 22 septembrie 2010 susţinut de Uni-versitatea Charite din Berlin.

Descoperirile și inovaţiile sale cu privire la medicina integrativă și la integrarea acesteia în sistemul medical se materializează în peste 50 de publicaţii știinţifi ce, cunoscute în cadrul întregii

comunităţi de medici din Europa. Activitatea sa actuală se referă la strategii de in-

tegrare a medicinei integrative în sistemul public de sănătate, realizarea de studii în vederea observării rezultatelor și efectelor medicinei integrative, reali-zarea de studii cu privire la siguranţa pacientului și gestionarea riscului în medicina complementară, terapii homeopatice în pediatrie.

Dr. Elio Rossi este directorul știinţifi c al ce-lui mai important jurnal știinţifi c despre medicina complementară și alternativă ”Medicina Naturală”, lector la mai multe universităţi de medicină și far-macie din Italia, membru al Comitetului Știinţifi c al Congresului European de Medicină Integrati-vă (2008 – 2011), precum și membru al Facultăţii de Homeopatie din Londra – cea mai importantă instituţie homeopatică din Europa.

Titlu temă prezentare CONGRES Titlu temă prezentare SEMINARHomeopatia și medicina complementară în Toscana, Italia – integra-rea în sistemul public de sănătate.

Cum să tratezi bolile extrem de acute și acutul în cronic – strategia homeopatică.

Rezumat discurs Rezumat discursDr. Elio Rossi va prezenta în cadrul Congresului programele publice de sănătate din regiunea Toscana, Italia și strategiile de integrare a medicinei integrative în cadrul acesora. Acestea conţin referinţe la medicina neconvenţională începând din 1996, iar ultimele trei planuri regionale de sănătate au inclus un ca-pitol de medicină neconvenţională. Acest status al lucrurilor re-prezintă cel mai mare grad de integrare în Italia al unor aseme-nea terapii în sistemul public de sănătate până în momentul de faţă. Aceste planuri își propun să garanteze integrarea defi niti-vă în sistemul regional de servicii medicale a medicinei integra-tive care este sprĳ inită de un nivel sufi cient de dovezi știinţifi ce pentru a le permite defi nirea lor ca forme ale medicinei comple-mentare (acupunctură, medicină naturistă, homeopatie).

Dr. Elio Rossi, cu o experienţă de peste 25 de ani în tratarea bolilor oncologice, va prezenta în cadrul seminarului stra-tegia homeopatică de tratare a bolilor „acutizate”, acesta având un caracater aplicativ și practic. Importanţa aces-tui subiect este conferită și atestată de acceptarea formelor de medicină inte-grativă în diferite regiuni din cadrul Italiei, și nu numai, programe de coo-perare descentralizate fi ind înfi inţate și în Cuba, Senegal, Serbia.



Prof. John G. Ionescu, PhDEste Director Știinţifi c și fondator al Clini-

cii Speciale Neukirchen, cu sediul în Neukirchen, 93453, Germania.

După absolvirea studiilor de biochimie și imu-nologie la Universitatea București în 1976, precum și după o bursă știinţifi că în Montreal, Canada, și-a luat doctoratul în biochimie medicală în 1983 de la Universitatea Saarbrücken, Germania și, până în 1985, a condus programul de cercetare al unei clinici dermatologice din Aschaff enburg. Principalele sale domenii de cercetare au inclus bolile atopice, pso-riasis, artrita și sindromul MCS.

În 1986, domnul Dr. Ionescu a înfi inţat, în Bavar-ia, Clinica Specială Neukirchen (www.spezialklinik-neukirchen.de) pentru tratamentul bolilor alergice, de piele și cauzate de mediu, potrivit principiilor medicinii nutriţionale și de mediu.

Abordările sale originale pentru diagnostic și terapii, bazate pe conceptul său cu privire la corti-zon, citostatice și lipsa radiaţiilor au fost prezentate în peste 200 de materiale știinţifi ce publicate în Ger-mania, Europa și SUA.

Activitatea sa actuală se referă la investigarea sis-temelor biologice redox și a reacţiilor radicalilor li-beri la pacienţii cu probleme de piele, de mediu și cu cancer. Rezultatele cercetării sale se referă la noi metode pentru o rapidă evaluare a radicalilor liberi și a potenţialului redox (reducere-oxidare) în mostrele

de sânge uman, la noi formulări dermatologice pentru pielea bolnavă și îm bă trânită, medica-mente anti-cancer paten-tate și protocoale inte-gra tive originale pentru tratamentul MCS (Mul-tiple Chemical Sensiti-vity), CFS (Chronic Fa-tigue Syndrome) și a derma tozelor cronice.

Dr. Ionescu este membru al Academiei Europene pentru Alergologie și Imunologie Clinică, al Societăţii Britanice pentru Alergie și Medicină de Mediu, pre-cum și al Societăţii Germane pentru Medicină Împotriva Îmbătrânirii.

Între 1998 și 2006, a lucrat ca Profesor în cadrul Laboratorului de Medicină Aplicată și Oxidologie în cadrul Capital University of Integrative Medicine, Washington, D.C. (USA). Începând cu luna mai 2006, Prof. Ionescu a fost numit Profesor Asociat de Geron-tologie la Universitatea de Medicină și Farmacie Ca-rol Davila din București. Din luna aprilie 2007, a fost numit Profesor Vizitator de Medicină Nutriţională în cadrul Universităţii Donau, Krems/Viena. Din martie 2009, a devenit membru al Comisei pentru Medicină de Mediu din cadrul Ministerului Sănătăţii de la Ber-lin.

Titlu temă prezentare CONGRES Titlu temă prezentare SEMINARNutriţie anti-infl amatorie personalizată ca factor cheie pentru o terapie integrativă

Terapii moleculare pentru încetinirea pro-ceselor de îmbătrânire a pielii.

Rezumat discurs Rezumat discursDr. John Ionescu va aborda un subiect extrem de important pen-tru societatea actuală, caracterizată de viteză, stres, pluritate și multiculturalitate: importanţa nutriţiei personalizate, din perspecti-va medicinei integrative, în combaterea unor boli ale lumii moderne (psoriazis, eczeme atopice). Ca urmare a unei experienţe în trata-mentul a peste 20.000 de pacienţi cu eczeme atopice, psoriasis și pacienţi cu vârstă înaintată, a fost demonstrat rolul cruci-al al factorilor poluatori toxico-iritanţi (pesticide, conservanţi ai lemnului, aditivi alimentari, solvenţi, metale grele, nicotina, particule emise de automobile, etc.) și a infecţiilor cronice ca declanșatori ale unor reacţii pseudo-alergice. De asemenea, este necesară înţelegerea rolului alimentelor dăunătoare în procesul de generare a radicalilor liberi, precum și identifi carea agenţilor principali ai răspunsului imun și infl amator la alimente și adi-tivi alimentari.Principalul scop al acestei teme este înţelegerea selecţiei specifi -ce de alimente necesare pentru a contracara generarea de radi-cali liberi și infl amarea pielii, prin diete individualizate.

Dr. John Ionescu va prezenta din per-spectiva medicinei integrative, într-o manieră inovativă și interactivă, pro-cesele de îmbătrânire intrinseci și extrinseci. De asemenea, vor fi prezen-tate cauzele care conduc și accelerează procesul de îmbătrânire, efectele aces-tora (acneea, psoriazisul) și conclu-zii ale studiilor ce fac referire la acest subiect. Ca urmare a acestei expuneri teoretice cu privire la procesul de îmbătrânire, dr. John Ionescu ne va prezenta noi formule germane practice de apărare împotriva îmbătrânirii, bazate pe conceptul de medicină integrativă: SOLARIS SPF 25, ENERGO Repair.


17Primul Congres Internaţional al Organizațiilor de Medicină integrativă SPEAKERI SEMINARII

Ana Maria Ætefãnescu

Cristina Crãciun

Este trainer autorizat, NLP Master Practitioner, facilitator și te-rapeut Respiraţie Holotropică cu formare în Terapii Transpersonale (Respiraţie Holotropică, Astrologie Arhetipală, Psychic Defense, Lucrul cu Corpul de Vis și Sunete Sacre, tehnici de șamanism) și o specializare în Dream Therapy. De asemenea, este directorul Asociaţiei de Terapii Transpersonale din România.

În prezent, ţine workshop-uri de Respiraţie Holotropică, Respiraţia Inimii și Active Dreaming.

Este psiholog şi terapeut transpersonal, psiho-terapeut în formare la Institutul de Gestalt Terapie din Bucureşti.

După absolvirea Facultătii de Arte Plastice – Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, secţia Pictură, şi a Masteratului în Arte Vizuale - Univer-sitatea Naţională de Arte Bucureşti, a urmat cursu-rile Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Bucureşti, Secţia Psihologie, în paralel cu Pro-gramul de formare în Terapii Transpersonale, or-ganizat de Asociaţia de Terapii Transpersonale din

România.În prezent ţine, împreună cu Ana Maria Ştefă-

nescu, workshop-uri de Respiraţie Holotropică şi Respiraţia Inimii, exerciţii de conştientizare cor-porală şi emoţională prin dans, meditaţii ghidate şi pictură.

Susţine activitatea de voluntariat la Spitalul Obregia, în cadrul Asociaţiei din România de Tera-pie Ocupaţională, pentru pacienţi în ambulatoriu, ţinând clase de terapie prin artă – pictură liberă şi mandale.

Titlu dizertaţieRespiraţia Holotropică – prezentare, aplicaţii, efecte terapeutice

Rezumat discursAna Maria Ștefănescu va prezenta în cadrul congresului un scurt istoric al Respiraţiei Holotropice (rădăcini, rolul respiraţiei în vindecare de-a lungul timpului și în diverse culturi, psihologie transpersonală și Stanislav Grof) și va vorbi despre efectele tera-peutice ale Respiraţiei Holotropice, la toate nivelurile: fi zic, men-tal, energetic și emoţional.

Titlu dizertaţieRespiraţia Holotropică - prezentare, aplicaţii, efecte terapeutice

Rezumat discursCristina Crăciun şi Ana Maria Ştefănescu vor prezenta tehnica

terapeutică a Respiraţiei Holotropice, din perspectiva medicinei inte-grative, conturând o abordare holistă asupra psihicului uman, în acord cu ultimele descoperiri din domeniul conştiinţei şi ştiintelor uman-iste. Respiraţia Holotropică este tehnica psihiatrului şi cercetătorului Stanislav Grof, cel ce aduce vastul domeniu al spiritualităţii în cadrul psihologiei academice. Respiraţia accelerată, alături de mu-zica potenţatoare, activează propriul potenţial de autoexplorare şi de echilibrare la toate nivelurile fi inţei, fi zic, energetic şi emoţional. Este o tehnologie a sacrului menită să aducă la suprafaţă părţi ale noas-tre încă neconştientizate şi din acest motiv, neintegrate. Pornind de la înţelegerea că vindecarea vine întotdeauna din interior, Respiraţia Holotropică este o întoarcere spre înăuntru, spre înţelepciunea noastră profundă, având un mare potenţial de transformare.



Bibiana StanciulovDoamna Sociolog Bibiana Dolores Stanciulov

este absolventă a Facultăţii de Sociologie. A lu-crat la Radio România – Secţia Știinţă Învaţământ Educaţie. Este Director al Sonimpex Serv Com, sin-gurul producător triplu medaliat de Institutul de Gust și Calitate Bruxelles, deţinător al singurului brand tradiţional românesc protejat de UE.

Compania produce Magiunul de prune To-poloveni care a primit certifi carea de Indicaţie Geografi că Protejată pentru un produs tradiţional românesc, de la Comisia Europeana (CE) la începu-tul lunii aprilie 2010.

Tot în 2010, Magiu-nul natural de prune Topoloveni a primit ti-tlul de Furnizor al Ca-sei Majestăţii Sale Re-gale a României, pentru următorii trei ani. Ceremo-nia a avut loc, luni 8 februarie 2010, la Palatul Elis-abeta, Sala Regilor, iar amfi trioni au fost Alteţele Sale Regale, Principesa Moștenitoare Margareta a României și Principele Radu al României.

Doctor aromaterapeut, dermatolog, medic-con-sultant SC „Vivasan Laur” SRL a ocupat de-a lungul anilor poziţii ca Director comercial, SC “Vivasan Laur” SRL București, august 2009, Doctor-consul-tant, SRL “Vivasan Co” Chișinău RM, 01.05.2004 – 01.08.2009, Doctor dermato-venerolog, Trupele de grăniceri RM, 01.12.1998-01.05.2004, Doctor derma-to-venerolog la Spitalul Republican Dermatologic Chișinău, RM, 1994 – 1996.

A urmat Cursuri de Aromaterapie profesională de la Asociaţia Regională „Liga aromaterapeuţilor,

fi toterapeuţilor și naturopaţilor” din Sankt-Peters-burg, Rusia. Curs teoretic și practic de cosmetician, urmat la Centrul curativ-diagnostic „Podiac-Come-sa”, RM-Austria.

Deţine perfecţionare profesională în domeniul medicinei – curs de Aromaterapie, iunie 2006 și este absolventă a Universităţii de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemiteanu”, Chișinău, RM – 1988-1994.

Titlu dizertaţie,,Conservele - alimente funcţionale = magiunul Topoloveni”

Rezumat discurs

Titlu dizertaţie„Aromaterapia o treaptă esenţială între medicina tre-cutului și medicina viitorului“

Rezumat discursDate istorice despre aromaterapie, aromaterapia în prezent (în lupta cu infecţiile, pentru armoni-zarea stării psiho-emoţionale, uleiurile eterice ca remedii bioenergetice, îmbinarea aromaterapiei cu diverse metode de tratament), împortanţa calităţii uleiurilor eterice, perspectivele dezvoltării aroma-terapiei.

Dr. Angela Laur

Conservele au fost create din necesitatea păstrarii legumelor, fructelor și a cărnii in perioade în care nu existau în mod natural. În ultimul timp „a conserva” a fost distrus de agenţii chimici de conservare, astfel încât se substituie termenul de „conservă” cu „conservanţii nocivi”. Baza a fost lan-sarea temei insufi cienţei hranei și cautarea substitu-telor mâncării-aliment. Produsele tradiţionale sunt o alternativă a alimentaţiei, alternativă care cores-punde din punct de vedere al matricei funcţionale a omului, om care nu s-a schimbat anatomo-funcţional

pentru a fi pregătit la „atacul” agenţilor chimici. Tradiţional reprezintă o reţetă autentică, veche, adică verifi cată zeci de ani în care se producea în gospodăriile pro prii și, în cazuri rare, la nivel indus-trial.

În România există un asemnea produs, „ma-giunul de prune Topoloveni” - produs 100% natural - fără zahăr adăugat, este obţinut dupa o reţetă de la începutul secolului trecut, reţeta care și-a demonstrat autenticitatea prin înscrierea produsului în Uniunea Europeană pe lista Indicaţiilor Geografi ce Protejate



As. Univ. Dr. Constantin ErenaEste Medic Primar Boli Interne și Specialist în

Cardiologie la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca din București. Este Asistent Universitar la Univer-sitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București și Doctor în Știinţe Medicale.

A fost de patru ori bursier al Serviciului de Schimb Academic German și a lucrat în Germania între anii 1995-1997 și 2001-2005. Este pasionat de fi zica cuantică și folosește sistematic hologramele informaţional-energetice Cieaura la pacienţii pe care îi are în îngrĳ ire; de aceea, are cea mai mare experienţă în Romţnia în utilizarea acestor produse.

Este Membru Fondator al fi rmei Cieaura în România, intrand în aceasta fi rmă înca de la deschi-derea activităţii acesteia în Europa, pe 21.05.2010, intuind potenţialul fantastic de dezvoltare al acestei fi rme la nivel mondial. În prezent, conduce o retea de distribuţie formată din peste 1600 de persoane din toate judeţele ţării, cât și din mai multe ţări din lume. Firma Cieaura este prima fi rmă din lume care a introdus tehnologia holografi că în domeniul

sănătăţii. Extinsă rapid în 54 de state de pe toate continentele, își propune să înlocuiască majoritatea medicamentelor, grevate de numeroase reacţii ad-verse, prin holograme informaţional-energetice, care acţionează direct la nivel vibraţional, restabil-ind starea de sănătate alterată a organismului, fără reacţii advesre sau contraindicaţii.

Titlu dizertaţie,,Terapia cu holograme informaţional-energetice”

Rezumat discurs


Terapia cu holograme informaţional-energetice are rezultate spectaculoase în lupta împotriva dure-rii, oboselii, insomniei, obezităţii și rinitei alergice.

Terapia cu holograme informaţional-energetice este o formă nouă de terapie vibraţională, care ac-ţionează prin echilibrarea fl uxurilor energetice prin meridiane, introdusă în România de circa un an. Ea folosește vibraţii de anumite frecvenţe, încorpora-te cu ajutorul tehnicii holografi ce pe suporturi de plastic, care se aplică în anumite puncte cheie ale meridianelor de acupunctură, și se adresează în principal următoarelor categorii de pacienţi: celor cu dureri acute sau cronice de orice cauză, celor cu oboseală cronică de orice cauză, celor cu tulburări de somn, celor cu rinită alergică, celor cu defi cite de imunitate, celor cu obezitate. Durata tratamentului

diferă funcţie de vechimea simptomelor, variind, în medie, între 1-6 luni. Experienţa se referă la un număr de 340 de pacienţi trataţi cu ajutorul acestei metode. Rezultatele au fost remarcabile, 86% din pacienţii trataţi răspunzând la această formă de te-rapie, fără efecte secundare notabile. Tehnica nu are contraindicaţii, putand fi aplicată la orice vârstă, in-clusiv în sarcină și lactaţie, are efect terapeutic foar-te rapid (de ordinul minutelor-orelor) și remanenţă prelungită (de ordinul săptămânilor-lunilor).

În concluzie, hologramele informaţional-ener-getice au profi lul unor remedii foarte efi ciente și sigure, care ar putea înlocui în viitor multe din me-dicamentele alopate, grevate de numeroase reacţii adverse și contraindicaţii.

SPONSOR


Dr. Lidia RâjnoveanuEste medic primar anestezie şi terapie intensivă,

doctor în ştiinţe medicale cu o vastă experienţă în domeniu. Are o abordare interdisciplinară a specialităţilor medicale, în acest sens având o pregătire profesională în specialităţi multiple (dializă acută, medicină de urgenţă şi catastrofă, in-structor formator în asistenţa medicală de urgenţă, peer consulting pe probleme specifi ce de urgenţă în cadrul proiectului Remssy 3 şi 4, managementul serviciilor de sănătate, oxigen – ozono terapie etc.).

Este membru a numeroase societăţii şi asociaţii: Soc. Română de Anestezie şi Terapie, Consiliul Naţional Român de Resuscitare, Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România, membru fon-dator al Societăţii Ştiinţifi ce Române de Oxigen-Ozono-Terapie, etc.

În prezent este medic anestezist - reanimator în cadrul spitalului de Ortopedie şi Traumatologie Azuga si a Spitalului Sinaia. Îndeplineşte de aseme-nea şi functia de manager al Spitalului Azuga.

De-a lungul timpului a colaborat la realizarea de lucrări cu caracter ştiinţifi c cum ar fi : „Resuscitarea cardio-pulmonară – medicină intensivă”, „Tendinţe actuale de standardizare în organizarea asistenţei intensive a bolnavului critic”, „Particularităţi de anestezie – terapie intensivă în accidentele mon-tane”, Manualul Salvatorului Montan.

Este în acelaşi timp un iubitor al muntelui, dar şi preocupată de tot ceea ce înseamnă patologia montană. În anul 2004 participă în calitate de med-ic al echipei, la expediţia montană „Alaska - Mc. Kinley”, prilej cu care studiază: infl uenţa factorilor de climă asupra organismului uman, adaptabili-tatea si comportamentul acestuia în condiţii de frig şi hipoxie.

Din 2008 este lector în ca drul cursu-rilor postuni-v e r s i t a r e interna ţio nale de perfec ţio na-re în oxigeno-ozonoterapie or ga nizate de Facultatea de Medicină, Univ. Titu Maiorescu, Bucureşti.

A urmat specializări în oxigen-ozono-terapie în Italia, şi România, iar din anul 2007 practică această tehnică în cadrul cabinetelor medicale FAAMED.

Este membru fondator al Fundaţiei pentru Ameliorarea Asistenţei Medicale în Regiunea de Nord a jud. Prahova (FAAMED) alături de care s-a implicat de-a lungul anilor în numeroase proiecte şi activităţi realizate de aceasta; implementarea unui sistem integrat de urgenţă în Valea Prahovei, cen-trul FAAMED de instrucţie medicală în tehnici de prim ajutor şi resuscitare (centru integrat în proiec-tul Remssy al MS); proiectul Salvamont – realizarea la Cota 2000 Sinaia a Refugiului Salvamont în struc-tura căruia funcţionează un cabinet medical; primul cabinet de fi rst responder la baza pârtiei Sorica din Azuga; diferite proiecte cu caracter social precum şi organizarea de cursuri şi workshop-uri centrate pe educaţia continuă în tehnici de medicină de urgenţă cu respectarea protocoalelor internaţionale a medicilor, asistenţilor medicali, pompieri, jandar-mi, salvatori montani personal non-medical, elevi, studenţi etc.

Titlu dizertaţieOxigen – Ozono - Terapia; medicaţie alternativă şi / sau complementară

Rezumat discursÎn ultimul timp se remarcă tendinţa fi rească de

a completa paleta terapeutică oferită de medicina modernă cu alternative care să potenţeze rezul-tatele obţinute.

Bazată pe certitudinea că la baza oricărei afecţiuni există oxigenarea (la nivel celular) insufi cientă, tratamentul bazat pe oxigen-ozono terapie face “reparaţia” din interior reducând zona afectată printr-o modalitate asemănătoare cu regenerarea. Ozonul acţionează ca: activa-tor al circulaţiei, revitalizant, imunomodula-tor, permitând eliberarea şi utilizarea oxigenului

corporal. Are de asemenea o acţiune fungicidă, antibacteriană, analgezică, antiinfl amatorie şi o inactivare virală. Are un efect de stimulare a pro-ducerii de leucocite şi implicit creşterea nespecifi că a imunităţii, creşte elasticitatea celulelor roşii sangvine cu oxigenarea consecutivă mult mai bună a ţesuturilor, şi are efect anticancerigen prin inhi-barea factorilor de creştere tisulară în tumori.

În cadrul acestui workshop Dr. Lidia Râjnove-anu va explica: ce este oxigen-ozono terapia, modalităţile de aplicare, metode utilizate, benefi ci-ile acesteia şi indicaţiile clinice.



Dr. Teodor Coldea

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi

Medic primar medicină sportivă, Competenţă în me-dicina tradiţională chineză – acupunctura, Competenţă în medicina ayurvedică, Competenţă în biorezonanţă, Licenţiat al Facultăţii de Sociologie-Asistenţă socială, Master în politici sociale

Activitatea cu caracter multi și interdisciplinar se întinde pe o perioadă de peste 13 ani. Debu-tul profesional s-a petrecut în domeniul medicinii sportive, unde, în cadrul programelor sportive, a implementat recuperarea complexă prin kinetote-rapie, fi zioterapie, acupunctură și dietă, suplimen-te naturale și pregătire psihologică bazată pe teh-nici de relaxare și mentalizare inspirate din tehnici extrem orientale.

În continuare, se orientează în cadrul medici-niei integrative pe aprofundarea și practicarea acu-puncturii, fi toterapiei, refl exoterapiei și a masajului.

Urmează o perioadă de colaborări cu numeroa-se reviste și cotidiane de profi l medical și general, precum și numeroase apariţii în cadrul emisiunilor de radio și televiziune.

Tot în această pe-rioadă se specializea-ză în diagnosticarea și echilibrarea prin teh-nici de medicină cuan-tică, biofeedback și biorezonanţă, care vin să completeze și să cer-tifi ce celelalte ramuri ale medicinei comple-mentare.

În prezent, ocupă funcţia de director medical în cadrul Centrului de Excelenţă în Terapii Integrative Diperiavitamed din București, unde coordonează o echipă de medici și terapeuţi cu un larg spectru de activitate (acupunc-tură, biorezonanţă, homeopatie, psihologie, fi totera-pie, refl exoterapie, masaj, bowteck)și este implicat în două proiecte fi nanţate de Uniunea Europea-nă privind persoanele cu dizabilitati și integrarea pacienţilor bolnavi de cancer.

Profesorul Gheorghe Mencinicopschi deţine mai multe specializări în: biologie moleculară, inginerie genetică, biotehnologie, tehnologie alimentară, securitate alimentară, nutriţie umană, dietă preventivă, dietă terapeutică.

A publicat peste 300 de lucrări știinţifi ce în România și în străinătate din zone de cercetare ca alimentaţie, nutriţie umană, biotehnologie și nutrigenomică.

A elaborat conceptul privind calitatea „informaţională” a matricei alimentare susţinut la Congresele Internaţionale de Nutriţie Dubna 2007 și Krakovia 2008.

Deţinător a peste 20 de patente înregistrate la OSIM, profesorul este membru al Academiei Oa-menilor de Știinţă din România (AOȘR), Acade-miei de Știinţe din New York (NYAS), Academiei de Știinţe Agricole și Silvice (ASAS), Comisiei de

Bio-securitate din cadrul Academiei Române și al altor organizaţii presti-gioase.

Este, deaseme-nea, laureat al pre-miului Academiei Române „Emanoil Teodorescu” (1980) și al premiului Os-kar Capital pen-tru invenţii (1988). A fost investit cu Ordinul Naţional „Serviciul Credin-cios” în grad de Cavaler (2000) și a obţinut medalia de aur la INVENTIKA – EUREKA 2000, Bruxelles.


Titlu dizertaţie,,NUTRIŢIE versus NUTRIŢIONISM” prin prisma informaţiei matricei alimentare

Rezumat discursAlimentele naturale integrale, sunt alcătuite din

nutrienţi şi non-nutrienţi, combinaţi cantitativ şi calitativ, conform unei anumite ordini (informaţii) caracteristică fi ecărei plante sau animal comestibil. Această aranjare naturală a componentelor alimen-telor se concretizează într-o matrice informaţională.

După consumul alimentului, informaţia matri-cei lui informaţionale, va interacţiona direct cu informaţia genetică, metabolică a fi ecărei celule a corpului nostru, producând efecte benefi ce sau no-cive, afectându-ne astfel starea de sănătate.



Dr. Iulia BurghiuMedic specialist cu competenta in apifi toterapie-monitor studii clinice

Titlu dizertaţie1. Testarea efi cacităţii produselor - HOF-LIPOMIN SI OMEGA 3 & OMEGA 6 VEGETAL

Rezumat discurs

Titlu dizertaţie2. Gemoterapia în slujba sănătăţii omului modern

Autor: Dr. Farm. Chim. Raiciu Anca Daniela – Director Marketing Hofi galRezumat discurs

Titlu dizertaţie3. Aplicatiile fi toterapiei si gemoterapiei in tratamentul complementar al afectiunilor respiratorii

Autor: Dr. Aniela Kinn – medic de familie cu competenţă în apifi toterapieRezumat discurs

Titlu dizertaţie4. Benefi ciile asocierii împachetărilor cu biomasă proaspătă de spirulină vie cu alte proceduri de tip balnear combinate cu administrarea simultană a unor tratamente cu produse fi toterapeutice şi gemoterapeutice, în scopul ameliorării simptomatologiei cauzate de stress, îmbătrânire

Autor: Dr. Sissea Teodor Henri, Medic Primar MG-Ped., Specialist Fitoterapie, Homeopatie, Aroma-terapie, Gemoterapie, Termografi e, M.T.C., M.T.I., Neonat., Director C.T.N.B. „Alexandra”

Rezumat discurs

Compania Hofi gal a autorizat cercetarea şi dez-voltarea suplimentelor alimentare, „Hof-Lipomin” şi „Omega-3 şi Omega-6 vegetal” și iniţierea unui studiu de caz pe un lot de 40 pacienţi, monitorizaţi

pe o perioadă de 90 de zile, realizându-se con-troale clinice şi paraclinice (analize de laborator) la începutul şi fi nalul studiului.

Gemoterapia, denumită terapia cu muguri, este o ramură a fi toterapiei, care îşi propune să prevină şi să trateze o varietate de probleme de sănătate cu ajutorul remediilor vegetale. La în-tocmirea planului preliminar al tezei de doctorat „Cercetări biochimice privind elaborarea unor noi produse farmaceutice pe bază de gemoderi-vate”, am vizat posibilitatea realizării unor pre-parate conţinând produse active naturale, fără

compuşi de sinteză, şi care să nu inducă reacţii de hipersensibilizare în timpul utilizării. Studiul urmăreşte infl uenţa pe care o exercită gemoderi-vatele provenite de la mugurii de Betula pubescens, mugurii de Ribes nigrum, mlădiţele de Rosmarinus offi cinalis, mlădiţele de Vaccinum myrtillus, amenţii de Salix alba asupra parametrilor biochimici. Eva-luarea statistică a rezultatelor s-a efectuat prin te-stul „t” student şi ANOVA.

Funcţiile vitale ale organismului sunt respiraţia şi circulaţia şi ce poate fi mai rău să nu poţi respira sau să simţi senzaţia de sufocare. Alaturi de trata-mentul alopat, există o serie de remedii naturale

care pot ajuta la diminuarea simptomatologiei uneori la dsipariţia ei şi la creşterea calităţii vieţii bolnavului.

Prezentul articol oferă o informare succintă a rezultatelor obţinute de colectivul Complexului de Terapie Naturală „Alexandra” din Breaza, Praho-va, România, practicând asocierea împachetărilor corporale cu biomasă proaspătă de Spirulină Pla-

tensis cu diverse procedee de tip balnear şi cu tratamente personalizate (în funcţie de afecţiuni) cu suplimente fi toterapeutice şi gemoterapeutice, în cure de 14-18 zile.


Titlu dizertaţie„Noţiuni Introductive în Psiho-oncologie: Importanţa psihologiei în oncologie”

Rezumat discursSeminarul de „Noţiuni Introductive in Psi-

ho-oncologie: Importanţa psihologiei în oncologie” – desfășurat în cadrul Congresului Internaţional al Organizaţiilor de Medicină Integrativă din 23 no-iembrie 2011 în București, propune o prezentare detaliată a cursului de ce se dorește a fi iniţiat în perioada imediat următoare desfășurării congresu-lui, „Curs Bienal de Psiho-oncologie”.

Cursul Bienal de Psiho-oncologie are ca obiecti-ve principale atragerea și formarea profesioniștilor din domeniul sănătăţii cu privire la cunoașterea Asistenţei Psihologice în Oncologie, a Cercetării Psihologice, Sociale și Multidisciplinare în On-cologie, cunoașterea și dezvoltarea de campanii de Prevenire și conduită cu privire la sănătate și înţelegere cu echipe diverse și, în sfârșit, formarea de formatori în Psiho-Oncologie.

Conform structurii de desfășurare a cur su-lui, Asistenţa Psihologică și Socială va fi tratată în două module didactice anuale, accentul fi ind pus pe aprofundarea metodologiilor celor mai reprezentativi actori, urmând a fi creată o reţea internaţională între Patronatul Medicinei Integra-

tive din București, Universitatea de Medicină din București, Asociaţiile Profesionale Românești cu cele Italienești, cu Società Italiana di Psico-Onco-logia (Societatea Italiană de Psiho-Oncologie), l’In-ternational Psycho-Oncology Society (Societatea Internaţională de Psiho-Oncologie), Universitatea din Ancona și l’Istituto Oncologico Semper Onlus (Institutul Oncologic Semper Onlus).

Benefi ciarii cursului sunt toţi profesioniștii laureaţi în Medicină, Psihologie, Știinţe Sociale (numai curs de bază), Asistenţă Medicală (numai curs de bază). Cursul va începe la momentul în-scrierii unui număr minim de 10 participanţi și nu va trebui să depășească 20 participanţi. Cererile ce au depășit numărul maxim de participanţi vor fi luate în considerare la următoarele cursuri respec-tând ordinea cronologică a înscrierilor.

Importanţa desfășurării unui astfel de curs nu se rezumă doar la acţiunile sale formatoare în rândul benefi ciarilor ci își extinde graniţele de acoperire și asupra reverberaţiilor aduse societăţi românești cu privire la întregul domeniu de cunoaștere al psiho-oncologiei.

Prof. dr. Marco RomeoPsiholog și psihoterapeut,

Marco Romeo este coordona-torul Societăţii Italiene de Pshi-ho-oncologie, Președintele Insti-tutului Oncologic de Susţinere Integrată și de Cercetare Multi-disciplinară „Semper Onlus” pre-cum și Coordonatorul Grupului de Psihologie Spitalieră al Ordi-nului Psihologilor din Marche.

Cu o experienţă bogată în domeniul psihologiei și al psi-

ho-oncologiei, Marco Romeo se remarcă în rândul psihologilor italieni având participări nu-meroase la conferinţe știinţifi ce, congrese și manifestări socio-culturale precum și materiale publicate care tratează și susţin psiho-oncologia ca domeniu in-terdisciplinar de studiu ce vi-zează teoretic și practic, dimen-siunile psihologice, sociale și comportamentale ale cancerului.


SPONSOR



Mihai AlbuMihai Albu – psiholog, con-

silier psihologic adlerian în super-vizare, art terapeut în formare în metoda Phronetik. Oferă consiliere psihologică și art terapie în cadrul cabinetului Safe Place și Asociaţiei Române de Terapii Expresive. A fost consultant în evaluarea capacităţii guvernelor centrale şi locale în ceea

ce privește integrarea dimensiunii de gen (EGGM) în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Proiectul „O abordare integrată pen-tru emanciparea politică echilibrată a genurilor” (GBPE). Deţine formări în Psihoterapie Adleriană, Gestalt terapie, Art terapie, Muzicoterapie, Body Awareness.

Titlu dizertaţie„Noţiuni introductive în art terapie”

Rezumat discursPrezentarea programului educaţional în art

terapie Phronetik din România şi a modalităţilor de formare profesională în cadrul Congresu-lui Internaţional al Organizaţiilor de Medicină Integrativă din 23 Noiembrie 2011.

Seminarul de „Noţiuni introductive în art terapie“ desfășurat în cadrul Congresului Internaţional al Organizaţiilor de Medicină Inte-gra tivă din 23 Noiembrie 2011 în Bucureşti, are ca scop experimentarea unor noţiuni de bază din art terapia Phronetik şi prezentarea programului educaţional în art terapie Phronetik din România.

OBIECTIVEObiectivul secundar urmăreşte infor-

marea publicului cu privire la programul educaţional în art terapie Phronetik din România şi a modalităţilor de formare profesională şi se adresează profesioniştilor din domeniul sănătăţii şi al psihologiei.

ADRESABILITATEABenefi ciarii cursului sunt toţi profesioniştii

licenţiaţi în medicină, psihologie, stiinţe sociale, asistenţă medicală şi socială.

STRUCTURA CURSULUI Seminarul se desfășoară într-o singură zi, într-

o singură sesiune de 120 minute astfel:Seminar de experimentare directă cu materi-

alele de art terapie: 60 minute. Pauză: 15 minute.Prezentarea programului educaţional în art

terapie Phronetik: 15 minute.Întrebări şi răspunsuri: 30 minute.METODOLOGIE Seminarul presupune experimentarea directă a

materialelor de art terapie precum şi crearea unei forme cu sens bazată pe conceptul de Safe Place), verifi cări prin intermediul chestionarelor asupra nivelului de cunoştinţe dobândite la sfârşitul sem-inarului şi feedback-ul participanţilor.

Competenţe dobândite: - cunoaşterea bazală a materialelor folosite în art terapie şi a noţiuni de Safe Place.- cunoaşterea etapelor şi cerinţelor de for-

mare profesională şi a competenţelor asociate fi ecărei trepte de formare.

Raluca TãnaseDIRECTOR PROGRAME –

Asociaţia „Aşezământul Social Sfi nţii Martiri Brancoveni“

COORDONATOR PROIECTE Asociaţia „Sfantul Alexie, Omul lui Dumnezeu”

COLABORATOR Revista Patro-natului Medicinei Integrative – PACES

PLAYTHERAPIST (terapeut prin joc şi asistent social) Asociaţia

P.A.V.E.L. - în cadrul Secţiei de Onco-pediatrie a Spitalului M.S.Curie.

ASISTENT MANAGER S.C. Menatwork SRL

TERAPEUT PRIN JOC în cadrul „Lowside Romania Project”, proi-ect al „Sisters of Mercy”, derulat în colaborare cu Spitalul M.S. Curie, Bucureşti


Dr. Silvia IlieMedic specialist Oncologie Me-

dicalăCompetenţă în studii comple-

mentare, îngĳ iri paliative.Rezident Radioterapie-Oncolo-

gie.Investigator în studii clinice pen-

tru tratamentele în cancerul mamar, pulmonar şi ORL.

Prezen tator postere și lucrări orale despre controlul simptomelor în cancer.

Membru Societatea Europeană de Oncologie Medicală, în Societatea Americană de Oncologie Medicală și în Societatea Română de Radiotera-pie și Oncologie Medicală.

Titlu dizertaţie„Evoluţie și comparaţie pentru oncologia integrativă din România”

Rezumat discursExerciţiu de Oncologie Integrativă undeva în

București.Un capitol de integrare pentru bolnavii de can-

cer aplicat în România la standarde europene.În mĳ locul unuia dintre cele mai mari centre

oncologice din Europa.Concluziia) Oncologia Integrativă o nevoie socială și

medicală: defi niţie și scurt istoric.b) Scurtă prezentare a activităţii Asociaţiei

de Terapii Integrative Sfântul Necatrie în cadrul Centrului Diperia Vitamed București.

Scurtă prezentare a scopului proiectului în care asociaţia este partener și a activităţilor ce se vor desfășura în cele 3 centre naţionale.

a) Scurt istoric al Institutului Gustave Roussy Franţa

b) Câteva aspect principale ale sistemului de asigurări sociale din Franţa

c) Activităţile medicale și paramedicale inte-grate în spitalizarea unui pacient: kinetoter-apie, psihoterapie, dietoterapie, auriculoacu-punctura.

d) Activităţile de suport disponibile în sistem ambulator și facultativ în timpul spitalizării: cabinetul de coafură și cosmetică, întâlniri cu oncologi, grupuri de suport psihologic, atelier de aromaterapie, concerte, cross de solidaritate, workshop-uri despre cum se poate renunţa la fumat.

Concluzii :- unde suntem- unde ar trebui să fi m.

SPONSORI


Este președinte și fondator al Fundaţiei Floarea Vieţii, cu sediul în București, România.

A absolvit Facultatea de Management din Bucureşti, promoţia 1998. Printre diversele sale preocupări se afl ă şi pictura (lumea culorilor), pe care a studiat-o la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti, la clasa profesorului George Mihai Paul.

Urmează psihologia, fi ind absolventă a unui masterat în domeniu cât şi a unui masterat in Pro-gramare Neurolingvistică (NLP), aprofundând această metodă pe parcursul mai multor ani. Astfel, de cele mai multe ori se consideră a fi un arheolog care caută în interiorul său răspunsuri la propriile întrebări.

2000 este anul în care a început să studieze cu maeștrii din Est și Vest. Astfel au urmat studierea mai multor sisteme de vindecare din diferite tradiţii: Usui Reiki, Medicină tradiţională chineză, Fitoterapie,

Bioenergoterapie, Dayin, Sun-dao etc., care au ajutat-o să ajungă în 2007 la Mandalele de lumină. Aceasta a con-stituit o etapă care a făcut legătura dintre matematică și cifre cu pasiunea pentru culoare și pictură. A urmat aprofundarea acestora prin participarea la cursurile Ursulei Irrgang din 2007, 2008 și 2009. De asemenea a urmat o muncă plină de pasiune. Fiind un domeniu mai puţin accesibil, care cere dăruire și perseverenţă în 2009 a primit dreptul de învăţare-predare a mandalelor de lumină.

Activitatea sa actuală în domeniul Mandalelor de lumină se referă la susţinerea de cursuri pentru începători precum și folosirea lor pentru vindecare, regenerare, calmare și conștientizare.

Pedagog şi Drd în Ştiintele Educaţiei, Carmen Rotaru este evalu-ator de competenţe profesionale în cadrul Centrului de Resurse şi Formare în Profesiuni Sociale Pro Vocaţie.

Cu o experienţă relevantă în do-meniul pedagogiei sociale, Carmen Rotaru a benefi ciat de stagii europene de formare profesională, valorifi când

expertiza obţinută prin dezvoltarea de programe de formare, consiliere şi evaluare în domeniul social. Expertiza sa profesională s-a consolidat în cadrul unor reţele de parteneriat între Româ-nia şi Danemarca, între frunizori de for-mare iniţială la nivel universitar (VIA University College) şi furnizori de for-mare în educaţia adulţilor (Pro Vocaţie).

Titlu dizertaţieMandale de Lumină - arta de a ne vindeca

Rezumat discurs

Titlu dizertaţieFormare, evaluare şi consiliere - vectori în pedagogia socială

Rezumat discurs

Roberta Neamţu va prezenta din perspectiva terapiilor alternative, într-o manieră proprie ceea ce înseamnă să te vindeci prin artă. De asemenea, vor fi prezentate modul de calcul și maniera de

desenare a mandalelor de lumină, fi ind o activi-tate meditativă și relaxantă, care contribuie la dez-voltarea creativităţii și a percepţiei conștiente, pre-cum și la începerea unui proces de vindecare.

Seminarul propune o abordare inovativă a pro-ceselor de formare, evaluare şi consiliere din per-spectiva fi losofi ei, valorilor şi principiilor pedago-giei sociale, precum şi o parte aplicativă pentru spe cialiştii din domeniul protecţiei sociale: psiho-logi, asistenţi sociali, consilieri, evaluatori de com-petenţe profesionale, foramtori, psihopedagogi, în scopul particularizării demersului de formare, eva-luare, consiliere la nevoile specifi ce grupului ţintă, reprezentat de persoane cu defi cienţe de vedere.

Finalitatea unui program integrat de pedagogie socială pe dimensiunile formării, evaluării şi consi-lierii o reprezintă dezvoltarea autonomiei personale şi valorifi carea potenţialului existent la benefi cia-rii care devin, astfel, parteneri în procesul de dez-voltare personală.

Seminarul valorifi că rezultatele proiectelor im-plentate în cadrul Asociatiei CRPFS PRO Vocaţie, în parteneriat cu actori relevanţi de la nivel naţional şi internaţional, în domeniul social.

Roberta Neamþu

Carmen Rotaru


Medicina integrativă (MI) a devenit o pro-vocare majoră pentru asistente și doctori, precum și pentru psihologi și reprezentanţi

ai multor altor discipline, implicaţi în ajutorarea pacienţilor pentru ca aceștia din urmă să tolereze mai bine povara terapiilor toxice. De asemenea, se dorește să se ofere pacienţilor instrumentele prin care să poată participa activ în “saluto-geneza” lor. MI cuprinde psiho-oncologia, acupunctura, pre-cum și exerciţii fi zice și mentale menite să revigo-reze capacităţile vitale pierdute din cauza terapiilor toxice; mai mult, are scopul de a elimina defi citele nutriţionale și metabolice din timpul și după trata-mentul cancerului. MI câștigă o importanţă din ce în ce mai mare în faţa creșterii rapide a numărului de supravieţuitori de cancer care cer mai mult decât un simplu diagnostic și strategii terapeutice realizate pe baza evidenţelor. MI trebuie să își dovedească valoarea și justifi carea prin umplerea spaţiului gol dintre metodele nedovedite ale medicinei alterna-tive, încă folosite de mulţi pacienţi cu cancer, și me-dicina convenţională academică, aceasta din urmă nesatisfăcând, de multe ori, nevoile emoţionale și spirituale ale pacienţilor cu cancer.

Există, de fapt, două lucruri: știinţa și opinia. Prima dă naștere la cunoaștere, a doua la ignoranţă.

Această frază a fost scrisă de Hipocrat acum mai mult de 2000 de ani, într-o perioadă în care medicina pe bază de dovezi nu era la modă. Totuși, doctori cu responsabilitate afi rmau deja că știinţa trebuie să dovedească dacă un medicament funcţionează sau era doar un artefact posibil toxic. În această perioadă, știinţa nu consta doar din medicina moleculară sau din încercări clinice aleatorii prospective, ci era reprezentată de către realitatea experimentată a pro-cedurilor medicinale care nu trebuiau să dăuneze, ci să ajute sănătăţii pacientului.

Termenul „CAM” (Complementary and Me-dicina alternativă – Medicină Complementară și Alternativă) este folosit în general ca și denumire generică pentru „metode neconven ţionale,” distinc-te de „metodele convenţionale” care caracterizează tipul clasic de medicină academică, așa cum este predată la academii și universităţi, precum și practicată în majoritatea clinicilor și în cabinete particulare. Potrivit autorilor Ernst și Resch, ter-menul CAM cuprinde „orice diagnostic, tratament sau metodă preventivă care completează medicina generală prin faptul că aduce o contribuţie în general

și satisface o cerere într-un mod neortodox sau prin diversifi carea cadrului conceptual al medicinei.”

Dacă dorin să avem o opinie obiectivă despre CAM așa cum este practicată în SUA și Europa în prezent, trebuie să încercăm să ne apropiem cât mai mult de dovada știinţifi că a efi cienţei și siguranţei sale, așa cum facem pentru toate așa-numitele proce-duri medicale „mainstream” ale curentului general.

Când facem acest lucru, trebuie să înţelegem că există o discrepanţă uimitoare și o folosire răspândită a metodelor alternative și/sau comple-mentare de către pacienţii cu cancer, precum și o lipsă de cunoștinţe și/sau reticenţă a hematologilor/oncologilor de a le testa sau chiar aplica în îngrĳ irea cancerului. Există multe motive în acest sens; prin-cipalul obstacol pare a fi acela că multe ingrediente sau proceduri alternative se bazează mai mult pe opinii decât pe știinţă și refl ectă mai mult credinţa decât faptele reale.

Totuși, există dovezi în creștere cu privire la im-pactul substanţial al procedurilor complementare și a unor fi toterapii, ca metode de susţinere, aux-iliare pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor cu cancer și, uneori, chiar pentru a crește răspunsul tumoral. De aceea, este important să se separeu entităţile complementare ajutătoare în mod obiectiv de remediile alternative adesea costisitoare și pericu-loase, ca și de remediile și procedurile nedovedite!

Din ce în ce mai mult, termenul CAM a deve-nit un amalgam de metode alternative nedovedite și măsuri de susţinere folositoare, utilizate de către mulţi doctori pentru a întîri și reconsti tui capacitatea de auto-vindecare a pacienţilor cu cancer care sunt slăbiţi de chimio-radioterapie. De aceea, în prezent, majoritatea instituţiilor aca demice au tendinţa de a folosi termenul de „Medicina Integrativă” (IM) pen-tru a descrie activităţile ce completează strategiile moderne ale medicinei academice.

Un aspect important al MI în anumite părţi ale Europei, în special în Germania, este fi losofi a de a stimula și ajuta pacientul în mod practic pentru a detecta, realiza și mobiliza propriile resurse individ-uale de autoapărare și rezistenţă la efectele adverse ale terapiei anti-cancer. (…)

VOLKER DIEHL,Doctor Emerit, Primul Departament de

Medicină Internă, Universitatea din Koln, Germania

(Continuarea pe situl www.patmedin.ro/congres/speakers)

Medicină complementară integratoare în tratamentul Hematologic

Legãtura dintre pacient ºi doctor: schimbarea de la CAM la medicina integrativã


Programele de sănătate ale Regiunii Toscana, Italia, au inclus referinţe la diverse tipuri de medicină neconvenţională, începând cu 1996, cele mai re-

cente trei Planuri Regionale de Sănătate au inclus un capitol despre medicina neconvenţională. Se poate spune că acest lucru reprezintă cel mai mare grad de inte-grare ale unor asemenea terapii în sistemul public de sănătate, realizată în Italia până în prezent. Planul are scopul de a garanta integrarea defi nitivă, în cadrul Ser-viciului Regional de Sănătate, a unor tipuri de medicină neconvenţională care sunt susţinute cu dovezi știinţifi ce, acest lucru permiţând să fi e defi nite ca forme de medicină complementară (acupunctură, medicină pe bază de ier-buri, homeopatie și medicina manuală). Mai mult, în 2007, Consiliul Regional din Toscana a aprobat pentru prima dată în Italia o lege regională care aducea ordine în medicina complementară cu privire la doctori, stoma-tologi, veterinari și farmaciști.

IntroducereProgramele de sănătate din Regiunea Toscana,

Italia, au conţinut referinţe la diverse tipuri de medicină neconvenţională începând cu 1996 și cele mai recente trei Planuri Regionale de Sănătate au inclus un capitol despre medicina neconvenţională, despre care se poate spune că reprezintă cel mai mare grad de integrare a unor asemenea terapii în sistemul de sănătate publică realizat până în prezent în Italia. Planul are scopul de a garanta in-tegrarea defi nitivă în Serviciul Regional de Sănătate a unor tipuri de medicină neconvenţională care sunt susţinute printr-un nivel sufi cient de dovezi știinţifi ce, permiţând astfel defi nirea acestora ca forme de medicină complementară (acupunctura, medicina pe bază de ierburi, homeopatie și medici-na manuală).

Pentru aceste terapii, se dorește realizarea următoarelor aspecte: introducerea unor tarife desemnate în schema regională a Nivelelor de Asistenţă Esenţială; aprobarea unei legi regionale care să stabilească practica acestor terapii, prin înfi inţarea unui registru profesional; includerea de reprezentanţi în Consiliul Regional de Sănătate al părţilor implicate; introducerea în indicaţiile regio-nale, din momentul în care vor fi recunoscute aceste forme de medicină ca și terapii complementare efi -ciente sau ca o alternativă acceptabilă indicată în mod specifi c; promovarea și conștientizarea acestor tipuri de medicină complementară în cadrul cursu-rilor de grad în sistemul de sănătate; îndeplinirea altor activităţi pentru realizarea unei integrări com-

plete în Serviciul Regional de Sănătate.Acest lucru a fost realizat pe baza măsurilor

de programare regională dezvoltate în ultimii ani, datorită cărora mai multe clinici publice care oferă servicii de medicină neconvenţională au fost înfi inţate și extinse în spitalele din Toscana (pes-te 60, în prezent); a fost realizat un studiu asu-pra medicinei neconvenţionale în Toscana, cât și un studiu referitor la documentaţia știinţifi că și legislativă despre acest subiect, mulţumită Agenţiei Regionale de Sănătate; au fost fi nanţate mai multe studii și/sau proiecte de cercetare asupra medici-nei neconvenţionale. Disponibilitatea acupunctu-rii și a moxibustiei este garantată de către Servi-ciul Regional de Sănătate, precum și alte tipuri de medicină neconvenţională în cadrul proiectelor existente; înfi inţarea Centrelor Regionale de Refe-rinţă pentru acupunctură și medicină chineză, medicină pe bază de ierburi și homeopatie; au avut loc numeroase cursuri, seminare și conferinţe; de asemenea, se publică revista regională pentru medicină neconvenţională și o parte a acesteia este inclusă pe site-ul ofi cial al Serviciului de Sănătate Regional.

În februarie 2007, Consiliul Regional Toscana a aprobat legea care reglementează practica medi-cinei complementare de către doctori, stomatologi, veterinari și farmaciști. Experienţa integrării medi-cinei neconvenţionale în programele de sănătate din Toscana este un important punct de referinţă la nivel naţional, prin faptul că a adus satisfacţii utilizatorilor și a fost bine primit, în general. De asemenea, a ajutat și la crearea unei relaţii pozitive cu asociaţiile și societăţile știinţifi ceale acestui sec-tor, primind aprecierea cercurilor medicale și aca-demice din regiune.

Procesul de integrare 1996-2005Regiunea a sponsorizat o conferinţă iniţială des-

pre medicina complementară în Florenţa, în decem-brie 1997, cu obiectivul de a încuraja instituţiile gu-vernamentale să refl ecteze asupra răspândirii unor astfel de terapii și asigurării unor răspunsuri con-structive. În special, s-a sperat că programele pot fi defi nite prin deschiderea posibilităţilor oferite de către Planul Regional 1996-1998 Regional Plan, în așa fel încât acestea să devină iniţiative și activităţi.

ELIO ROSSI, SONIA BACCETTI, FABIO FIRENZUOLI și

KATIA BELVEDERE(Continuarea pe situl www.patmedin.ro/congres/speakers)

Homeopatie ºi medicinã complementarã în Toscana, Italia: integrarea în sistemul public de sãnãtate


Cercetările noastre mai vechi indică faptul că procesele de îmbătrânire a pielii intrinseci (determinate genetic) și extrinseci (UV – și

prin intermediul expunerii toxice) se suprapun și au o puternică legătură între ele pentru o generaţie crescută de radicali liberi. La rândul său, procesul in-trinsec de îmbătrânire a pielii este mediat printr-un nivel scăzut al energiei și al proceselor anabolice ale celulelor din piele, prin mecanisme antioxidante de apărare defi ciente, o sinteză defi cientă a melaninei, o capacitate defi cientă de detoxifi ere (polimofi sme genetice), precum printr-un nivel scăzut al valorii hormonilor sexuali (în funcţie de vârstă) și retenţie de apă.

Printre bio-markerii îmbătrânirii intrinseci se numără depolimerizarea acidului hialuronic, o melano-geneză redusă și o sinteză de colagen, care depinde de nivelul de estrogen, capacitate scăzută de generare de ATP și reparare a rănilor, o apărare antioxidantă defi citară și o generare crescută de li-pofuscin (pete apărute odată cu vârsta). În plus, condiţii ale pielii de tip infl amator sau prolifera-tor, precum acneea și psoriasis sunt, de asemenea, asociate cu un nivel scăzut de ATP și de nucleotide ciclice (cAMP) în sânge și celule epidermale.

La sfârșitul anilor 1980, am observat că leziunile psoriatice ale pielii răspund în mod semnifi cativ la suplimentarea cu compuși care generează energie și care promovează melanină. În studiile clinice, compușii generatori de energie aplicaţi extern, pre-cum AMP, ADP și NAD au dus la normalizarea ra-tei de replicare a celulelor în cazul pielii psoriatice, (CELL ENERGY) diminuând pustulele de acnee și inducând o îmbunătăţire seminfi cativă a structurii pielii și a cearcănelor (efect anti-îmbătrânire).

Pe de altă parte, procesul de foto-îmbătrânire al pielii umane în prezenţa luminii naturale a soare-lui sau a surselor artifi ciale UV au loc în mod continuu și duc, în timp, la senzaţia de uscare, cearcăne adânci, piele laxă, pierderea elasticităţii, pigmentaţie pestriţă și telangiectazia pielii. Bio-markerii tipici includ o generare puternică de radi-cali liberi, peroxidarea lipidică, activarea colageno-zei, glicaţia / oxidarea proteinelor (produse AGE), activarea factorilor de transcripţie p53, capacitatea redusă de reparare a ADN-ului și mutaţii cumula-tive ale ADN-ului.

În cadrul clinic, efectele adverse ale luminii naturale și a altor surse UV asupra pielii umane

normale pot varia de la arsuri cu eritemă, edem și vătămări ale ADN-ului (12-24 ore după expunerea la UV) până la reacţii polimorfi ce la lumină (ecze-ma solare), elastoză actinic solară și hiper-keratoză actinică (ca și condiţie comună precanceroasă), in-clusiv diverse forme de cancer precum carcinom al celulelor bazale (BCC), carcinom al celulelor scua-moase (SCC) sau melanomul malign (MM).

Studiul vătămărilor oxidative asupra lipidelor, proteinelor și ADN-ului, declanșate de atacul radi-calilor liberi după expunerea la lumina solară a dus la strategii adecvate pentru încetinirea sau blocarea acestor reacţii, făcând posibilă realizarea unor for-mule inovative pentru îngrĳ irea pielii.

În această privinţă, o nouă formulă germană de apărare în cazul foto-îmbătrânirii (SOLARIS SPF 25) combină, pentru prima dată, protecţia dublă UVA + UVB (SPF 25) în care melanina promovează aminoacizii în mod direct și sporește procesul natu-ral de bronzare. Agenţii de blocare a radicalilor li-beri, precum Vitamina E și uleiul de (seminţe de) morcov, previn efectele secundare ale expunerii la soare, ală turi de extracte de plante imuno-stimula-toare (b-glu cani cu o activitate împotriva virusului herpes.

Pentru a încetini în mod efi cient formarea cearcănelor ca urmare a foto-îmbătrânirii, o nouă formulă pentru stimularea sintazei pe bază de cola-gen oferă o combinaţie sinergistică anti-îmbătrânire de blocanţi UV, inhibitori ai radicalilor liberi (Vit. E, Coenzima Q10) și promotori ai sintezei de colagen/ elastină, precum hidroxiprolina și bio-fl avonoide din plante. (ENERGO Repair) Ingredientele active sunt încorporate în lipozomii care conţin fosfolipide și ceramide identice cu ale pielii prin intermediul unei tehnologii patentate DMS® cu nano-particule. Astfel, se garantează o absorbţie rapidă în celulele epidermei.

Folosirea externă a produselor hipo-alergenice duce la o îmbunătăţire semnifi cativă a structurii și a aspectului pielii în 30 de zile, lucru documen-tat prin metodologia de Evaluare standardizată a Suprafeţei Pielii Vii (SELS) pe un grup de 35 de fe-mei cu vârsta între 40 și 63 de ani.

Prof. Dr. JOHN IONESCU, Spezialklinik Neukirchen, Germania și

Universitatea Donau, Krems, Austria

Terapii moleculare pentru încetinirea proceselor de îmbãtrânire a pielii


Constanþa, punctul terminus al Caravanei ONGFest

Afl at la a treia ediţie, festivalul naţional al orga nizaţiilor neguvernamentale “ONGFest” a debutat pe 9 septembrie la Bucureşti şi s-a

încheiat pe 16 octombrie la Constanţa.Caravana a străbătut, în decurs de o lună şi

jumătate, aproximativ 2000 de kilometri pentru a promova în toată ţara voluntariatul, spiritul civic şi economia socială. De la startul din Bucureşti şi până la fi nișul din Constanţa a mai avut escale în Bacău, Cluj-Napoca, Sibiu, Timişoara, Craiova, Iaşi, Miercurea-Ciuc şi Oradea.

Economia socială a fost tema principală aleasă de organizator, Fun-daţia pentru Dezvolta rea Societăţii Ci-vile (FDSC), un subiect delicat, puţin cunoscut şi prea puţin discutat în România. Organizaţiile participante au încercat să promoveze în rândul cetăţenilor şi al actorilor societăţii ci-vile benefi ciile pe care le pot avea investiţiile în economia socială la nive-lul fi ecărei comunităţi.

Pe lângă târguri, în care expozanţii şi-au pre zentat produsele şi activita-tea, evenimentul a cuprins manifestări

culturale (proiecţii de fi lm, concerte, teatru stradal, concursuri, activităţi sportive), seminarii şi work-shop-uri. Temele abordate au vizat voluntariatul, educaţia globală, întreprinderile sociale şi campani-ile 2%.

Marina Şeuleanu

Ce este vindecarea?

Dacă m-aţi fi întrebat cu câţiva ani în urmă ce înseamnă să te vindeci, mi-aş fi zis că orice trecere prin boală poate fi uşoară, fără să fi

gândit prea mult la implicaţiile răspunsului meu. Azi, după un timp trecut, nu aş putea vorbi cu ace-eaşi degajare despre vindecare, deşi ar fi atâtea de zis.

Am primit cumplitul diagnostic în 2007, când nodulul de la sânul drept părea a fi o formaţiune benignă. În schimb, primeam permanent mesaje despre cancer din exterior. Deşi aveam nevoie de mastectomie, medicul îmi tot repeta că tumora mea e benignă: „Am găsit doar nişte puncte care tind să o ia razna. În rest nimic grav...” Atunci am simţit că nu eram pregătită, că aveam nevoie de informaţii în prealabil. A urmat o perioadă de derutare. Via-ţa mea se schimbase cu totul şi pentru prima dată am putut fi conştientă de invidia ce o resimţem faţă de femeile frumoase din jur. Mi-am zis că totul aş putea îndura, însă până la sănătate. Cum puteam eu să întreb în acele momente lucruri despre boa-la mea, când nici eu nu ştiam evoluţia ei? Nimeni

nu-mi spunea nimic. Acum pot afi rma cu certitu-dine: cu toţii avem nevoie de persoane abilitate care să ne înveţe cum să facem faţă unei astfel de boli. Speranţa mea şi nădejdea au renăscut odată cu tratamentul din spital. Îmi amintesc că ţineam lângă mine de o parte cartea de rugăciuni şi de partea cealaltă cartea despre chimioterapie. Com-plianţa faţă de tratament şi acceptarea situaţiei au venit greu, au urmat încercări îndelungate, iar cor-pul meu se lupta cu voinţa mea de a mai continua această etapă a vieţii. Şi totuşi, aveam motive să îmi doresc să rămân, să îmi revăd copiii acasă şi nu în salonul spitalului.

Ce este vindecarea? Hmm… Atâta linişte mă poartă către răspunsul la această întrebare… Fără a avea pretenţia de a formula o defi niţie din manu-ale, pot spune cu sufl etul deschis că există patru elemente ale vindecării de cancer: tratamentul şi respectarea sfatului medicilor, alimentaţia (30%), mişcarea şi credinţa. Să nu uitaţi că a dărui înseam-nă a face minuni. (M., 45 ani, Iaşi)

Psiholog Gianina-Ioana Postăvaru

33Noi credem în fericirea voastrã!

Vaslav Nĳ insky s-a născut la Kiev, în 1890 din părinţi balerini, de origine poloneză. Deşi vorbea cu difi cultate limba maternă, părinţii

lui, activând în Rusia, Vaslav s-a considerat toată viaţa polonez.

În 1900 intră în Şcoala Imperială de Balet de la Sankt Petersburg unde studiază cu Enrico Cecchett i, Nikolai Legat şi Pavel Gerdt. Recunoscându-i se talentul excepţional, la 18 ani i se oferă o serie de roluri principale. A făcut o impresie deosebită în 1910, în rolul zeului vântului,Vayou, în baletul „Talismanul” cu coregrafi a lui Marius Petipa.

Momentul cel mai important al vieţii şi carierei lui a fost întâlnirea cu Serge Diaghilev, faimosul regizor care şi-a propus promovarea baletului rus în străinătate, mai ales la Paris. Diaghilev a fost conştient de marele talent al lui Nĳ insky şi s-a ocu-pat de promovarea carierei balerinului.

În 1909, el organizează o trupă rusă de operă şi balet pe care o duce la Paris, artiştii de prim rang fi ind Nĳ insky şi balerina Ana Pavlova. Obţine un mare success ceea ce îl îndeamnă să-şi formeze compania Baletele Ruse, având drept coregrafi pe Mihai Fokin. La Paris, spectacolele Baletelor Ruse devin evenimente artistice, sociale şi mondene. Talentele excepţionale ale lui Nĳ insky se manifestă în baletele “Pavilionul Armi-dei”, “Cleopatra”, “Sărbătoarea”. Inter-pretarea lui excepţionala în pas de deux din “Frumoasa din pădurea adormită” a obţinut un succes imens, ca şi rolurile lui în”Giselle”, “Carnaval” şi “Şeherezada”.

A colaborat foarte bine cu Tamara Karşavina de la Teatrul Marinski. Unul dintre rolurile lui de neuitat până în zilele noastre a fost cel din baletul “Petruşka” de Stravinsky.

Nĳ insky a dorit să-şi regizeze pro-priile creaţii, dar acestea au stârnit con-troverse deoarece a depăşit limitele de până atunci ale baletului tradiţional („După amiaza unui faun”, “Jocu-rile”, “Till Eulenspiegel”, “Le Sacre de Printemps” (pe muzica lui Stravin-sky). Pentru prima dată, spectato-rii au putut urmări noile direcţii ale dansului modern. Nu a fost pe placul publicului, unele scene din “După amiaza unui faun” stârnind un scandal public la Paris. A fost acuzat de obsce-

ntiate dar a fost apărat de mari personalităţi, cum a fost Auguste Rodin şi Marcel Proust.

După o serie de avataruri şi confl icte cu Diaghi-lev, în 1916, au apărut primele semne ale bolii, schizofrenia. În 1919 a avut o cădere nervoasă şi cariera lui a luat sfârşit. A fost dus în Elveţia unde s-a încercat un tratament dar fără nici un rezultat. Restul vieţii şi le-a petrecut în spitale şi sanatorii psihiatrice.

În ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial a dansat pentru ultima oară, aceasta când, lângă Viena, a întâlnit un grup de militari ruşi care cântau muzică populară rusă. Inspirat de aceste melodii, a reuşit să prezinte un număr excepţional de dans. Experienţa i-a redat capacitatea de comu-nicare, pierdută de ani de zile.

A murit în 1950 la Londra. După deces, un medic, sperând să descopere cauza fi zică a extraor-dinarelor salturi ale lui Nĳ insky, i-a deschis piciorul pentru a vedea dacă structura oaselor este diferită decât la alţi bărbaţi. A rămas dezamăgit deoarece nu a găsit nimic special. Nininsky a luat cu el în mormânt secretul marelui său talent.

Eva Galambos

MARI PERSONALITĂŢI ALE LUMII, CU DIZABILITĂŢI

VASLAV NIJNINSKY


Play (Therapy) Makes a Difference!

În ultimii ani, în ţara noastră, un număr tot mai mare de profesionişti, părinţi, organizaţii, au re-marcat faptul că joaca este tot atât de importantă

pentru fericirea şi bunăstarea umană precum sunt iubirea şi munca – observăm interesul tot mai cres-cut al mediului public şi privat pentru dezvoltarea de proiecte care au ca scop principal implementarea şi dezvoltarea de programe care sa ofere servicii de Terapie prin Joc, Artt erapie, Terapie Ocupaţională, Meloterapie, Terapie Comportamentală, Terapie prin Râs, activităţi ludice şi de loisir, copiilor care prezintă un anumit grad de vulnerabilitate socială.

Unii dintre cei mai mari gânditori din toate tim-purile, inclusiv Aristotel şi Platon, au refl ectat asu-pra jocului şi de ce prezenţa sa este fundamentală în vieţile noastre. La fel ca viaţa şi dragostea, jocul nu poate fi defi nit, deoarece este un proces… şi se pare că este cel mai bun lucru în viaţa copiilor.

JOCUL aduce copiilor ocazia de a asimila ceea ce în viaţa reală ar putea fi difi cil să înţeleagă; este forma lor de auto-terapie, modul în care lucrează asupra confuziilor, anxietăţilor şi confl ictelor lor. Mulţi copii nu sunt capabili să exprime nevoile, trăirile şi sentimentele proprii, dar jocul devine un mĳ loc de exprimare accesibil. Jocul este fundamen-tal, indiferent de vârstă. Eliberează stresul, alungă plictiseala, stimulează creativitatea. Pentru copii, jocul este un mediu sigur de exprimare a senti-mentelor, de explorare a relaţiilor şi de mărturisire a dorinţelor. Jocul se constituie ca o formă de învăţare orientată spre: dezvoltarea capacităţii de manevrare a obiectelor, aprecierea formelor şi mecanismelor de recunoaştere a dimensiunilor, însuşirea asemănărilor şi deosebirilor dintre obi-ecte, dezvoltarea capacităţi de utilizare a obiecte-

lor în funcţie de necesităţi. Prin joc, copilul învaţă regulile de comportare, ceea ce contribuie la struc-turarea personalităţii sale. Jocul stimulează copilul pe mai multe planuri: senzoriomotor, intelectual, social, creativ, al conştiinţei de sine, moral şi chiar terapeutic. JOCUL dezvoltă personalitatea, vocabu-larul, simtul comunicării, capacitatea de integrare şi adaptare la grup, stima de sine şi creativitatea copi-lului.

Ce este ludoterapia? Boala/dizabilitatea şi suferinţa însoţesc omul pe tot parcursul vieţii, aşa cum o face şi jocul... Ludoterapia (terapia prin joc) are la bază faptul că joaca este mediul natural de auto-exprimare al copilului şi se referă la un număr mare de metode de tratament, care aplică toate bene-fi ciile terapeutice ale jocului. Prezenţa terapeutului diferenţiază terapia prin joc de jocul liber. Terapeu-tul ajută copilul în abordarea şi rezolvarea prob-lemelor personale, procesul fi ind facil deoarece se construieste pe modul natural prin care copilul invaţă despre sine şi despre lume. Ludoterapia este o oportunitate care i se dă copilului pentru a exte-rioriza problemele şi trăirile aşa cum o fac adulţii în cadrul anumitor tipuri de terapii. Jocul, preocu-parea activă, ajută şi infl uenţează pozitiv psihicul copilului afl at în difi cultate şi tocmai de aceea este un real mĳ loc terapeutic adjuvant al tratamentului medical. Ludoterapia s-a dovedit efi cientă în ame-liorarea problemelor pe care le au cei mici, dar ajută şi la îmbunătăţirea relaţiei părinte-copil pentru că jocul reprezintă sursa dar şi resursele energetice ale copilului, şi este calea minunata de a explora


experienţele traumatizante sau ameninţătoare (cum ar fi o cură de citostatice). Aria terapiei prin joc este special adaptată diferitelor nevoi ale copiilor, pen-tru a le da acestora siguranţă, sentimentul caminu-lui şi posibilitatea unui contact normal cu cei din jur.

Eu şi Jocul: am luat jocul în serios acum nouă ani cand am devenit voluntar în cadrul secţiei de chirurgie a Spitalului M.S. Curie, în ultimii patru ani, am transformat jocul în profesie: terapeut prin joc în cadrul secţiei de oncopediatrie a aceluiaşi spi-tal. Și a fost cam asa: templul meu era CAMERA DE JOACĂ, o adevărată pată de culoare pentru un copil spitalizat. Timp de şaşe, opt sau ”n” ore, mă transformam în persoana ce oferea cheile de la uşile „Ţinutului Bucuriei”… în acel loc am înteles multe sau poate nimic dar, cu siguranţă am învăţat următoarele: văzut prin ochii unui copil, spitalul este un loc mare şi înfricoşător, în care el poate să controleze prea puţin din ceea ce se întâmplă, şi aceasta conduce la stres. Jocul este una din cele mai puternice şi efi ciente căi de a reduce stresul unui copil. Existenţa unui loc special pentru joacă per-mite copiilor să fi e activi în timp ce se afl ă în spital şi creşte sentimentul de control asupra a ceea ce se petrece cu ei. O Camera de Joacă (atunci ca şi acum) reprezintă un spaţiu în care copiii chiar doresc să se

afl e, tânjesc după el. Găzduieşte clipe de distracţie şi amuzament, le oferă ore în care învaţă şi se vindecă, îi ajută să se simtă „normali” (aduce normalul) pe perioada şederii lor în spital. Camera de joacă este cea mai potrivită cale de a alina micii pacienţi care trec prin durerea fi zică şi neliniştea unui tratament atât de dur. De asemenea, vă pot spune că, atunci când boala sau o leziune puternică loveşte un copil, jocul poate fi decisiv în recuperarea şi tratamentul ce urmeză, jocul permite copiilor să se distanţeze de evenimentele şi experienţele traumatizante pe care le trăiesc...pentru că într-un astfel de loc copiii au posibilitatea să se exprime, căpătând un sentiment de împlinire şi apartenenţă, iar folosirea jucăriilor permite copiilor să îşi transfere anxietăţile, fri-cile, fanteziile şi vinile asupra obiectelor mai re-pede decât asupra altor persoane. Deseori, copiii care intră în cameră, devin atât de preocupaţi de

activităţile pe care le desfăşoră încât pierd noţiunea timpului şi uită pur şi simplu de „împrejurimile” atât de triste. Pe de altă parte, existenţa unui aseme-nea loc, permite părinţilor sau însoţitorilor să ia o pauză în timp ce copilul lor este bine supraveg-heat în cadrul securizant al camerei. De aici putem spune că aceste camere sunt benefi ce nu numai co-piilor dar şi părinţilor acestora (care nu de puţine ori sunt foarte săraci, constituie cazuri sociale, sau vin din medii defavorizate). Utilitatea vine faptul că se oferă un mediu cald, colorat, relaxant, în care ei pot evada/scăpa de stresul spitalizării, tratamentu-lui sau dorului de familia pe care au lăsat-o acasă.

Este foarte greu să exprim în câteva cuvinte valoarea valoarea jocului, ludoterapiei sau a cam-erelor de joacă… tema este amplă, am încercat doar să trasez câteva din benefi ciile pe care oferă jocul copiilor bolnavi, copiilor ce, de exemplu, desenează medici, seringi, perfuzoare… şi rareori creionează zâmbete. Subiectul este, cum am spus, amplu.

RALUCA TĂNASE


Un concept revoluþionar

Medicina integralistă este un concept rela-tiv nou în România. Într-un domeniu în care specializarea a atins proporţii greu

de imaginat, un asemenea concept devine unul revoluţionar. Ba, chiar, unul greu de pus în practică, atâta timp cât specialiştii conservă orgolii greu de depăşit.

Pentru că medicina integrativă înseamnă, în primul rând, cooperare, colaborare interdisciplinară. Şi nu numai.

Din punctul de vedere al medicinei tradiţionale, cetăţeanul devine pacient odată ce intră pe uşă cabinetului sau a spitalului, calitate ce încetează instantaneu odată ce părăseşte incinta. Medicina integrativă tocmai asta propune: ca dincolo de tratamentul propiu-zis, să existe un interes real faţă de evoluţia pacientului – prin găsirea celor mai efi -ciente soluţii care să-l ajute să-şi recâştige starea de sănătate şi rostul în societate.

În ciuda prejudecăţilor, conceptul a găsit în România adepţi însufl eţiţi de acea stare care face din medic un veritabil apostol. Există deja nu puţine instituţii care utilizează principiile medici-nei integrative, reunind colective interdisciplinare

şi alăturînd specialişti din domenii extra-medicale. A fost înfi inţat chiar un patronat al medicinei inte-grative, interesat să promoveze şi să apere intere-sele acestei categorii, prin demersurile necesare în direcţia modifi cării opticii instituţionale şi a bariere-lor rigide legislative. Acest patronat îşi dovedeşte maturitatea şi utilitatea organizând un prim congres internaţional, onorat de prezenţa unor personalităţi reputate din ţări în care medicina integrativă şi-a câştigat statutul de membru cu depline drepturi al conclavului care veghează starea de sănătate a colectivităţii.

Bucureştiul este, în aceste zile, gazda mani fes-tării organizate de Patronatul Medicinei Integrative. Este un bun prilej nu doar de a învăţa de la cei cu mai multă experienţă, dar mai ales de a sensibiliza opinia publică şi autorităţile în sensul abordării cu realism şi încredere a acestui domeniu.

Pentru că medicina intregrativă este, deja, o realitate. Una care va trebui să infl uenţeze decisiv preţiosul indicator „sănătate publică”.

OCTAVIAN ANDRONIC

Un nou proiect al legii asistenþei sociale

Consiliul Naţional al Dizabilităţii din Româ-nia (CNDR) nu este de acord cu noul pro-iect al Legii Asistenţei Sociale adoptat de

Guvern şi trimis în Parlament spre aprobare. Astfel, preşedintele CNDR, Sergiu Ruba, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că acest pro-iect contravine prevederilor convenţiei ONU pri-vind persoanele cu handicap, la care România este semnatară din 2010.

Potrivit reprezentantului CNDR, noul proiect al legii asistenţei sociale amestecă nepermis măsuri sociale care trebuie aplicate persoanelor în general cu cele referitoare la persoanele cu handicap. „Se vor umple străzile de cerşetori, pentru că oamenii, în general, au venituri reduse, chiar dacă depăşesc plafonul anunţat de ministrul Muncii de şapte-opt sute lei. O persoană cu handicap cheltuie mai mulţi bani decât ceilalţi oameni, numai dacă ne gândim la deplasarea acestora. Condiţionarea acordării indemnizaţiei de veniturile persoanei şi situaţia familială nu este corectă, pentru că nu se întâmplă nicăieri în lume”, a explicat preşedintele CNDR.

Potrivit CNDR, unul din motivele pentur care noul proiect este atât de drastic îl constituie falsa problemă în ceea ce priveşte avantajele persoanelor declarate cu handicap, deoarece comisiile de exper-tiză medicală sunt răspunzătoare de emiterea unor certifi cate false, nu organizaţiile în sine.

Un alt contestatar este Francisc Simon, preşe-dintele Organizaţiei Naţionale a Persoanelor cu Handicap din România, potrivit căruia ar fi o mare greşeală o astfel de lege generalistă şi abrogarea ac-tualei Legi 448/2006 a persoanelor cu handicap. El propune eliminarea cel puţin a articolelor 80, 82 şi 85 din secţiunea 3 din capitolului 4 al noului proiect de lege, întrucât se aruncă toată responsabilitatea politicii şi serviciilor faţă de persoana cu dizabilităţi pe umerii autorităţilor locale, care nu au mereu resurse sufi ciente.

Potrivit Convenţiei ONU pentru drepturile per-soanelor cu handicap, sprĳ inul statului către aces-tea trebuie să recunoască dreptul egal de a trăi în comunitate şi deplina integrare în viaţa socială.


Ce îi determinã pe oameni sã stea împreunã? O analiză preliminară a experienţelor trăite de către pacienţii neoplazici în grupul de suport

O încercare semnifi cativă a vieţii, cum poate fi adeseori cancerul, poartă cu sine modi-fi cări ale universului lărgit al persoanei, de

la experienţele cele mai intime în cuplu şi familie, până la schimbări de rol în mediul profesional. Deşi persoanele cele mai apropiate pacientului (membrii familiei, prietenii sau partenerii de viaţă) sunt sau ar trebui să fi e sursa semnifi cativă de suport social, studiile arată că nu rareori bolnavii oncologici gă-sesc importantă afi lierea la grupuri spitaliceşti sau întâlniri organizate de diverse asociaţii cu profi l so-cial. În acest context, capătă relevanţă următoarea întrebare: Ce anume îi determină pe oameni să fi e îm-preună în cadrul unui grup de suport?

Experienţa de viaţă şi studiile realizate de-a lungul timpului ne-au învăţat că relaţiile interperso-nale armonioase construiesc cea mai mare bucurie individului şi că difi cultăţile ce le comportă relaţia cu ceilalţi sunt adesea legate de teama de a intra în contact cu alţi oameni – de la simplul dialog, de la exprimarea propriilor idei la confruntarea lor cu ale celorlalţi. Prin urmare, persoanele cu difi cultăţi per-sonale dezvoltă contacte interpersonale mai puţin satisfăcătoare.

Consider important să menţionez în continuare faptul că relaţiile de grup se defi nesc prin stabilirea unui climat specifi c şi a unor atitudini ale actorilor sociali, care au la bază trăirile participanţilor. Aces-tea contribuie la construirea relaţiei de ajutorare, care este defi nită într-un climat de acceptare şi per-misivitate şi dezvoltată prin diverse tipuri de atitu-dini centrate pe grup: înţelegere, atenţie şi auten-ticitate. Obiectivul relaţiei de ajutor este de a scoate participantul din starea sa de autoapărare, pentru a favoriza, astfel, interacţiunea între el şi ceilalţi, fa-cilitatorul grupului şi participanţi.

Grupurile de suport se întâlnesc cu scopul de a oferi susţinere emoţională şi informaţii pentru per-soanele cu o problemă comună. Deseori, astfel de grupuri sunt facilitate de un profesionist, iar aceste grupuri sunt subordonate unei agenţii de servicii sociale sau chiar unei organizaţii formale. Calitatea de membru exclude deseori indivizii care nu intră în grupul ţintă deservit de organizaţie. Întâlnirile sunt relativ nestructurate iar programul unui ast-fel de grup nu poate fi legat de nici o ideologie. De obicei, grupurile de suport nu presupun plătirea unei taxe.

Climatul de acceptare A te simţi acceptat în loc de a te simţi res-

pins este condiţia iniţială într-o relaţie. Facilita-

torul (monitorul) trebuie să accepte orice persoană în grupul său (a accepta nu înseamnă a aproba în mod necesar). Climatul de acceptare creat de moni-tor, va ajuta grupul să simtă încredere, iar, după un anumit timp, această încredere va fi imitată, apoi interiorizată de membrii grupului. Climatul de ac-ceptare trebuie să fi e constant pe toată durata pro-cesului de relaţie de ajutor în grup.

Climatul de permisivitateÎntr-un climat de permisivitate, membrii unui

grup realizează că se pot exprima liber fără teama de a fi judecaţi; dispare, prin urmare, sentimen-tul de teamă şi de neîncredere şi astfel, individul ajunge să-şi reveleze resursele interioare necesare schimbării în sens pozitiv şi actualizării eului.

Cercetările realizate cu privire la procesele de grup şi mecanismele de schimbare relevă cinci pro-cese comune ce apar în grupurile de suport şi cele de autoajutorare.

▪ Oferirea suportului▪ Oferirea informaţiei▪ Transmiterea simţului apartenenţei▪ Comunicarea cunoştinţelor achiziţionate din

experienţele de viaţă▪ Învăţarea strategiilor de coping

Responsabilitatea pentru conducerea propri-ei vieţi este doar a pacienţilor. Există o singurătate fundamentală în existenţă, ce trebuie privită în faţă: „Ceea ce nu ştiam înainte de a avea acest diagnostic am înţeles după, adică, viaţa este prioritară, dar pentru a în-vinge trebuie să fi i mai detaşată de unele evenimente care te pot afecta.” (M.), „De data aceasta impactul cu boala a fost ceva normal, eram prea împietrită - o stâncă de granit - după tragedia ce mi se întâmplase, eram prinsă într-un vis din care doream să-mi revin printr-un fi nal mai fericit, să mai fi u o dată salvată.” Viaţa nu este o supravieţuire fără sens, ci primeşte unul din interi-or, mai profund. Grupul oferă oportunitatea încu-rajării şi oportunitatea găsirii unui sens, extinzând ajutorul la o altă persoană. Grupul reîncarnează fa-milia primară, acţionează ca o maşină a timpului, determinându-l pe client să evoce vechi amintiri şi sentimente. Acest fenomen reprezintă unul dintre sursele majore de putere ale grupului de suport.

Psiholog Gianina-Ioana Postăvaru


Facilitãþi pentru persoanele cu dizabilitãþi

Primăria Sectorului 2 desfăşoară o activitate susţinută de respectare a prevederilor legale în privinţa protejării persoanelor cu dizabilităţi.

Astfel, un număr de 21069 legitimaţii RATB au fost eliberate în 2011 pentru această categorie de per-soane din raza Sectorului 2. Parte din acelaşi efort, 1308 cartele Metrorex au fost decontate în 2011 pen-tru persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora. De asemenea, tot pe parcursul acestui an, aceeaşi administraţie locală a acordat cu titlu gratuit peste 1900 de legitimaţii CFR şi auto, peste 30.000 de foi de călătorie pentru transportul interurban CFR şi peste 5800 foi de călătorie pentru transportul inter-urban auto persoanelor cu dizabilităţi înregistrate în evidenţa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

Acordarea acestor facilităţi a fost posibilă dato-rită prevederilor Legii 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, conform căreia persoanele cu dizabilităţi şi asistenţii acestora benefi ciază de o serie de gratuităţi în ve-derea facilitării transportului.

Pentru persoanele din raza Sectorului 2 care îndeplinesc condiţiile necesare şi doresc să obţină facilităţile oferite de lege, documentele trebuie de-puse la Registratura Direcţiei Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din Sectorul 2 situată pe Str. Olari nr. 11-13 sau la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap de pe Calea Moşilor nr. 229.

C.S.

Lucram de câţiva ani ca profesor şi psiholog în cadrul unei fundaţii la Institutul Oncologic din Bucureşti, la secţia de oncopediatrie. Luana

era în clasa a VIII-a şi era pacienta secţiei. În ţara noastră se introdusese atunci, pentru prima oară, după mulţi ani, examenul de capacitate între gim-naziu şi liceu. Luana era mâhnită că nu putea să susţină examenul în prima seziune din cauza bolii, a tratamentului şi să incheie astfel cele opt clase de gimnaziu.

Toamna şi iarna a continuat tratamentul dar efi cienţa lui se vedea cu greu. După un an de între-rupere a cursurilor, în iunie următor s-ar fi putut prezenta la examen dar erau două inconveniente: pe de-o parte directorul şcolii la care fusese elevă nu prea vroia să o înscrie – fi indcă era bolnavă şi nu vroia să se complice cu aşa ceva – şi pe de altă parte medicul oncolog îi începea o cură de trata-ment tocmai în perioada sesiunii de examen. Mâh-nirea Luanei m-a impresionat şi mi-am propus să o ajut să dea examenul in Bucureşti cu aprobare specială pentru cazul ei de boală. Am cerut mamei actele de studii, am compus o cerere către Inspec-toratul Şcolar şi cu dovezile medicale aferente am pornit după aprobări. Persoane din echipa medicală a secţiei au încercat să-mi taie elanul: „degeaba te lupţi pentru ea, nu apucă toamna, deja a făcut metastaze pulmonare“. Tumora primară era în zona laringofaringe dar a fost relativ rebelă la tratament. Argumentul meu pentru perseverenţă viza calitatea vieţii: „măcar două zile de bucurie, de împlinire, să-i asigur fetei şi tot merită efortul“.

Am obţinut aprobarea să se prezinte la examen la școala cea mai apropiată de spital, în regim de copil cu handicap (avea o oră în plus la teză) şi să urmeze în paralel şi cura. Aveam acum emoţii că poate pregătirea ei nu va face faţă exigenţelor şcolii bucureştene. Am încercat să o pregătesc şi pentru o eventuală nereuşită, spunând că experienţa oricum îi va fi utilă. Nu ştiu care dintre noi avea emoţii mai mari în ziua examenului, candidata sau eu! Exam-enul a venit, a trecut şi fata mea a reuşit! Cu lacrimi de bucurie în ochi a plecat acasă în Judeţul Prahova. Fusese chemată în luna august la control (de formă, deoarece prognosticul era sever).

În mĳ locul verii, de bună credinţă, Luana a ve-nit la control. Surpriză pe toată linia: metastazele pulmonare dispăruseră! Medicului mai să nu-i vină să creadă. Pacienta era bucuroasă că a reușit să fi e în rând cu generaţia ei, să absolve cu brio ciclul şcolar.

Din toamnă nu a mai vrut să vină la trata-ment, i se urâse. A mai venit la control în ianuarie – metastazele au reapărut – dar şi în vara următoare Luana era în viaţă, lucra acasă şi avea un tonus psi-hic echilibrat.

Chiar dacă bucuria reuşitei la examen nu a vin-decat-o, a ajutat-o să prelungească starea de bine a sănătăţii ei şi poate chiar a vieţii.

Psiholog,Adriana Elena Teodoru

O bucurie poate face minuni!


„Consider persoana cu dizabilitãþi un partener”Interviu cu asistentul social Mariana Mănuţiu

Î: Care este rolul unui asistent social în cadrul proiectului „Reţea multiregională pentru promovarea şi aplicarea conceptelor economiei sociale, în vederea creşterii şanselor de reinserţie socială a persoanelor cu dizabilităţi”?

Mariana Mănuţiu: În cadrul proiectului ro-lul asistentului social este de a acorda informaţii şi consiliere persoanelor care fac parte din grupul ţintă, în vederea facilitării reinserţiei pe piaţa mun-cii. Dizabilitatea, indiferent de forma şi natura ei, reprezintă o sursă de stigmatizare iar persoanele cu dizabilităţi se confruntă de multe ori cu practici discriminatorii în accesarea unui loc de muncă, în dezvoltarea profesională sau în menţinerea unui loc de muncă.

Î: Care sunt problemele cu care se confruntă per-soanele cu dizabilităţi?

M.M.: Numeroase persoane cu dizabilităţi îşi pot găsi locuri de muncă doar sub nivelul pregătirii sau abilităţilor lor, sunt plătiţi mai puţin, au un statut inferior, condiţii de muncă precare, iar rata şomajului este mai mare în cazul lor, fi ind expuse riscului de a rămâne o perioadă mai îndelungată în şomaj.

Î: Care sunt activităţile desfăşurate pentru a veni în sprĳ inul persoanelor cu dizabilităţi?

M.M.: Pentru a veni în sprĳ inul persoanelor cu dizabilităţi, în această perioadă, în cadrul CONSIM- Centrul de Consiliere şi Integrare pe Piaţa Muncii pentru persoanele cu dizabilităţi, derulăm în para-lel mai multe activităţi, cum ar fi identifi carea de societăţi angajatoare şi ateliere protejate în scopul realizării unei baze de date cu potenţiali angajatori şi a transmiterii către aceştia a unor informaţii le-gate de persoanele cu dizabilităţi şi dreptul lor la muncă.

Obiectivul acestui demers îl constituie mobi-lizarea comunităţii în vederea incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi, medierea relaţiei între potenţialii angajatori şi persoana cu dizabilităţi dar şi între nevoile persoanei cu dizabilităţi și locul de munca, astfel încât să existe avantaje pentru ambele părţi, individ şi societate.

Apreciem că demersul nostru va facilita inte-grarea sau reintegrarea acestor persoane pe piaţa muncii, întrucât considerăm persoana cu dizabilităţi un partener. Cel mai potrivit loc de munca este cel ales de persoana cu dizabilităţi, deoarece propria alegere îi creşte stima faţă de propria persoană.

O altă activitate pe care o avem în desfăşurare

este pregătirea strategiei campaniei „Un stil de viaţă sănătos şi conştientizarea controalelor medi-cale regulate”. Pentru aceasta, experţii din cadrul centrului se întâlnesc în grupuri de lucru în cadrul cărora se discută şi se fac propuneri cu privire la subiectele pe care le vom dezvolta pe parcursul caravanei, precum şi asupra locurilor unde ne vom opri şi desfăşura activităţi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos.

Î: Care este experienţa dvs. în domeniu, în ce con-text v-aţi format ca asistent social?

M.M.: Lucrez în acest domeniu de aproximativ 12 ani, îmi place ceea ce fac şi am ales în cunoştinţă de cauză să-mi asum toate rolurile pe care le presu-pune munca de asistent social. În asistenţa socială există aproximativ 5 tipuri de roluri pe care şi le poate asuma un asistent social :

- broker (agent social) – asistentul social stabileşte legături între asistat şi comunitate în vederea realizării planului de intervenţie, presupunând o bună cunoaştere a resurselor comunităţii;

- mediator – presupune abilităţi de comunicare în vederea facilitării şi delimitării potenţialelor confl icte ce apar între asistat şi alte persoane (organizaţii), astfel încât fi ecare parte să recunoască legitimitatea intereselor celeilalte părţi şi să facă concesii;

- educator – constă în furnizarea de informaţii noi asistatului, astfel încât acesta să dobân-dească noi deprinderi sau comportamente pentru a face faţă problemelor;

- abilitator – presupune o relaţie strânsă cu per-soana afl ată în situaţie de difi cultate, deoarece scopul intervenţiei este ca acesta să îşi desco-pere propriile resurse pentru a putea depăşi situaţia cu care se confruntă;

- avocat – în ceea ce priveşte acest rol, asisten-tul social devine purtătorul de cuvânt al celui afl at în nevoie, încercând să îi prezinte cauza şi să pledeze în favoarea ei.

Interviu realizat de Expert publicitate Clement Sava


Familia în susþinerea persoanelor diagnosticate cu cancer

Socul imens al diagnosticării cancerului pro-duce efecte pe care nici o persoană afectată nu trebuie să le înfrunte singură. Omul este o

fi inţă socială prin defi niţie şi fi ecare dintre noi sun-tem ancoraţi în primul rând în cercul intim format din membrii familiei şi prietenii foarte apropiaţi. Efortul înfruntării acestei boli trebuie să fi e unul colectiv, chiar dacă aceasta înseamnă că pacientul îşi va ”împovăra” apropiaţii cu o suferinţă conectată la afecţiunea pe care o împarte cu aceştia.

Cazuistica foarte largă existentă pe acest do-meniu relevă adesea cazuri în care suferinţa – nu neapărat cumulată – a grupului de sprĳ in format din familie şi prieteni capătă note uneori mai du-reroase decât cele resimţite de bolnav însuşi! Dar exact ca în cazul unei poveri mult prea apăsătoare, greutatea luptei împotriva acestei boli trebuie împărţită, iar comunicarea este elementul-cheie care permite acestui fenomen să se producă.

Nu ascundeţi o astfel de realitate din dispe-rare sau din convingerea că astfel îi veţi proteja pe cei dragi de o suferinţă inutilă. Nimic nu este cu adevărat inutil în lupta dusă împotriva acestei boli;exprimaţi-vă deschis sentimentele, emoţiile, temerile, speranţele, frustrările, împărtăşiţi-le, ascultaţi voci care vă pot da energii nebănuite, primiţi fără ezitări mâna întinsă de cei din jur şi veţi avea şansa să deveniţi mai puternici în lupta difi cilă care vă aşteaptă.

Cercul de sprĳ in reprezentat de familie şi oa-menii foarte apropiaţi sufl eteşte de voi reprezintă poate cel mai important element în menţinerea calităţii vieţii pe întreaga perioadă cât veţi lupta cu boala.

1. Şocul iniţial. Primirea diagnosticului de către pacient şi familia sa

Vestea că această boală s-a declanşat este însoţită mereu de un cortegiu de emoţii intense, te-meri profunde şi îngrĳ orări fi reşti care cresc foarte repede la cote paroxistice, declanşând depresii pro-funde şi o stare puternică de anxietate. Când vestea este disipată, şocul este amplifi cat iniţial de reacţiile primare ale membrilor familiei. Dacă adăugăm la aceste aspecte şi neajunsurile sistemului în ceea ce priveşte informaţia-ajutătoare pe această temă, observăm că se formează repede un tablou descura-jator. Comunitatea cu care suntem familiarizaţi încă

nu a învăţat să reacţioneze efi cient în aceste cazuri şi astfel lupta de recuperare și revenire este cu atât mai grea.

Afl area unei veşti de o asemenea factură poate fi comparată cu o defl agraţie de proporţii, adesea cu efecte devastatoare. Întregul eşafodaj pre-exis-tent al vieţii celui afectat şi implicit al celor cu care este conectat pare că se năruie, prezentul şi mai ales viitorul capătă perspective foarte diferite decât cele percepute anterior. Totul este schimbat. Când unda de șoc trece, pacientul are de ales între două modalităţi de a reacţiona: decizia luptei cu boala, fondată pe principiul că nimic nu este pierdut atâta timp cât o şansă cât de mică există la orizont, sau depresia, cedarea, resemnarea prematură în faţa unei covârşitoare provocări.

Deşi încă se mai poartă aprinse dezbateri pro şi contra, susţinem conceptul conform căruia pa-cientul are dreptul să afl e despre acest diagnostic, atâta timp cât solicită ferm aceasta. Rolul medicu-lui specialist este extrem de important în pregătirea terenului, în consilierea iniţială pe parcursul căreia se vor lua în calcul reacţiile declanşate în trecut de confruntarea cu alte afecţiuni, modul în care momentele respective au fost depăşite şi cum pot fi valorifi cate astfel de elemente în noul context. Încărcătura emoţională a primului interviu cu me-dicul este, probabil, momentul crucial în luarea unei decizii post-factum. Comunicarea diagnos-ticului reprezintă un moment extrem de delicat, cu profundă încărcătură emoţională şi modul în care acesta se consumă va infl uenţa decisiv câştigarea încrederii de către pacient în medicul curant şi, de asemenea, determinarea cu care pacientul va coop-era pe durata tratamentului ales. Medicul are o sarcină foarte difi cilă şi este de dorit să deţină în cel mai înalt grad abilităţi de comunicare pregătite spe-cial pentru astfel de momente, căci diagnosticul tre-buie dezvăluit într-o ”balanţă” foarte fi nă, pentru a nu fi luat defi nitiv în tragic sau, din contră, tratat superfi cial.

Din acest moment de transfer a ”poverii”, pa-cientul se vede pus în faţa unei decizii extrem de greu de evaluat. Aceea de a hotărî dacă, unde, cum şi când această veste poate fi împărtăşită membrilor familiei şi celor apropiaţi. Deşi se va simţi copleşit de diagnostic, lui îi revine sarcina să decidă în ce măsură cei apropiaţi îl pot sprĳ ini în lupta pe care este nevoit să o declanşeze şi cine sunt cei care, prin reacţia emotivă declanşată, se vor constitui în fac-tori perturbatori. Fiecare avem rude și prieteni cu o sensibilitate exacerbată şi trebuie să decidem dacă


o veste de un asemenea calibru nu i-ar afecta mult prea mult, transformându-i în persoane care vor ali-menta angoasele şi disperarea în loc să o aline.

Exact ca într-o luptă – şi aceasta va fi o luptă serioasă, fără prea multe compromisuri – trebuie să fi e pusă la punct o foarte bună pregătire. Cei aleşi dintre membrii familiei şi prieteni pentru viitorul grup de sprĳ in trebuie convocaţi într-un mediu in-formal, destins, pregătiţi să ia la cunoştinţă situaţia şi convocaţi să îşi aducă aportul în efortul comun dedicat învingerii bolii. Discutând cu calm şi cu o cât mai mare detaşare emotivă, vă va fi util să stabiliţi cine şi cu ce poate ajuta – diverse servicii, deplasări cu maşina la spital, supravegherea copii-lor, gătit pentru anumite perioade, cumpărături utile etc. Încet, cu delicateţe şi încredere, trebuie formată echipa capabilă să facă faţă noii situaţii şi tuturor provocărilor ce pot fi anticipate. Tot de la aceşti oameni puteţi afl a informaţii despre persoane care au traversat situaţii similare şi să preluaţi elemente utile din astfel de experienţe.

2. Accesul familiei la informaţiile corecte despre boală şi efectele ei

Indiferent de context, familia – sau cel puţin o parte din aceasta – esteindicat să fi e implicată, pentru că altfel suportul emoţional pentru cel afec-tat va fi extrem de greu de obţinut. Toţi cei care se vor implica în cercul de sprĳ in trebuie să aibă ac-ces la informaţiile corecte şi complete referitoare la reacţiile pe care boala le poate provoca, etapele probabile de dezvoltare – să nu uităm că nu vor-bim de o afecţiune liniară, total predictibilă – pen-tru ca să aibă timp să se pregătească la rândul lor în privinţa modului de reacţie.

Discutaţi deschis şi documentaţi-vă cât mai mult pe marginea acestei boli şi a formei particulare care vă afectează, dar eliminaţi ”folclorul” şi mitu-rile ce însoţesc boala, căci efectele lor vă pot măcina încrederea şi vă pot slăbi puterea de a lupta. Ridicaţi o barieră fermă împotriva reacţiei primitive – care sigur vă va afecta – conform căreia sunteţi tentaţi să vă spuneţi în forul intim: „am cancer, lupta nu are sens, nu am nici o şansă”. „O luptă-i viaţa,/ Deci te luptă cu dragoste de ea, cu dor” spunea Coşbuc şi cuvintele sale rezonează extrem de puternic într-o situaţie ca aceasta. Cancerul face parte din viaţă şi lupta pentru viaţă va avea întotdeauna sens şi scop.

Desigur, este vorba de o luptă extrem de difi cilă. Chiar şi în situaţia unui debut promiţător, în care vă decideţi să faceţi tot posibilul pentru a găsi o şansă pentru revenirea la normalitate, tre-buie să luaţi în considerare faptul că o mare parte

a medicamentaţiei folosite în aceste cazuri provoacă efecte secundare, de natură să vă slăbească decizia de a lupta. Vă veţi confrunta cu stări de totală con-fuzie, cu depresii adânci si anxietate profundă, une-ori conştienţa vă va fi semnifi cativ alterată etc. Spri-jinul unui psiholog experimentat vă va fi foarte util în astfel de episoade, iar identifi carea acestuia este bine să se producă pe fondul colaborării cu medicul vostru curant.

3. Cum acţionează familia?- În primul rând, sarcinile și responsabilităţile

din gospodărie pot fi împărţite între ceilalţi membri pentru ca situaţia generală să sufere, în ansamblu, cât mai puţine modifi cări.

- Toată gama de informaţii utile referitoare la drepturile de care poate benefi cia bolnavul, programele şi intervenţiile cu titlu de gratuitate, indemnizaţiile, suportul de asistenţă etc. pot şi tre-buie să fi e completate permanent prin contribuţia fi ecărui membru al familiei. Orice informaţie va face un drum mai scurt până la benefi ciar dacă vor exista mai mulţi ”captatori” şi o reţea de comuni-care bine pusă la punct.

- Selecţia şi convocarea periodică a persoanelor evaluate ca benefi ce în interacţiunea cu cel bol-nav revine în mare măsură tot membrilor familiei. Încercaţi cu delicateţe și diplomaţie să creaţi un mediu interactiv plăcut şi axat pe un vector opti-mist prin conectarea pacientului cu persoane în compania cărora se simte mai bine, cu care poate împărtăşi anumite gânduri şi preocupări, dar faceţi asta de aşa manieră încât să nu îi provocaţi o stare de oboseală.

- Susţineţi necesitatea integrării într-un grup de sprĳ in ofi cial unde participă şi alte persoane cu probleme similare.

- Afectaţi de etapele inerente de dezvoltare a bolii, pacienţii vor acţiona câteodată inconstant vizavi de tratamentul recomandat. Membrii familiei trebuie să intervină constant, cu blândeţe, dar fer-mitate, ca tratamentul să fi e respectat. Fiecare sfat trebuie să aibă o perspectivă optimistă şi nu lăsaţi ca „armura” voastră de încredere să se fi sureze în faţa celui afectat.

Bianca CiurcanuCentrul OncoSuport Cluj


O ºansã de viitor pentru persoanele din scaunul cu rotile

O invenţie de ultimă oră le-ar putea permite persoanelor care au nevoie de scaunul cu rotile pentru a se deplasa să poată merge

din nou folosind un exoschelet format din baterii, computer, senzori şi cârje.

Invenţia este rezultatul muncii inginerilor ajutaţi de medici şi presupune implantarea unor senzori la suprafaţa creierului, care “citesc” gân-durile pacientului şi care sunt transmise electronic către un computer, iar apoi către articulaţii. În cazul oamenilor sănătoşi, impulsurile sunt transmise prin intermediul măduvei spinării. Aici intervine apor-

tul bionicii, care înlocuieşte măduva spinării cu un computer.

Persoanele care au experimentat aparatul spun că nu simt greutatea, ci dimpotrivă au senzaţia că se mişcă cu propriile picioare. Desigur că, deocamdată, costul unui asemenea aparat, afl at în faza experimentală, este uriaş, dar oamenii de ştiinţă caută soluţii prin care el să devină accesibil cât mai multor persoane care se afl ă în scaunul cu rotile.

De ce grãsimile întârzie în stomac

Nu e bine ca mâncarea să întârzie prea mult în stomac. Dacă mănânci cantităţi exagerate de grăsimi ai făcut să lenevească alimentele

în stomac, să poposească de vreo trei ori mai mult timp în stomac.

Există alimente care stimulează secreţiile gastrice și acestea sunt grăsimile care amână și evacu area mâncării din stomac. Ei bine, stagnar-ea îndelungată a alimentelor în stomac deschide ușa refl uxului gastroesofagian. Adică aceste refl ux înseamnă că ce e în stomac porenește pe sens con-trar din stomac prin esofag chiar și până în gură. Acest drum anormal prin esofag duce la arsuri, la eructaţii (râgâieli) și la insomnii. În plus esofagul nu e construit să se confrunte cu acidul din stomac și refl uxul acid strică mucoasa esofagului.

În afara grăsimilor și alte alimente și băuturi sporesc secreţia de acid în stomac. Vinul și berea măresc producţia de acid în stomac. De asemenea, condimentele cresc secreţiile acide ale stomacului. Cei cu refl ux gastroesofagian sau esofagită mai bine

beau un păhărel de tărie, mai bine puţin alcool tare decât vinul sau berea stimulatoare de secreţie acidă în stomac.

Dacă se anunţă o sărbătorire cu o masă bogată e bine să se facă un „antrenament” pentru a evita refl uxul sau chiar criza de calculi la vezica biliară, urmată de pancreatita atât de temută. Cu şapte zile înainte de ospăţ trebuie ca invitatul la masa festivă trebuie să înghită zilnic niște medicamente care scad secreţia de acid în stomac, medicamente din familia omeprazol. Se înghite o capsulă cu o jumătate de oră înainte de micul dejun. Cu o săptămână înainte de masa festivă viitorul mesean cu niscaiva pro-bleme gastrice trebuie să ia preventiv medicamente prochinetice care stimulează contracţiile stomaculu pentru a nu întârzia alimentelor în stomac. Se în-ghite o tabletă de metopropanidă sau motilium pentru a mări mișcările stomacului în vederea evacuării mâncării mai repede. Iar la masa festivă se poate înghiţi și un medicament antiacid de genul dicarbocalm.

Să mai subliniem că excesul de proteine și prea mult alcool conduc la criza de pancreatită acută. O masă prea bugată cu grăsimi și multe proteine (maioneză, ouă, carne grasă) provoacă mișcări mari ale vezicii biliare care pun în circulaţie calculi mici, care blochează scurgerea secteţiei fi catului, dar și secreţiile pancreasului. Enzimele pancreasului care ar trebuie să spele ca un detergent grăsimile din duoden, rămân în pancreas și distrug pancreasul care le-a fabricat. Această este foarte dureroasa și periculoasa pancreatită acută.

FLORIN CONDURĂŢEANU


Câinii ghizi, un posibil sprijin real pentru nevãzãtori

Câinii ghizi ajută persoanele cu defi cienţa de vedere să se orienteze atunci când sunt nevoite să iasă din casă la cumpărături, la

şcoala, la serviciu sau pentru rezolvarea diverselor nevoi. Din păcate, la această oră, există un singur român care benefi ciază de ajutorul unui câine ghid, spre deosebire de Uniunea Europeană unde această practică este foarte răspândită. Fundaţia Light into Europe a demarat acum trei ani primul program special din România de dresare a câinilor ghizi.

Pentru a fi de ajutor, un câine ghid trebuie să dobândească o suimedenie de abilităţi prin dresaj, cum ar fi să fi e capabil să menţină direcţia dreaptă, făcând abstracţie de lucrurile care i-ar distrage în mod normal atenţia (mirosuri, sunete, alte animale

sau oameni), să menţină un ritm de deplasare nor-mal, să ştie să se oprească la scări sau la trecerile de pieton, să evite posibilele obstacole şi să răspundă la comenzi vocale.

Procesul de antrenar al unui câine ghid este cu atât mai difi cil cu cât la acest lucru trebuie să par-ticipe şi persoana cu dizabilităţi de vedere, pentru că cei doi trebuie să devină o echipă şi să lucreze împreună pentru a reuşi. Nu doar câinelui, ci şi persoanei care se pregăteşte să aibă un câine ghid îi sunt necesare anumite abilităţi, cum ar fi să ştie să aibă grĳ ă de animalul de companie şi, desigur, să iubească animalele.

Supravieþuirea - o lecþie fãrã profesor

Când vorbesc despre supravieţuire nu mă gân-desc la vreo calamitate naturală, holocaust sau pandemie, ci la o cauza biologică numită

cancer, pe care unii o considera letală 100%. Alţii, însă, depun mărturie: persoane publice sau ano-nimi demonstrează că lupta cu cancerul are sorţi de izbândă. Sunt mulţi factori care intervin în vinde-care, dar, probabil, cel mai important este dorinţa de a trăi. Supravieţuirea este o lecţie pe care o înveţi singur şi pe care poţi să o împărtăşeşti şi al-tora. Unii vorbesc tuturor, alţii doar celor apropiaţi des pre ceea ce le-a marcat existenţa, alţii se închid în ei de groază şi vor să uite că au suferit.

De fi ecare dată când un nou client îmi trece pra-gul cabinetului, sper ca ea/el să fi e persoana care a venit la mine pentru a înţelege fericirea. Din păcate, lumea mă caută doar când are difi cultăţi care îi produc suferinţă de natură fi zică sau psihică. Îmi doresc să nu fi e prea departe ziua în care să intre în cabinet omul care să-şi dorească să discute cu mine despre fericirea sa. Să împărtăşească clipele în care a simţit că viata e frumoasă, că viaţa sa e frumoasă. Aşa îi doresc fi ecărui om. Aceasta îţi doresc şi ţie!

Ioana, cu greu ai reuşit să-mi vorbeşti des-pre tine şi despre ceea ce te frământă. Ai zâmbit stingheră chiar şi atunci când mi-ai vorbit despre ziua în care ai afl at că ai cancer. Ai zâmbit ca să opreşti lacrimile din adâncul sufl etului tău. Credeai că odata pornite, stârnite de acolo, nu le mai poţi pune zăgaz. Sentimentele sunt vii, deşi au trecut patru ani de atunci. Aveai nevoie, în acele momente, să împărtăşeşti ceea ce simţi, sentimentele de dis-perare şi de furie. Tu te-ai dus la oncolog doar să

primeşti rezultatul unei biopsii făcute în urmă cu o săptămână. În schimb, ai primit un diagnostic. Nu aveai pe cineva cunoscut în preajmă, aşa că ţi-ai re primat rapid deznădejdea. Nu aveai vreme să jeleşti pentru că erai programată a doua zi la operaţie de-oarece, erai un caz cu evoluţie «galopantă».

Boala nu te sperie. Nu te-a speriat nici boala mamei tale pe care ai îngrĳ it-o până în clipa morţii. Când a descoperit că are cancer, era deja prea târziu pentru ea să mai fi e operată. Tu ai învăţat corect lecţia supravieţuirii: atunci când ginecologul, fata din vecini pe care o ştiai de pe vremea când era mică şi se juca cu păpuşile, ţi-a zis dupa ecografi e: «Tanti Nora, aveţi ceva rău acolo, nu mai staţi pe gânduri şi mergeţi la oncolog» te-ai îndârjit şi ai in-sistat să fi i operată imediat. Nu puteai uita suferinţa mamei tale înaintea morţii, deşi între două injecţii cu morfi nă, ea te asigura că nu o doare chiar aşa de rău. Cei doi ani în care nu ai mai putut picta niciun tablou nu a fost pentru tine timp pierdut. Suferinţa mamei la care erai martoră şi durerea ta, cea care o vedeai topindu-se ca o lumânare, nu erau pen-tru iubitorii de artă care îţi cumpărau tablourile. Nu ai considerat potrivit ca aceste sentimente să îţi infl uenţeze creaţia. Deşi unii au observat că, după decesul mamei, culorile operelor tale s-au transfor-mat din griuri blânde înspre roşu, dătător de viaţă.

Ioana, Nora, vă mulţumesc că aţi fost şi sunteţi atât de puternice încât să împărtăşiţi lecţia voastră de supravieţuire cu mine şi cu cei care vor citi aceste gânduri!

Psiholog GABRIELA MARTINCentrul Regional ONCOSUPORT Cluj


Psihoterapia – ca modalitate de creºtere a calitãþii vieþii pacientului oncologic

Diagnosticul de cancer provoacă un grad ridi-cat de stres, generând o gamă variată de stări emoţionale şi mentale, inclusiv neîn-

credere, negare, disperare, anxietate şi depresie. Persoana care a primit diagnosticul se adaptează la noua situaţie de viaţă într-un interval variabil de timp, infl uenţat de modul în care aceasta trăieşte la nivel subiectiv noua realitate la care a fost expusă. Familia şi prietenii reprezintă, în această etapă de adaptare, o importantă resursa pentru păstrarea speranţei şi a încrederii în planul de tratament. Rea-litatea este, totuşi, că nu de puţine ori pacientul oncologic întâmpină difi cultăţi în ceea ce priveşte adaptarea şi poate dezvolta diverse tulburări de natură psihică.

Pacienţii oncologici resimt foarte mult stres înainte, în timpul şi după tratament. Mulţi cercetători în domeniul medical au afi rmat că furnizarea de servicii de sănătate mintală, comple-mentar abordării strict medicale, poate îmbunătăţi starea de sănătate a acestora şi contribui la prelun-girea vieţii.

Abordarea psihoterapeutică are în vedere conexiunea dintre minte şi corp, refl ectată în ideea că ceea ce o persoană experimentează la nivel emoţional şi mental poate afecta modul de funcţionare al întregului organism.

Intervenţia psihoterapeutică se poate desfăşura în cadrul unei relaţii de unu-la-unu cu un profe-sionist sau poate fi într-un format de grup. Scopul abordării psihoterapeutice în cazul persoanelor diagnosticate cu diverse forme de neoplazii este reprezentat de activarea şi dezvoltarea resurselor personale ale acestora, în scopul unei adaptări mai efi ciente la situaţia de viaţă cu care se confruntă.

Fiind o relaţie de colaborare între psihotera-peut şi pacientul oncologic, aceştia pot avea în ve-dere următoarele obiective ale intervenţiei, stabilite de comun acord:

• Constientizarea si exprimarea emotiilor corelate cu momentul afl ării diagnosticului (anxie tate, panica, furie etc.)

• Învăţarea unor tehnici efi ciente de manage-ment al emoţiilor (anxietate, panica, furie etc.)

• Dezvoltarea capacităţii de a gestiona stres-ul• Întărirea încrederii de sine şi a stimei faţă de

sine• Conştientizarea resurselor interioare• Învăţarea şi exersarea unor tehnici de relaxare• Clarifi carea şi soluţionarea confl ictelor intra-

psihice• Identifi carea motivaţiilor care stau la baza

anumitor alegeri de viaţă• Îmbunătăţirea comunicării cu partenerul de

viaţă• Stabilirea unor relaţii mai profunde şi mai ar-

monioase.În cazul în care o persoană se confruntă cu o

tulburare psihică, este important de identifi cat de către profesionistul în sănătate mintală dacă aceasta este anterioară diagnosticului oncologic. În acelaşi timp, este bine de avut în vedere dacă tulburarea psihică a fost determinată de simptomele fi zice ale cancerului sau de efectele secundare ale chimiotera-piei sau radioterapiei.

Intervenţia psihoterapeutică are efecte directe asupra gradului de respectare a schemei de trata-ment prescrisă de medicul oncolog şi, totodată, reduce gradul de anxietate asociat procedurilor me dicale. Importanţa ei este remarcabilă, deoa-rece între 40 şi 80% dintre pacienţi nu urmează recomandările primite dacă acestea nu sunt relaţi-onate cu nevoile, priorităţile şi asteptările acestora. Psihoterapia îi poate ajuta pe pacienţii onco logii să gestioneze mai efi cient stările de anxi etate şi de depresie şi să aibă o comunicare mai satisfăcătoare cu medicii lor. Pacientul benefi ciază, astfel, de susţinere emoţională şi socială, precum şi de o relaţie de încredere, ceea ce are un impact direct asupra calităţii vieţii acestuia. Studiile au demon-strat că există o strânsă legătură între sprĳ inul emoţional şi social redus şi instalarea depresiei la pacienţii oncologici, fapt cu un impact direct asu-pra ratei de supravieţuire a acestora. A fost demon-strat că procedurile de terapie de grup, de exem-plu, cresc şansele de supravieţuire cu aproximativ 18 luni la pacientele diagnosticate cu cancer mamar în fază de metastază.

Intervenţiile psihoterapeutice pot avea un im-pact benefi c asupra modifi cărilor la nivelul siste-mului imunitar al pacientului. Creierul răspunde la gândurile şi emoţiile unei persoane prin tri-miterea de impulsuri nervoase în corpul acesteia, cu impact asupra sistemului endocrin. Cercetări în domeniul psiho-neuro-imunologiei au arătat că stresul cronic afectează negativ în special activita-tea celulelor NK (natural killer). Stresul este adesea asociat cu imunosupresia. Stările emoţionale pot sã infl uenţeze funcţiile sistemului imun prin inter-mediul sistemului nervos central şi endocrin. Din


punctul de vedere al intervenţiilor psihoterapeu-tice, rezultate statistic semnifi cative au fost obţinute ca urmare a utilizării unor exerciţii de relaxare, meditaţie şi imagerie mentală.

Psihoterapia poate utiliza o gamă variată de abordări pentru a facilita procesul de schimbare adaptativă la nivel mental, emoţional şi compor-tamental, în vederea sprĳ inirii planului de trata-ment prescris de medicul oncolog. Mulţi specialişti oncologi sunt de părere că o combinaţie între trata-mentul standard – chirurgie, chimioterapie, ra-

dioterapie, imunoterapie – şi cel paleativ – psiho-logic, psihoterapeutic – oferă cele mai mari şanse de a menţine calitatea vieţii pacientului. Un astfel de tratament se adresează tuturor problemelor pa-cientului, începând cu ameliorarea simptomelor somatice, continuând cu terapia standard în cancer şi cu susţinerea emoţională şi spirituală. Satisfa-cerea tuturor acestor nevoi demonstrează puternica legătură între psihic şi somatic, între minte şi trup.

Psihoterapeut CĂTĂLINA IOANA DASCĂLU

De ce este important ca recensãmântul sã ofere date despre persoanele cu dizabilitãþi

Recensământul din octombrie se poate dove-di important pentru situaţia persoanelor cu dizabilităţi din România dacă se culeg date

despre această categorie. Acest lucru a fost sublin-iat de Comisia Economică a Naţiunilor Unite pen-tru Europa (Divizia de Statistică a UNECE), care, în cooperare cu Ofi ciul de statistică al comunităţilor europene (Eurostat), a făcut o serie de recomandări privind programul de recensământ al Uniunii Euro-pene pentru recensămintele populaţiei şi locuinţelor din anul 2011. Recomandările au fost adoptate în cadrul Conferinţei Statisticienilor Europeni (CSE) la cea de-a 54-a sesiune plenară din iunie 2006.

Astfel, Capitolul X al recomandărilor face refe-rire expres la persoanele cu dizabilităţi. Conform articolului 445 din acest capitol, un recensământ poate furniza informaţii valoroase despre per-soanele cu dizabilităţi dintr-o ţară. Pentru ţările în care nu se realizează cu regularitate studii speciale privind persoanele cu dizabilităţi sau module refe-ritoare la aceste persoane în cadrul studiilor afl ate în curs de realizare, recensământul poate fi singura sursă de informaţii privind frecvenţa şi distribuţia persoanelor cu dizabilităţi în rândul populaţiei la nivel naţional, regional şi local. Recomandările merg mai departe şi arată ce fel de benefi cii de-curg din includerea în datele recensământului a informaţiilor despre persoanele cu dizabilităţi: „Datele recensământului pot fi utilizate pentru pro-grame de planifi care şi servicii (prevenirea şi reabil-itarea), monitorizarea tendinţelor de handicap din ţară, evaluarea programelor şi serviciilor naţionale privind oferirea unor şanse egale, precum şi pentru compararea pe plan internaţional a prevalenţei anu-mitor handicapuri în anumite ţări”.

Următorul articol arată că şi colectarea de date despre situaţia persoanelor cu dizabilităţi poate fi

foarte utilă pentru efortul de reintegrare a acestora în societate. Şi anume, potrivit raportului, situaţia persoanelor cu dizabilităţi este o caracterizare a populaţiei cu dizabilităţi în raport cu populaţia fără dizabilităţi. Persoanele cu dizabilităţi sunt defi -nite ca acele persoane care prezintă un risc mai mare decât cel prezentat de majoritatea populaţiei în privinţa restricţiilor de efectuare a unor sarcini specifi ce sau a participării lor la anumite activităţi. Acest grup include persoane care au limitări ale funcţiilor de bază ale activităţii, cum ar fi mersul sau auzul, chiar dacă aceste limitări au fost ame-liorate prin utilizarea unor dispozitive ajutătoare, a unui mediu de asistenţă sau unor resurse ample. Aceste persoane ar putea să nu aibă limitări în privinţa sarcinilor măsurate în mod specifi c, cum ar fi îmbăierea sau îmbrăcatul, sau a activităţilor participative, cum ar fi serviciul sau participarea la serviciul religios, deoarece s-au realizat adaptările necesare la nivel personal sau de mediu. Aceste persoane vor fi considerate totuşi ca prezentând un risc mai mare, datorită restricţiilor referitoare la anumite activităţi şi/sau participări, decât majori-tatea populaţiei, din cauza prezenţei limitărilor funcţiilor de bază ale activităţii şi deoarece absenţa nivelului actual de acomodare ar pune în pericol nivelul lor actual de participare.

Recomandările identifi că următoarele patru do-menii pentru determinarea dizabilităţii: mersul, ve-derea, auzul şi cunoaşterea sau comunicarea.

Aceste prevederi pot ajuta la identifi carea genu-lui de dizabilitate de care suferă o persoană, dar şi aa capacităţilor rămase intacte, ceea ce ar permite integrarea lui în activitate pe baza capacităţilor pe care le deţine şi care nu sunt afectate de dizabilitate.


Rãsplata destinului

M-a revoltat dintotdeauna stoicismul resem-nat cu care încasăm loviturile sorţii. La noi, cred că e aşa, un fel de tradiţie de fami-

lie, ca în faţa marilor încercări ale vieţii să plecăm capul, acceptând orice ca pe o predestinare tragică.

Sunt sigură că, dacă ne-am privi cu puterea credinţei în Dumnezeu, toate nefericirile ce ne-au pus plumb pe aripile cu care ne prefi guram zborul, am putea ajunge de neînvins.

Nu ştiu cine ne desenează linia vieţii, habar n-am cine îi alege pe câştigători, n-am nicio idee de ce sunt unii geniali şi alţii săraci cu duhul, dar, tot mai des în ultimul timp am început să cred că ci-neva acolo sus ne alege şi ştie bine de ce.

Steve Jobs, genialul ce ne-a schimbat viaţa, a fost un copil dislexic. Teoretic, având acest handi-cap, el era incapabil să scrie şi să citească la fel de bine, măcar ca ultimul puradel de la noi din Fe-rentari. Păi cum să nu cred eu că cineva, acolo sus, scrie frumos viaţa fi ecăruia dintre noi, când toc-mai acest handicap l-a determinat să inventeze alte metode de comunicare, bazate pe imagini, aşa cum le e mult mai la îndemână dislexicilor.

Încep să cred că e ceva mai mult decât o simplă întâmplare nefericită faptul că doctorul Gelu Onose, de 53 de ani, specializat în medicină fi zică şi recu-peratorie, ajunge într-un scaun cu rotile după un cumplit accident, petrecut în anul 2000, în Grecia.

Gelu Onose, personalitate solară, şeful Secţiei de Recuperare Neuromotorie de la Spitalul Bag-dasar Arsenie, nu numai că nu s-a lăsat doborât de nefericire, dar el îşi consultă în continu-are pacienţii dintr-un scaun cu rotile, el le dă speranţă, le împru mută din forţa lui cea fără de seamăn şi fără de nume, ajutându-i să treacă pes-te disperarea destinului implacabil.

Nu poate fi doar o întâmplare că, după tragedia suferită, doc-torul Onose inventează un costum, un dispozi-tiv de tip exoschelet, o îmbrăcăminte pe exte-riorul corpului, care să permită bolna vilor para lizaţi să nu depindă de fotoliul rulant.

„Pentru că lumea nu e făcută pentru oameni în scaun rulant şi nu există niciodată destule rampe, lift uri, sau sisteme de adaptare la autobuze“ spune dr. Onose.

Cu ajutorul dispozitivului creeat de dr. Onose, cei paralizaţi vor putea să se deplaseze indepen-dent, ceea ce seamănă mai mult cu un miracol decât un dispozitiv medical care se afl ă în faza de prototip.

Aşa-i că ajungi să crezi că el a fost cel ales de destin să treacă prin această încercare cumplită a paraliziei motorii, pentru ca mintea lui să găsească o soluţie salvatoare pentru mii de alţi nefericiţi ai planetei?

Unul dintre cei mai spectaculoşi bucătari ai momentului, Jamie Oliver, fi ind şi el un copil dis-lexic, cu difi cultăţile inerente la scris şi citit (care nu l-a împiedicat să ajungă o mare vedetă) spunea că educaţia ar fi o grămadă de lucruri pe care oa-meni cred că ar trebui să le ştim, dar dacă știi să tencuieşti, să vopseşti sau să poţi lucra cu alţi oa-meni şi, cel mai important, dacă afl i la ce eşti bun, atunci ai găsit desigur cheia unei vieţi senine.

Câteodată, destinul se revanşează pentru toate relele, arătându-ne la ce suntem buni!

ANGELA S.


Cum sã depãºeºti ºocul emoþional al diagnosticãrii cu cancer

Datorită lipsei de informaţie a populaţiei, di-agnosticul „cancer” constituie o adevărată lovitură psihică, întrucât, pentru cei mai

mulţi, el echivalează cu „moarte”. Ceea ce E COM-PLET FALS, întrucât, depistat la timp, cancerul se tratează! Însă, şocul psihic generat de lipsa informării corecte poate agrava mult starea sănătăţii şi chiar disponibilitatea persoanei de a urma trata-mentul.

Iată câteva recomandări psihologice pentru con s truirea unei atitudini psihice care să susţină vindecarea.

Nu te identifi ca cu boala: nu îţi pune o etichetă îngrozitoare care să îţi amplifi ce trăirile negative. Eşti mult mai mult decât boala ta şi decât toate problemele pe care le-ai avut vreodată. Boala este doar o parte din tine, pe care va trebui să o înţelegi şi să o depăşeşti. Spune-le asta şi celorlalţi.

Recunoaşte-ţi emoţiile: eşti probabil speriat, deprimat, furios, confuz, apatic sau te confrunţi cu un amalgam din toate acestea. Cei apropiaţi te vor sfătui probabil să gândeşti pozitiv în încerca-rea de a-ţi îmbunătăţi starea de spirit. Atenţie, însă! Deşi gândirea pozitivă este recomandată, ai grĳ ă ca ea să nu fi e doar o „pojghiţă” subţire sub care să se ascundă un ocean de negativitate emoţională. Acceptă-ţi emoţiile – ele sunt fi reşti, iar reprimarea lor ar putea chiar agrava situaţia. Caută ajutor spe-cializat pentru a învăţa să le gestionezi.

Nu te lăsa copleşit de teamă, ci mai curând permite-i acestei stări să te mobilizeze la maxim pentru a face tot ce îţi stă în putinţă ca să îţi recapeţi sănătatea. Teama de boală e mai periculoasă decât boala în sine, spunea medicul şi alchimistul Paracelsus. Aşa că, atunci când simţi că descurajarea vrea să pună stăpânire pe tine, străduieşte-te să îi ţii piept, alegând conştient să te gândeşti la lucruri care te mobilizează să te vindeci, în locul celor care te epuizează psihic.

Concentrează-te pe motivaţia puternică de a te vindeca: victoria sănătăţii asupra bolii va fi înainte de toate una interioară, în bătălia cu negativismul. „Gândirea conştientă este dotată cu o foarte mare putere, ignorată de cei mai mulţi dintre noi”, spune Daniel Sevigny, în cartea Secretul autovindecării. „Din lipsă de cunoştinţe, nu ne utilizăm adevărata putere. Nu ne naştem fericiţi, învăţăm să devenim fericiţi”, adaugă el.

Caută şi vindecarea emoţională: adesea acest diagnostic are în spate sau cel puţin se asociază cu probleme emoţionale care au nevoie de rezolvare. Urmează o psihoterapie pentru a-ţi uşura sufl etul,

a face un travaliu de iertare acolo unde e necesar, a regla relaţiile cu persoanele importante pentru tine şi a te elibera de traumele şi umbrele trecutului. În cartea „Călătoria”, autoarea Brandon Bays relatează cum a contribuit la propria vindecare de o tumoră abdominală lucrând asupra traumelor emoţionale din trecut şi eliberând urmele lăsate de amintirile dureroase din memoria celulară.

Ai grĳ ă de bunăstarea ta psihică: În primul rând, apelează la consiliere psihologică. Dar şi mi-cile (şi marile) bucurii ale vieţii pot constitui terapii în sine. Fă lucruri care îţi plac, petrece timp cu cei dragi, practică-ţi hobby-urile, creează ceva. Starea pozitivă de spirit are efecte încurajatoare sau chiar vindecătoare.

Focalizează-te şi pe resursele pe care le ai, nu doar pe problema în sine. Acestea pot fi interioare (faptul că ai mai trecut prin încercări difi cile ale vieţii şi altădată, tinereţea, un organism robust, dorinţa ta puternică de a te vindeca, perseverenţa în urmarea tratamentului, credinţa în Dumne-zeu) sau exterioare: sprĳ inul familiei, al prietenilor, ajutorul oferit de un consilier sau psihoterapeut, informaţiile şi consilierea oferită de ONG-uri de profi l, publicaţii de specialitate. Toate acestea îţi vor da perspectiva corectă asupra situaţiei şi te vor susţine la greu.

Roagă-te! Multe dintre persoanele bolnave de cancer spun că acest diagnostic a determinat o mare turnură spirituală în destinul lor şi i-a făcut să caute lucrurile esenţiale în viaţă. Credinţa în Dum-nezeu este una dintre puţinele resurse psihologice care ne rămâne chiar şi în cele mai mari catastrofe, când alte resurse interioare nu ne mai sunt accesi-bile. „Dacă Dumnezeu nu există, nu pierzi nimic crezând în El, dar dacă El există şi nu crezi, atunci ai pierdut totul”, spunea Blaise Pascal. Credinţa în Dumnezeu constituie un aliat imbatabil.

Învaţă lecţia oferită de boală. Bolile ne învaţă unde greşim – mai ales unde greşim faţă de noi înşine. Poate nu ai avut sufi cientă grĳ ă de tine, nu ai ştiut să gestionezi stresul, ai avut un stil de viaţă defi citar la multe capitole sau ai lăsat traumele tre-cutului nerezolvate şi ele ţi-au afectat sănătatea. Introspectează-te pentru a învăţa lecţia oferită de problema ta de sănătate. Odată asimilată lecţia, boala îşi pierde rostul pentru existenţa ta şi şansele de vindecare cresc exponenţial. „Orice problemă are un dar pentru sine în mâinile sale. Cauţi pro-blemele deoarece ai nevoie de darurile lor”, spunea scriitorul Richard Bach în cartea „Iluzii”.

Psiholog PATRICIA CIHODARU

paces nr.8 - noiembrie 2011

Documents