orientarea scolara si profesionala la deficientii mintal
TRANSCRIPT
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
1/254
Universitatea Bucureşti
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Secţia Psihopedagogie Specială
Orientarea şcolară şi profesională a
deficienţilor mintal
Profesor Coordonator !"solventă
#aria $eagoe Sfetcu %odica
Bucureşti
&''(
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
2/254
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
3/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
$1
1.5.1. O&iectivele si sarcinile orientarii pe cicluri de invatamant...
$$
1.5.2. 'nfluientele familiei...............................................................
$9
1.5. (ctiunea educativa a familiei...........................................................
5$
&+ Procesul alegerii carierei+ Etape si mecanisme ale deci/iei.......................
#!
2.1. )onceptul de alegere a carierei..........................................................
#!
2.1.1 Definirea alegerii carierei ca preferinta.................................
#!
2.1.2. Definirea alegerii carierei ca aspiratie..................................
#1
2.1.. Definirea operationala a alegerii carierei..............................
#2
2.2. *eorii ale alegerii profesionale..........................................................
+1
2..,odele eplicativ- interpretative privind prientarea carierei..............
2
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
4/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
2..1. ,odelul de/voltarii conceptului despre sine in
comportamentul vocational ela&orat de D. "uper...........................
22..2. Perioade si stadii in alegerea vocationala dupa 0in/&erg
0ins&urg lerad si 3elma............................................................
92
2... (legerea carierei in conceptia (nnei 4oe............................
952..$. (legerea vocationala ca epresie a personalitatii in
conceptia lui o6n 3olland..............................................................
1!!
2..5. (nali/a comparativa7 constatari si evaluari..........................
1!50+ Pro"leme generale privind deficienta mintala...........................................
1!9
.1. Definirea conceptului de deficienta mintala. Preci/ari
terminologice.............................................................................................
1!9.2. 0radele deficientei mintale - delimitarea deficientei mintale prin
descrierea principalelor caracteristici........................................................
11#
.. *rasaturi de specificitate ale deficientei mintale................................
1..1. )aracterul restarns al /onei proimei de/voltari...................
$
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
5/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
1+
..2 8asco/itatea genetica..............................................................
1
.. 3eterocronia de/voltarii.........................................................
1$1
..$ 'nertia oligofrenica patologica:- epresie a distorsionarii
dinamicii corticale...........................................................................
1$
(+ Specificul si cerintele consilierii OSP la copiii cu deficienta mintala........
1$#
$.1. Pro&lema integrarii socio-profesionale a deficientilor mintal............
1$9
$.2. 8aria&ile de care depind adaptarea socio-profesionala a
deficientilor mintal.....................................................................................
15!
$.. 'ntegrarea socio-profesionala a tinerilor cu deficienta mintala
dificultati de integrare specifica:..............................................................
151
$.$. Pro&lemele O"P la sfarsitul gimna/iului............................................
152
$.5. (dolescentul cu deficienta mintala din scoala speciala......................
15
$.#. )ategorii distincte de nevoi esentiale la deficienta mintala................
5
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
6/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
15#
$.+. Principii ale O"P la copii deficienti mintali din scoala speciala.......
15+
$.. *e6nici specifice de consiliere la copiii deficienti mintal..................
15
$.9. tape parcurse in O"P la tinerii deficienti mintal...............................
159
$.1!. "tereotipuri neproductive cu privire la posi&ilitatile deficientilor
de intelect din scolile speciale...................................................................
1#!
Partea ))
1+ Cercetarea Orientarii Scolare si Profesionale a deficientilor mintali
comparativ cu cea a normalilor........................................................................
1#1
5.1 O&iectivele si ipote/ele cercetarii........................................................
1#15.2. Descrierea esantioanelor investigate de scolari cu 6andicap mintal
usor si de normali.......................................................................................
1#2
5.2.1. "trucura esantionului de copii din scoala normala................
1#5
#
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
7/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
5.2.2. "tructura esantionului de copii cu deficienta mintala din
scoala speciala.................................................................................
1##5.. ,etodele utili/ate...............................................................................
1#
5.$. Descrierea pro&elor.............................................................................
1#9
5.5 Prelucrarea si interpretarea re/ultatelor cercetarii. (nali/a calitativasi cantitativa a re/ultatelor. (nali/a comparativa pe see.........................
1+
5.#. "tudii de ca/ repre/entative................................................................
21
5.+. 4ecomandari privind organi/area orientarii scolare si profesionale adeficientilor mintal.....................................................................................
22$
2+ Conclu/ii si recomandari...............................................................................
22
3+ Bi"liografie.....................................................................................................
21
4+ !ne5e...............................................................................................................
25
+
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
8/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
!%6U#E$7
(ctivitatea de orientare scolara si profesionala sau de orientare a carierei acunoscut de-a lungul desfasurarii ei patru tendinte sau ;valuri< asa cum le
denumeste Peter Plant in cadrul )onferintei intrenationale anuale a (sociatiei
'nternationale de Orientare "colara si Profesionala de la Dou&lin iulie 199#:.
(ceste tendinte care marc6ea/a dinamica orientarii carierei sunt7
1. Prima tendinta se inregistrea/a la inceputul secolului nostru accentul
punandu-se pe testarea psi6ometrica iar consilierul avea rolul unui epert care
punea diagnosticul necesar pentru sta&ilirea ocupatiei care i se potriveste
su&iectului testat. "copul orientarii este cel al selectiei.
2. )ea de-a doua tendinta apare ca reactie la metodele mecaniciste de
orientare ca urmare a testarii psi6ometrice ecesive. (cum in centrul orientarii este
su&iectul accentul este pus pe client. )onsilierul are rolul de a a=uta clentul in
procesul de autoeplorare. Unul din scopurile importante ale activitatii de orientare
il constituie desavarsirea carierei personale.
. 'n cadrul celui de-al treilea moment se aplica principiile economiei de
piata ofera servicii platite de orientare a carierei:. (stfel datorita concurentei
calitatea serviciilor creste. Unul din scopurile ma=ore ale orientarii carierei consta
in a face sa functione/e sistemele de educatie pregatire si piata muncii astfel incat
sa sustina cresterea economica. )onsilierul actionea/a ca un sfetnic care tre&uie sa
a=ute investitiile de capital uman.
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
9/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
$. )el de-al patrulea moment pe care Peter Plant il numeste 0reen
0uidance Orientarea 8erde: are in centrul atentiei alegerea carierei tinand cont de
pro&leme de etica si de mediu incon=urator la nivel planetar:. )onsilierul tre&uie
sa a=ute clientul ca in luarea deci/iilor privind cariera sa ai&a in vedere si impactul
alegerii sale intr-o perspectiva glo&ala si ecologica. 'n acest sens consilierul are
rolul unui educator.
(supra structurii si continutului educatiei instruirii si evolutiei ocupatiilor
au o influienta deose&ita lumea economica politica si eplo/ia te6nologica
continua. apar sc6im&ari si in structura si continutul valorilor personale si sociale
in cadrul fiecarei societati de pe intreaga planeta. 8alorile individuale ca siincrederea in sine si in societatea in care traieste s-au sc6im&at ducand la noi
modalitati de intelegere si de/voltare a propriei personalitati si legat de aceasta a
carierei fiecaruia.
>ecesitatea orientarii profesionale a aparut la inceputul secolului 2! datorita
unei evolutii industriale deose&ite care a condus la modificari in structurarea unor
procese te6nologice la diminuarea numarului unor locuri de munca la disparitiaunor profesii la aparitia altora. (u aparut miscari sociale de protest care au
su&liniat pro&lemele care tre&uiau re/olvate. Orientarea profesionala s-a nascut in
perioada de varf a cestei miscari? cei care desfasurau aceste activitati erau voluntari
ai agentiilor de asistenta sociala ocupandu-se in mod special de someri. (poi
aceasta activitate s-a etins si in cadrul scolilor. (stfel la inceputul acestui secol
apare ca o necesitate su& diferite forme activitatea de orientare profesionala inma=oritatea tarilor de pe glo&. O&iectivul initial l-a constituit a=utorul vocational si
educational care tre&uie dat tinerilor mai tar/iu aparand necesitatea acordarii
acestui gen de a=utor si adultilor.
'n psi6opedagogia contemporana eista o tendinta de a se centra toate
preocuparile asupra copiilor supradotati. (ceasta orientare are efecte &enefice
recunoscute avand in vedere ca inteligenta repre/inta un capital social si o
speranta de progres care se impune a fi valorificat corespun/ator.
9
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
10/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
)a un parado in pre/entul nostru cotidian multi elevi c6iar parinti
manifesta de/interes pentru scoala. secul scolar este acceptat social cu usurinta
iar a&andonul scolar este tot mai frecvent.
Printre ca/urile psi6osociale ale esecului scolar se afla si deficientul mintal
care prin particularitatile psi6ice deose&ite fac sa se structure/e o categorie sociala
aparte. De cele mai multe ori acestia se manifesta ca esec scolar si prin aceasta
repre/inta @pierderi din fondul intelectual al societatii@ cum se eprima "piru
3aret.
Po/itia de granita pe care o au pe aa de/voltarii intelectuale intre
normalitate si patologie confera liminarilor si deficientilor mintali usor atatvalente recuperatorii cat si riscuri de inadaptare.
%ara interventii speciali/ate ei sunt condamnati la soma= marginali/are
sociala saracie economica. )a raspuns la frustrarile sociale ei pot de/volta
manifestari antisociale sau psi6opatologice.
Daca deficientul mintal usor elev ridica pro&leme psi6oeducationale
suporta&ile cand a=unge adult mai ales intr-o societate competitiva el de/volta o pro&lema sociala uneori foarte complicata de multe ori fara posi&ilitati de
solutionare. (ltfel spus daca o societate se ocupa de valorificarea fiecarei persoane
in parte de fapt se apara si se im&ogateste pe sine. Pentru ca inteligenta individuala
sa devina un capital social o forta sociala asemeni celei economice este nevoie de
investitii competitive.
Prin lucrarea de fata ne-am propus sa oferim o imagine completa a6andicapului intelectual usor in comparatie cu elevul normal de/voltat intelectual
am&ele categorii de elevi aflate in clasa a 8'''. 'n pre/enta cercetare ne-am propus
sa studiem deficienta mintala a copiilor de 1#-1+ ani. )onform teoriei piagetiene
aceasta varsta repre/inta un prag al de/voltarii intelectuale intre operatiile concrete
si operatiile formale.
)ercetarile au evidentiat si realitatea a demonstrat ca acest prag nu este
depasit de copiii cu deficiente mintale.
1!
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
11/254
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
12/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
*+ P%OB8E#E 6E$E%!8,7EO%E7)CE !8E
O%)E$79%)) ŞCO8!%E Ş) P%OFES)O$!8E
-C! E7!P9 )$):)!89 ! O%)E$79%)) ;$ C!%)E%9.
*+*
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
13/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
- educaCia permanent ?
- cercetarea pedagogic ?
- managementul educaCional.
(utorul defineşte O"P drept E un sistem coerent si dinamic de principii
acCiuni si msuri prin care un individ sau un grup sunt ndrumaCi a=utaCi: s-şi
aleag s opte/e pentru: o anumit şcoal corespun/tor nclinaCiilor aptitudinilor
si aspiraCiilor proprii in scopul de/voltrii personalitCii respectiv pentru o
anumit profesie si pentru integrarea social-util. E :
"orin )ristea defineşte O"P din perspectiva conCinutului si din perspectiva
metodologica a acestei activitCi complee 7 E O"P repre/int ansam&lul acCiunilor opCionale si consultative reali/ate prin modalitCi pedagogice generale si speciale
su&ordonate din punct de vedere al conCinutului dimensiunii
te6nologiceHaplicative a educaCiei iar din perspectiva metodologic activitCii de
asistenC psi6opedagogic şi social a cadrelor didactice elevilor şi prinCilor
proiectat la nivelul sistemului de nvCmGnt. F :
Din perspectiva conCinutului O"P este un sistem al dimensiunii te6nologicea educaCiei care vi/ea/ formarea-de/voltarea capacitCilor generale si specifice
ale elevilor de aplicare a cunoştinCelor in diferite contete psi6o-sociale.
Din perspectiva metodologic O"P este un su&sistem al activitCii de
asistent psi6opedagogic a cadrelor didactice elevilor si prinCilor care se
reali/ea/ la nivelul sistemului de nvCmGnt.
O"P se nscrie in cadrul mai larg al activitCii de asistenC psi6o-pedagogicdesfşurat n E unitCi conee ale nvCmGntului preuniversitar de nivel teritorial
si /onal F : 7
a: centre de asistenC psi6o-pedagogic a elevilor cadrelor didactice şi
prinCilor care funcCionea/ n fiecare =udeC şi in municipiul Bucureşti
&: ca&inete de asistenC psi6o-pedagagic a elevilor cadrelor didactice si
prinCilor care funcCionea/ interşcolar pe /one ale =udeCului si municipiului
Bucureşti.
1
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
14/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
'n aceste centre se desfşoar o activitate de orientare comple şi
permanent a E actorilor educaCiei F elevi cadre didactice prinCi: proiectat de
specialişti in pedagogie psi6ologie sociologie cu statut de profesor-consilier sau
de psi6opedagogul şcolar.
O&iectivele generale ale acestor centre sunt 7
a: asistenC psi6ologic a actorilor educaCiei mai ales activitatea de
cunoaştere a elevilor:
&: asistenCa pedagogic a E actorilor educaCiei F mai ales activitatea de
ndrumare metodologic a profesorilor:
c: asistenCa social activitatea de orientare şcolar profesional şi sociala E actorilor educaCiei F in vederea ela&orrii unor deci/ii optime la nivel şcolar
profesional si social:
'n sens larg O%)E$7!%E! const in punerea copilului in situaCia de a
dovedi c ştie s =udece o mpre=urare s o anali/e/e s o integre/e in contetul
din care face parte adoptGnd faC de ea o anumit po/iCie o atitudine conştient si
motivat de argumente convingtoare.PresupunGnd cGntrirea si eaminarea unor condiCii descifrarea unor
premise si consecinCe precum si luarea unei atitudini intr-o intervenCie decis
orientarea se diversific in forme de orientare şcolar profesional social
familial etc. fiecare fiind un aspect particular al aceloraşi calitCi generale si
trsturi de personalitate. E Orientarea de orice natura ar fi ea 7 şcolar
profesional sportiv: se nscrie in dinamica devenirii umane F :O eaminare sumar a mecanismelor care stau la &a/a orientrii ne arat c
este vor&a despre un act comple multicondiCionat cu numeroase necunoscute.
E Orientarea este atGt gGndire si evaluare raCional cGt şi afectivitate si
spontaneitate F :
Orientarea presupune 7
- capacitatea de anticipare de previ/iune si de proiectare a unor
mi=loace si msuri necesare unui scop
1$
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
15/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
- capacitatea de a ntre/ri re/ultatul unei acCiuni si urmrile asupra
conduitei ulterioare
( vor&i despre orientare nseamn a vor&i in acelaşi timp despre educaCie.
)ele doua procese se intercondiCionea/ şi sunt complementare. O4'>*(4(
este re/ultatul unei eperienCe individuale si a unui proces de educaCie ?
DU)(I'( este influenCat de modul in care orientarea ca dimensiune
important a individului: capt valenCe formative. (tGt educaCia cGt şi orientarea
anga=ea/ persoana in ansam&lul ei.
ducaCia imprim orientrii virtuCi deose&ite şi o transform in factori de
autoeducaCie iar orientarea o dat dovedit o calitate important a persoanei otrstur general o caracteristic a personalitCii: are pretenCia s diri=e/e
comportamentul in orice mpre=urare.
D. "alade arat ca un tGnr la 1$-1# ani tre&uie s ai& format deprinderea
de a eamina cu competenC o situaCie noua mai ales una care i anga=ea/ viitorul
de a formula o =udecat şi de a decide in mod independent de a formula o opCiune
motivat:.(ceasta se poate reali/a prin eersarea elevilor in re/olvarea pro&lemelor ce
se pot ivi in activitatea lor luGnd n considerare ansam&lul factorilor educativi.
;"u& formele ei originale orientarea precede educaCia dar in dat ce a intrat
su& incidenCa acesteia ea devine un proces conştient motivate şi integrat in
ansam&lul influenCelor pe care le eercit aceasta educaCia: asupra persoanei.< :
( fi orientat nseamn in sens larg a fi raCional a şti s cGntreşti a alegeintre multiple alternative pe cea adecvat.
(m spus mai sus c putem vor&i de o orientare social etic profesional
filosofic. Dar cel mai consacrat este in literatura psi6opedagogic termenul de
orientare şcolar si profesional.
(ceste atri&ute Eşcolar F si E profesional F: adugate noCiunii de orientare
preci/ea/ domeniul particulari/ea/ sensul si circumscriu aria ei de ntre&uinCare.
O"P are doua laturi corelate 7
15
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
16/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
- orientare şcolar
- orientare profesional
volutiv privind lucrurile cele dou laturi ale orientrii şcolare şi
profesionale iniCial paralele si relative independente au devenit simultane.
Orientarea şcolar si orientarea profesional repre/int laturi ale aceluiaşi
proces - procesul de orientare - ce are ca finalitate integrarea şcolar si apoi cea
socio-profesional a individului. )ele dou componente ale O"P se reali/ea/ atGt
una in continuarea celeilalte cGt şi n interacCiune.
Orice acCiune orientat in direcCia orientrii şcolare se face prin prisma
orientrii profesionale vi/Gnd reali/area unei sarcini a acesteia dup cumorientarea profesional este o continuare fireasc a celei şcolare.
Orientarea şcolar ca latur ce precede condiCionea/ si favori/ea/
orientarea profesional repre/int activitatea de ndrumare a elevilor spre unitCile
de nvCmGnt care corespund in cea mai mare msur aptitudinilor şi intereselor
lor si direcCiilor de/voltrii sociale.
'n E 8oca&ulaire de psJc6opedagogie et de psJc6iatrie de lKenfant Forientarea şcolara este definita astfel 7 E orientarea copilului spre forma de
nvCmGnt care sa-i de/volte la maim posi&ilitCile F: 'n continuare 4. Lafon
preci/ea/ ca orientarea şcolara si are loc in diferite perioade ale vieCii unei
persoane copilului: 7
- o prima orientare se face la nivel preşcolar in acest ca/ copii iau
deci/ia orientrii singuri sau a=utaCi de un specialist- orientarea la intrarea in şcoala primara
- orientarea la intrarea in liceu
Orientarea şcolara pregteşte orientarea profesionala care nu se poate face
cu succes decGt atunci cGnd tGnrul a atins un nivel suficient de maturitate.
'ntensificarea activitCii de orientare şcolar şi profesionala are loc de regula
la nivelul anilor şcolari care marc6ea/ sfGrşitul si nceputul ciclurilor de
1#
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
17/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
nvCmGnt. Orientarea şcolar pregteşte orientarea profesionala care nu se poate
face cu succes decGt atunci cGnd tGnrul a tins un nivel suficient de maturitate.
'ntensificarea activitCii de orientare şcolar are loc de regula la nivelul
anilor şcolari care marc6ea/ sfGrşitul si nceputul ciclurilor de nvCmGnt clasa a
'8-a a 8-a a 'A-a si a A'HA''-a:.
(şa cum arata ,. igau E &alansul sau trecerea de la orientarea şcolar la
cea profesional se produce pe msura apropierii unui ciclu de nvCmGnt ce
pre/int si potenCiale E ieşiri F din sistemul de educaCie si formare sfGrşitul
nvCmGntului o&ligatoriu a scolii profesionale si de ucenici liceului scolii
postliceale facultCii etc.:Orientarea şcolara are o importanta capitala in decursul vieCii individului. a
evita pierderea unui timp preCios. (numite aptitudini nu se pot de/volta dup
pierderea perioadei optime de de/voltare. (stfel ea favori/ea/ de/voltarea
personalitCii individului.
Orientarea şcolara poate interveni atunci cGnd un copil ntGmpina dificultCi
in urmarea cursurilor desfşurate in şcoala normala. (cest copil va fi orientat dupo evaluare temeinica spre nvCmGntul special.
Orientarea şcolara se refera concret la alegerea tipului de şcoala care-i va
permite tanarului sa se reali/e/e optimal cel mai &ine.
E Orientarea şcolar- scria ,. De&esse- constituie pro&lema alegerii studiilor
sau a ramurilor de studii care pot fi m&rCişate de ctre copil sau de ctre tineri la
o anumit vGrst astfel ncGt ei sa urme/e acele instituCii de nvCmGnt care se potrivesc cel mai &ine cu capacitCile cu gusturile si ansam&lul personalitCii lor.
E :
(legerea tipului de şcoala presupune cunoaşterea eacta a reCelei şcolare a
tipurilor de licee specificului fiecruia a secCiilor profilelor pentru care
pregteşte a condiCiilor de admitere si a perspectivelor pe care le ofer terminarea
studiilor.
1+
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
18/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Pregtirea pentru alegerea scolii presupune nu numai iniCierea in E tainele F
procesului de alegere ci si narmarea elevilor cu cunoştinCele necesare formulrii
unei opCiuni conştiente.
Paul Popescu >eveanu defineşte in E DicCionar de Psi6ologie E: orientarea
profesionala astfel 7 E (cCiunea de ndrumare a persoanei ctre o profesiune sau
ctre un grup de profesiuni in conformitate cu aptitudinile sau nclinaCiile sale .
Orientarea profesionala tinde sa gseasc pentru fiecare individ ocupaCia
profesiunea cea mai potrivita. F (utorul preci/ea/ in continuare 7 E pe un plan mai
larg orientarea profesionala repre/int o acCiune organi/ata de repartiCie dup
criterii o&iective a energiei umane spre diferite sectoare de activitate socialatin/Gnd ca prin reali/area interesului colectiv sa fie satisfcuta necesitatea de
valorificare a persoanei. E :
'n acest mod ea contri&uie pe plan social la reali/area ec6ili&rului dintre
cererea si oferta de potenCial uman ceea ce nseamn pe plan personal siguranCa
drumului ales. "e su&linia/ astfel cele doua sarcini de &a/a ale orientrii
profesionale 7a: gsirea pentru o persoana a profesiunii celei mai adecvate capacitaCilor
sale
&: satisfacerea cu personal a tuturor ramurilor profesionale pe plan naCional
Deci orientarea tre&uie sa se fac nu numai in funcCie de individ ci si in
funcCie de cerinCele societarii.
Din punct de vedere al individului orientarea tre&uie sa-i asigure condiCii prielnice de/voltrii personalitCii si sa-i ofere satisfacCii in munca. Din punct de
vedere social important este ca orientarea sa rspund unor o&iective economice
astfel incot prin valorificarea potenCialului de care dispune personalitatea umana sa
se asigure creşterea productivitCii muncii.
Orientarea profesionala urmreşte sta&ilirea unei corespondente optime intre
individ si profesiune. 'n mod tradiCional adolescentul era orientat spre o meserie ce
corespundea cel mai &ine capacitaCilor si gusturilor personalitCii sale. (şa cum
1
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
19/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
preci/ea/ >. "illamJ in E DicCionar de psi6ologie E 7 E O data cu progresul
te6nicii cu apariCia de noi profesii adolescenCii sunt orientaCi ctre un sector
profesional pentru ca ei sa poat primi o pregtire generala suficienta care sa le
permit recalificarea cu uşurinCa daca lucrul acesta devine necesar. F :
Dup ,. igau E orientarea profesionala este procesul maimei sincroni/ri
dintre aspiraCiile personale si cele sociale cu privire la munca privita ca sursa de
satisfacCii individuale si ca mi=loc de progres economic general. F :
(cest proces presupune competenta nvCare pregtire profesionala
continua competiCie selecCie asumarea de responsa&ilitCi. De aceea orientarea
profesionala nu tre&uie sa se re/ume doar la informarea elevilor asupra profesiunilor eistente ci tre&uie sa duca la de/voltarea de atitudini po/itive a
acestora fata de ele sa-i determine sa manifeste preocupri legate de profesiunea
preferata.
Legat de orientarea profesionala E Dictionnaire actuel de lK education E
defineşte noCiunea de orientare profesionala colectiva group vocational
guidance: 7 E difu/area de informaCii concrete si de sfaturi de orientare unor grupuri de persoane avGnd nevoi profesionale identice. F :
O definiCie sintetica ce cuprinde am&ele aspecte ale orientrii: este data in
E 8oca&ulaire de pedagogie moderne F 7 E orientarea este activitatea care permite
unui individ sa aleag un anumit tip de nvCmGnt in funcCie de aptitudinile
aspiraCiile sale de elementele constitutive ale personalitCii sale: – orientarea
şcolara sau o anumita meserie - orientarea profesionala. E :CO$C8U>))
Orientarea şcolara mpreuna cu orientarea profesionala constituie un sistem
de acCiuni. le sunt ae ale aceluiaşi proces cu aceeaşi finalitate ae ce se
presupun si se intercondiCionea/ reciproc. (cCiunile ndreptate in direcCia
orientrii şcolare se fac prin prisma orientrii profesionale dup cum aceasta din
urma repre/int continuarea fireasca a celei şcolare. E Orientarea devine simultan
şcolara si profesionala F. :
19
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
20/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
)ele doua laturi formea/ un continuu aceasta fiind si motivul pentru care
se vor&eşte despre ele ca despre un singur concept.
>ota definitorie a orientrii asupra creia insista tot mai mult specialiştii este
caracterul ei educativ.
Orientarea nu mai este un simplu proces psi6odiagnostic si de ndrumare
profesionala ci este in esenCa o acCiune educativa care reali/ea/ pregtirea
psi6ologica pentru alegerea profesiunii. O"P este un demers in mod esenCial de
natura educativa pentru ca educaCia si orientarea sunt doua funcCii ale scolii
complementare dar distincte.
Orientarea ne apare astfel ca o componenta intrinseca a acCiunii educative.'ncluderea ei in acCiunea educativa se =ustifica prin convergenta finalitCii lor. (tGt
orientarea cat si educaCia vi/ea/ de/voltarea personalitCii umane. (ceasta nu
nseamn ca ele se confunda sau se suprapun. (cCiunea educaCionala are in vedere
de/voltarea personalitCii umane in concordanC cu cerinCele idealului educativ pe
cGnd orientarea urmreşte de/voltarea acelor componente ale personalitCii care sa-
i permit individului reali/area unei opCiuni şcolare si profesionale potrivite posi&ilitCilor sale si cerinCelor impuse de continuarea studiilor si eercitarea
profesiunii.
(stfel educaCia si orientarea ne apar ca doua laturi componente ale aceluiaşi
proces 7 pregtirea individului in vederea integrrii sale socio-profesionale. Din
aceasta cau/a su&linia/ '. >icola caracterul permanent al educaCiei presupune cu
necesitate caracterul permanent al orientrii F. : (stfel orientarea nu se refera doar la o etapa din viata omului si nu se face o data pentru totdeauna. E 4eorientrile
sunt necesare ast/i pe tot parcursul vieCii datorita evoluCiei te6nicilor ştiinCelor
meseriilor. le au devenit posi&ile printr-o educaCie nentrerupta.< :
Mndrumarea elevilor in alegerea studiilor siHsau profesiunii ca o&iectiv
fundamental al O"P este o activitate foarte complea si care implica o mare
rspundere a tuturor celor implicaCi.
2!
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
21/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
"inteti/Gnd realitCi si date foarte diferite - realitatea personalitCii umane
caracteri/ata prin aspiraCii interese capacitate motivaCii si realitatea sociala cu
dinamica si legitCile ei proprii - O"P se reali/ea/ cu succes numai cGnd sunt
reunite preocuprile specialiştilor din domeniile care au ca o&iect de studiu aceste
doua realitCi 7 pedagogi sociologi =urişti psi6ologi economişti medici etc.
(ceştia mpreuna cu factorii educaCionali tre&uie sa ndrume tinerii spre acea
profesiune in care ei pot o&Cine maimum de performanta.
"uccesul activitCii de O"P depinde de articularea optima a datelor despre
personalitatea elevului cu datele furni/ate de realitatea sociala la momentul dat.
'n strGnsa legtura cu noCiunea de orientare tre&uie definite si conceptele de 7 preorientare profesionala, reorientare şcolara si profesionala, selecţie şcolara si
profesionala.
'n E DicCionar de orientare şcolara si profesionala F preorientarea
profesionala este considerata ca o E etapa ce precede orientarea profesionala si care
consta in depistarea aspiraCiilor si capacitaCilor elevilor care le sunt necesare in
viitoarea profesiune asistenta acordata elevului pentru a se autocunoaşte si a seautoorienta. E :
Preorientarea profesionala se caracteri/ea/ printr-o alegere mai generala
prin opCiunea pentru un anumit tip de şcoala sau pentru o anumita ramura de
activitate urmGnd ca opCiunea pentru o singura profesiune sa se fac la a&solvirea
scolii. Din acest motiv unii pedagogi considera ca şcoala se preocupa ndeose&i de
orientarea şcolara si preorientarea profesionala orientarea profesionala propriu-/isa rmGnGnd in sarcina unor servicii de specialitate care şi desfşoar activitatea
in cooperare cu şcoala.
Reorientarea şcolara si profesionala este definita in aceeaşi lucrare ca
E acCiune ntreprinsa de cel in cau/a sau de factorii responsa&ili: in vederea
sc6im&rii opCiunii sau profesiei iniCiale pentru resta&ilirea ec6ili&rului dintre om
si activitate profesiune:. F :
4eorientarea poate fi generata de 7
21
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
22/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
• factori personali constatarea ca profesiunea nu corespunde cu aspiraCiile
aptitudinile interesele proprii:
• factori social-economici dispariCia profesiunii respective:
• alte cau/e moderni/area profesiunii retri&uirea:
4eorientarea şcolara si profesionala nu este un eşec al consilierii ci
consecinCa inevita&ila a mişcrii sociale a dinamicii profesiunilor a muncii a
de/voltrii te6nologice a mo&ilitCii profesionale in plan teritorial naCional a
sc6im&rii sistemului de valori interese si motivaCii ale individului ca urmare a
de/voltrii personale.
Selecţia şcolara consta in E reCinerea dintr-un contingent de candidaCi la o
şcoala de grad superior liceu facultate: a celor cu re/ultatele cele mai &une la
pro&ele date lucrri scrise eamene orale teste etc.:. "elecCia acCionea/ cu atGt
mai drastic cu cat s-a fcut o orientare şcolara mai sla&a. F:
Selecţia profesionala consta in alegerea dintr-un grup de candidate la o
profesiune a celor mai capa&ili din punct de vedere al cerinCelor profesiei in
cau/a:. 4e/ultatele ei sunt condiCionate de orientarea şcolaraHprofesionala. F :
E 06idul metodelogic al O"P E arata ca selecCia profesionala presupune
alegerea pe &a/a unor metode ca 7 eamene de cunoştinCe teste pro&e: dintr-un
grup de persoane pregtite profesional a acelora care ntrunesc la un nivel
superior cerinCele profesiunilor sau ale locurilor de munca vacante.
Preci/area conCinutului acestui concept s-a fcut pentru a evita eventualele
confu/ii cu orientarea profesionala selecCia profesionala referindu-se la un grup de persoane care au de=a o profesie.
. )laparede su&linia/ etrem de sugestiv diferenCa dintre cele doua
situaCii 7 E (vem orientare profesionala atunci cGnd e vor&a de a alege o cariera
pentru un individ si avem selecCie profesionala cGnd alegem individul pentru o
anumita cariera. F :
22
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
23/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
%rontierele dintre selecCia si orientarea profesionala nu sunt suficient
delimitate am&ele activitCi utili/and multe te6nici comune pentru detectarea
aptitudinilor individuale.
'n ta&elul urmtor am surprins doua dintre cele doua activitCi 7
SE8EC7)E O%)E$7!%E)4'*4'' D D'%4>*'4
*+
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
24/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
consiliata poate sau nu sa-l urme/e.
2+ Pre/enta sau a"senta criteriilor"elecCia impune criterii de la
nceput
O"P presupune luarea in
considerare a &iografiei individului
comportamentelor acestuia
interpretarea lor a opiniilor
dirigintelui etc.:
*+*+&+ Orientarea şcolară şi profesională =n sens modern
O"P tre&uie s Cin seama nu numai de trsturile psi6oindividuale ale celor
orientaCi ci şi de particularitCile perioadei n care se face orientarea de faptul ca
piaCa forCei de munc este foarte pretenCioas şi oscilant iar şoma=ul poate oricGnd
s pun individul n situaCii neaşteptate şi dificile. De aceea n procesul de
orientare fiecare tGnr tre&uie ndrumat s-şi aleag profesia cGt mai potrivit cu propriile trsturi şi s se pregteasc temeinic pentru a o eercita. Mn acelaşi timp
el tre&uie s fie pregtit psi6ologic pentru a-şi sc6im&a la nevoie nu numai locul de
munc ci şi profesia.
Mn acest contet O"P de tip clasic las locul din ce n ce mai mult Nsfatului
de orientare< şi consilierii psi6ologice care are n vedere sugerarea oferirea unor
soluCii dinamice n perspectiva unor reorientri din mers n ca/ de nevoie.4ealitatea practic a activitCii recente şi a celei viitoare n acest domeniu
=ustific din ce n ce mai mult consiliera carierei şi consiliera şcolar şi
profesional şi mai puCin O"P. )onsideram c aceste concepte acoper mai eact
ceea ce nseamn acest domeniu.
Mn vi/iunea lui 06. *omşa NOrientarea carierei desemnea/ un ansam&lu de
acCiuni educaCionale cu multiple implicaCii psi6ologice sociale economicemedicale ergonomice etice etc. a are ca o&iectiv fundamental pregtirea elevilor
2$
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
25/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
pentru alegerea studiilor şi profesiunii pentru integrarea lor funcCional n viaCa
social-productiv. (ceast pregtire tre&uie s permit elevilor efectuarea unor
opCiuni şcolare şiHsau profesionale: corecte şi realiste n conformitate cu sistemul
de aspiraCii dorinCe interese cu potenCialul individului nivel de pregtire
aspiraCii aptitudini deprinderi etc.: şi cu cerinCele vieCii sociale necesarul forCei de
munc in diverse sectoare de activitate:.<
(stfel orientarea carierei ne apare ca o acCiune permanent de diri=are a
procesului de formare a personalitCii fiecrui elev in parte in direcCia reali/rii
unei concordanCe ntre7
- ceea ce vrea sistemul de aspiraCii dorinCe preferinCe:- ceea ce poate cunoştinCele a&ilitCile capacitCile de care dispune:
- ceea ce tre&uie s fac elevul oferta de munc cerinCele vieCii sociale:.
Mn "U( ncepGnd cu anii 19#!-19+! apare conceptul de )(4'4 pentru a
l nlocui pe cel de P4O%"' atGt n activitatea practic cGt şi n literatura de
specialitate.
0Js&ers constat c noCiunea de carier a cptat o conotaCie mai ampl nsta&ilirea semnificaCiei sale luGndu-se n considerare o a&ordare tridimensional a
individului avGndu-se n vedere7
1. rolurile ndeplinite de a nvCa de a munci de a fi mem&ru al familiei
sale de a fi mem&ru al unei comunitCi:
2. locurileHspaCiile concrete n care trieşte acas la şcoal la locul de
munc n comunitate n societate:. evenimentele din viaCa sa intrarea n viaCa activ cstoria divorCul
etc.:
,. igu su&linia/ caracterul dinamic şi sfera de cuprindere mai larg a
noCiunii de carier n comparaCie cu cea de profesiune care ne apare ca o entitate
static. Mn vi/iunea sa cariera acoper diferite roluri pe care le ndeplineşte
individul de-a lungul vieCii sale7 elev anga=at mem&ru al comunitCii printe etc.
)ariera se refer la modul n care persoana activea/ n familie şcoal şi societate
25
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
26/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
şi la suita de etape prin care poate trece n viaC7 cstorie pensionare etc. toate
acestea considerate ca un tot unitar indivi/i&il.
De/voltarea carierei se refer la toate aspectele vieCii umane aflate n
devenire şi cu o dinamic specific n diferite planuri adic7
• autocunoaşterea şi formarea deprinderilor de relaCionare
interpersonal
• educaCia şi formarea profesional iniCial
• asumarea de diferite roluri n viaC
• modul de integrare trire şi planificare a diferitelor evenimente ale
vieCii
Mn NDicCionar de O"P< este definit noCiunea de carier profesional ca fiind
Ntraseul parcurs de o persoan n profesarea unei activitCi pentru care s-a pregtit
trecGnd prin diverse funcCii posturi şi roluri.< (stfel n cariera didactic cineva
poate ocupa diverse posturi educator nvCtor asistent lector conferenCiar: sau
diverse funcCii director inspector decan rector etc.:. Mn acest sens mai strict
cariera ne apare ca o succesiune de profesiuni ndeletniciri po/iCii pe care le are o
persoan n decursul perioadei de activare a vieCii.
"pre deose&ire de noCiunea de carier cea de carier profesional se refer
strict la perioada activ a vieCii de la intrarea pGn la ieşirea din profesie: la
rolurile profesionale ndeplinite de individ n aceast perioad.
(şa cum su&linia/ ns ,. igu n societatea actual – date fiind
modificrile structurilor cunoscute pieCei muncii ale raporturilor ntre cerere şi
ofert introducerea te6nologiei informatice – un management raCional al resurselor
umane tre&uie s-şi asume şi o dimensiune moral7 respectarea dreptului
individului de a eercita o profesie şi n acelaşi timp de a-şi trai cu demnitate
viaCa.
(stfel practica consilierii carierei de/volt un model 6olistic de a&ordare a
individului şi a pro&lemelor sale su& toate faCetele identitCii n situaCii de viaC
2#
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
27/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
acas la şcoal la locul de munc n comunitate: şi cu toate stilurile de
relaCionare practicate de-a lungul eistenCei.
D. "uper preia definiCia dat de "6artle unei profesiuni considerGnd-o 7 Nun
grup de ocupaCii şi funcCii similare funcCia fiind dat de un grup de sarcini ce
tre&uie ndeplinite de o persoan.
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
28/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
- presupune testarea concepCiilor individului şi transformarea lor n
conformitate cu realitatea ncon=urtoare astfel ncGt acea persoan s poate o&Cin
satisfacCii şi s desfşoare o activitate &enefic societCii
O%)E$7!%E! C!%)E%E)
- const din acele activitCi şi programe prin care indivi/ii sunt a=utaCi n
asimilarea şi integrarea cunoştinCelor a eplerienCei n corelaCie cu7
- autontelegerea – care include cunoaşterea personalitaCii şi raportarea
acesteia la personalitatea altora
- nCelegerea mecanismelor de funcCionare a societCii – şi deci a acelor factori care contri&uie la sc6im&area permanent a acesteia inclu/Gnd aici şi
atitudinea faC de munc
- conştienti/area rolului pe care-l poate =uca timpul li&er in viaCa personal
- nCelegerea necesitCii eistenCei unei mulCimi de factori cu rol activ n
planificarea carierei
- nCelegerea necesitCii informrii şi a a&ilitCii de o&Cinere a succesului şia satisfacCiei n activitCile de munc dar şi n activitCile desfşurate n timpul
li&er
- nvCarea procesului de luare a deci/iilor n algerea şi de/voltarea carierei
(şa cum arat ,aria ,agdalena lein utili/area conceptului de Norientarea
carierei< nu constituie o simpl nlocuire semantic ci implic noi conotaCii n ceea
ce priveşte activitatea consilierului.(stfel se conturea/ şi o&iectivele principale ce tre&uie avute in vedere
atunci cGnd se desfşoar activitatea de orientare a carierei. Dup 3errQ)ramer
OB')*'8L urmrite sunt7
a: De/voltarea procesului de luare a deci/iei
Orientarea carierei are n vedere a=utarea clienCilor n crearea deprinderilor
de luare a deci/iilor dar si a definirii nCelegerii utili/rii specifice diferitelor
alternative opCionale.
2
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
29/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
&: De/voltarea concepCiei despre sine
Deci/iile şi planurile implic concepCia despre sine a celui consiliat. De
aceea este necesar ca prin activitatea de orientare a carierei elevul sau adultul sa
fie a=utat sa conştienti/e/e faptul c autonCelegerea este o etap important pentru
fiecare n cadrul procesului de luare a unor 6otrGri privind pre/entul sau viitorul
profesional.
'nformaCiile despre ocupaCii tre&uie s cuprind pe lGng conCinutul muncii
salari/area şi modalitatea n care activitatea respectiv se corelea/ cu interesele
aspiraCiile valorile individuale.
c: 4elaCionarea stilurilor de viaC a valorilor a modului de petrecere atimpului li&er a educaCiei cu profesiaHmeseria
>u se poate face o alegere ocupaCional fr a lua in considerare nivelul de
educaCie implicaCiile sociale şiHsau personale cerute de acea ocupaCie valorile
personale.
d: Li&ertatea alegeriiHopCiunii
O"P tre&uie s se autolimite/e la consiliere sftuire recomandare lsGndloc totdeauna pentru li&era opCiune alegere sau deci/ie a individului.
e: De/voltarea flei&ilitCii şi a capacitCii de adaptare la sc6im&are
Orientarea carierei tre&uie s a=ute indivi/ii s Cin cont c atunci cGnd şi fac
planuri cGnd şi sta&ilesc scopuri pe care intenCionea/ s le ating cGnd şi
fiea/ traseele de parcurs s ai& n vedere o anumit flei&ilitate a planurilor
scopurilor activitCilor s le eprime pentru a fi cGt mai siguri de reuşit.,. igu foloseşte termenul de Nconsiliere@ considerGnd c formula
consilierea carierei sau consiliere şi orientare şcolară şi profesională acoper mai
eact ceea ce nseamn sau ceea ce ar tre&ui s fie acest domeniu.
Mn sens larg )O>"'L'4( repre/int o acCiune comple prin care Nse
urmreşte sugerarea modului de a proceda sau a modului de comportare ce tre&uie
adoptat ntr-o situaCie dat sau n general n viaC şi activitatea cotidian.@
29
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
30/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
)O>"'L'4( R)OL(4 este un proces intensiv de acordare Na asistenCei
psi6opedagogice elevilor studenCilor şi celorlalte persoane implicate n procesul
educaCional profesori prinCi autoritCi şcolare:.@
(cCiunile de consiliere nu tre&uie confundate cu lecCia sau cu alte forme de
organi/are a activitCii didactice. (şa cum su&linia/ 06. *omşa Nconsilierea
individual sau de grup: nu se pred ci se face n ca&inetul de consiliere su&
forma unor şedinCe interviuri: de lucru practice n cadrul crora se de/volt un tip
special de relaCie - relaCia de consiliere.@
)onsilierea asigur asistenCa individului n eplorarea şi nCelegerea propriei
identitCi l spri=in n de/voltarea unor strategii de re/olvare a pro&lemelor şi deluare a deci/iilor.
Mn consiliere s-au conturat 4 direcţii de abordare a pro&lemelor cu care se
poate confrunta individul pe parcursul evoluCiei sale7
A. nter!enţia "n situaţii de cri#ă
$. nter!enţia a%eliorati!ă
&. Pre!enţia '. nter!enţia for%ati!ă şi de de#!oltare
4olul consilierii şcolare este unul proactiv ceea ce nseamn c ea ncearc
prevenirea situaCiilor de cri/ personal educaCional şi social a elevilor.
"copurile consilierii se ating prin informaCii discuCii de lmurire ncura=are
prelucrarea n comun a deci/iilor.
Dup 3. "c6au& şi . 0- SenTe consilierea se acord n domeniul educaCiein cel profesional de studiu şi marital.
Mnc6eiem aceste elemente introductive cu privire la consiliere cu definiCia
dat de 4.. "troVing7
N)onsilierea nseamn multe lucruri. a este o te6nic de informare şi
evaluare. a este un mi=loc de a modifica comportamentul. a este eperienC de
comunicare. Dar mai mult decGt atGt ea este o cutare n comun a sensului n viaCa
omului cu de/voltarea dragostei ca element esenCial. Pentru mine restul este lipsit
!
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
31/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
de importanC dac nu eist acCiunea de cutare a sensului vieCii ntr-adevr
aceast cutare este nsşi viaCa iar consilierea este numai o intensificare special a
acestei cutri.@
ste vor&a de o definiCie operaCional dar cuprin/toare care pune accent pe
descoperirea de sine a celui consiliat.
Mn literatura de specialitate legat de consilierea cu privire la alegerea
profesiunii sau a sta&ilirii viitorului profesional ntGlnim o multitudine de formule
sau epresii7 consiliere profesională, consiliere educaţională, consiliere privind
cariera, consiliere şcolară şi profesională., consiliere vocaţională.
NDicCionarul eplicativ de psi6ologie şcolar@ defineşte consilierea şcolară
şi profesională drept un Nansam&lu de sfaturi sugestii propuneri pe care o
persoan speciali/at psi6olog sau pedagog: le pre/int elevilor n scopul unei
corecte O"P.@
Consilierea privind cariera asist individul n re/olvarea pro&lemelor legate
de carier.
Pentru 3. "c6au& consilierea profesională este o Nform general a pregtirii n vederea alegerii profesiunii prin acordarea de sfaturi tinerilor şi
educatorilor.@
Consilierea vocaţională este unul din elementele orientrii profesionale
care const n a=utorul acordat unei persoane pentru sta&ilirea unui proiect
profesional sau a unui plan de carier.
)onsilierea vocaCional cuprinde activitCi destinate s a=ute persoana s-şiaprecie/e valoarea s-şi defineasc o&iectivele personale s alctuiasc un plan de
carier pe care s-1 revi/uiasc periodic n lumina progreselor efectuate.
)onstatm astfel c literatura psi6opedagogic utili/ea/ diverse formule
pentru a desemna activitatea de orientare. (stfel ast/i se vor&eşte despre
consilierea orientarea şi educarea carierei. Dintre acestea cele mai nimerite ni se
par a fi cele propuse de ,. igu7 consiliere şi orientare şcolară şi profesională şi
1
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
32/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
consilierea carierei. (ceste sintagme cuprind n sfera lor atGt aspectele clasice
tradiCionale ale activitCii de O"P cGt şi cuceririle cele mai noi ale acestui domeniu.
Mntre aceste dou activitCi apar ns diferenCe de nuanC. (ctivitatea de
orientare şcolar o precede pe cea profesional am&ele fiind componente ale
consilierii şi orientrii pentru carier. (ctivitatea de orientare şcolar se centrea/
mai ales asupra celor care intr n noi etape de formare iniCial? activitatea de
orientare profesional se adresea/ prioritar elevilor aflaCi n ultimele clase ale
şcolii de orice nivel care nu vor s continue studiile: dar şi celor care caut un
nou loc de munc sau doresc sc6im&area acestuia )onsilierea şi orientarea pentru
carier au n vedere am&ele aspecte.Procesul consilierii şi orientrii şcolare şi profesionale poate vi/a mai multe
aspecte de natur7
W cognitiv – furni/area de informaCii nvCarea te6nicilor de cutare a unui
loc de munc
W afectiv – ameliorarea imaginii de sine formarea unei atitudini po/itive
faC de muncW acCional – luarea deci/iei planificarea şi punerea n practic a opCiunii
pentru cei interesaCi de acest domeniu se pune pro&lema diferenCei dintre
Consilierea şcolar,profesională şi consilierea carierei
'n linii mari am&ele procese de consiliere au aceleaşi caracteristici şi
o&iective de &a/. Unele elemente le diferenCia/ totuşi7
@Consilierea tradiţională ia n consideraCie mai n detaliu pro&lemele psi6ologice şi emoCionale pune accent pe relaCia direct consilier-&eneficiari pe
modul particular de comunicare cu aceştia.@ :
@Consilierea carierei d mai mare importanC informrii evalurii
cantitative şi calitative a resurselor profesionale ale clienCilor a&ordrii glo&ale a
vieCii acestora fcGndu-se o mai realist şi natural legtur ntre Elumea internF
şi cea etern a indivi/ilor cu mediul social economic şi cultural n care triesc.@
2
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
33/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Prin caracterul su mai cuprin/tor noCiunea de consiliere a carierei şi
practica ce decurge de aici rspund pe deplin eigenCelor şi prioritCilor actuale ale
indivi/ilor şi societCii.
ist o serie de conotaCii mai puCin favora&ile care sunt asociate activitCii
de O"P (stfel termenul de orientare implic pentru client un anumit diri=ism un
act de manipulare. )a reacCie la acest aspecte se o&serv tendinCa de a prefera
termenului şi conCinutului de orientare pe cel de consiliere.
Educaţia pentru carieră include deseori şi su&iecte care nu sunt aparent
direct legate de eercitarea unei profesii7 viaCa de familie educarea copiilor
petrecerea timpului li&er modul de a face faC situaCiilor dramatice.)onclu/ii
)onsilierea şi orientarea şcolar şi profesional este un proces su&til de
nvCare care-l pregteşte pe individ pentru sc6im&are şi readaptare şi nu-1
consider doar un receptor pasiv de informaCii.
N)onsilierea şi orientarea şcolar şi profesional vi/ea/ informarea şi
consilierea persoanelor cu privire la alegerea rutei şcolare şi profesionaleconsiderat de ctre individ n mod motivat ca optim pentru sine şi care poate s-
i aduc acestuia satisfacCii şi un nivel de trai decent afirmare personal şi social
performanC profesional şi participare la viaCa pu&lic.@ :
*+&+ Profesiunea , cale de integrare a tinerilor =n viaţa social,productivă
%inalitatea O"P este integrarea socio-profesional a indivi/ilor.
Profesiunea este calea principal de integrare a tineretului n viaCa social-
productiv. (şa cum spune '. >icola7 NProfesiunea face =oncCiunea ntre individ şi
societate.@ :
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
34/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Profesiunea este un atri&ut al civili/aCiei pre/entGnd modificri pe parcursul
timpului. a presupune eistenta unui sistem de pregtire oricGt de rudimentar ar
fi acesta.
Profesiunea este legat de munc şi ea apare n urma celor 4 %ari procese de
di!i#iune a %uncii cunoscute n evoluCia societCii umane7
(. 'i!i#iunea naturală a %uncii ( este &a/at pe criteriul fi/iologic şi se
eercit n conformitate cu o serie de diferenCe fi/iologice ntre oameni. a a
generat ocupaCii care nu solicitau speciali/are.
B. 'i!i#iunea socială a %uncii "n general ) care a dus la apariCia
speciali/rii pe ocupaCii agricultur industrie etc.:). 'i!i#iunea particulară a %uncii ( care a dus la apariCia meseriilor
D. 'i!i#iunea %uncii pe operaţii ( activitatea de eecuCie este divi/at pe
operaCii. Din perspectiv sociologic profesia poate fi definit ca Nun su&grup
social generat de o etap istoric a divi/iunii sociale a muncii implicGnd un mod
specific de viaC şi relaCii interumane n cadrul grupului şi ntre grupuri de acest
tip:.@ :'n vi/iunea lui '. ,rginean profesia este Ntipul de activitate social ce se
eercita pe &a/a unei pregtiri profesionale a unei calificri.@ :
Profesia reuneşte com&inaCia special de cunoştinCe priceperi şi deprinderi
necesare pentru ndeplinirea unei munci.
4. Legendre confer un sens mai restrGns noCiunii de profesiune definind-o
drept o activitate cu caracter intelectual care necesit cunoştinCe şi competente denivel nalt de regul ac6i/iCionate n cadrul nvCmGntului superior n domenii
precum7 drept medicin fi/ic matematic psi6ologie etc. :
Pentru ' Drgan profesiunea este No form de activitate social permanent
şi speciali/at@ prin care tGnrul rspunde necesitCilor sociale asigurGndu-şi n
acelaşi timp sursele de venit şi mi=loacele de eistenC. (utorul su&linia/ n
continuare c orice profesiune presupune o pregtire n preala&il teoretic şi
$
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
35/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
practica: ce se reali/ea/ ntr-o form instituCionali/at şcoli licee facultCi: sau
n cadrul practicrii ei la locul de munc.
ste semnificativ o&servaCia pe care o face psi6ologul "uper7 NProfesiunea
nu este doar un mi=loc de a-Ci cGştiga eistenCa dar şi un mod de viaC un rol
social@ idee care lrgeşte nCelesul noCiunii de profesiune. :
Una din cerinCele revoluCiei ştiinCifice contemporane o constituie mrirea
numrului de profesiuni şi apariCia speciali/rilor. (st/i este practic imposi&il s
cunoaştem cu preci/ie numrul profesiunilor şi speciali/rilor eistente pe tot
glo&ul pmGntesc.
O consecinC a progresului te6nico-ştiinCific o constituie ngustareao&iectului unei profesiuni. )Gnd aceast restrGngere depşeşte anumite limite se
a=unge la speciali/ri n cadrul profesiunilor. Profesiunea se constituie din
eercitarea unor operaCii distincte. N"peciali/area repre/int profilarea pe o
operaCie sau un grup distinct de operaCii n cadrul unei profesiuni.@ : "peciali/rile
se fac n interiorul profesiunii avGnd un caracter de profun/ime. )u cGt o
profesiune este mai comple cu atGt poate avea mai multe speciali/ri.'n legtur cu lumea profesiunilor un fenomen important ce tre&uie discutat
l repre/int dinamica profesiunilor. (ceasta este o Ncaracteristic a profesiunilor
constGnd n evoluCia moderni/area şi intelectuali/area lor.@ :
,o&ilitatea profesiunilor are loc atGt pe vertical cronologic: cGt şi pe
ori/ontal n conCinut:7
X su& aspect cronologic, apar profesiuni noi se diversific unele din celeeistente iar altele dispar de eemplu peste =umtate din profesiunile actuale nu
eistau la nceputul secolului nostru:
X su& aspectul conţinutului, modificrile au n vedere moderni/area
profesiunilor7
- creşterea caracterului ştiinCific al pregtirii profesionale şi al practicrii
profesiunii
- te6nici/area profesiunilor
5
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
36/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
- sc6im&area raportului dintre munca fi/ic şi munca intelectual n favoarea
celei din urm
- ngustarea ariei cuprinse n o&iectul profesiunii
- sc6im&area semnificaCiei profesiunilor n raport cu cerinCele societCii
Dinamica profesiunilor ridic pro&leme deose&ite pentru O"P. "c6im&area
profesiunii pe parcursul vieCii sau modificrile ce apar n interiorul aceleiaşi
profesiuni impun o alt optic a O"P. 'n acest sens su&liniem dou aspecte7
- orientarea profesional nu se nc6eie odat cu do&Gndirea unei pregtiri ci
continu şi dup aceea
- individul elevul adolescentul: nu mai este orientat ctre o singurmeserie ci ctre o familie de meserii ctre un sector profesional astfel ncGt s
poat primi o pregtire general suficient care s-i permit recalificarea cu
uşurinC dac acest lucru este necesar.
NDictionnaire actuel de lYeducation@ defineşte familia de meserii ca fiind un
grup de profesiuni care necesit cunoştinCe aptitudini şi o pregtire calificare:
asemntoare sau analoage. :ste necesar s facem referire şi la noCiunea de ocupaCie. (ceasta are o sfer
de cuprindere cu mult mai larg decGt profesiunea. a se refer atGt la funcCiile pe
care le poate ocupa cineva cGt şi la activitCile etraprofesionale.
'.Drgan nCelege prin ocupaCie Naspectul concret al unei profesiuni
desfşurarea ei efectiv.@ :
E+ ste necesar de asemenea pentru alegerea şcolii de urmat o informareşcolară+ levului tre&uie s i se ofere date despre reCeaua şcolar condiCiile de
admitere n diferite tipuri şi grade de nvCmGnt conCinutul şi finalitatea studiilor
etc.
F+ Selecţia şcolară care se face prin eamenele de a&solvire şi concursurile
de admitere dar şi natural pe parcursul şcolari/rii:.
#
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
37/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
6+ Pregătirea profesională se desfşoar n diferite tipuri de şcoli cu
diferite profile grade şi modalitCi de pregtire profesional liceu şcoal
profesional nvCmGntul superior:.
Pregtirea profesional presupune7
a: instruirea profesional care presupune7
W instruire teoretic acumularea de cunoştinCe teoretice de specialitate:
W instruire practic formarea deprinderilor priceperilor aptitudinilor
specifice profesiunii ce se nvaC:
&: educaCia profesional care presupune7
W formarea interesului şi pasiunii pentru profesia studiatW n/estrarea cu calitCile etico-profesionale necesare formrii specialistului
responsa&ilitate profesional disciplina muncii dorinC de perfecCionare etc.:
A+ Selecţia profesională , alegerea candidatului care pre/int n cel mai
nalt grad calitCile necesare pentru profesiunea dat.
). 'n urma calificrii şi selecCiei profesionale tGnrul trece n etapa de
practicare a profesiunii+. La nceputul acesteia tGnrul parcurge o etap de adaptare profesională
n care ia contact cu realitCile de la locul de munc cu colectivul de munc caut
sa le nCeleag şi s li se ncadre/e. (daptarea profesional este mai lung sau mai
scurt n funcCie de corectitudinea selecCiilor prin care a trecut proasptul calificat
de calitatea pregtirii sale profesionale.
D . Urmea/ n final integrarea profesională care este adaptarea completla profesiune şi la cerinCele ei la condiCiile socio-economice n care se practic ea.
*Gnrul trece de la statutul de elev la statutul profesional do&Gndit prin intermediul
profesiunii.
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
38/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
X *ăiestria profesională este fa/a superioar n care performanCele o&Cinute
sunt nu numai ridicate dar şi de o calitate deose&it a presupune un rol consolidat
n cadrul colectivului şi o vast cultur profesional.
X &reati!itatea profesională este treapta cea mai nalt a integrrii care se
manifest prin iniCiativ inventivitate inovaCii produse n profesiune :
"tudii marcante n domeniu au sta&ilit anumiCi indicatori care eprim
gradul superior al integrrii profesionale7
- succesul şi satisfacCia n munc
- sta&ilitatea profesional
- ataşamentul faC de instituCia respectiv- participare la progresul n domeniul profesional in invenCii
inovaCii perfecCionri.
'. ntegrarea psihosocială este treapta superioar la care se reali/ea/ şi se
afirm un individ. a se &a/ea/ pe integrarea profesional şi presupune lrgirea şi
adGncirea sistemului relaCiilor sociale. a are dou laturi complementare7W sociali/area - se manifesta prin acceptarea şi valorificarea n folosul
comunitCii a potenCialului acCional -creativ al individului
personali/area - se eprim prin interiori/area valorilor pe care societatea le
ofer şi le impune omului ca su&iect concret.
CO$C8U>))
Procesul de integrare a individului n profesie şi n viaCa social sedesfşoar n acCiuni şi fa/e ndelungate ncepGnd de la primii ani de şcoal
continuGnd pGn la cei de eercitare a profesiunii.
(ceste fa/e şi acCiuni sunt strGns legate ntre ele dar fiecare are specificul şi
importanCa sa precum şi numeroşi factori de care depind.
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
39/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
*+0+ Principiile OSP
Principiile O"P sunt norme care g6idea/ factorii implicaCi n activitatea
practic de orientare a carierei elevilor şi totodat cerinCe ce tre&uie respectate de
aceştia conferind acesteia un caracter ştiinCific. le au fost formulate pe &a/a
generali/rii eperienCei po/itive n practica orientrii şi a re/ultatelor cercetrilor
efectuate n domeniu.
S+ Cristea enumera 5 principii fundamentale7
H. Principiul corelării acţiunilor tuturor factorilor +SP scoal familie
comunitate educaCional naCional teritorial locaZ:.O"P este opera colectiv a
mai multor factori care tre&uie s cola&ore/e strGns ntre ei.
. Principiul corelaţiei dintre aspiraţiile, interesele şi capacităţile ele!ului
şi cerinţele !ieţii sociale n plan economic politic cultural:. )onform acestui
principiu eficienCa O"P este condiCionat su& aspect socio-economic de msura n
care opCiunile elevilor sunt n concordanC cu nevoia de munc a societCii.
>erespectarea principiului poate genera apariCia unui de/ec6ili&ru ntre necesarulforCei de munc n diferite sectoare ale vieCii sociale şi opCiunile elevilor
-. Principiul auto/for%ării, auto/de#!oltării, auto/deter%inării ele!ului
"n procesul orientării. )onform acestui principiu elevul tre&uie s fie furitorul
propriei sale perspective şcolare şi profesionale.
4. Principiul pregătirii psihopedagogice a ele!ilor şi părinţilor "n !ederea
alegerii studiilor şi profesiunii si a definiti!ării sfatului final de +SP. (cest principiu permite prevenirea fenomenelor de indeci/ie a lipsei de realism n
alegerea studiilor şi profesiunilor de ctre elevi.
0. Principiul !alorificării trăsăturilor po#iti!e ale fiecărui personalităţi.
Principiul este aplica&il ndeose&i n ca/ul orientrii elevilor cu deficienCe de
adaptare a celor cu dificultCi de nvCare şi n ca/ul elevilor cu 6andicap.
7hill şi Cham"oulant 19#5: identific urmtoarele principii ale activitCiide O"P7
9
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
40/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
H. (ctivitCile de O"P sunt corelate cu alte demersuri de natur psi6ologic
pedagogic psi6oterapeutic.
. )onsilierul tre&uie s a&orde/e individul CinGnd cont de ansam&lul
pro&lemelor sale şcolare şi din mediul sau de viaC.
-. (ctivitatea de O"P tre&uie s fie continu şi po/itiv direcCionat.
4. Orientarea nu este o acCiune unilateral ci un ansam&lu coerent de
influenCe informaCii eerciCii de asumare a li&ertCii de a decide.
5. O"P este o continuare a demersurilor de psi6ologie şcolar aplicat
(lCi autori precum 0al 19##: şi Leon 195+: consider ca relevante
principiile71. ducaCia pentru alegerea carierei
2. Li&ertatea deci/iei
0 . %ormarea polivalent
4. nceperea cGt mai de timpuriu a activitCilor de O"P
1. 'nformarea cGt mai eact şi cGt mai &ogat a elevului şi familiei cu
privire la lumea profesiunilor şi la piaCa forCei de munc,. igu reCine ca fiind importante datorit confirmrii practice
urmtoarele principii7
1. (ctivitatea de consiliere şi orientare şcolar şi profesional tre&uie s fie
cu preponderenC un demers educativ. (ceasta nseamn c rolul conductor i
revine şcolii deoarece O"P este o activitate educaCional comple şi de durat.
. )onsilierea şi orientarea tre&uie s se fac n concordanC cu sistemul deinterese motivaCii şi aptitudini ale individului.
-. (sigurarea şi respectarea li&ertCii de a decide cu privire la propria carier
tre&uie permanent avute n vedere.
4. )onsilierea şi orientarea tre&uie s Cin seama de trsturile de
personalitate. caracterul sistemul de valori atitudinile celui consiliat faC de
realitatea socio-economic şi cultural n care trieşte.
$!
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
41/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
0. )onsilierea şi orientarea tre&uie s fie Ndinamic@ şi Nconvergent@ adic
s acCione/e pe mai multe planuri n anumite etape de vGrst. a tre&uie s fie mai
activ n /onele de rscruce acolo unde alternativele de opCiune sunt mai
numeroase.
2. )onsilierea tre&uie s fie un proces continuu iar conCinutul su s fie
adaptat etapei de de/voltare a individului n clasele mici se face orientare şi
consiliere şcolar ulterior orientare şi consiliere profesional:.
3. )onsilierea şi orientarea şcolar şi profesional tre&uie s dea individului
prile=ul unei de/voltri personale.
. Pentru a fi eficient consilierea şi orientarea presupune o pregtire preala&il tre/irea interesului pentru anumite activitCi motivarea pentru atingerea
Celurilor asumate formarea unei atitudini po/itive faC de cariera profesional
eersarea deprinderilor şi a&ilitCilor:.
5. (ctivitatea de O"P tre&uie s fie susCinut n mod continuu şi specific de
toate disciplinele de nvCmGnt.
16. Beneficiarii activitCii de O"P tre&uie informaCi asupra situaCiei socio-economice n plan naCional regional local şi averti/aCi asupra evoluCiei pro&a&ile a
pieCei forCei de munc interne şi internaCionale:.
HH. O"P tre&uie s fie dominant po/itiv adic s valorifice şi s se ae/e pe
trsturile po/itive ale fiecrei personalitCi şi nu pe restricCiile constrGngerile
eterne sau pe 6andicapuri mi/Gndu-se mult pe resursele adaptative şi
compensatorii ale indivi/ilor.1. O"P tre&uie s tind spre o&Cinerea unei concordanCe ntre ceea ce poate
ceea ce doreşte şi ceea ce tre&uie s fac individul.
1-. )onsilierea vocaCional tre&uie s cultive motivat şi permanent ideea c
pe parcursul vieCii active formarea continu sc6im&area traseului profesional
utili/area sistemului de cunoştinCe priceperi şi deprinderi n alte contete de
munc sunt episoade oricGnd posi&ile şi uneori c6iar necesare. 'n termeni restrGnşi
principiile consilierii şi orientrii şcolare şi profesionale se pot re/uma astfel7
$1
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
42/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
1. Educaţia alegerii
. Pro%o!area autodeci#iei "n orientare
-. &oncordanţa internă şi e7ternă a alegerii şcolar(profesionale
4. Acţiune po#iti!ă şi continuă
0. 'eschidere spre de#!oltare personală8 :
*+(+ Funcţiile OSP
%uncCiile O"P sunt sarcini ce revin factorilor O"P. (cestea sunt7
1. Funcţia in!estigati!ă - const n investigarea cercetarea: elevilor a
profesiilor şi a cerinCelor vieCii sociale
. Funcţia infor%ati!ă ( const din informarea elevilor şi a prinCilor asupra
pro&lemelor pe care le pune O"P
-. Funcţia for%ali!(educati!ă ( const n formarea elevilor n vederea
alegerii adecvate conform cu structura personalitCii: şi realiste a şcoliiHprofesiei :
%uncCiile O"P au fost clasificate n diverse moduri. O perioad lung de timpa predominat clasificarea ce propunea $ tipuri de funcCii7
Educaţională
Personală
Socială
Profesională
(şa cum arat 06 *omşa Nde/avanta=ul unei astfel de clasificri re/id nfaptul c nu Cine seama de compleitatea interrelaCiilor specifice naturii umane.@ :
Un de/ec6ili&ru la nivelul personalitCii are multe faCete care se pot eprima
simultan n aspectele educaCionale personale şi sociale ale vieCii individului. Deci
pro&lemele individului se suprapun şi se ntreptrund dar individul nu poate merge
pentru o pro&lem dat la un consilier iar pentru alta la un alt consilier.
O clasificare a funcCiilor orientrii care se &ucur ast/i de o aprecieregeneral este cea propus de oos eufauver l925: şi de/voltat de 3.B.
$2
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
43/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
,cDaniel 195::. (ceast clasificare leag funcCiile orientrii de un program
educaCional total. "e disting funcCii principale ale orientrii n şcoal7
H. Funcţia de a9ustare
. Funcţia de distribuţie sau distributi!ă
-. Funcţia de adaptare
1. Funcţia de a9ustare
)onsilierul şcolar tre&uie s aloce n medie o treime din timpul su funcCiei
de a=ustare care const n spri=inirea elevilor cu pro&leme deose&ite eşecul şcolar
pro&leme de inadaptare şi devianC comportamental lipsa unei vieCi sociale
satisfctoare:. (=utGndu-i pe aceşti elevi consilierul şcolar uşurea/ mult munca profesorului acesta devenind mai eficient n activitatea sa la clas n acest ca/
consilierul şcolar pune un diagnostic şi ofer un tratament adecvat.
2. Funcţia de distribuţie distributi!ă/
(ceast funcCie const n a-i a=uta pe elevi s-şi mpart energia n mai multe
canale educaCionale. )onsilierul şcolar tre&uie s-i a=ute pe elevi s-şi gseasc
acele cursuri şi activitCi care se potrivesc cel mai &ine aptitudinilor şi nevoilor lor.Pentru aceasta consilierul tre&uie s cunoasc fiecare elev n parte dar şi
oportunitCile pe care le are la dispo/iCie.
(spectul distri&utiv al orientrii presupune din partea consilierului dou
operaCii esenCiale7
a: descoperirea nevoilor individuale ale fiecrui elev n parte
&: pre/entarea datelor o&Cinute atGt elevului cGt şi profesorilor (ceasta funcCie a orientrii se aplic tuturor elevilor deoarece fiecare elev
are nevoie s fie ndrumat spre alegerea anumitor discipline de studiu şi a unor
tipuri de activitate etraşcolar.
)onsilierul şcolar tre&uie s aloce aproimativ o doime din timpul su de
lucru pentru ndeplinirea funcCiei distri&utive a orientrii
-. %uncCia de adaptare
$
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
44/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Rcoala tre&uie s-şi adapte/e cursurile şi activitCile la nevoile reale ale
elevilor. )onsilierul şcolar are un rol esenCial n aceast funcCie de adaptare prin
contri&uCia sa la de/voltarea curriculum-ului. LucrGnd n mod constant cu elevii
consilierul şcolar le cunoaşte a&ilitCile aptitudinile profesiunea care-i aşteapt n
viitor )onsilierul şcolar este deci persoana care poate oferi datele necesare ce se
pot constitui ca o &a/ de gGndire a curriculum-ului. Un curriculum care nu Cine
seama de opinia consilierului şcolar va eşua n ndeplinirea funcCiei sale.
*e6nicile folosite de consilier n ndeplinirea funcCiei de adaptare a orientrii
sunt inventarul individual şi studiile de urmrire a su&iecCilor orientaCi. Datele
o&Cinute prin aceste te6nici ofer autoritCilor şcolare o &a/ pe care se pot iniCia şi pune n practic sc6im&rile din programul şcolar.
(şa cum arat ". )ristea funcCiile O"P vi/ea/ acCiunile de investigare-
informare-formare a celor care tre&uie orientaCi (utorul identific funcCii ale
O"P7
*+ Cunoaşterea psihopedagogică si socială a elevilor n calitatea lor de
o&iect al educaCiei.&+ Informarea şcolară şi profesională a tinerilor n vederea reintegrrii lor
optime n toate etapele educaCiei Nciclurile vieCii@:.
0+ Stimularea procesului de adaptare socială continu a celui orientat prin
valorificarea deplin a trsturilor po/itive ale personalitCii umane.
%uncCiile OSP se concreti/ea/ n o&iectivele O"P.
*+1+ Factorii OSP
O"P este un proces comple şi de lung durat iar eficienCa sa depinde de
calitCile factorilor care particip la reali/area o&iectivelor şi sarcinilor acestui
domeniu
Printre aceşti factori enumerm7 nvCtorul dirigintele psi6ologul şcolarcolectivul pedagogic familia mass-media opinia pu&lic prieteni şi cunoscuCi
$$
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
45/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
ntreprinderile sponsori/ante şi mai ales centrele =udeCene de asistenC
psi6opedagogic care reali/ea/ importante activitCi de O"P şi coordonea/
ca&inetele interşcolare şi şcolare de orientare.
ŞCO!8!
(vGnd n vedere compleitatea O"P precum şi durata ei n timp factorul
principal n aceast activitate care tre&uie reali/at pe &a/e ştiinCifice este şcoala.
Pornind de la ideea c orientarea este n esenC o acCiune educativ ce vi/ea/
de/voltarea personalitCii umane nseamn a accepta faptul c şcoala repre/int
principalul factor al O"P.
Urmrind nfptuirea imperativelor idealului educativ şcoala reali/ea/implicit şi orientarea. 4esorturile psi6ologice ale orientrii sunt puse n funcCiune
de activitatea educativ desfşurat n şcoal.
(pariCia şi manifestarea aptitudinilor nu se face de la sine şi n mod
simultan. Procesul de nvCmGnt şi celelalte activitCi asigur condiCii prielnice
pentru depistarea şi de/voltarea aptitudinilor pregtind terenul pentru orientare. De
asemenea se consider c atitudinile au o pondere din ce n ce mai mare n cadrul procesului orientrii. (şa cum spune 0. )aron NmotivaCia pentru profesiune
pentru practicarea profesiunii respective: devine un criteriu de selecCie.@ :
'n acest contet şcolii prin factorii si educativi: i revine formarea la elevi
a unor motivaCii po/itive interese atitudini etc.: şi a unor trsturi de caracter
perseverenC fermitate putere de munc: care-şi vor pune amprenta asupra
eercitrii oricrei profesiuni.Rcoala dispune de posi&ilitCi nelimitate in vederea formrii acestora. Dou
sunt mi=loacele esenCiale de care dispune şcoala pentru reali/area o&iectivelor şi
sarcinilor orientrii7
!+ Structura =nvăţămntului
B+ Procesul de =nvăţămnt
!+ Structura =nvăţămntului este N&a/a o&iectiv a O"P. a poate facilita
sau frGna desfşurarea eficient a procesului de orientare.@:
$5
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
46/254
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
47/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
*+1+*+ O"iectivele şi sarcinile orientării pe cicluri de =nvăţămnt
O&iectivele orientrii elevilor n plan şcolar şi profesional sunt finalitCi
practice pe care tre&uie s le ai& n vedere factorii implicaCi n activitatea de
orientare.
O&iectivele orientrii vi/ea/ de/voltarea acelor componente ale
personalitCii care s conduc elevii spre efectuarea unor alegeri adecvate şi realiste
şi n cele din urm la o integrare socio-profesional optim.
O&iectivele O"P pot fi grupate n dou mari categorii7
1. Obiective generale ( sunt vala&ile pentru ntregul proces al orientrii la
toate nivelurile şi la toate etapele sale. 'n aceasta categorie includem o&iective de
genul urmtor7 formarea unor atitudini po/itive faC de munc formarea interesului
pentru eercitarea unor activitCi social-utile pregtirea elevilor pentru adaptri
socio-profesionale continue etc.
. Obiective specifice ( se situea/ la nivelul ciclurilor de nvCmGnt şi al
ariilor curriculare. le se aea/ pe modalitCile de valorificare a conCinuturi lor instructive şi educative n scopurile orientrii.
=nvăţămntul preşcolar este implicat n mod indirect n reali/area
o&iectivelor orientrii. Date fiind caracteristicile psi6osociale ale
preşcolarului la nivelul nvCmGntului preşcolar se introduc - prin intermediul
=ocului - primele elemente de munc n scopul formrii unor capacitCi priceperi
deprinderi practicePrin rolurile asumate n diferite =ocuri copilul preşcolar ia contact cu diferite
aspecte care particulari/ea/ şi caracteri/ea/ diferite profesiuni. (sigurarea unei
corelri optime ntre munc şi =oc constituie calea principal de reali/are a
o&iectivelor orientrii n nvCmGntul preşcolar. (ceast corelare ntre munc şi
=oc n cadrul grdiniCei se reali/ea/ prin dou modalitCi concrete7
W activitCile manualeW activitatea n cercuri
$+
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
48/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
=nvăţămntul primar repre/int fa/a iniCial n formarea intereselor
şcolare şi profesionale care vor sta mai tGr/iu la &a/a alegerii şcolii şi profesiunii.
(cest ciclu de nvCmGnt de&utea/ ca prim etap a orientrii n plan şcolar
ntrucGt la nceputul clasei ntGi pe &a/a unor eamene medicale şi psi6ologice
copiii cu deficiente sen/oriale mentale etc. sunt ndrumaCi spre şcoli speciale de
profil. *ot n aceast etap sunt eprimate primele opCiuni n funcCie de
aptitudinile copiilor pentru unitCile şcolare cu program special de mu/ic arte
plastice şi coregrafie.
La nivelul nvCmGntului primar acCiunile de orientare devin mai complee
şi mai diversificate atGt n ceea ce priveşte o&iectivele urmrite cGt şi modalitCilede reali/are.
=nvăţămntul gimna/ial - acest ciclu de nvCmGnt repre/int de fapt
una dintre etapele esenCiale ale orientrii ntrucGt elevii şi aleg filiera profilul şi
speciali/area la nivelul liceului sau şcolii profesionale. De asemenea tot n aceast
perioad are loc şi orientarea spre un anumit grup de profesiuni. Deşi mai sunt
posi&ile n continuare unele reorientri totuşi aceast prim alegere este6otrGtoare pentru viitorul profesional al tGnrului.
=nvăţămntul liceal - n aceast etap a orientrii cadrele didactice tre&uie
s susCin demersul elevilor pentru aprofundarea cunoştinCelor n domeniile
preferate de ei şi s le canali/e/e interesul pentru cunoaşterea pro&lematicii social-
economice şi ndeose&i a ofertei sociale. le tre&uie s conştienti/e/e faptul c n
msura n care vor pune accentul pe metodele formative n procesul de orientare acarierei va creşte ponderea elevilor care vor alege studii academice şi activitCi
profesionale concordante cu profilul şi speciali/area liceului urmat. O astfel de
concordanC este avanta=oasa atGt pentru individ cGt şi pentru comunitatea social.
,utaCiile survenite n ultimele decenii pe ansam&lul vieCii social-economice
şi ndeose&i n sfera producCiei şi nvCmGntului presupune din partea şcolii
asumarea de sarcini sociale noi fapt care-i mreşte importanCa prestigiul şi
eficienCa.
$
-
8/16/2019 Orientarea Scolara Si Profesionala La Deficientii Mintal
49/254
Universitatea Bucureşti – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
(şa cum arata ,. igu Nşcoala tre&uie s-şi de/volte un sistem propriu de
urmrire a rutei şcolar-profesionale a foştilor si elevi dup ce prsesc unitatea şi
reali/area de legturi funcCionale de comunicare cu alte unitCi şcolare
ntreprinderi diferite categorii de anga=atori.@ :
Daca un elev cu prile=ul evalurilor curente din şcoal demonstrea/ c are
&une cunoştinCe şi aptitudini faptul nu nseamn cu necesitate c acest tGnr ntr-
un contet de munca va avea aceleaşi performanCe ci c are perspective mai &une
s fie eficient in activitate.
Rcoala ca factor principal al O"P este pus n faCa unui fenomen cruia
tre&uie s-i fac faC prin identificarea unor soluCii optime. )el mai importantaspect al lumii moderne este acceleraCia ei. O consecinC a rapiditCii cu care totul
se transform este u/ura accelerata a cunoştinCelor. (ceasta nseamn c
nvCmGntul capt o nou nfCişare.
Un copil care intr n pre/ent n şcoal va a&solvi n mod oficial o form de
educaCie şi formare profesional dup 9 1! 11 12 1$ sau 1+ ani de studii. 'n
acest timp progresele din domeniul ştiinCei sau n plan socio-cultural vor fi şi eleconsidera&ile iar Nşcoala nu le va putea integra n curriculum decGt cu o anumit
ntGr/iere necesar sediment