oficiul parohial greco-catolic negrilesti...
TRANSCRIPT
PREFAȚĂ
Fond: Oficiul parohial ortodox român Negrileşti
Data înființării parohiei Negrileşti nu se cunoaşte cu precizie din
documentele păstrate. Satul Negrileşti a aparținut în vechime de domeniul
Ciceului. Data construcției cetății Ciceu nu se ştie cu exactitate. Se presupune
că între anii 1290‐13041. Probabil cu această ocazie s‐a înființat şi satul
Negrileşti de către Negrea, un om care s‐a aşezat aici împreună cu familia2.
Localitatea Negrileşti este menționată documentar pentru prima dată în anul
1405, când a ajuns împreună cu satele Bața, Ciceu‐Giurgeşti, Ciceu‐Mihăieşti,
Hăşmaşu Ciceului, Ilişua, Leleşti şi Uriu prin act de donație regală în posesiunea
familiei baronului Bánffy de Losoncz3. În perioada 1387‐1467 cetatea şi părți
din domeniul Ciceu au fost stăpânite ca danie regală de membrii ai familiei
Banffy şi urmaşi ai familiei Ratold. După înfrângerea răscoalei din 1467 a fiilor
lui Ştefan şi Dezideriu Banffy, 2/3 din domeniul Ciceului au fost confiscate şi
dăruite nobililor Szeredohely Mihaly şi Szeredohely Kiss Ianos, în a căror
stăpânire a rămas până când au fost dăruite lui Ştefan cel Mare4. Regele
Ungariei Matei Corvin i‐a dăruit domnitorului Moldovei cetățile Ciceu şi Cetatea
de Baltă cu domeniile lor în anul 1489 (la preluarea domeniului a participat se
pare şi Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare, ocazie cu care a cunoscut‐o pe fata
lui Bartolomeu Dragffy, voievod şi comite al comitatului Solnocul de Mijloc şi
1 Augustin Pădurean, Ioan Danciu, Constantin Rusu, Ciceul – simbol al vechimii, continuității şi unității româneşti, Bistrița, 1995, p. 8. 2 Augustin Pădurean, Constantin Rusu, Ciceu‐Giurgeşti. O istorie multiseculară, Bistrița, 2004, p. 14 şi 18. 3 Pompei Boca, Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița‐Năsăud – secolele XV‐XX, în File de istorie, nr. IV, Muzeul de Istorie Bistrița, 1976, p. 244. 4 Augustin Pădurean, Ioan Danciu, Constantin Rusu, op. cit., p. 8‐9.
1
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
stăpân al domeniului Chioar, limitrof Ciceului, cu care s‐a căsătorit în anul
respectiv; familia Dragffy, urmaşa Dragoşeştilor, era înrudită cu Ştefan cel
Mare, care era urmaşul lui Dragoş vodă şi al lui Bogdan Vodă, întemeietorii
Moldovei5; după moartea lui Alexandru în 1496, regele Vladislav al II‐lea a
procedat la o nouă investitură în favoarea lui Ştefan cel Mare şi a fiului său
Bogdan6). Foarte probabil acesta le‐a primit ca o compensație pentru ocuparea
de către turci în anul 1484 a cetăților Chilia şi Cetatea Albă (un act al regelui
Ferdinand vorbeşte despre castelele Ciceu şi Cetatea de Baltă din Transilvania
date în locul Chiliei şi Cetății Albe ocupate de turci; regele Matei Corvin nu i‐a
acordat în anul 1484 ajutor lui Ştefan cel Mare cu care era aliat din anul 1475,
fiind ocupat cu asediul Vienei)7. În nul 1551 părți din domeniul Ciceului au fost
trecute în administrația cetății Gherla8. În perioada iulie 1552‐22 septembrie
1553 domeniul Ciceului a fost stăpânit de Paul Bank (castelan al cetății Gherla
între anii 1540‐1548, comite al comitatului Solnoc‐Dăbâca în perioada 1548‐
1552 şi vicevoievod al Transilvaniei din 15529). In anul 1553 satul Negrileşti
figurează în inventarul domeniului Ciceului, alcătuit de habsburgi în stăpânirea
căruia intrase, ca fiind sub conducerea voievodului Andreica10.
La început, dimensiunea comunității a fost redusă. Cum aceasta nu
dispunea inițial de bunuri colective, construcția şi întreținerea bisericii şi
preotului, care se adăuga la obligațiile față de conducătorul local, constituiau
sarcini dificile. În 1653 şi 1658 pe partea de hotar ce aparținea cetății Gherla
lucrau 22 iobagi11. În jurul anului 1703 existau 26 iobagi, 7 jeleri şi 4 slugi
5 Valer Hossu, Maramureşul şi Moldova. Interferențe de statalitate, Cluj‐Napoca, 2006, p. 136. 6 Augustin Pădurean, Ioan Danciu, Constantin Rusu, op. cit., p. 10. 7 Victor Motogna, Articole şi documente – contribuții la istoria românilor din veacurile XIII‐XVI, Cluj, 1923, p. 24‐27. 8 Augustin Pădurean, Ioan Danciu, Constantin Rusu, op. cit., p. 15. 9 Augustin Pădurean, Constantin Rusu, op.cit., p. 19. 10 Augustin Pădurean, Ioan Danciu, Constantin Rusu, op. cit., p. 16 şi 22. 11 József Kádár, Károly Tagány, László Réthy, Szolnok‐Dobokavármegye monographiája, vol. V., Dej, 1901, p. 219.
2
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
(argați, rândaşi)12. În acest interval de timp dimensiunea comunității nu a
crescut prea mult. În deceniile 5‐6 ale secolului al XVII‐lea turcii au ocupat şi
pustiit comitatul Solnocului Interior13. În perioada 1720‐1721 la Negrileşti erau
înregistrați 538 locuitori (circa 100 de familii)14. În anul 1750 trăiau în sat în 1
familie nobilă cu 6 membrii, 94 iobagi, o văduvă de iobag, 8 familii de jeleri, 7
vagabonzi şi 3 văduve15.
În secolul al XV‐lea la Negrileşti exista o mănăstire ortodoxă clădită
pe locul numit astăzi ,,La mănăstire”, construită probabil în timpul când
domeniul Ciceului s‐a aflat sub stăpânirea domnitorilor Moldovei 16. Deoarece
această mănăstire, ca şi cele din Vad, Chiuieşti, Gârbou, Ciceu‐Poieni, Căşeiu şi
Bobâlna (Olpret) erau o piedică în calea propagării greco‐catolicismului, la
sfatul episcopului greco‐catolic Petru Pavel Aron, generalul Bucow a dat ordin
ca aceste mănăstiri să fie distruse, ceea ce s‐a şi întâmplat în anul 176117. Este
posibil ca existența acestei mănăstiri să fi fost un timp suficientă pentru
desfăşurarea în bune condiții a serviciului religios, construcția bisericii nefiind
considerată o necesitate.
Se pare că prima biserică din Negrileşti nu a fost construită de
comunitatea locală, ci de un nobil român localnic. În anul 1650 este menționată
înnobilarea unui Draxan, iar în anul 1658 este amintit nobilul Ioan
Drăgşan18(nume de origine moldovenească)19. Cartea de predici ,,Sicriul de
Aur” tipărită în anul 1683 la Sebeş a fost cumpărată de Danciu Grigore din
Ciceu‐Giurgeşti la câțiva ani de la apariție. De la el, cartea a ajuns în 12 Ibidem, p. 225. 13 Teodor Hermann, Monografia istorică a Protopopiatului ortodox român Dej. Lupte, treceri şi procese religionare, Cluj, 1926, p. 88. 14 Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, Istoria județului Bistrița‐Năsăud în documente şi texte, Bistrița, 2001, p.22. 15 József Kádár, Károly Tagány, László Réthy, op.cit., p. 225. 16 Teodor Hermann, op. cit., p. 45 şi 86. 17 Ibidem, p. 59. 18 József Kádár, Károly Tagány, László Réthy, , op.cit., p. 219‐220. 19 Augustin Pădurean, Ioan Danciu, Constantin Rusu, op. cit., p. 25.
3
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
proprietatea preotului Alexa (din Ciceu‐Giurgeşti ?), iar după moartea acestuia
în cea a lui Irimie Dreasan (Drăgşan) din Negrileşti20. Conform tradiției, biserica
de lemn a fost construită sub conducerea nobilului Indrei Drăşan (Dreasan,
Drăgşan) – zis Dănuț, care a murit în luptele cu tătarii între Reteag şi Uriu în
anul 171721. Documentele ulterioare menționează că în jurul anului 1751 s‐a
construit biserica de lemn (în perioada când parohia era greco‐catolică),
renovată şi zugrăvită în anul 183622. Este posibil ca biserica veche construită de
Indrei Drăşan să fi fost distrusă. În timpul răscoalei conduse de către Francisc
Rákóczi, comunele din comitatul Solnoc‐Dăbâca au fost pustiite de către
trupele austriece şi ale răsculaților23. În perioada 1760‐1762 la Negrileşti exista
biserică, dar nu şi casă parohială24. În anul 1889 s‐a construit o nouă biserică de
lemn25.
În anul 1767 la Negrileşti funcționa preotul ortodox Ioan Muntean26.
Alți preoți care au activat la Negrileşti au fost: Teodor Mihuț (1793‐1815),
Vasile Marcuş (1816‐1844), fiul său Ioan Marcuş (1845‐1851), Dumitru
Szigyarto (1854‐1879), Vasile Bodea (1881‐1901), Gheorghe Lărgean (1903‐
1907), Ioan Bodea (1909‐1918) şi Nicolae Țăgean (din anul 1920)27.
Proprietățile bisericii erau reduse, ele fiind în perioada 1760‐1762 de 4
cubuli (câble sau găleți de Cluj cu o capacitate de circa 160 litrii fiecare28, circa
0,5 iugăre) teren arabil29.
20 Augustin Pădurean, Constantin Rusu, op.cit., p. 91. 21 Teodor Hermann, op. cit., p. 79 şi Augustin Pădurean, Constantin Rusu, op. cit., p. 91. 22 Direcția Județeană Bistrița‐Năsăud a Arhivelor Naționale (în continuare D.J.B.‐N.A.N), fond: Oficiul parohial ortodox român Negrileşti, dos. 5/1921‐1946, f. 4 verso. 23 Teodor Hermann, op. cit., p. 88. 24 Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 45. 25 Augustin Pădurean, Constantin Rusu, op.cit., p. 97. 26 Keith Hitchins, Ioan N. Beju, Conscripția clerului ortodox transilvan din 1767, în Revista Mitropolia Ardealului, nr. 7‐8, iulie‐august 1984, Anul XXIX, Sibiu, p. 555. 27 Teodor Hermann, op.cit., p. 80. 28 Nicolae Stoicescu, Cum măsurau strămoşii, Bucureşti, 1971, p. 190. 29 Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit, p. 45.
4
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
De la 1453, odată cu căderea Constantinopolului sub stăpânire
turcească, Patriarhia ortodoxă nu a mai exercitat nici un control în teritoriile
româneşti, astfel că, pierdută în extremitatea de NV a ortodoxiei, Stavropighia
Perilor a rămas în slaba grijă a urmaşilor Dragoşeştilor ardeleni, catolicizați şi
tot mai depărtați de neamul lor. Voievodul Bartolomeu Dragffy s‐a gândit să
transfere patronajul vieții spirituale a românilor din N Transilvaniei ramurii
ortodoxe a dinastiei, asigurând continuitatea curatoriei începute de Dragoş din
Bedeu. Ca succesoare a Mitropoliei din Pocuția (Halici), Mitropolia Moldovei
justifica, în virtutea dreptului bisericesc bizantin, extinderea jurisdicției sale
asupra Stavropighiei Perilor. Aceasta era cu atât mai oportun să se facă, cu cât
episcopul rutenilor, dependent de Mitropolia de la Kiev, a avut intenția să
acapareze el în teritoriu jurisdicția Stavropighiei. Cum nici în 1498 episcopul de
Muncaci nu renunțase la planurile sale, pentru a evita o puternică influență
poloneză prin filieră galițiană, voievodul Transilvaniei i‐a concesionat domnului
Moldovei curatoria. Episcopia Vadului, cu reşedința pe domeniul moldovenesc
Ciceu, a cuprins toate localitățile româneşti din vechea Stavropighie şi s‐a
subordonat Mitropoliei Moldovei30. Ştefan cel Mare a întemeiat în localitatea
Vad aparținând de domeniul Ciceului o mănăstire ortodoxă cu biserică de piatră
hotărând ca aceasta să fie reşedința unui episcop ce urma să fie hirotonit în
Moldova. Sub oblăduirea episcopilor de Vad, la începutul domniei lui Petru
Rareş se aflau 60 de sate din domeniul cetății Ciceu31. Cunoaştem numele unor
episcopi de Vad începând cu anul 1523 (episcopul Ilarion) şi până în anul 1623
(episcopul Eftimie)32. Prin 1624‐1627 mitropolitul ortodox al Moldovei,
Dosoftei, a trimis în părțile Bistriței un preot care să strângă restanțele
,,osfeştaniilor şi gloabelor” rămase ,,de la vlădica Eftimie încoace”, urmând să
treacă apoi în Moldova. A păstorit până în anul 1627, pentru că în anul 1628
30 Valer Hossu, op. cit., p. 136‐137. 31 Leon Şimanschi (coordonator), Petru Rareş, Bucureşti, 1978, p. 86‐87. 32 Augustin Pădurean, Ioan Danciu, Constantin Rusu, op. cit., p. 24.
5
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
Mitropolia de Alba‐Iulia şi Episcopia Vadului au fost contopite (desființarea
episcopiei a fost cerută de principele Transilvaniei Gabriel Bethlen, deoarece
vlădicii de aici, veniți din Moldova ,,ortodoxă”, constituiau un obstacol în calea
prozelitismului calvin. Probabil Sava (Savul), considerat de unii cercetători ca
episcop de Maramureş, între anii 1650‐1651 şi‐a avut reşedința în mănăstirea
de la Vad, căci în decretul de numire dat de principele Transilvaniei Gheorghe
Rakoczy II, la 12 aprilie 1650, rezultă că jurisdicția lui se întindea şi peste
comitatul Solnocul Interior, din care făcea parte şi parohia ortodoxă
Negrileşti33. În anul 1683 parohia ortodoxă Negrileşti aparținea probabil de
Protopopiatul ortodox român Chiuieşti34. În urma unirii cu biserica Romei
(1698‐1701) parohia ortodoxă Negrileşti a devenit greco‐catolică. Parohia
Negrileşti a oscilat între greco‐catolicism şi ortodoxie pe parcursul secolului al
XVIII‐lea. În primele decenii ale secolului al XVIII‐lea, după acceptarea unirii cu
biserica Romei, când autoritățile încurajează procesul de destructurare a
bisericii ortodoxe ‐ în vremea episcopului Inocențiu Micu (1728‐1751) aceasta
fiind pusă sub jurisdicția canonică a greco‐catolicilor – Protopopiatul ortodox
Chiuieşti a fost desființat, fostele lui parohii fiind incluse în protopopiatele
greco‐catolice Lăpuşul Românesc şi Căşeiu35. Ca parohie greco‐catolică,
Negrileşti a făcut parte în perioada 1733‐1750 din Protopopiatul greco‐catolic
Căşeiu36. În urma mişcărilor împotriva unirii cu biserica Romei din 1744
conduse de Visarion Serai şi cea din 1760‐1761 a lui Sofronie din Cioara,
autoritățile habsburgice au acordat prin decretele de toleranță din 13 iulie 1759
şi 6 noiembrie 1762 liberul exercițiu religiei ortodoxe şi un cadru legal de
funcționare al structurii sale organizatorice37. În perioada 1760‐1762 erau
33 Mircea Păcurariu, Istoria bisericii româneşti din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, Cluj‐Napoca, 1992, p. 168‐169 şi Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 45. 34 Augustin Pădurean, Chiuieşti. O istorie a credințelor religioase, Dej, 1999, p.73. 35 Ibidem, p. 64. 36 Ibidem, p. 73. 37 Ibidem, p. 65.
6
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
înregistrați 2 preoți greco‐catolici şi 150 familii ortodoxe, biserica aparținând
comunității ortodoxe38. La 4 septembrie 1761 Dionisie Novacovici este investit
episcop al bisericii ortodoxe, care îşi reface treptat structura organizatorică. În
anul 1761 Protopopiatul ortodox român Chiuieşti îşi reia activitatea39. În
perioada 1766‐1789 parohia ortodoxă Negrileşti a aparținut de Protopopiatul
ortodox român Chiuieşti40. În anul 1798 o parte a parohiei Negrileşti a trecut la
greco‐catolicism41. În jurul anului 1820 numărul familiilor ortodoxe scăzuse la
4242 (în 1830 erau înregistrați 840 locuitori43). În anul 1857 din cei 1100
locuitori 404 erau ortodocşi (alți 601 erau greco‐catolici, 5 romano‐catolici, 36
evanghelici şi 54 izraeliți)44. Până la începutul secolului al XIX‐lea în comitatul
Solnocul Interior au funcționat 3 protopopiate ortodoxe: Chiuieşti, Ghirolt şi
Şintereag, organizate cândva înainte de anul 1766. În anul 1805 Alexandru Dosa
a propus contopirea celor 3 protopopiate într‐un tract protopopial unic al
Solnocului Interior format din 2 cercuri, inferior şi superior. Parohia ortodoxă
Negrileşti făcea parte în anul 1805 din cercul superior al Protopopiatului
ortodox român al Solnocului Interior În anul 1841 episcopul ortodox Vasile
Moga a împărțit protopopiatul în două tracturi: inferior (al Chiuieştiului) şi al
Olpretului (Bobâlnei). Parohia ortodoxă Negrileşti făcea parte din tractul
inferior. În anul 1854 episcopul ortodox Andrei Şaguna a împărțit tractul
protopopial în două părți: Solnoc I (zis şi Solnocul de Jos apoi Dej) şi Solnoc II
(zis şi Solnocul de Sus apoi Lăpuş). În anul 1854 parohia ortodoxă Negrileşti
făcea parte din tractul Solnoc I45. În perioada 1889‐1891, aproape 40 de familii
ortodoxe au trecut la greco‐catolicism ca urmare a favorurilor promise de
38 Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit, p. 45. 39 Augustin Pădurean, op.cit., p. 65. 40 Ibidem, p. 74. 41 Ibidem, p. 73. 42 József Kádár, Károly Tagány, László Réthy, , op.cit., Dej, 1901, p. 223. 43 Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit, p. 22. 44 József Kádár, Károly Tagány, László Réthy, op.cit., p. 225. 45 Augustin Pădurean, op.cit., p. 67‐69.
7
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
preotul greco‐catolic Constantin Iuga (ce a acționat în acest fel din dorința de a‐
şi spori numărul credincioşilor şi la îndemnul autorităților administrative).
Protestele făcute de preotul ortodox pe lângă primpretorele plasei Dej în anul
1890 împotriva mijloacelor ilegale de propagandă confesională a preotului
greco‐catolic au rămas fără rezultat, pretura luându‐i apărarea acestuia din
urmă46.
Problemele parohiei erau conduse de adunarea parohială ca organ
deliberativ, formată din toți membrii majori ai parohiei47. Aceasta alegea
consiliul parohial, epitropia, comitetul parohial şi membrii mireni în adunarea
protopopească. Consiliul parohial era organul executiv şi administrativ al
adunării parohiale fiind ales dintre membrii acesteia El era condus de către
preot şi se compunea din 10 membrii aleşi în parohiile cu până la 1000 de
credincioşi, din 15 membrii în cele cu până la 1500, din 20 membrii în cele cu
până la 2000 de credincioşi, din 25 membrii în cele cu până la 2500 credincioşi
şi 30 membrii în cele cu peste 2500 credincioşi. Preoții din parohie, diaconii şi
cantorul de strana dreaptă (cantorul prim), sunt membri de drept ai consiliului
parohial şi cu vot deliberativ ai consiliului parohial. Epitropii erau şi ei membri
de drept ai consiliului parohial, însă numai cu vot consultativ. La şedință erau
convocați atât membri aleşi, cât şi cei de drept şi cei supleanți. Membrii
consiliului parohial lucrau în mod onorific şi se puteau realege. În consiliul
parohial erau aleşi şi membrii supleanți, jumătate din numărul membrilor
ordinari. Membrii supleanți aveau drept de vot numai în lipsa membrilor
ordinari. Epitropia parohială administra proprietățile bisericeşti. Epitropii erau
aleşi dintre cei mai merituoşi credincioşi, ei putând fi realeşi. Numărul
epitropilor era de 3 în parohiile cu cel mult 300 capi de familie şi 5 în parohiile
cu un număr mai mare de capi de familie. Pe lângă consiliul şi epitropia
46 Teodor Hermann, op.cit., p. 178‐179. 47 Mircea Păcurariu, op. cit., p. 303.
8
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
parohială se putea alege în fiecare parohie un comitet parohial special, ce se
ocupa cu problemele culturale şi asistența socială în parohie48.
Pe prima treaptă superioară parohiei se afla protopopiatul, pe a doua
treaptă episcopia, pe a treia mitropolia, iar pe treapta cea mai înaltă patriarhia.
Documentele din fondul ,,Oficiul parohial ortodox român Negrileşti”, cu
anii extremi 1891‐1946, în cantitate de 0,30 m.l. şi 28 u.a., au fost preluate de
către Arhivele Statului în anul 1980 de la Oficiul parohial ortodox român
Negrileşti.
Datorită faptului că instrumentele contemporane de evidență nu s‐au
păstrat, ele nu au putut fi utilizate pentru ordonarea fondului pe sistemul de
registratură. Datorită acestui fapt şi datorită cantității reduse a documentelor,
s‐a optat pentru ordonarea documentelor pe probleme ‐ cronologic.
Principalele probleme reflectate în documentele fondului sunt:
1. Circulare şi pastorale mitropolitane, episcopale şi protopopeşti,
2. Problema aniversărilor,
3. Probleme religioase, a sectelor şi a schimbării confesiunii,
4. Convocatoare şi procese verbale de şedință a consiliului şi comitetului
parohial,
5. Proprietăți bisericeşti‐şcolare,
6. Construcția şi administrarea bisericii, casei parohiale cu anexe şi şcolii,
7. Personal bisericesc şi şcolar,
8. Conferințe preoțeşti şi cercuri religioase,
48 D.J.B.‐N. A.N., fond: Oficiul parohial ortodox român Negrileşti (1891‐1946), dos.1/1920‐1934, f. 161.
9
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
9. Societăți şi reuniuni,
10. Situații statistice privind biserica, şcoala şi mişcarea populației,
11. Istoricul şcolii,
12. Probleme şcolare,
13. Probleme de stare civilă,
14. Probleme economice şi a proprietăților credincioşilor,
15. Probleme morale, sociale, sanitare, alimentare, apărare civilă,
persecuții maghiare,
16. Problema colectelor, bugetelor, financiare şi a fondului şcolar.
Fiecare problemă se constituie într‐unul sau mai multe dosare, ordonate
cronologic în cadrul dosarului.
Registrul a fost ordonat la sfârşitul fondului, după dosare.
Fondul a fost ordonat, inventariat şi pregătit pentru microfilmare în anul
2008 de către arhivist Dologa Dorin.
Documentele sunt scrise în limba română şi maghiară.
10
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
BIBLIOGRAFIE
Lucrări:
‐ Boca, Pompei, Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița‐
Năsăud, secolele XV‐XX, în File de istorie, nr. IV, Muzeul de istorie Bistrița, 1976.
‐ Hermann, Teodor, Monografia istorică a Protopopiatului ortodox român
Dej. Lupte, treceri şi procese religionare, Cluj, 1926.
‐ Hitchins, Keith, Beju, Ioan, Conscripția clerului ortodox transilvan din
1767, în revista Mitropolia Ardealului, nr. 7‐8, iulie‐august 1984, Sibiu, p. 534‐
568.
‐ Hossu, Valer, Maramureşul şi Moldova. Interferențe de statalitate, Cluj‐
Napoca, 2006.
‐ Kádár József, Tagány Károly, Réthy László, Szolnok‐Dobokavármegye
monographiája, vol. V, Dej, 1901.
‐ Motogna, Victor, Articole şi documente – contribuții la istoria românilor
din veacurile XIII‐XVI, Cluj, 1923.
‐ Păcurariu, Mircea, Istoria bisericii româneşti din Transilvania, Banat,
Crişana şi Maramureş, Cluj‐Napoca, 1992.
‐ Pădurean, Augustin, Rusu, Constantin, Ciceu‐Giurgeşti. O istorie
multiseculară, Bistrița, 2004.
‐ Pădurean, Augustin, Chiuieşti. O istorie a credințelor religioase, Dej,
1999.
‐ Pădurean, Augustin, Danciu, Ioan, Rusu, Constantin, Ciceul – simbol al
vechimii, continuității şi unității româneşti, Bistrița, 1995.
11
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
‐ Sigmirean, Ioan, Onofreiu, Adrian, Istoria județului Bistrița‐Năsăud în
documente şi texte, Bistrița, 2001.
‐ Nicolae Stoicescu, Cum măsurau strămoşii, Bucureşti, 1971.
‐ Şimanschi, Leon, Petru Rareş, Bucureşti, 1978.
Documente
‐ Fond: Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului.
‐ Fond: Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului.
‐ D.J.B.‐N.A.N., Colecția registre parohiale de stare civilă (1682‐1967).
Bistrița, Dologa Dorin
14.11.2008
12
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
INVENTAR
OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN NEGRILEŞTI
(1891‐1946)
Nr. crt.
Cuprinsul unităţii arhivistice Anii extremi
Nr. file
Obs.
1 Circulare şi pastorale mitropolitane, episcopale şi protopopeşti; lege, regulamente, tabele, corespondenţă cu Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, în probleme: privind congresele, adunările, consiliile, comitetele şi epitropiile, construcţia şi administrarea bisericii, casei parohiale şi şcolii, de personal, secte, statistice, politice, religioase, şcolare, biblioteca parohială, reuniuni, societăţi şi asociaţii, proprietăţi, aniversări, financiare, colecte, economice, morale, bugete, date istorice, stare civilă, administrative, însemne, sociale.
1920-1934
213
2 Circulare şi pastorale mitropolitane, episcopale şi protopopeşti; fişe, corespondenţă cu Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, în probleme: de personal, financiare, şcolare, construcţia şi administrarea bisericii, casei parohiale şi şcolii, colecte, secte, aniversări şi comemorări, religioase, proprietăţi bisericeşti, bugete, statistice, conferinţe, adunări, consilii, comitete şi epitropii, politice, sanitare, administrative, sărbători.
1934-1946 146
3 Program şi corespondenţă cu Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, în problema aniversării zilei de 1 Decembrie 1918.
1928 2
4 Corespondenţă cu Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Oficiul parohial greco-catolic Negrileşti, în probleme religioase: vizite episcopale, catehizare, predici, inspecţii.
1923-1930; 1939
7
13
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
5 Rapoarte, chestionare, procese-verbale a adunării parohiale, declaraţii, chitanţă, corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Ministerul cultelor şi al artelor, Comisia pentru controlul armelor, Primăria comunei Negrileşti, credincioşi, în probleme: date monografice, de personal, religioase, şcolare, financiare, morale, proprietăţi bisericeşti, construcţia şi administrarea bisericii, casei parohiale cu anexe şi şcolii, stare civilă, administrative, comitet parohial, economice, statistice, colecte, secte, aniversări.
1921-1946 89
6 Tabele, anunţuri, procese-verbale, adeverinţă şi corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Oficiul parohial greco-catolic Negrileşti, Comunitatea bisericească baptistă Oradea, Pretura plăşii Dej, Tribunalul Dej, Ocolul silvic Beclean, Oficiul stării civile Negrileşti, în problema sectelor şi a schimbării confesiunii.
1920-1944 159
7 Listele membrilor şi corespondenţă cu Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, în problema adunărilor parohiale.
1920-1945 68
8 Convocator şi procese-verbale de şedinţă a consiliului, comitetului parohial şi adunării parohiale; contracte de vânzare-cumpărare şi închiriere, certificat, oferte, chitanţe şi corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Oficiul parohial ortodox român Ciceu-Giurgeşti, Revizoratul şcolar al judeţului Solnoc-Dăbâca, Primăria comunei Negrileşti, în probleme: de personal, construcţia şi administrarea bisericii, casei parohiale cu anexe şi şcolii, alegeri şi plata epitropilor, proprietăţi, adunări parohiale, financiare, bugete.
1900; 1920-1942
97
14
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
9 Tabele, listă, procese-verbale, certificate, inventare, contract, apel, decizie, memoriu, citaţie, împuternicire, corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, ministerele agriculturii şi domeniilor, muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, Casa centrală de împroprietărire, Prefectura judeţului Someş, Consilieratul agricol al judeţului Solnoc-Dăbâca, Comisia judeţeană pentru expropriere şi împroprietărire, Comisia agrară a Judecătoriei de ocol, Comitetul agrar, Serviciul sanitar şi de ocrotire al judeţului Someş, Inspectoratul regimului silvic Cluj, Primăria comunei Negrileşti, Curtea de apel Cluj, Judecătoria mixtă Dej, Administraţia de constatare a judeţului Someş, Banca generală de asigurare ,,Transsylvania”, în problema proprietăţilor bisericeşti - şcolare şi administrarea lor: terenuri, cărţi, clopote, veşminte.
1891-1900; 1919-1946
229
10 Procese-verbale, convenţii, contracte, devize, oferte, bilete, chitanţe, invitaţie, corespondenţă cu Patriarhia română, Mitropolia ortodoxă Sibiu, Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, oficiile protopopeşti ortodoxe române a Dejului şi Alba-Iuliei, oficiile parohiale ortodoxe române Cucerdea şi Ocna-Dejului, ministerele cultelor şi artelor, agriculturii şi domeniilor, muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, Prefectura judeţului Someş, Pretura plăşii Dej, Muzeul etnografic şi Parcul naţional Cluj, Gimnaziul industrial Prundu Bârgăului, Banca generală de asigurare Sibiu, Ocolul silvic Beclean, Institutul de credit Reteag, Percepţia circumscripţiei Dej, persoane fizice, în problema construcţiei şi administrării bisericilor şi casei parohiale cu anexe din Negrileşti, Vad, Bobâlna (Olpret), Chiochiş, Borsec, Cucerdea, Sângeorz-Băi, Piatra Fântânele, Ocna-Dejului.
1900; 1913-1946
289
15
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
11 Tabel, inventar, procese-verbale, citaţii, declaraţie, jurământ, buget, chitanţe, corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, oficiile parohiale ortodoxe române Perişor şi Salonta, Ministerul instrucţiunii publice şi al cultelor, Revizoratul şcolar al judeţului Someş, Staţia C.F.R. Reteag, în problema personalului bisericesc din Negrileşti, Ciceu-Hăşmaş, Ciubanca, Ciceu-Giurgeşti, Leurda, Cara, Perişor şi Salonta: numiri, alegeri şi date despre preot şi cantor, ajutoare pentru urmaşii acestora, venituri, pedepse, reducere călătorie C.F.R., demisia din Partidul Naţional Liberal.
1920-1945 88
12 Convocatoare ale conferinţelor preoţeşti şi cercurilor religioase; lucrări şi corespondenţă cu Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, în probleme: religioase, financiare, administrative, secte, societăţi, organizatorice, salarizarea preoţilor, raportul biserică-naţiune, şcolare, politice, biblioteci.
1929-1945 43
13 Apel, convocatoare şi corespondenţă cu Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, oficiile parohiale ortodoxe române Poiana-Blenchii şi Blaj, secţiile Cluj şi Blaj a Societăţii ortodoxe naţionale a femeilor române, Secţia Dej a Asociaţiei clerului ortodox ,,Andrei Şaguna”, în problema înfiinţării şi activităţii Societăţii ortodoxe naţionale a femeilor române, Asociaţiei clerului ortodox ,,Andrei Şaguna”, Societăţii de temperanţă, Reuniunii femeilor şi Oastei Domnului: religioase, secte, aniversări, colecte, sigilii, organizatorice, morale.
1925-1942 25
14 Tabele, chestionar şi corespondenţă cu Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Oficiul maghiar regal central de statistică, în problema statisticii bisericeşti şi şcolare: de personal, numărul şi mişcarea populaţiei şi elevilor, religioase, confesionale, secte, stare civilă, sociale, culturale, reuniuni, economice, aniversări şi comemorări, morale, funcţionari, biserici.
1921-1946 79
16
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
15 Corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului şi Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, în problema istoricului şcolii.
1922 2
16 Circulară şi corespondenţă cu Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Revizoratul şcolar al judeţului Solnoc-Dăbâca, Inspectoratul şcolar al judeţului Someş, Şcoala elementară de comerţ ,,Petru Rareş” Dej, în probleme şcolare: activitate şi material didactic, scutiri, admitere în şcoli.
1921; 1928-1946
20
17 Inventar, contracte de închiriere, decizie, apel, certificat comunal, citaţii, mandate de plată, chitanţe şi corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Ministerul instrucţiunii, Comitetul local de revizuire Cluj, Prefectura judeţului Someş, Revizoratul şcolar al judeţului Solnoc-Dăbâca, Comitetul şcolar al judeţului Someş, Serviciul sanitar al judeţului Someş, Oficiul sanitar al circumscripţiei rurale Reteag, Primăria comunei Negrileşti, în problema administrării şcolii.
1900; 1921-1938
118
18 Certificate, învoire, buget, chitanţă, corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Oficiul parohial ortodox român Caila, Inspectoratul şcolar regional, revizoratele şcolare ale judeţelor Solnoc-Dăbâca şi Someş, în problema personalului şcolar: numirea învăţătorului şi îngrijitorului, venituri, supliniri.
1920-1930; 1938-1942
21
19 Tabele, proces-verbal, certificate, adeverinţă, atestate, sentinţe, hotărâre, autorizaţie, extrase matricole, corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Tribunalul Someş, Serviciul sanitar al judeţului Someş, primăriile municipiului Bucureşti şi Olteniţei, notariatele cercuale Negrileşti şi Dămăcuşeni, în probleme de stare civilă: naşteri, căsătorii, concubinaje, decese.
1920-1945 196
17
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
20 Publicaţie şi condiţii de licitaţie, corespondenţă cu Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Ministerul cultelor şi artelor, Judecătoria mixtă Dej, în probleme economice şi a proprietăţilor credincioşilor: târguri, meserii, licitarea şi cultivarea terenurilor.
1926-1929; 1940
9
21 Circulară, permisiune, dovadă, corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Ministerul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, Anuarul României, Comisia pentru sporirea consumului de zahăr la sate, Serviciul sanitar şi de ocrotire al judeţului Someş, Pretura plăşii Dej, Compania de jandarmi Dej, Serviciul sanitar rural Reteag, Primăria comunei Negrileşti, în probleme: instituţii, profesii, morale, sociale, sanitare, alimentaţie, apărare civilă, persecuţii maghiare.
1926-1943 36
22 Apeluri, tabel, listă, bilete şi corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, oficiile protopopeşti ortodoxe române a Dejului şi Lăpuşului, Oficiul parohial ortodox român Bistriţa, Societatea ,,Sprijinul orbilor din România”, Pretura plăşii Dej, Notariatul Negrileşti, în problema colectelor.
1921-1946 37
23 Bugete şi corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, în problema bugetelor bisericeşti.
1921-1945 40
18
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
24 Conturile capitalelor active, jurnale de casă, liste, procese-verbale, decizie, chitanţe, note, corespondenţă cu Mitropolia ortodoxă de Sibiu, Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Oficiul parohial ortodox Poiana Blenchii, Subprefectul judeţului Someş, Judecătoria mixtă Dej, Administraţia financiară a judeţului Solnoc-Dăbâca, librăriile arhidiecezană Sibiu şi ,,V. Roman” Dej, Tipografia şi librăria diecezană Arad, Tipografia şi papetăria ,,N. Adelstein” Dej, în probleme financiare: împrumuturi, plăţi materiale şi servicii, strângerea şi depunerea banilor, dări, taxe, abonamente.
1891-1930 292
25 Tabele, adeverinţe, chitanţe, factură, notă, scrisoare de trăsură, bonuri, corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Notariatul cercual Negrileşti, Librăria eparhială Cluj, tipografiile şi librăriile diecezană Arad şi V. Roman Dej, Uzinele ardelene pentru exploatarea de trass şi minereuri S.A. Dej, Magazinul de fierărie Ludovic Szabó Dej, Magazinul de scânduri, ţiglă şi marfă de construcţie I. Kahan Dej, Fierăria, băcănia şi magazinul de mărunţişuri Lipot Löwinger Reteag, Societatea Samuil Adler Reteag, Tipografia ,,Fortuna” Beclean, în probleme financiare: plăţi materiale şi servicii, dări, strângerea şi depunerea banilor, abonamente, taxe.
1930-1936 217
19
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
26 Tabele, facturi, adeverinţe, note, chitanţe şi corespondenţă cu Patriarhia română, Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Pretura plăşii Dej, Administraţia de încasări şi plăţi Someş, librăriile eparhială Cluj şi V. Roman Dej, Tipografia şi papetăria ,,Cultura” Dej, Magazinul de fierărie Ludovic Szabó Dej, Compactoria Farkas Feuerstein Dej, Depozitul de cherestea I. Kahan Dej, societăţile M. Edelheid Reteag, Leopold Farkas Lipot Reteag şi Iuliu Syőlősy Gyula, în probleme financiare: taxe, donaţii, impozite, strângerea şi depunerea banilor, plăţi materiale şi servicii, abonamente,
1937-1946 150
27 Buget, contul capitalelor active, chitanţe, note, corespondenţă de la Revizoratul şcolar al judeţului Solnoc-Dăbâca, Oficiul regal maghiar de impozite Dej, Notariatul Negrileşti, Fierăria, băcănia şi magazinul de mărunţişuri Lipot Lewinger Reteag, Societatea Valentin Sighiartău Negrileşti, în problema fondului şcolar şi administrarea lui: împrumuturi, impozite, plăţi materiale şi servicii.
1891-1900; 1922-1936
12
28 Registru cuprinzând serviciile religioase. 1928-1929 11
Prezentul inventar cuprinde 20 (douăzeci) pagini.
Întocmit şi
14.11.2008 tehnoredactat,
Dologa Dorin
20
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i