ANTTL VT. No.'1425 "aa` elee ela-e

NUNIERUL IQ RANI

ABONAMENTE L,E 1NCEP LA 1 81 15 ALE FIE-CIREI LUN1

al Re plätese tot-d'amuna tnainte ,

In Rucuretti la case Administratiel. Din Judete i Streincitate prin mandate postale Un an in tub. 30 lél ;, in streinitate 50 .

*ease inn' 15 25 Trel lunl ;13 13

Un uumr hi strdintate 15 bani

MANUSCRIPTELE NU SE INAPOMIA

o STN (TURA EnTerp, DUMTNICA'vM IANTJARIE:1803 ae; ,

.,

Sale fere0 Române! de mill, strein in easg V. Alexandri.,

NUNIERUL IO BANI

ANUNCIU RILE Din BUCURESTI si JUDETE so prhnesc:

NUMAI la ADMINISTRATIE din Strdintate, direct la administratie si la toate ofielele de public:Rate.

Anunclurl la pagina IV

InserC ' iunele Reclamele 3 lei Andul

8,- La Paris, ziarul se gAseste de viMzare eunum6- rul la kimpenl No. 117, Boulevard St.-Miehel.

UN NUMÉR VECIIICI 30 BANI

ADMINISTRArIA No. 16, - STRADA ACADEMIEÍ, - No. 16 Director politic: ALEX. V. BELDIMAN REDACT/ A

No. 16, - STRADA ACADEMIBI, -N. la

tin scandal jugfciar rmonia conservatoare36mista

Geandarnuiria ruralt. viata

114.?ul Pa finul Bucuregti, 30 Ianuarie 1893

tin scandal ju mar Fata eu scandalurile de care se

fac culpabill tna1I noetri magistrata nu aveam oare dreptate cand, in co- loanele acestul ziar, vorbind de res- pingerea unul recurs al satenilor eio- roen de catre CUrtea de Casatie, serieam urmätoarele rindur :

0 inamovlbilitet® I I Marl surd minunele Well!!

Fi-vor aceste minim! rezultatul igno rantei sat al hattrulul??

intr'un caz V altul, 3 2 de %Anna trtneitt, pe care defunctul loan Rosetti a voit a le face fericite, ina- nunibilitaton maglstraturel transformat In 392 de familit de cer- rtori.

W6t,* '10 ° ' . r,-11

- -

mulata- inteo sentinta pronuntata in secret prefectului din Rftmnicul-Sdrat Noemvrie 1891 ei este iscalita ei de ca ;sd aleagd i sd ajute pe D. lond D. Cornelie Manolescu, Grtidisteanu.

Care e concluzia fireasca ce orl ce D. Ghermani plee l Rdmnicul- orn impartial are dreptule sa traga 8drat set lucreze pentru Iorgulescu din aceste trel sentinte ? D-nil ceind colo, din urna ese lond Gr. C. Biircit, A. Cantacuzino i Ordclisteanu 1... Tablet

D. L. Catargiu zise - Iaca pe eine att voit toril I

D. Chermani, andirit, spuse colegi- lor s41 junimigti, cum- a lucrat vul- poiul.

Bietul D. lorgulescu, candidat jn- nimist, care se credea stgur, rMase deziluzionat de amonia conservatoare- junimistd:

Frumoasd mai este aceastd armonie iari mai spunem not cd akgertle nu

sunt liberes Argue

Cornelle Manolescu sunt convinel de dreptatea moenenilor Dobridoren! I

El bine I cat de fireasca pare acea concluzie, 'ea este greeita, case!, in ziva de 28 Mait, anul trecut 1892, D-nil Gr. C. Mira, A. Cantacu- zino Cornelie Manolescu, carl aú iscalit, sentintele din 1885, din 1888 ,0 din 1891, admit contestatia moenenilor Risipien1, contestatie de doue or! respinsa-in 1888 ei In 1891 -

anuleaza toate hotaririle din urma, chiar i acele iscalite de Domniile Lor.

0 inamovibilitaté ! ! MarI sunt minunile tale ! !

Ar putea oare s ne spue primul preeedinte al Curtel de apel din Bu- cureeti, A. Cantacuzino i consilieril Burcl i Manolescu, dacä conetiipla le a dietaasentinta din 28 Nalü 1892 SFr, hatârttl ? - &ea favoritismul saü dreptatea .moenenilor Dobridoreni le a dictat sentintele din 1885, 1888 §i 1891.

D-nil Giuvar& i Atanasoviel at dat o leetiune bine meritata D-lor Cantacuzino, Burcé i Manolescu, opi- nand in ziva .de 28 Maii 1892, pen- tru respingerea contestatiunel nebilor Risipiaena intocmai cum at opinat In .Noembre 1891.

Dar din nenorocire prestigiul ma- gistrature! a fost terfelit de majori- tatea Curtel de apel, sectia I, din Bueureeti, cad hatarul - pentru a nu zice reaua credlnti- a dictat de sigur sentinta din 28 Maiü 1892.

Regret de a gäsi, ei in acest pro- ces, numeleeD-lul Alex. Marghiloman, actualul ministru de justitie, care in 1888, ca avocet al moenenilor Risi- piteni, a sUstinut inaintea Curtei de apel din Bucureeta contestatiunea lor la executare, dar nee contestatiune a fost respinsa.

Daca volt avea a reveni asupre acestul medal judiciar, atunel voit ti daca influenta Ministeriala a jucat

un rol in ziva de 28 Maiii 1892. Oil cum, Remania-Belgia Orien-

tuluI (al) - nu ee poate fali cu ma- gistratura sa.

sa nu se supere magistratil, daca nenoroeitil impricinatl striga ell du- rere :

Magistratura noastri Iasi mult de dorit ! !

Alex. V. Beldimana.

Mentin c am dreptate, eaci unul impricinat, vzendu-se despoiat r,de avutul sü prino sentinta a une! instante judeeitoreetl, putin pasa dace, magistratil earl -at pronuntat condemnarea sa, erat ignoranta sat at cedat unor staruinta '

Rezultatul pentru nenorocitul, im- pricinat este i. tot acelael ; cl nu vede de eat cä pe nedrept -a fost despoiat de dreptul sn.

Asta-zi voffi intretine pe lectoril mel de un scandal judiciar sever exereitiul functiunel lor,de trel Inalt1 magistratl al Cute! de apel din Bu- cureetl, dintre earl unul este chiar primul el peeeedinte.

AcPst scandal s'a savereit fu ziva de 28 Malt, anul trecut 1892.

Moenenil Rlsipitent, din judetul Dolj se judeca de un veac i mai bine. cu moenenil Dobrldoren1 pen- tru o bucata de pamint, ca la gapte side de pogoane.

Nu voila intra in toate amanune tele acestul rezboit juridie, lectoril mel vor gäsi, mal la vale tot ID nest nuenr, istoricul acestul pro- ces, inceput in anul 1790, 0 care este pendinte Inainte sectiunel I a Curtel de Casatie. Ea este chemata a judeca Martea rviitoare (2 Fevrua, rie) rectusul moenenilor Dobridoreni contra sentintel Curtel de apel din Bucureeti, pronuntata, precum am A se vedea Ultime Telegrame zis, la 28 Maite anul trecut ,1892.

Para a me preocupa care din moe- neni : Risipitenil sat moenenil Dobri- doren1 at drept asupra acelor 700 de pogoane, constat faptul urmator :

Curtea de apel, sectia I, din Bu- articol in ziarek guvernamen- cure§g, prin sentinta sa No. 140, tale si gedintct in parlament ca sa nu din 1885, respinge apelul moeneni- se exalteze armonia conservatoare-ju- lor Risipien i da caetig de calla nimistd: moenenilor Dobridorenl. Acea sen- Azi vom da i noi o dovadd(l) in tinta este isealita ei de D. Gr. C. sprijinul acestei armonii. BurcA. Oragul Ramnicul-Setrat este dat to.

Curtea de apel, seetia I, din Bu- veirdeiei junimiste gi in special D-lui cureeti, prin sentinta sa NO. 170 din M. Ghermani. Ast-fel, la alegerea care 1888, respinge contestatia executarea a fost septdmâna trecutd, D. Gher- facutA de moenenil Risipieni i da mani dorea sd scoatd pe D. lor9u- iara§1 caltig de cauza moeneniloe leseu. Dobridorenl. Acea sentinta -este Vulpoiul bdtrdn care se numeste iscalita ei de D. A. Cantacuzino., Lascar Catargiu spune :

Curtea de apel, sectia I, din Bu- Daca 11 vor voi alegatoril, va cureeta respinge apelul moenenilor Risipitenl, earl cereat anularea sen- Respunsul primului ministru a tintel acelel Curti din 1885, sub No. fost 8ew:4okt). 140 Aseasitt respingere este for- 1ntediat insd bdtránul &Ida ordin

alega-

la pagina

INSTRATTANEE Nei

Const. Boerescu Un tip de fante cu Pretentul de Machiavel. Statura potrivitit, crestetul chel, inconjurat

de un puf vapsit, care decoloreaz i pielea capulul; barba, sprincenele mustatile (Amite ar putea servt de barometru, cad culoarea lor variaztt dupA vretne. Ele sunt cArld cafenii, and galbene, cand violete i bele de mal multe orl spitiacite.

Gura mefistofelicit ia diferite forme. CAnd vorbeste la intrtinirl publics, se dilata ; cand vrea sâ zimbeascit, ea se diformeazA intr'un rinjet i descopere catl-va dinti

A ajuns om politic numal pentru ot era frate Cu Vasile Boerescu.

A fost conservator in linerete; liberal si a- poi liberal cheident, fa grupul lul Dumitru BrAtianu, pe timpul opozitiel unite si azi e vernes sn.

In grupul lui Dumitru BrAtianu a fost cat-va timp membrul ce1 mal marcant prin cotizat.dle Ce datlea la Natiuttea ei In toate conciliabulele intime Men pe diplomatul fin, atat de fin, in cAt nimenl nu-I pricepea finetele. Tot-d'a-una a jucat un rol dublu: in patru ochi anticlines- tic, scria in Natiunect articole amenintatoare la adresa Regelul, semnate XX; pe de au parte, se inscril la palat la toate zilele matt

Dupit cAderea liberahlor, cind s'a intaanplat falmosul scandal de la .b.teneh, el s'a unit eu Blaramberg i cu a1t vr'o dot i s'a retras din grupn/ diaidentilor devenind' liberal-conserva- tor, in care calitate a ajubs roinistru si prep- dinte al Senatulul.

Azi nu e de cat avocat bine vözut de guvern ei profesor r6ti vbzut de studentl. Avocat, cauta sit tread, drept prototipul corecritudinel i cu regula aceasta castigä sute de mil de lei pe an.

Semne particulare: E seful unul grup poli- tic, al citrui membri aunt D-nil Gr. Cozadini ,Const. Boereseu. Fox.

cu armatura i ecaipament, ea §i Dar caracterul spaim'elatator al soldatil permanent!. acestel legl este ca, gendarmeria de

Cum vedem, vom avea In afara, fapt, este o institutie militaristaeprin de corpurileale armatä existente, un excelentäe Corpul gendarmilor-rurala, corp aparte, superior, recrutat prin este' un not tritimf al militarismului. angajarl ' voluatare. Constitutia din. 1866 a inceput a

eiata prin legl. Triste timpurl I' Acest corp de armata impraatiat A sftt Ologhenide. prin comunele rurale, are puterl exor-

bitanté. Gendarmil pot face toate actele care sunt de competinta pro- curorulut El Inlocuese In» puterl pe subprefect! i primara ei in cazuri de delicte-flagrante, ei ascultd martori,

sesizeazd corpul delictu- lui, aresteazd: pe prévenifi etc. Ei (dupd art. 57) ail dreptul de a incheia proceSe verbale, (care stint .tot deauna valabile care aunt dreaate in jus-, titie pana la proba contrarie) despre crimele, delictele i contravenOunile de ori. ce naturil ce Aescoperit ; des- pre critnele i delietele ce le sunt demintate ; qespre Intiimplitrlie insemnate la care at fost mar- tort ; despre toate acelea care hisit urine dupa d'ensele i pe care gen- darmil merg la Ma loculut spre a le constata ; .despre toate declarakile' cari li se fac de cdtrd fun4ionarii publici gi de cdtre cetatenii cari pot sd dea indicii asupra crimelor si delictelor ce a fost sevérgite ; in fine despre toate constatilrlle ce 'fac In seviclul bor.

Dupa acest, artieol, pe care l'am transcris in intregime, gendarmil sunt omnipotent!, at puteri ilimitate intocmai ea uriadnicil ruseeta pot incalca domiciliul ori and astfel a nesocoti principiul constitutional al

domiciliulul. Nu este vorba de delegap speciale care s'ar ,clae genclarmeriel, in cazurl anu-

delegatil care se preyed ei in legea aceasta ara 55, ei de ins- truiff, cu de la sine putere, ,fara nicl o respundere, i numal cand vor erede gendarmil de euvlinta.

Dar gendarmil ma! at in atribu7 iile lor politia administrativa, pre-

ventival polit drumurilor i tari- nelor, poliia judiciara, militara etc., aceste ea serviciurl ordinare; iar ea atribute extraordinare: starpirea conL trabandel, a hotilor etc.

Numal suntem dar in fata unel pelitil ea sa mentina ordinea nietea, ci ne aflam In fata unor ba- zabuziel, a! unor zbirl, cart vor ti- nea ea intr'un cleete populatia de la

tiam dupa dezorganizarea co- munelor i centralizarea administra- tiva, trebue sa urmeze un corp de oamenl naimi i militarizaV, care sa, fie la discretia prefectilor ei sub prefectilor ei care Ei5, atarne el de ministrul de rezboit, ei de eel de interne ei de eel de justiaie !...

Toate abuzurile calearile de lege mizeriile pe care le comiteati ina-

into armata permanenta, azi le vor comite aceeti,uriadnica-gendarmi, caca abuzurile i mieelfile vor fi legife- rate vor deveni legi.

Le trebuia reactionarilor din gu- vern un corp de oameni anume re- crutat i caruia sa. nu i sa faca, nic! un reproe, caci va fi vecinie In lege.

Infiintarea gendarmerie! este de o gravitate exceptionala. Este cel mal fatie atentat asupra Constitutiel, din cate at comis conservatoril de la 1888. Populatia cea numeroasä din tara i ehiar ortieenii, vor cadea sub o tiranie cum n'a fost Die! pe tim- pul regUlamentulul organic.

4ea sunt conservatoria e sunt autoritarl, eand teränimea moare de foame, II dart gloante administraVe barbara.

1.11110.11111.1111111110111.=111

colisoryaturg-illuitista

Gonaarmeria rural& Conservatoria odata intrati pe ca-

lea reformelor reactionare, eentrali- zatoare ei care nimicesc articole po- eitive din Constitutie, articole care ne, garantat libertatile publicel-nu se mal opresc. Dupa ce at atentat la autonomia comunelor, despoindu-le de initiativa ei prerogative; dupa ce at proclemat odioasa lege adnainistrativa, dare face din prefect! ei sub-prefecta niete adeverate paeale, avend pu- ter! irnense asupra cetatenilor ; azi vin eu o lege reactionara, draconica, cu legea gendarmerie! rurale.

Conservatorit infiintand paealele, tinut sainfiinteze ei gendarmerie,

un fel de uriadnicl ruseeta un corp de mercenary, un corp de pretorieni carora li se dell puteri discretion are, puterl necontr6labile, asupra popula- tiunilor .taraneeti.

Se infunteaza un Corp Intreg de &- mace' recrutat din voluntarl, cu disci-

militareasca, cu erarhie ei grade ixillit areeti, In totul conforMati legilor militare. Va fi pana i un general de' gendarmerie. .

Mai mult. 'Gendarmil sunt supuel jurisdictiunel militare pentru toate crimele i delictele relative la servi- eit sat disciplina militara, ei de cele comise de el, in afara de functi- unile lor.

Gendarmil vor fi incazarmati in- toemal ca i orl-ce corp de trupa,

1ST() RICUL in scurt al unui proces ce dureag de un, secol - ,

La 1790, mosnenit Risipitent din Dolj, 1ncutrop de la vecinit Jor mosnent Dobri- dorenI, un codru de-plimkit ea de ,700 pogoane.

La 1797 se Impact prin Inscris, stabi- lind semne Intro dAnsit Mligura Ceartn- gulut, Prul din Covee, ödaia lut Constan tin, odaia lut St:Arctic! i piatra din Dru- mul Lemnelor de la deal de Feintelna-Naltd, si se pun In posesiune.

Dar dupti trecere de :Limp, Risipitenit bar Incutrop acest pAnAnt, Dobridorenit lt reclamit 1 e judeet pant. la 1858.

Li 1868, mosnenit, Dobridorent fac ho- ltrnieie i ò depun In Tribunalul Dolj, sectia H, spre formäluire. Risipitenil con- testä cä n'at. fost ebemntt In regnlä, si dupâ tret ant de mal multe tnfatiort, pla- nul .S1 hottrnicia 'se confirrnä prin sentinta cu No. 12 din 1861, glisindu-se de j ude- catti ed a fost bine citatt.

Risipitenit apeleazt la Curtea din Pra- iova, si dupa multe amántri si .cetcetArI locale, In- lipsa lor Curtea;prin detiisiunea *sub No. 109/71, depá zece ant de smaci- Wirt, Intliresc . sent* cu No. 12/61.

Bisipitenit ,fac opozItie dupá zece ant de nenumrite Inftiser1 si descindert, lo-

Curtea, prin decisiunea on No. 483 din 1881, anuleazil ,hotärnicia pe motivul ridicat de Risipitent Ja ,cea din mint In- filtisare cä n'at fose'citatt de, hotarnic In regula.

Dobridorenit fac recurs, Inalta Curte de Cssatie -caseazt (lecisiunea cu No. 183, si trimite pe mosnenil Dobridorent la Curtea 'Apelativä sectia I din Bucurestl, care dup. yet ant de amântrl, prin de- cisiunea cu No. 140 din 1885, respinge opozitia Risipitenilor si mentine decisiu- nee,' Curtit din Craiova sub No. 109/71 In- taritoare sentintel Tribunalulul Dolj No. 12/61, si cartit de hotärnicie s1 pla- nulut din 1858 facute mosiet Dobridorul.

fac recurs si se perimeazt. Fac revizuire si se perimeaza.

Decisinnea, Curtit din Bucurestl cu No. 140/85 puitidu-se in executare, illative de a se efectua executarea, fac contestatie, sub cuVént cl la pronuntarea decisiunel cu No. 140, n'a fost bine ci- tatI, si mat ales n'at fost chematt i mos- nenil sezttort In álte comune ce at. mo- sie In Rizipitl. In aceasta contestatie a fost sustinutl de D. Alexandre Marghilo- man; ca advocat 1 lor on procurt gene-

-Curtea din Bucuresti prin decisiu- nea sub No. 170/88 le respinge contes- ,tatia. . In vremea aceea D. A. Marghilornan nu ,era ministru al justitiel, i inamovibilita- ,tea judecttorilor curtilor de apel nu se Meuse.

Contra, decisiunet cu No. 170; fac recurs, $ i Inalta Curte de Ca- prin hotärtrea sub No. 382/89, ,res-

'pinge recursul pe motiv cä deeisiunile tiu se infirmt, pe calea _de contestatie.

Mosnenit dobridorent Intemeiatt pe suts ,citatele decisiunt care prin respingerea tu- 'tutor recursurilor %cute In contra lor, a dobándit puterea lucrulul judecat, at pus

'din not In executare decisiunea cu No. 140 riSmasii definitivt, si la 23 Mait 1890 at aplicat pe fata pämntuluI prin ridi- .care de movill, seninele'coprinse in planul

hotärnicia mosiet Dobridorul. Mosnenil Risipitent, impreunä cu

pärtasil lor, ,fac contestatie etitre membrul Tribunalulul 'executor In ziva de 23 Malt, Inainte de a se Incepe executa- rea, pe care D. judectitor, dupt ce in zi- lele de 23, 24 si 25 !URI slixtrseste lu- . crarea, o alaturit pe lângä actur de exe- 'cutare al Cuilit din BucurestI sectia I, a ctril decisiune cu No. 140 o executase.

Dout ant a trecut de la depunerea ac- tulut de executare 1 contestatiunilor, dupa douil-spr-zece infätisärt 1 amântirl, Ja, infatisarea din Noembrie 1891,

pen advocatul lor, D, Popescu,, ri- rdicti, din nofi incidentul ridicat $ i la pu- nerea in executare din 1885 el la dam decisiunel ell No. 140 n'at fost regulat

POIN1111111111MIES

DUMINICA 31 IANUARTE 1893

abematT, i eit nu sunt citatt i moenenit Riaipiten &instal Hatt in alte eomune. Curtea t compustt din D-nit judecittori : Manole see ea preeedinte, Gtuvara si Atanttauvicli le-rt respins anest incident (care nu me putea fi admist fiind date definitive deeiseunea cii No. 170/88), si a amenat restolvarea con- testatiunitnr la 28 Mait anul trenut.

La 28 Maie eercetarea proceaullit sat, In- cepe i ste eontinue In zeta de 29 Mairs. dad Curtea fiind (towline. din D Can- tacuzino president, SO D-nit membri Burd, Manolesen. Giuvara i titanasiovica fed a II tnate peraile reinte j In marea su rprin de re ei neaeteptare a Dobridorent tor cet dinti tret jndeciitort, prone nta deci - siunea eu No. 108 bise revenind asmpra decistiunel interineatorit din 1891 Noem- bri e, i adtni tend conteetati aft i si pi tent tor ei. Gebleeta, anulend esenntarea pe mntiv a moenenit Risipitent n'a 4ost mule chematle %re a tine compt de deciseunea eu No. 170 care a judecat ennteseatia ineidentul eidatate din noa la Noembrie 1891 ed la Maia 1892, nict de aotertrea Ineltel Curti de Catattie sub No. 362 din 1889 ; iar D-nit membri : Giuvara i Ate - naeovict at opinat a se '''resminge comae- tiunile ei a me confirmit actul de executare.

Moenenit Dobridorent at %cut recurs contra deciainnel majorittitel membrilar Curtei seetia I, ei aunt convined c Tnalta Curte de Casatie i Juatitie va essa o de- cisiune care trece eu buretele peste o ja- decate ce se urmeazii de un veac. i ante- leaztt deciuun j hotertrt deanitive de mal multe ori executoril printr'un exces de put, re ce nu s'a mat pomenit i o ne- dreptate drigetoare.

r on*radictiii flagrante ale aceloravt Curti i acelorakd

membri. 1. Prin sentinta teibunalulut No. 19/61,

semnatit de eornplect, Risipitenit aü pierdut. 2. Prin decisiunea Curtil din Craiova

No. 109/71 semnate de membrit prezentl at pierdut.

3. Prin hotertrea ballet Curti de Casatie No. 405183 semnate de eease membri, Ria sipitent at. perdut.

4. Prin deeisiunea Cartil anelative see- tia I din Bucureeti No. 140/85 semnatit de membril prezenti : A. Filitist prim-nre- eedirte. C. Csonpineanu. I. Dendrino, Gr. C. Burma Risipitenii at 'perdut.

a. Prin decisiunea tot a aeestet Curti Nn 170/88 semnate de : A. Contact'''. winoprimepreeedinte, C. Cempineanu, A. S. Ghica, N. Budiateanu, date asupra contes- tatiel execnteril, Risipitenil eta perdut.

6. - Prin hotertrea Inaltel Curti de Ca- mps No. 362/89 eemnate de eeapte membri, Risipitenilor li s'a repine recursul susti- nut de D. Popesieu i Alexandrescu (asocia- tul Delut A. Marghiloinan ; se, se trade procure Risipitenilor legalize% la No. 1028/68): recurs prin eare cerea anularea decisiunet eu No, 170,88, (ei prin urmare a decisiunet No. 140/85 sä se trade hotit- 'area sub No. .362/89 ce se aleture, pe land, aceasta.

7. Prin decisiunea interlocutorie din Noembrie 1891 a Cartel sectia I din Bu- cureett, siemnate de : CorneHe !Nano-' lesoa ea president, Qiuvara ei Atanaso- vici, se respinge incidental ridicat de Ri- sipitent prin advocatul lor D. Popescu ea ea. se anuleze 'decisitinea eu No. 140 pen- tru cit n'ati fost chematt regulat i ae. se eiteze moenenti domiciliati in alte co- mune ale terei.

Adana:J-1d sumele judecittorilor cart aa dat hotaririle lor in acest proees d la. 1861 ptina IA executarea din 1890, sunt 27 de membri at tribunalulut i curtilor care at. Interit planul i hoternicia Do- bridorenilor, ei 30 de judecatort cari all respins inpotrivirile 1,4 pretentiunite Risi- pitenilor formulate la toate instantele ju- decetoreett in curs de 30 ani in care o zi de repaos moeuenit Dobridorent n'aa ave.

Neete acum intrebarea cum: One &id unul din aperetorit Ristipitenilor nu era Minietru, i pane cand Curtile de Apel eraa amovibile, decieinnile cu No. 140/85 ei 170/88 erati considerate ca definitive

execatorii ; iar dupe aceea cum niel n'ar putea ciae-va sii &deuce, dud. ph- rerea a trel judecatori din 30,acele decisiuni a devenit anulabile ? Prin ce imprejurare membrii 'Gwyn earl at eronuntat decisiunea sub No. 108/92 bis, 0-nil A Castilians'- zinoi Gr. Et aerteá sti Cur. Iiinasloie- scsa peat la Malta 1892, at Pusitinilt ce décistunile ell No. 140 ed 170 nu se mai pot adage aver* auteritatea luerulut ju- decat, cand atunci de o-date. printr'o con- tradietie care micaoreazat prestigiul Justi- 'Vet, trecu peste acele decisiuni, ne tese heitaririle de mai nainte ehiar ale D-lor, i admit conteitatia Ristipitenilor de doue orl repin i pronunta o deci-

, siune care de ar rmanea in picioare, a- nuleadt toate hotartriie ce s'a dat in curs de 30 de ant, ei trimite pe Do- bridoreni a incepe din not un proces cc sa treganead, de o setit de ani Implinitla sae a ridata mainile dc p dinsul ;se a %ea Incotropirea in prada ad- versarilor lor RIsipiaeul, in contra tuturor documentelor doveditoare'de dreptatile lor.

atunet la ee alt ar mat svi Tribu . Delete i Curtile de cat de a faee star avocatilor puternici al zilel din guverne sti din parlaruente ; atunci o putere judece- toreasce ar fi nu numat de prisos, dar dater vatemetoare sawietiltet

Sa face Dobridorenit o Inoue hoternicie care sa tread d'a capul prin tuate trep- tole judecatoreett in altl 30 de ant de ad

tnainte ; at% care ar fi coneecintele de- eigiunel cu No. 108/92 bis. Se sa eiteze mosnenil Risipi tea totT CI vor lidi din nomune, oat von fi minort, cat! In arma- tit, OAT dominiliati alte comune, indi- vidual dupe dreptul comun ; iatit ce hote- riteae ziaa decisiune. Dar atunct procedure nu s'ar mat putea implini niel reclatit cu cete de moaneni de citte 800 indivizt, ca- ret de familie, catt sunt Riaipitent, ei eel ce ar intenta proms ar trebui sit verge comorl in taxe de timbre i de porteret, si gä ate cit are se se judece In timp de 20 30 ei 40 de ant. i In asemenea seen- ditiunt cine ar ma cuteza ä intenteze Proces cetelor de moisneni cand aneetia le- an repi proprietatea prin dreptul celut maT tare ? 0 procedure ea cea preconi- sate de decisiunea No. 108 bia, nu poate aä serveasd de cat a fnehide partite jus-

Pentru mosmenit Dobridoreni, por- tile dreptetil aunt inehise de eel trel mein- brt al email sectia T din BucureetT, earl n'a avut trict un scrupul a kie contrazice,

niel o consideratie a nu tine compt chiar de hoterlrile Inaltel Curti de Can- tle sa Justitie.

Spertim ei. euntem segue cä onor. bertha Curte de Casatie si Justitie, va pune cadt acestul proms ce dureazit de peste un se- eol ei care One la 28 Meta anul trecut s'ae ceetigat de Dobridorent, cum am ex- elicat mat sus, va pronunta ultima sa ho- Irlre casand acea decisiune Nó. 108 bis,

confirmand ,actul de executare format la 23 Ma% 1890.

Ilie L Cloculesen, Inginer Reprezentantul mosnenilor Dobridoreni.

No. 362.

bah Carte de Cantina §i Justitie, Sectia I.

Preeedentia D-lui (7.E SeMstre Prim- . preeed. Membrit nresentl : D-nii St. Silion, Sc. Feri-

chide, Al. Giani, C. etefinenu, N. Predescu, R. Opreanu.

S'a luat in cercetare recursul %cut de Obgtea mognenilor Bisipiteni contra deei- eiunet Curtil de Aael din Bucureett stectia I eu No. 170/88 datl In peaces cu Obatea moeneni lor Dobridoreni /amnia anu tare a unel decisiunt.

S'a prezentat In instantit din partea retie- nenalor Risipitent D. avocet Al. Alexan- drescu, autorizat cu procure generale le- galizatit de canaille1 comunal al acelel co- mane la No. 1026186, care la tetnelul pro- curet a deelarat pe D. D. Popeseu; din partea intirnatilor moenent Dobridorena D. Vie I. Cioculeiteu, tn virtutea procure emanate de la D-lor I. D. Lungu, Ion Du- mitru, Dumitru Barbu Lungu i Petrie Stamiti Bobin, vechilit moenenilor auto- rizati eu ¡procure, din partea mottnenilor Dobridorent, legalizate de primatria coma- nel Dobridoru . la No. 441/83, asistat fiind D. Ilie I. Cioculescu, de D-nit avocatt Eugenie Steteseu i I. Brittescu In temeiul procure]: prin care i se de. drept se, nu- mead oriace avocatl pentru sustinerea acestut preces.

S'a eitit raportul fitcut in came de D. consilier N. Mandrea.

S'a ascultat D. Popescu In desVoltarea motivului de casare.

D. Eugenia Stittescu In cornbaterea lor. Deliberand

Asmara motivulat de casare. Esces de putere i violarea art. 399 ei

urmatorul din proc. civilit". eMottnenii Risipitent fiind executatt pe

pemintul lor bu virtutea Stecisiunet Curti! de Apel din Bucureeti seetia I eu No. 140/85, care confirm& decisiunea Curtit de Apel din Craiova No. 109/71, tra ridicat contestatiune cerénd ° anularea urmerirei

a decisiunel No. 14:40/85, de oare ce cu ocaziunea pronuntare i. sale nu ail fost ci- teat In regula".

Curtea de Apel declare ne-admisibile contestatiunea noastre, sub euvint cá ho- teririle se pot ata.ca nurnal pe cale de opozitiune, apel i recurs in Casatiune.

Procedand ast-fel, Cartea de Apel a co- mat un canes de paten, dal de la sine el fare cererea pertl adverse, 'a .refzat a ne judeca dupe contestatiunea noastre ai in acelael limp a violet art. :399 tort. din Procedara Civilá, care desehide calea coptestationel pentru: partite jude- cate ei care ati se se Nang& de execute- rea facute.

More/lit Resipien In speclesse plangeau ce aa fost judecatt ferat a fi e chemaat ce ast-fel era pule executarea ce se cerea in virtutea decisiline) No. 140/88, confir- mend pe cea cu No. 109071".

Avend tu vedere cli mrtenenii Dobrido- rent puind in execntare decisiunea Curti'. de Apel din Bucureett eectia I eu No 140/85, prin care se respensese opozitiu- nea %mite de mopenit 1iisipiteni contra decisiuni Cattail de Apel alin C.-Move sec- tia I eu No. 109171 ; tiered din urmá aa fitcut conteetatie la exeautare, pe mo- ldy eit n'ita foal bine citY pentru ziatt änd s'a pronuneat mentinearta, decisiune

nu No. 140/85.--Ce. Curtea de Apel din Bucureeta prin decisiunea supusá recur- selui respinge contestatia 1noperillor Ri- sipitent ca ne-admisibila.

Consider-and ca in prin eipit hoterielle judecatoreett nu pot fi rearactate de cat pe dile anume indicate âe lege, care sunt: opozitia, apelul recu rs in Casatie ; ett conform acestul pencil:Sit recurentit pen- tru a obtine sfeultrnareke decislunel ce se erecaa contra tor, nu o pittea face de art uzand de aceste mijkia e legate, we care ocasittne eratt in drept , sil propue nulita- tile pe care le await& a astail pe cale de contestatie.-Cit nefa gt.nd aceaeta i la-

Wind ea acea decisiune se remee defini- tive, ea a cepetat puterea de lucre jude2

cat prin efectul vointet pertel ea atare nu mat putea fi pipette sub tact un euvint

CI astfel find, cu. drept euvint Curtea de Apel a statuat ce nu mat putea sit exa- mineze eu ocasia contestatiet introduse de reeurentl, dad procedure a fost sa nu bine tndeplinitä eand sea pronuntat deci- siunea ,eu No. 140/75. de oare-ce aceasta ar fi sit ss pue din note tn discutiune un proces care a fost definitiv judecat ; procedand astfel instanta de fond n'a co- mist un exces de putere. Mel a violet art 399 sti urtnetort din Proc. Cod, Civil.

Pentru aceste motive Curtea

In numele beget :

Respinge recursul %cut de Obetea moe- nenilor Bad pitent contra decisiunet Curtel de Apel din Bucureeti sectia I cu No. 170,88, ei-1 condamne sit plateascit matilor lel dou sute (200) cheltuelt de judecatta

Date i pronuntatit In edintl publice astezi 27 Noembrie 1881.

(Urmeazit semdturile D-lor rnembril a D-lui grefier),

p. Canformitate, (ss), M. Vasilopule,

-.010.424incen.

ACTE OFICIALE Colegiul I elelectorol pentru deputatl din ju-

detul Vasluiii este convocat a se intruni ta ziva de 21 Februarie spre a Impuni, printeo non& alegere, vacanta declaratä in Adunarea depu- tatilor in locul D-lui Tiin Alexandru, care a prinait fnctiune saIaniat. da Stat.

Colefeul al 1II-lea electoral pentru deputatt din judetul Suceava este convocat a se intruni in ziva de 4 Martie spre a Impuni print'o nouft alegere, vacant& declaratb, in Adunarea depu. tatilor in local D-lut Cnstantin M. Kogälni- ceanu, care a primit functiune salariaa' de Stat.

CRONICA Italia la final

Presa de scandal, care n'are nimica salt pe lumea awta, s'a burzuluit de faptul foarte natural eit pentru cununia AA. LL. Regale s'aa dus In Bucureett 32 J.e perechi de %rani.

o fi, cá lumea e rea I

Mal tntaia, M. S. Regele a voit se do- vedeasee, trea al tine la datinele stremo- eeett. Or, In datinele stritmoailor noetri a intrat tot-d'a-nna aducerea eureanilor ca plocon de mate.

El bine, ce a fateut M. S. alt-ceva de cat a urtnat un obiceia dint ? N'a zis oare poetul cá teranul roman schim- bat la Plevna parecla de curcan In re-1 nutne ? Sirigura dificultate este in privinta trancelor, del de curcile romane poetul n'a vorbit nimica. Dar, ce are a face ?' Femeea trebue urmeze... curcanul !

- Uncle rant ? Intreba Fritz deetepten- du-se.., se fie oare vis ort realitate ? Dutnnezeul mea

luandu-ed urechile nitre mâini, Incepu a plange eu amar.

In momentul acela,. teletext! cantaft :

am spus si nu te janghinosule ?

Bis ! Bis ! strigd Fritz, reteninduli in simfiri.

Ba Dorbei ! respuntre cantiretul. o dat' aucle nagul. glasul. finuluf !

Apol totul intre In teem. Cortegiul se 'ntoarse Inapol pe Nark tar In amintirea acelet duioase petre-

cerl, care a dovedit Incit odattt sentimen- tele demoeratice de care e tiesufletitit Di- nastia noastrit, se va zidi cu eheltuiala comunel o fintine cu inscriptia :

Ud am foot i m'am uscat, CA aunt vite de 'mprat

* **

Cum rmene dar cu acuzatiunile presei de scandal ? Kinderfus.

* * Sperem ett am dovedit in de ajuns ca-

lomniatorilor de meserie, ice aducerea curcanilor In Capita% n'a fost de cat o urmare fireasee obieeiurilor stremo- eeett !

Dar . se trecein mal departe, domnilor opozantl. In dorinta sa de a nu Mat %ea MA umbra de indoialit asupra sentimen- telor sale civizilatrice, M. S. a tinut se Intoard vizita setenilor aduei de nunta.

In adever, erl M. S, a pornit cu toe% curtea regale la o coraunit din judetul Ilfov spre a intoarce vizita unei fine.

Cortegiul a pornit in modul urinator Inainte mergeat plocoanele, intre care

am remarcat pe o tetra de argint niete coleel enormi in forme de urechT, pe care era scris cu zahar de culoeile englezo- roulette : Sic de nuntä, c metine-f hord !"

Apot urmat : M. S. Regele, cu auguetil insuratel, curtea regale ei damele de pre- cum ei cele eu onoare.

Cand a ajuns in marginea satultel, o droaie de Ned s'a repezit la trasurt a inceput a striga : - Haolei boerule cd ti-oiü face yi

M. S. dete ordin se se Imperil din case Statulul cate o firfirid de ow i cortegiul pored inainte.

Ajunsere in sat. Teranit se adunasere mic eu mare 0. priveat la atalut domnesc. - Te-te, taciaiel ! Cetta urechia la dla, woad ! zicea un copil. - I' oite dracu I Incepure a striga cand :satire trasura d la Daumont.

alergarti, dupe pope satulul. In afire:it, panica trews ei Indreznirit sti

vie mat aproape de alaia Fritz ten luat iMma in dint! ei se apro-

pie de fine. - La malt. an ! n zise Fritz zlinbind. Ba ettlett-te pe ureeltea aia! rspunse

rnireasa. Fritz deveni furios i eselame On de

naanie : -A ! Der Teufel sob dich heilen, Ade- 'Orul !

Dupe una-alta, se incinse o chindie ta- One. Aitetete lor fare prime la lant invIrtite i sucite, pane ce le vent red, - Eau de Cologne ! Eau do Cologne . strige suite regale I - Ci fugi, dorntle, cif n'are niel pe dracu I sit Ileorteeete de giaba I rspunse un %ran.

Ba are, me I respunse altai. i Wend o &ea% cu ape, - viet, o armed peste Altetele leeinate.

nag ! Ed un bacgig,

Teatrul din Gralova -- Sant felurite manierl de ,a iubi muzica.

EA nte aunt un rafinat, nu prea m tine pac cu teoriile complicate, i toted'auna nepreeise ale criticilor muzicalt ; tar Wag- ner m lase putin nedumirit. Prefer acea amid simple care vorbeete sentimentu- lui, pentru ce muzica, inainte de toate, este arta inimel. Acest fel de muzice, Iml det sensatiunile until soare de Maiti ; m face se visez, se iubesc, i se gust me- lancolia vagl a amintirilor pe jumetate Mt ate...

Cam astfel meditam, In stalul meti, la reprezentarea Vinzdforului de .Paseri, . ope- retit ce a luat proportiile until rar eveni- ment artistic, urmand a tine incordatat, pentru multi trireme, emotiunea publiculul Craiovean.

Muzica e de ZelIer,-un compozitor gin- gas ca un poet liric. Muzica e ware ea o adiere de primevare. Publicul o saya- reazia. '

Subiectul libretulul, ea mat al tuturor operetelor, e o banalitate,-dar nu bpi% de farmee. Se vede cit aceasta se dato- relate frumoasel traducerl, care de as% date, e %cute- in limba romeineascd. D. Pencioiu,- traductorul,- cunottete toe.% bogiatia, preciziunea, inmládierea limbel populare, ceea ce Cate caracteristicul unui zeriitor de rase. De dead II citim- admi- rabilele traduceri din mania poett germani, -Senan, Heine, Schiller. Acest tinr mun- ceete, modest et nepretenaios ; i e o plit- cere s'o re aunoaetem.

Asupra interpreterel, vom sernnala acele WO din operetta care a* atins culmele succesulut.

In actul I-ifi : intrarea tirolezilor, in- sotiti de Adana vinztorul de paaert (D. Poenaru). E un cor vesel, un cantee de tinerete zburdalnid i naivia-Valsul can- tat de Prinéese (D-na Vlecloianu) ; cuple- tele Cristinei, cantate de D-na Odesseanu ei finatua-un ensamblu minutiae superb !

Actul al 1I-lea : cupletele cantate de D. N. Popescu secretarul printului, produc hohote de Asi In public. Acest artist comic ne face tot-d'a-una vestell, ceea ce este o mare califate, nu numat pe scene, dar ehiar ga. in via* Valsul centat de D. Vasiliu (Printu)), fermecator de dulce ; Idila Turturelei delta% de D. Poenaru, un tmnr care are mutt bun saint, mutt natural, ei o voce simpatice, de ei lejérit.

Actul al IIIlea : Romanta :

L.:1m ezut i l-am iubit Si vista mea i-am &Tut, Si 'ntr'un dulce sarutat Intreg araorul am gustat

delta% de D-na Wedolanu, ne-a Induioeat cu o armonie care ar fi ietat din propriele noastre inimi.

D-na Perceeeaitu, In rolul Adelaidel ;

Anestin i Teneseseu, In rolurile academicienilore contribue la succesul oe peroerhe tel.

stra dirijeate de D. Weiss, care e un artist in toe% puterea euvIntulut, atras de malt admiratiunea publicului.

Se petrece putin i in provincie.-sapristi I

Traian nemetresou.

Prin cercurile parlamentare se vorbe§te ca Regela §i-ar expri- mat dorinta D-lul Lascar Catargiu de a nu se invalida alegerea D-1u1 N. Fleva.

Aceastli. dorintd, a Regelul a indis- pus foarte ,mult pe D. Cantacuzino, pre§edintele Senatulul §i pe mal mult1 lahovari§t1.

naete de cat eu permuterea comisarulul de acolo, a trebuit se se supunit soartel.

Dar, lueru eindat Ped In timpul ce culoarea de Ror n'a eitzut sub adminis- tratiunea comisarulul Vasile Dragomir, nimeni de ad n'a avut a suferi ei a se plange de pagubele causate de vizitatoril nepoftitt at

Imediat inse ce a fost permutat la a- ceaste ddspertire, dtnsa a devenit ea prin tutnune cuibul tutulor pungattilor. Aci ¡tea inttmplat numal Intr'o singure ¡Oatmeal trel din cele mal Indresnete spargeri, ale Axon victime aâ fost bijutierii M. Gran- berg, Herman Invic u friserul Spatharo- palo.

Nu etit nict ea singur cum sit'int ex- plie acest fapt, cum Mine acum nu s'a intimplat asemenea hotil In ems% cu- loare a oraeulut ?

Curate enigmii. l dace atfi da creza- mant acelora ce s'etat trudit peal acum keo deslége, i let dea pretentiunea cit a- &Inca cugetare le-a ineununat truda cu succes, ael avea multe de zis, dar chiar puttendu-me in ipotesa ce ea o esacte, to- ting aceastit deslegare pentru mine e sur- prinztoare i condeiul ant refuse ajutie- rut d'a o aeterne pe hartie.

Dar art cum fie zis, spargerile din Briiilit nu pot fi de cet un nepetruns mister : sae cit hotil se gesese In stnul politiel, sea ce el sunt protejatt de agentil el.

Orb cum inset, dace, comisarul Vatile Dragomir nu e in stare saa nu voieete se puntt mane pe spergetoril magazinelor, desPre cart am, vorbit mat sus, nu inte- leg ce Weep% politaiul Fabius ?

Niel D-sa nu voeete ? sat poate cat nu e in stare, attend nu mat are ce data in fruntea poliiel i foarte bine ar face D-sa se lase loeul unel alte persoane, care prin activitatea ce ar depane ar bine-me- rita aceistit demnitate precum i suma ca care este retribuitit.

Dar dace D-set nu se Indurit se pare- seasce ghelirurile pe care le oferit ktefia poliie atund cel mal mart, nu vorbesc de prefectul judetulut, aunt datorl sit-I oblige, sit-1 Weasel pentru a satisface a- ceaste necesitate ce se impune neaperat pentru sigu'ranta publice.

voi matte cu al% ocasie mal multe isprevi de ale vigilentel- noastre pant% De o cam date m opresc aci.

* *

Cred nemerit se v comunic ceva din *revile gospoditriel faimosului primer C. N. Vericeanu.

Cenci s'a oprit atimentarea oralulul cu ade faimosul nostru primate ocupat se vede prea mutt cu afacerile einstite, a uitat sit dea cuvenitele ordine pentru de- eertarea casanelor de la usina de ad, a- cestea a inghetat ea tanul, iar 'until din =- sane s'a spart ca desevereire, prin urmare o not% pagube pentru Britila, del nu ereatt destule cele de pane acum.

Primul ministru a afiat, a intrebat pe primer cum stit afacerea, iar acesta l'a mintit rspunzeodu-1 cii nu s'a causat de ekt o mica pagubd de vr'o 2000 lei, pe ofind in realitate ea trews pea. te 25,000 lei.

Pritaut ministru Protegead pe primer, primarul it inealit ea pe nn copil i unit pe altit 'se trag pe sfoarta

Trâiascä administratia vericeanii. TrAlasce morale coneervatoare !.

Xerxe

Holiile din Braila Niel ode% averea cetattenilor breileni

n'a fost %sate la discretia spergtorilor pungiteilor, ca in timpul de dud pre-

fectul Radu Rosietti ne-a Pricopsit eu giu- vaierul de polital, pe care ni adus plo- con odatit cu venirea lea

Inchipuiasdesti orb clue cit pungaeit stabilit regula, ea a nu lase sá treacit 'nectar o singurtt zi de la Dutnneze fare sit nu coma% cate o not% ispravit care sit surprinde oraeul Intreg.

Portul a settpat .de operatiunile Frumu- zeetalor, dar accost eveniment nu s'a putut

Ducele §i ducesa de Edirnbourg vor veni pentru zece Maiil in Ca-

Dupä o §edere de cate-va zile in CaPitala, ducele §i ducesa se vor stabili pentru cate-va zile la Sinaia §i vor lua re§edinta la Castelul Pele§.

Primirn plangeri cit antreprenorul oodulul pe pontoane peste Arge§ din DAra§t1 din j:id. Ilfov, incaseaza, taxe legale taranilor §i tuturor calAtorilor cirl tree Arge§ul pe gliAatL

Avis prefecturel judetului de Ilfov.

Cu* piirere de röü anuntgm mee- tarea din viatá a D-1u1 Pompilill Pi-

directorul valorosulul organ Gazeta Bucovina.

Prin moartea lu Pompilit Pipo§it se lasl un gol simtitor In viata pu- blictt §i socialä a românilor din Bu- covina, cari all avut inteinsul pe un entusiast luptätor §i apaxiitor al au- tonomiel Bucovinel §i al romamilor subjugatl.

Pompilia Pipop näscut in Abrud, Trarsilvania, duplt terminarea facul- atil de drept din. Cluj a intrat in reductiunea Tribunef din Sibiti, unde a lucrat §ease an!. ApoI a fost che- mat la 1891 la Cernuti sit dirigeze organul partidului national Gazeta Bucovina.

A murit in etate de 33 de anl, lasand dupä sine o sotie inconsola- bila §i trel copil.

Transmitem familiel decedatulul cele mal sincere condoleante ale noastre.

0 trista §tire ne vine din Craiova: Spiru Ionescu Betinopolu, dupti

DUMINICA 31 IANUARIE 1893

lunga &pall, a incetat din viata Martea trecuta 26 ale corentel Inn!.

Ceremonia funebra a avut loc la biserica Madona-Dadu din Craiova.

Y Tramitem intregel familil senti- mentele noastre de condoleanta.

RiTELEGRAFICE MARS1LTA, 28 lanuarie.-Ieri s'aa sem-

nalat fluma 3 cazurl ; boala nu pare a avea un earacter epidemic. Doctoril nu sunt de acord în privinta cauzel mortilor suspeete semnalate ; mat mnitl zie cii, ace- ste decese, constatate numa tn clam a- racä sunt datorite desordinelor intestinale provocate de influenta.

AA at. fog 9 decese suspecte ei 3 ca- zurI nuol.

Consiliul de higiena nu dat Ind& avizul asupräi naturil boalen

PARIS, 28 Ianuarie.-Uu coneilia de cabinet tinut azt dimineata a examinat situatiunea ce resulta din aedinta de ierl a Cement El a fost unanirn a considera aceasta situatie ea rezultat al unel con- fusil trecAtoare.

Consilial a afirmat solidaritatea sa ferma lul decialune de a se explica in termenl cari sO risipeascA or ce idee e- chivoca..

LONDRA, 28 Ianuarie.-D. Gladstone a declarat cá dach diecutia adresel la Ca- mera Comunelor nu va fi terminatA pant{ maim sear* va propune o eedinta, pentru SAmbAtit, pentru a putea prezinta Lunt bilul

VIENA, 28 Ianuarie.-In arm desghe- WWI al a miaelril gheturilor, mat multe sate din Austria-de-jos aunt inundate. 0 multime de luerittorI a trebuit sti pAraa mama locuintele lor.

S'ati luat nalsurl pentru a garanta ora- ul Viena.

I3UDA-PESTA, 28 Ianuarle.- 1177 lu- erAtoA din fabrica de arme aú reintrat in ateliere ; greva e consideratl ca termi- natii; 300 lucrAtori earl nu aa volt sA reia lucrul Eta fost depärtatl.

VIENA, 28 Ianuarie.-Subscritiunde la imprumutul bulgar 1892 intrec de mai multe orl suraa emisa In acest moment.

ROMA, 28 Ianuarie.-Masurile profilac- tice luate In Noembre trecut contra pro- venientelor Porturilor franceze a fost din no0 puse in, vigoare ; intrarea a obiecte- lor nespilate e opritl, atat pe uscat eat

pe mare, dadt aceste obiecte nu sunt desinfectate ; oblectele de pat suat cu to- tal oprite.

-411144-44044---

DIN VI ATA Prietenului met J. C. 13ähiceseu

Din patimile i durerile altora, invétAm multe".

(Urmare). Pare-eä iml este inima brumata de

atatea necazurl ce Yoder, in cat nu Ohl ce se mal mä fac. Vezt bine cat sunt de abAtut i cand te gandeeti cA numat ea e de vial, ea e causa aeestor suparfirl Ad fat Intrerupse Oral cevantelor i ochil lAcritmarli numal .de cat. Apol continua. :

A ! dar ce se zic, and din cap A im- preunandu'el mainele, tu m cunoati mat bine ; cat de malt am tinut la ea, fiind-cA o iubeam i o adoram la nebu- nie. Si acum te Intreb pe tine : nu vezi in mine mu! datoriel pe fruntea mea nu stet scris devotamentul i acrificie ?... -Al dreptate, il raspunsel e, asa 'este. - Am crezut, ci tot ce faceam pentru dinsa, iml va resplAti prin amoral ei ; cA etterifieide mele vor fi recompenaate printeo dragoste. Dar vale cat m'am ineelat, caci 'ml-a fog dat s trnpärtaaese sinceritatea mea cu desannigirea cea maI crudg. A- ceastä fernee CU chipal et ispititor , mi-a turburat intreaga mea simtire, aducandu- ma in garea aceastä de plans" in care ero5 aflu ;... da de plans, repeta ineä odata, fiind-el a turnat otrava dragostel in An- gels mea, rAsvrAtindu-m Altar in po- triva propriel mele fir!. Amoral tnfl, dra- care na'a crescut, care s'a ncäjit atata goatee mea netarmarita, care am hränit'o vreme eu mine, farl ajung sl m fac

mare. (Va urma) atata vreme, numal i nurnal pentru ea, Gh Paulian. a fost la unna unnelor jucAria ambitia- :

neI cele mai josnice; care o acopere de ' sua ai Laing jos. De nimica nu a tinut seanaä, pe nirnenl nu a respectat iu viata el, ftind-ca, a fog lipsitä de rusine. Ce

Or se cante eeva la plan, primea CU cea mal mare pliteere, cochetand ea el late una. Pricepl tu bine, hicrunle nu puteaA merge mat departe. Imi vAzusem pozitiu- nea umilA In care ajunsesem, cazusem prea joy Iii ochil acelela, pe care o ridi- casem In slAvile cerulut cu dragostea mea nevinovatA. It bätea joe de mine %can- du'ml tot feln1 de mizeril, flind-el 'NA aflase pasiunea mea pentru dinsa. A ! dar n'am mat putut s maI sufr

,

era destal, prea desalt). incl. Si via% bani eu ne- miluita am cheltuit, IndopAnd nesätioa- sele el pofte care nu maI avelea mur- gini. Limed el grozav, toaletele el nein- trecute, m'ati costat bani, bent 0 jar bani, rninandu-m eu desAvtraire, OA al mar- turisesc cA am ramas slrac. M'am ltisat pe mine A laam dat total el, Da ! to- tal - AI facia reA, Il intrerupseia ea. rl rebnia ä faA tot posibilul sti o dal ui- tärel. - Aaa este, imi spume el oftand lung de tot '; al dreptate, dar vezi tu, par' ea cram fermecat de frumuseta A. Oare In- tregi aedeam langO ea privind-o i m gandeam singur, cum a facet natura ochil äatia i obrajl aea de frumoal. Potl tu sä zicI eit nu e frurnoasä ?... cred el nu. -E frumoasa, n'am ce zice, dar fru- museta a fost altoitä pe un teren pitelitos, ziseiti ea. - In sfirait, continul el mal departe, a trebuit sA desehid ochil bine, inainte de

eadea in fundul prApastiel. M'am opnt toemai pe marginile ei, 0 am rupt cu de- sävertare ori-ce relatiune ce am avut eu densa. In urma unor explicatiunI, ce am avut chiar astazi, i-am spas' ultimul adio" 0 am plecat plin de supitrare, de care, nu mi-a trecut niel acuma. - Bine a facet, II zisel et, stringen- du-1 manta

Da ! bine am Meat, raspunse el in- cet gAnditor, ceea ce regret amar de tot, e eft tocmal acuma, aea, de tarziA, vAd gmaala pe care am faptuit-o de atata vre- me, iubind-o A gAndindu-mil, numai la ea. De acum Inainte, tineretea mea e veste- jita, ea nu va mai inflon niel odatA. Bru- ma dragostel a stream total. Val de sär- mana mar)* care fai pusese toate speran- tele in mine, unicul el copil. Ce va zice maine, cand va afia, cä copilul el a In- aelat spetantele pe care le Wise in firea mea coruptit, de medial In care am trait

tritesc hide Cltä desnAdejde trelaue sä o euprindl, nand va afla starea paeltoasa in care ma gäiseac. Cam blnuisie ea ceva, si toate scrisorele se termina cu cuvintele: Alexandre, mamd, fl cuminte. Fi cumin- te, 11 cuminte, zise el &tad din cap ; acum e prea terzia. ; m simt imbittritnit ina- inte de vreme i acest prea tArzia." imI reaminteate timpul pe care l'am perdut de geaba eu dens; veclnic eu densa, eu o femee coruptl, de care trebue sä acuzArn societatea, fiind ca ea are oamenit pe earl

meritä. Coruptiunea, desfraul, e Wit intr'ensa. A ! clacl s'ar putea sä sé re- medieze aceastä coruptiune personificatit

botezatä eu numele de Societate"... Da, ai mare va fi acela, care ar putea educe vre-o indreptare moravurilor decitzute, obiceiurilor declasate. Aci tAcu, Wand caeal educe ceva aminte,

Ultimele cuvinte, care cuprindeaa malt de tot, fora spuse, tare de tot, cu tonal omuluI batjocorit A Invinovätit. 1ml pll- cea cum vorbeete, cAcl vorbele lui eraa duld de tot. MA insufletise A pa mine, in cat la cuvintarea lul parcA luasem

parte, arunand lariat necinstel, pe fe- eca care ne farmecA, dar ne märginea-

te ; pe femeea care ne inaltä prin lubire, dar ne zdrobeete.

Ce o sä ziel mama, ce o sä ziel mama, când va ate noroiul in care m'am tävälit, zise el isbindu-se peste coapsä cu mana.

Cate-va momeute, ramase pe ganduri, apol, de odatit se sculä repede in picioare, zicand cu glas tare A inaltAnd din amen ; - f-am nscinstit numele i onoarea el. Da, am necinstit numele i onoarea uneI femel bAtrAn'e mai repeal, el Incg, odatä,

vrei mal malt ?... chi; r barbatulul el, i a dat lovitura de moarte : purtarile ei ne- corecte i necinstea, care planl de multa vreme, a Ingropat de viA, pe acela care'l dedese nume i bard. Bietul om, in cc stare ajunsese. I-a iertat multe, dar multe de tot. PALA cand odata prinzand'o cu un sub-locotenent de Cavalerie, dat moartea cea mal frumotaiii; prin lauda- num, pe cand ea conducea pe canalie" afara, dandu'l ultimul sarutat pe treptde Karel. Incbipueete-I ce nerueinare, ce ne- ruainare din partea unel agf,1 de fernel, care perkronifma desfranarea ajund In a- pogeul eI. Vezl tu, Nicule, iml zise el eu o voce plinä de sigurantl, 'data pe care o ducea In cele din urma, m'a fleet sat bantam o sehimbare radicalä in purtarea

r, el. Nu putea s se reetrangl In zidurile easel sale A siVal ingrijeascl copila care

. are trebuinta de crestere, de instructiune Inchipueate-1 tu acuma, clue cresc copil in lame. Am observat el-I placea foarte mull anturagiul i cochetaride pe care le fame la seratele :muzieale de &timbal seara, tu aloanele Doamnel &lea P.... OrI de cate orI, era rugatii de vre un

.1=11111111

INFLiiiirE STIR! DIN TARF.

Temperatura Obeervatiunea easel A. ittenu et C-srsie, opticiaui, Calea Vic- toria! 83, pe eta de 29 Ianuarie 1893.

Miesul Mantra -4 6 - 7 ore dimlneata . . . 4

Amiael -I- 1 Inaltimea barometricA . 757 &area ceralul ; Inorat

. 3

gentul Marinescu Gheorghe i pe caporalul Radulescu Raitan.

Am vrea cand vor inceta oare aceste slbaticil ale ofiterilor ?

Se face atata paradl de vorbl eu cul- tura ofiterilor noatri i cu toate acestea purtarea lor cu inferiorlI ne dovedeate toemal contrariul.

Nu vroim sä aeuzärn intreg corpul o- fiterese de asemenea barbaril, totuA ar trebua credern, ea lia0A ofiteril sä t- rue pentru starpirea acestui barbar obi- cei care degradeazia institutiunea ar- matel.

* .

Zilele trecute la epitalul militar cen- tral D. doctor Demostene, profesor de medicina operatorie la facultate A vial Ferviciilor chirurgicale ale armatei, asis- tat de doctoril Calinescu ai Mendonida a facut o operatie din cele mal interesante la un soldat care suferea de hernie (vl- tAnalturä).

Cu toate cl operatiunea este una diu cele mal serioase, cäel necesita desehide . rea pantecelul sol datulut, dupli treI pan- samente e pe deplin vindecat.

, m

Aflaan ea, comandantul companiel a XI-a din reghnentul V f (Mihaia Brava° bate

1

soldatil In chip ingrozitor. Lisle traeute a IWO la chiar fate soldatilor pe ser-

Duel seat* 1 Februarie, soaietatea me- seriaeilor de incaltäminte va da un mare bal deechis In sale teatralul Dacia in fo- losul fondului filantropic.

. I *

0/11 STREINETATE La Roubaix in Franta, localitate in care

sacialiatii aä cucerit consilial comunal, sat tinut zilele trecute un congres regio- nal socialist ai in care s'ati luat urml- toarele resolutiunl

Constituirea uneI federatiunl regionale al clrel sediti va fi la Lille. Fie-care mem- bru aderent la partidul muncitor va plati o cotisatiune de 2 centime pe Isptämana, pentru propagandä ;

Organizarea propagandel la tar% prin distribuirea gratuitä a ziarelor socialiste, broeurl speciale i a unel broeurl serisl tri dialectal fie &trill canton ;

Crearea In fie 'care comunä a until co- mitet zis al presel, insärcinat ' cu distri- buirea de broauri, ziare i organizarea conferintelor ;

Punerea in stadia a diverselor Imbuni- tätirl de adus legeI asupra consilielor de prud' hommes.

Deputatul national liberal, Knebel, a ce- rut in Dieta prusiantt adancirea Rinulul

darmil judetenl i eel comunall sä fie o deose bi re.

D. general Lahovary deelarä cä mi- nisterul primeete acest amendament.

Se voteaza amendamentul D-lul Stolo- jan ; apoI articolele 18, 19, 20, 21, 22 A 23.

La art. 24,

ast-fel ea navigatiunea maritimä sit fie posibila pe west fluvi.

Ministrul lucramilor publice a respuns ch antreprenorlI de constructimni fluviale din Coblez at. fost Jnsärcinatl a stadia dificultätile technice A conditiunile finan- ciare ale acesteI antreprise. Cea mal mare dificultate de fapt e Olanda care este in- teresatl in cestiune. Da la Colonia i pänä la frontiera olandezti s'a obtinut deja o adAncire a fluviulul inert cu 3 metri. 0- landa n'are intentiunea de a adanci flu- vial de la frontierä pänä la imbueltura de cat cu 2 in. 70. Va fi foarte grea de a se ajunge la adancimea necesarl de 5 na.

File rupte din Album Nu divulgatl scopurile voasire, dui ne-

reuAnd, sit nu fitI expuA la risul lumel. Psittacus

Societatea ar fi un lueru plOcut, dacA ne-am interesa unil de

L .Michelet

!aim, pururea pe acer cari ne admit* dar nu lubim tot-d'auta, pe acel pe carl

adminim. La Bochefoucauld

OrI ce eroare este intemeiatä pu un a- devär de care se abuzeaza.

Ernest Hélio ** *

Un ultim Gavin* O fila ruptä din albumul lul Faicala. : - Trei lucruri nu trebue sd faci îz

viagi :

trebue ad eurgi zapada, ftind-cd la urma urmef se topeste de la sine.

.Nu trebue sd dai fetelor un bdrbat, fi- ind-cd la urma urrnei si-1 iaü singure.

Nu treldie sd-fi iei un medic, flind-cd omul la urma urmei moare i färd el.

Desbaterik arlaifientare CAMERA

5'edinfa de la 29 lanuarie 1893 Sedinta kre deschide la ora 1 jum. aub preA-

dentia D-lul general Gh. Manu Prezenti 105 deputatl. Se fac formalitatile obicinuite. Se depune dosarul alegereI colegiului II

de Prahova. D. An. Stclojan se plange in contra

destrAbalärel de la Wale ferate (vii apro- bari, aplauze).

D. Lascar Catargiu, cere hartille cu care e Inarmat D. Stolojan, spre a rIn- dui o anchetl.

Se voteazA Mel niel o discutie art. 7 A cele urmatoare panel la art, 14.

D. Al Lahovary, propane ca acest ar- ticol sa fie inlocuit cu altuf care sä sputa numat eä in fie care comunä sä se infi- inteze cate un post de jandarmi.

Modificat putin de cAtre comitetul de- legatilor, acest amendament se voteazl.

D. An. Stolajan, la art. 15, propune un amendament prin care se hotärfiete ea inspectorul general sit fie un colonel, iar nu un general cum spune proiectul ga- ve rnulu I.

Se pane la vot eu bile, A se respinge eu 69 bile negre, fiinra 36 albe, pentru.

Se voteaza. art. 15. La art. 16 care dä voe prefectilor

subprefeAilor sä concentreze pe jandarml, se propane mat multe afnendamente care tind a lua aceastat putere din mana lor.

Toate amendamentele se resping. Articolele .16 A 17 se voteazit. La art. 18, D. Stolojan. propane un a- ndament prin care se eere ca intro jail-,

cere cuvintul D. C. I. Stoi- cescu spre a propane un araendament pentru a se inlocui In ultimul aliniat cu- vintul sub-prefect," cu acel de neäpitan."

Amendamentul se respinge, iar articolul se voteazä.

Se voteazA asemenea articolele 25 A 26, 27 A 28.

D. C. 1. Stoicescu, propane un amen- dament la art. 29, in sense! cä jurtimmn- tul jandarinilor al fie fäcut clupti formula obicinuitä, iar nu sit jure credinta filer lor.

Amendamental se respinge, iar articolul se voteaza.

Se voteaza, asemenea articolele 30 ei cele "urmatoare, pänä la 36, care trece amendat in sensul ea toti jandarmil desti- natl a fi 06101, sä primeascl call de la Stet.

Articolele 37, 38, 39, 40, 41 se voteazA nemodificate.

La art. 42 D. N. Yoinoe cere ea jan- darmiI M. fie plAtitl de stat.

Amendamentul se respinge. Se voteazA articolele urnattoare pitnä la 60.

La ora 6 A jum. eedinta se prelungeAe spre a se vota intreaga lege.

SENATUL Minfa de la 29 Ianuarie 1893

Sedinta se desehide la orele 3 A jurnAtate sub preeedentia D-lul Gh. 'Cantacuzino.

Prezentl 89 senatorl. Se fac formalitatile obiclnuite. La Anna Jianu propune el din cauza

serbltorilor, Senatul sä ia vacantä pänä Mercurl.

Dusä o discutie care provoacl o mare ilaritate, Senatul admite cu 48 voturi con- tra 26, propunerea D-lui Jianu.

Sedinta se ridicl la ora 4.

Petreceri intime No. 10 *aradi

Prima parte e un fel de socoteall Ce cu densa searnAll dal de tirguiall. Dou meater printre toate se stre -

coarl ;

larl total inteo baneä e comoarä.

soinpunea euvinteffor pätrate. No. 8. S U D

R A D A R

No. 9. TURC URAL RAZE CLE I

Ad deslegat ambele probleme: An Xenomorist,-Budala de la Icoanii,

-Ion C. Ionescu,-Nita al bAbachi,- un balat de prävälie (BacureAt),- Un gäll- tean,--eBordeea (IaA), Pepelea (Badva) A Manta din Buz.

Aft deslegat numai problema E. 8. Fetele din Popanan,-Rolica Vladoianu Bedros ? (T -Ocna),--Pribeagu (T.-Se-

verin).-Un dascai de sat (Covarlal). Ái deslegat numai problema .No. 9. Habaraia, politicä 0-Tdenski junior

(T.-Oena)-BAetii din Dorohoia a7-0. Aghi- ter Sabes (Dorohoill) D-ra Eleonora Coutely (Cratoe a).- George D. Dobeoviel (Barlad). (Buzt)-Laa cO, Aia eA (Galatz),-Calu

Nicolae Enache Diciuleseu .a

alb §i Baron Ladis Capri (13ucureat1).

Peftag Baron Ladis Capri : Cu eca mare plAcere, dar ceva mal tarzia.

Note Deslegleile trebaese trimise D-lui Sftnx la redactia noastrl.

Sf mx .444.A.VM4444444,.44- -

Ida scum §i depe§a cifratä a mi- nistrului plenipotentiar rusesc, D. Hitrowo, cu data de 16 Februarie 1888, adresatä ministrulul de ex- terne' din Petersburg :

Pn de o pldcutd datorie a incunostiinfa pe 'Excelenfa Voastra, cd colonelul Sub- botin in urma activitdfii si a cunostinfelor sale speciale, a oblinut u,z sumces desdvdrsit. Profit de aceasti ooazie spre atrage mtentiunea Excelentel Voastri, asupra ofiterilor N. fi N., earl aü dat proposal lor concurs toturor demersurilor colonelului Subbotin. Cred eh ar fi de dorit ca numitil °Merl pe ing altele ea fie decoratl eu ordioolStanislavpentru pre- tioasele lor servicil.

In ce prive§te pe inglneril ata§atY pe langa eolonelul Subbotin, earl travestitil in lucratori i iconarl, aft facut un studit tehnic desavir§it Im- prejurul fortificapor, colonelul Sub- botin a' facut un raport anAnuntit direetorulul diviziel de r6zboitt de la manrenle stat major, generalului Feld-

atentiunei bine. voiloare a Excelentei voostre recompensarea ofiterilor re. mini, V6 ro si m incunofti- intati despise hotirlrile pe earl le veti lua.

Alteptam sg, vedem ce va face guvernul fa ou aceastä §tire gray&

Ne prindem, ca in loc de a face o cercetare minutioasä, §i a da de gol pe tradatori, dad, sunt, guvernul se va gabi a da o desmintire for- malk prin Monitorul

Fortificatiile Capitalel tridate Eatci dou acte diPlomatice pe cari

le publicd aficiosul Svobodat c4n Sofia in priviNct traddrit tutulor planurilor

Ministrul de externe din Petersburg, cu data de 18 Iunie4887, aolreseazd urnatoarect depe$ leptiunei ruseA din Bucumti :

.Primul adjutant, Nicolae Obrocev, m' a incunbstiintat. ea' minisirvil Ole riz- boiü a insincinat pe colonelul de stet major Dean Subbotini si ia o copie de pe fortificapile romine i de pe luaririle co mal urnmazi xi se facia.

Colonelul Subbotin a prima instrugiuni ca sd studieze nn numai planurile exterioare ale forturilor, ci chiar fi aranjamentul lor interior, pre- rum si modal awn sunt afezate tunurile i despre toate aceste sa se facd un raport amaunfit marelui stat major.

In consecinfd ro,q pe Excelenfa VoaRtrd,, sd dafi tot concursul posibil pentru plinirea misianei colonelului Subbotin.

Totodatd re incunostiintez, cd coio- nelul Subbotin va trebui siá fif- gureze in fate lumel oficiale Gui atafat militar in Bucuresti si Bed- grad, despre care yeti face toate fornialit4i . file obkinuite.

-114111111114.--

Alaltlerl D. I. Velan, intern la spitalul Coltea, a depus primul doe- torat in medicina'cu un succes strg.- lucit.

D-sa a fost via felicitat din par- tea juriului examinato compus din

dri. Petrini-Paul, Petrini-Galatl Grigorescu.

Celebra tragedianä Sarah Bern- hardt va veni peste cate-va zile In Capitalä i va da o serie de 16 re- presentatil.

Asearl tftrzia, inainte de a se ri- dica 12edinta, s'at discutat titiurile D-lui deputat N. Fleva.

Alegerea din P1oe§t1 a fost vali- datä, färä multä discutie. Multl con- servatorl 1ahovari§t1 ali votat insA contra validirel.

Moftul Bolmdn, a canal aparitie am a- nuntat'o, catigat deja nn loc de frunte in presa romanä,

Din No. 1 nu se mal ,gäseate aproape niel un exemplar ; iar din No. 2, care a apärut alaltä-ieri, abia se mal gäsesc ate- va exemplare.

No. 3, cu un sumar bogat A variat, va apare probabil maine.

Mime telegrame BERLIN, 28 Ianuarie.-Comisiunea de

aplicare a regulamentulul CameriI a ho- tärit in unanimitate sä propuie autori- zarea de unnärire in contra D-lai Norths, deputat i directorul bAncil din Strasburg, pe.ntru acte frauduloase.

PARIS, 29 Ianuariea-Ministrul de rez- bel a declarat comisiunil armatel cä va mentine prolectul D-lui de Freycinet asu- pra cadrelor, dar eu oare carl El a cent ca. acest proiect sA fie votat Inaintea sfIraitalui legislatarl.

MARBLE CIRO ITALIAN Director proprietar Cesar Sidon

Sdmbdtd 30 I anuarie 1893 Mare reprezentaliune

Trapez dubhi volant executat de surorile Ana;'.0 Leontine.

Miss llarieta, alareata, grotese si perforce. Cele 3 caricaturl pe cal, de mister Beketov. Pasteli echilibrist pe picioare cu un boloboc

si o mesa. Pose Academice executate de D. Bono si mi-

en]. Jean Licinsck. "

Intrarea .cornica, a clovallor muzioall fratl Be- zano care data din mal multe instrumente.

Salto-Mortal pe cal de D. Francesco SidoIi neintrecutul salto-mortaiist.

Dansul Plorilor, executat de corpul de Balet Miss Adelina cea dinteal gimnastica a pre-

sentulul. Jokeiul englez pe doul cal Ma sea :de D.

Cesar Sidoli. Intrarea comicA a clovnilor Dio si August.-N *coala fnalta Tandem cu 3 cal, executat de

D. Jean. Fr* E cil si Alfredo ca concertist pe o scarA

tinut& pe picioare. Intrare comic& pe picioroange de lemne de

3 metri inaltime; la flue primblare In trisura trasa de 3 porcl.

Cadril Tandem de 4 Domnl si 8 cal. Duminecd 2 marl repreeentatiuni.

Cu stim a Director-proprietar, Cesar Side''',

liii stadard la medicinit doreAe a da

Un WEL meditatiunl pentru liceu a e adresa : L. Campineaau Fundatura Spi-

taluluf 3.

SAMRATA 30 TANUARTE 1893

Casa de Sehimb MERCURUL ROWN IMCHAIL EL. NAHM1AS BuciNreling Strada SmArdang ,I5

In fata laterala a Banc,i Nationale, partea despre Pogcl, aldturi cu case de bancd a d-lia; Chr. 1. Zerlendi

CuD3pI. i vinde tot felul, de ante publice, bonürl, actiunl, lozurt permise romane al streine, sconteaza ' cupbane fg face ore-co schimb de monezi.

Imprumuturl de banl pe depeeite de efecte i tozurl. Carmel pet mina de 29 lartuarle 1893

411111111.111111111111.amelkamons

4°/0 Renta amortisabill ... .. . n 0

10 Imprurnutul comunal 1883 . . 6 a 1890 . . . 50/0 Scrisrurl funciar: rurale 50/0 n 0, urbane 60/o urbane de leaf 60/0 Obligatiunl de Stet (Cony. Rurale)

Florin' val. austriaca Marcl germane Rubl e bartie

83 50 84 25 98 25 99 - 90 - 90 75 90 50 91 50 96 - 96 50 91 25 92 - 81 25 82 -

102 102 75 2 09 2 12 1 23 1 25 2 5 2 62

Mutual 5 lel pe an. - Oracine poate cere im nnalar de probe du, ziaeulnostru financiar, intitulat »Mercurul DelmAnor care publica cursul i listele de trage 1 aa swat ale tuturor bonurilor i lozurilor Romane i streine i imediat, se va tri- mete gratis gi frozeo in toata tara.

Abonamentul anual pentru teat& pera costá mime' 5 lel. El so plateete inainte In tibibre, marcl sail mandate postale. Domnit abonatl participa gratuit la mat multe premil impor- tante prevazute in ziar. Apare de 2 orl pe luna Tot-d'o-date. acest ziaa este un sfatuitor sincer ei impartial pentru orlce &need de finanee el comerciii. se adresa la case de schimb ullterodrul Roimfinoli Bitcureetla Strada Smardan No. 15.

1,704.1.111..00100.01/111410.111.1.1,

Bursa din streinPitate Bursa din Viena

. De la 29 Ianuarie 1893. Florini Napeleonul 9.615 Imperialul . . . - L7vra turcececa 10 84 Arg C. Pap . 100a., Ruble 125.50 Anstalt 325 15 Renta perp. austr 98.90

aur 117.80 aur ungara 115 argint austr 98 50

Sohimb asupra Londret . . 121 40 Parisulul . . 48.20 n n Berlinulul. . . 59.35 e n

n e Amsterdam. ;100.40 . ,, BeigieL . . . 48 05

Rene' . . . . 4-6.20 Teildinta,

IL3messa din Tierlin De la 29 lanuarie 1893. Marc!

Napoleonul 9186..2706

Renta R. aur 50/0 C. F. R. 18043.-40

R. aur 4 0/0 Imprum. municipal Bucureet1 97 40 Rubia 212 20 thscento 10 - Schwab asupra Londrel . . . 20 35

Parisulul. . . 80.95 Amsterdam. 168.90 Vienel. . . . 160-

a 1Belgiel . . 8707..0905

Italiel . TeLinta. .

welafferemelaaloweesommr*

Irlarsa din Paris Do la 29 lanuarie 1893. Francl

Renta franc. 02 la suta. . . 106 52 . 97 95 . 100-

91 50 . 96.06 . 61 03 320-, 584 37 500 - 92.87

. 25 145

.205.62 . 206.50 .121.84

4 %2

e 3 a ,, R. aur 5

Italiana Ungar% 5 . .

Ext. Esp . . . Impaum. grecese Baba otomana Datoria unit Egipt Loturl turceetl Cee &supra Londrel . . .

Schimb asupra Vienel . Ameterdam BerIlnulul .

. .

. . Tendinta

..Iutt-sze din Londra De la 29 lanuarie 1893.. L. St.

Noul com. englez 99'he Bence roman). 66/4 Schimbul asupra Parisulul . . 25.31

Berlin. . . 20.53 Amstedarm . 12.03

JILlu"rsa Paris (Haley) De la 29 Ianuarie 1893. Franc!

. 97.97

n

. .

. . .

Renta franc 3 °/o . itabani

Balm otomana . 0

Tendinta .13uarsa din Irranefort

De la 29 lanuarle 1893 Wire! Renta R. aur 5% 98 80

n n Plo . 84.60

. 585.62

COYSUMATIE MARE

gme CALITATE UNICA.

1 Man 9-el Coloniale este comp= mime' 0 urinal din soind de,CE1111:1R1 NEGE..3 e cad dait ',lawn,. eta mat phiceta gustulul 0 cut real foloeitare .

. din punutl de vedere al hygiene'. .,, .. Credarciane principiulat pe tare rl a *kit In tabrioarea OfItsbozgatelor cede, deed A,

preatclere celitittel Intintea preatial, saornpanis COLON14LA. nu pebreace de at ,,, Ceeturtde o rupoieritate esevnionakt. ,i,

A

7 Cutta de $00 grame : 8 frareet Id, 150 , : 3 franc!

Deposit general la Paris, Avenue de POPÉRI,1413 IN 'MATE 0114113.1

PRINCIPALLII COMSTk":1411

eat

NOTA.7- ConstuasteriT trebue, peutru a nu ceu' p fie-eeve Nee

earaeeie Unirel Fab:ticantiler, Backdate reattaoreate de tallitate paid. etdm eel .Aterettr. IIWYMMitiOnNefelegfatiirMIVAV.AMCSINPAIIIIIIIMPSESIMMORMINAritzAlikt4001,31.

- Perlele de Santa! ale - D-rului Clertan, preparate conform unui lorocedeu

A apc,tbat de catra Academia de MedicinA din Paris, q ,- conpn Esentá aura subt un Inveliegelatinos subfire, transparent cu totul solubil i digestiv. Ele posedii o dicacite lne ercatA In contra inflame-

. tiunilor satLcatareler *ice udului, In contra InfierbintdeT scurgerilor recente sad, cronlee ce se vindecli In putine dile fart a lase arm e supAsAtoare. Perlele de Santa! Clertan se pot administra In bate peri6dele blenora gieT.

' Santalul Clertan nu respandete miros, nu produce lad o turburare In funclia- nile digestive contrariu preparattunilor Intrebuinfate Mona adt. Prin preful eel mie,

a el este accesibil tutulor pungelor. Trebue.cil sa se Incrediaaeze c sticlup Oda Intea- devar semnAtura D-ruluT Clectan. 0 instructie e alaturata. Se vAnde cu de mammal .

PERLE ESEIVri PURA

SANTAL *WO..

'

cAtii T I GI-

Fac reclama 'n poesie Cu tramvayul sat venitl De voiti. incaltaiminte Ca la nol nu mal gitsiti 1 I

II Fie ca eftinatate Fie chiar ca fason. ConcurAm strinatatea Ne cunoaate dupit svon.

HI

De vhzazare sai do inchiiat

Una pereche case compuse din nou incAperl pivnitA, cute spatioasA, aproaPe de Cimegiil Bulevardul Eli- sabeta, de la Sf. Gheorghe. Informatil la G. Maineseu de la 11-5 p. rn. Ministrul de Resboit, Directia IL

I. George retgue: massagi6 dui:A prescriptiuni meda cale in stabilimentul de hidrotera- pat din strada Vestel No. 6. 0 la doraiciliul bolnavilor.

0.0.../..ernmafrira. IF......

11-11 AI "ffl nqtrnta

a 6 elase gimnasiale cauta o

meditatie in familie in schim- bul intretinerei. Doritoril se pot adresa subinitialele U A. 112, &lea Grivitei.

,,! tgrNAV

SOCIETA TEA DE

DWI artificial si Cumin do la Cotrora Capttal social Lei 1.600,900 fleplIn ramp

Mama eland 81 S'arede lEr,aannotello (Casele Maier Mieu)

,t

Tate, Statnete, 'Van, Meth/Jamie i Sobe de portelan albe 11 co Ilorate

rq;,.5 14:6"__10^7 5,"

wir-vg,

Butxrefti,- Calea Victoriell, 72- Bucwrcei (lauga Magasinul Djaburov)

'Singurul magasin in tarit care vinde eftin. Piane, Pianine, Note 0 Instrumente musi-, eale. SymphoMoane, Aristoane, Phönixe, Victoria, etc. Papeterie. Jucaril pentru m- ph. Artieole de artA fantasie.

7411 ,` 23` ,71====',

MAGASINTIL

o ns evatort old

4,,,oitt trti Capsule Guyot

De chevreau de dame ghete Vind cu cincl-spre-zece lel ;

Iar cu tocurt Louis XV cochete Sant mai scumpe cu doul

IV De voiti de ghems solide (ort de patine) Vi le dail cu noua lel

'alte ;ail cam de sylphide Nu mat scump de zece lei.

V

De eopil domniaoare Nol facem or cum doriti Ghete, diverse fasoane SA va 'ncredintati, poftitt.

VI De voiti comande-a face Nu, mat deal nicl un acont, De ,vedeti ca nu v place Le lasatl in me cont.

VII. Dace ciucl dintr'amatoare S'ar uni a comanda, Cate-un let la fie care Ca rabat ea 'I ae scadea.

VIII Faceti. svon dar una l'alta

In grupe venitl Not e'acasit trimitem Un bilet claca ne scritf.

Al t se

luate inainto de masa pot Inlocta apa de gudron In contra bólelot

de ptept potolesc In pupil timp tusea cep war Inver§unata. Fie-care sticlup confine aat Oct de capsule albe pe cart e tiparit numele anventatoruluT. Tratamentul guturaiurilor ya- cht neglijate, al bronaitelor cronice, ni eatarelor, al astmelor prin Cupsulele Guyot, costa abia panA la cincTspresleee banT pe Acesae capsule se vInd In eea on! mare parte din farmaciT din töte ai stunt preparate In 10, rue Jacob, Paris, In Casa L. Frore, care a obtinut cele tnalte re- compense, MedaliT de aur, la exposifille inter- commie din Amsteraam, Syaney, Paris, eta,

Fade; dieletat 3 lee

Persönele CAPRI NO00

PILULELE DOCTORULUI

DEIIALTT DIN PARIft

nu carat' a se purge, atunci eand ele simt seas% Itrebuinti. Nn tem neci de desgust neei de obosdli, pentru contrariu eelor alte purga- itive, acesta nu operézii bine decal eand este In- :sotit de art lama mäneare $i de eifiutud in

2, tare, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie care a, siege, pentru a se purge, cea mâncarea

e can ti convin mai bale, dupe oceupatiunile sole. Obosila purgatiunel rand annulatil

prin effectul linnet alimentatiuni, les- , ne se hotarales eaten a repeta

purgativul ori de cite Odeste ° ,

Uinta. 5P.42F.50

Dr. Elappaperi MEDIC DE CORI

- Dupit t ant de practica in Spitalul de copil, s'a ,..tabilit in capitala. a ,

Examineaza doicl 91 face analiza can- ;.' _ ,-

tativa al laptelul lor cu instramente ape- ' Se gAsqte la toate Magasinurile principale de vinmi eV \ 4. ,

ciale. '

Strada Academiet 2 (case Dr. Steinerg'; Consultatinni 4-6 p. In.

,7

SO Ma a faring go grub! ,r

on

e 1

Mare Depod de DuIceten streine !pi fabricele nossitre 3.

Specialitate de bombonerie, rahaturi si halvale. Asortiment de chocolaterie de toate Figura de ehocolatd pentru eadouri. Artkole eoloniale pn9duse orientale de tot felul.

Itinuri din vine cele marenumite. Liqueruri streine 0 indigene.

Mastica de Lilo Rugana. pe Onor. Public a ne visita spre a se

convinge di eftinatatea pretului calitatea furilor.

Frain Andisaadis Str. Lipscani 80, Piata. Sf. Gheorghe-Not

D-na Ana carturareasa care ghiceate trecutul, prezentul

viitorul, locueate strada Roe mana No. 140 in curte.

Et.

GRAND& VINS DE- CHAMPAGNE

HEIDSIECK REIMS Can& fondat& la 1785 REIMS

arilisori tic la 1818 a S. waratttlai Germaaici

Monopole Monopole Kee tlxn

D i f bricel de ine m n e In bate farmacille principale.- Cu ridicata . Casa FREW', 19, RUE JACOS, ,Paius, 9i la irect tmea a

delicatesse, Confiserie precum Hotelarile 0 Res- tanrantele de Madill ordin.

Representant, VICTOR KEBESCH 3ucuresci,-1 Mr. Academia, 1-Buoureaci

p rIncipalil droghiett Pretad sticlutei S -L 50 B. afli1 in calea Ca1Ara9ilor No. 115. Adresa,: 'loan Rudeann, farmacist. Tecuci.vaaea 4 ° - '

'- ea-"e'rla '1 ',.4*-

.-EadaPAMMINIa.

LUTHER Braullscimul Germania

Cea mai important& fa- brie& din .continent de ma- One de morarie cu Lip&

cu.,.abur1, ma.,:ine de clan- J. tat. cilindre, burate, plane devise sgratis.

htudii, pianuri de- ¡ vise gratis,

Representant general Minh ItIESSEL

Ingineal-aonetanotorl Str, Strarogaeleass I

Bucuie0

'

a ,

,aka, ;".

'

. aaaa earagat -

r Zar. .1f:a 11 44

'

"4,.

>

.11

il

PLUM% DIWOSIT de ILISINE de,CUSUT. patent singer perectionat Premiate toate expositinnile ca primele made& diplome de moue, - Repstatiune. Univer-

ca neintrecute soliditate, luerare eleganad.-peste 5 miliene buclit1 suet ireintrebuintare.

Col mai maro,DEPOSIT ronumitolor volocipado de Siguanta AD carl sunt cele mat bane velocipede din lame Cotstreatiuxe ttentrautd Eleganiti

Lt Vab Compiectig/ Mars 'war Cea mai mare solulztat e .

Ceeeti cataiogul ttestru austrat pe 1892, pc care/ trimitem gratis feancoa-Deposital gene- ral sateatal la:

:fr. Bernhard D. Zisman Bäiie Eforiei,--Bucure*ti, pe Butevardul Elizabeta valo polvimr.

Insegsfins SA on se sentlunde .Deptoultel enamel le eAsselis DA SOMMER. Dri-ece 'ooreependenlit sad velorl a& so adrinoze I SE

d7rit.. HARD D. ZiSMAN, In laállien Eforiel, Dueurepti. Et4gYer1,215.,,,je VEMIttUiliettpes.A. ,,,411.t.A.R;En1h,

unkbria de ferFallirica Com4" e.fectuearza

Sobe idillger,

higlanleo vi ventilabeare. Sobe Parigin

Mobile de Fer, instedatiuni,

practice econetnice, e Saar- ) care du reaaza tare.

Nap! .de Rote, aparate de fritpt de sistomele cat) uaai bane.

aname: Paturt, pentru caw, hot DE INCALZIRI C calorifere al. de V

tlavoara, Cuere Anal. spitale. ENTRALE prin ENTILATrUNI

lietto de,arta wet '14 Calea

; dimwit ; BrAila, r eeseu ; 'Tanya-

Efectueaza in scurt fop ori-ce obi DEPOSITE in Bueureatt, grade Donn

Victoriel 87, hotel Bulevard ; strada Lava' strada Mare ; Craiova, la d. Petrache Arid alagurele, la dr. Josef Foomehaner.

AMVPKVeMMPeletelmeee.4-

Fabrics Win TATIL" .441.1301L.E' ka< >I_ xamoN

Strada Via turu , 20

TaleffaMfaioalleat. r,t"

%SP 'El, ,;44, abV:.

9 BEMILTIVEALTIO

stint vindecate prin

T LEM

't- 4a, -.45, 4a.

VIRURILE 'RI LATE EFE YESCENTE de LITHINA

(Ie CH5 L E FS 01' E L LE PERDRIEL & Cis, Paris

qt.1,6 ' , ° AAW b 41,7 tIN

`ORIGINAL.V. de la CASA oaa re instaetanee BRSEGITEDITÄ

Modul

DE A DESTUPA -I- A se bap degetul

in inel. A se trage spre sine. A ridion, in urnui manapen- tre a desface cu dash& :liredopul

'

r

din nEnuls

10

FONI:34t.T.À 3.e3215

I 4

cUNOSCÁTORILOK pentrtt talitatea sa deticiósá.

AGENTI GENESALI PENTAD ROM.a511A

jOSEPHI 4!), LAPAIR, LA CRAIONA

~MIN _

Tipograa ilLodernim vgerif TAiso Stub,' Assiutiolc,"14

,3 :Z.

61 4 N

mememmommemomemPoiMMIM

a -egaaagaaaataigamma

Cel mat bun resultal ofera

1-Tc !,. curititoruk; de Poeumb

" poetament de leme

.e entru miecat mani

. .. ' ... '' it Mayfanth & C-nice

Vaitairatoare ee er, Me. Magine de Wet 1 - ,a sfecle, morl Dental crape ei mod de adrobit.

marl apeo;ale pentru obtinerea crupe- a ?,' ler de porumb fara Mina pentru nutretul '

`a caaor Keel, I de preeat cartofl. `a:,, Maiden de taiat pleava

tees de mama, de cal 10 de abur. ' Staramatort de turte oleioase,, onaaito I .,

,1 de nutrq eta .794 ; Ph. Meyfarth & C-ie fabrIc, de maeini

Taborstranee 76 ca soCiai.ztIaloaga gratis. Se cauta reprezentantl ';

.

' 'r''''"'"1,P.Q'v.ii4s41..;'aikafinCe V a z 4 '..k ' "0'

"r-17:7TaRELS'Ad. .*.A.Keliiiii=l+10.'1152.42r72.1401; A6_.e '

Compaula de Gaz din iliwuresoi aa. '17

Pentru a inlesni introducerea gazulul In locuinte particu'atre, a prävalil, biurourI, ateliers, fabricl, stabilimente, etc. Compania

Gazului are onoare de a aduce la cunoatinta Onor. Public, cti a luat decisiunea de a executa instalatiunt de gaz platibile tu-

t:, data cu gazul consumat in rate meneuale de lel 4, 6, 8, 10, 12, : .'" 14, 16, 18 ai 20 dupA valoarea mal mare saa mal mica a fie- : :. caret instalataunt in parte;

In urma platelor regulate acestor rate, instalatiunile respec- , Live devin prOprietatea d-lor abonatl.

Pentru instalatiunl de o valoare de : 1 de lel 50-150 se, va plati cate 4 lel pe luna Ana la achitare 2 , 100 -150 ,, .6 r r r 8 150-200 e 8 ii p » 4 n 200 ...-250 V V 10 . 5 250-800 12

tr It to . 6 300-850 14 ,, II r 7 850-400 16 r r r 8 400-450 18 . e n 9 , 450-500 r 20 0 If 0 Pentru ineta1atiun1 al chror cost va intreee muma de ,500 lel intelegerl speuiale se pot lua la directiunea Compauiel de Gaz.

Sperlizn el Onor. Public se va grabi a face us de aceastit In- semnata Inlesnire. Director, Tassaln.

,

fi