nutritia si nevoile nutritive
DESCRIPTION
pueriTRANSCRIPT
Conf.univ.dr.Amalia
Fagarasan
NUTRITIA SI NEVOILE NUTRITIVE
NUTRITIA
ŞTIINŢA CARE SE OCUPĂ CU SCHIMBURILE OPTIME
DINTRE ORGANISMUL VIU ŞI MEDIUL
ÎNCONJURĂTOR PRIN INTERMEDIUL FACTORILOR
NUTRITIVI (ALIMENTELE)
ALIMENTAŢIA ARE ROL PRIMORDIAL ÎN
MENŢINEREA SĂNĂTĂŢII
Obiective Menţinerea unei stări de sănătate fizică şi mentală
normală şi să permită o creştere şi dezvoltare optimă a copilului
Prevenirea pe termen lung a unor boli a căror apariţie poate fi influenţată de dietă: distrofia, obezitatea, alergiile alimentare, boala hipertensivă, boala ateromatoasă, diabetul zaharat, cancerul
Ocazional, în caz de boală, dieta poate să intervină prin regimuri specifice pe tipuri de patologii
Prevenirea pe termen lung a unor
boli
Epidemiologie
România
- studiu reprezentativ
- a dovedit că incidenţa obezităţii este de 40%
- locul al 3-lea în Europa privind incidenţa obezităţii
Factorii nutritivi sunt elemente structurale ale
alimentelor care îndeplinesc rol:
Energetic
Plastic
De biocatalizatori
NEVOI NUTRITIVE
Factorii nutritivi indispensabili sunt:
• APA
• PROTEINELE
• GLUCIDELE
• LIPIDELE
• MINERALE MAJORE SI OLIGOELEMENTE
• FIBRE MUSCULARE
• VITAMINELE
NEVOI ENERGETICE
Metabolismul energetic reprezintă totalitatea cheltuielilor
energetice din procesul producerii şi eliberării de energie
necesară funcţionării organismului.
La copil nevoile energetice sunt rezultatul urmatorilor factori:
Metabolism bazal
Menţinerea homeostaziei termice
Realizarea tuturor sintezelor din organism
Acoperirea activităţilor fizice
Valorea energetică a alimentelor se exprimă:
Kcal sau Kj
1 Kcal =4,184 Kj
1 Kcal reprezintă cantitatea de căldură necesară creşterii
temperaturii unui litru de H20 de la 14,5 - 15,5º C
Fiecare principiu alimentar aduce un numar fix
de calorii:
• 4 kcal/ 1 g Proteine
9 kcal/1 g Lipide
• 4 kcal/ 1 g Glucide
NUTRIŢIA COPILULUI
Aspecte mai dificile în comparaţie cu cele ale
adultului
Nevoile nutriţionale (raportate la G sau S
corporală) sunt mai mari cu cât copilul este mai
mic
Posibilităţile de digestie - limitate cu cât
vârsta este mai mică
Particularităţi ale metabolismului la
copil
• Procesele metabolice - mai intense, anabolismul predomină
asupra catabolismului (organism în creştere)
• Procesele metabolice - extrem de labile (cu cât copilul este
mai mic)
• Orice factor nociv, agresiune (chiar de mică intensitate)
poate duce la → stări patologice
• Cu cât copilul este mai mic, nevoile calitative şi cantitative
ale raţiei alimentare sunt mai crescute
La copil alimentaţia influenţează :
Greutatea
Talia
Perimetrele
Dezvoltarea SNC
Dezvoltarea sistemului imunitar
BOLI INFLUENŢATE DE DIETĂ
MALNUTRIŢIA (DISTROFIA)
OBEZITATEA DIABETUL ZAHARAT
ATEROSCLEROZA- BOALA ATEROMATOASĂ
CANCERUL
BOALA HIPERTENSIVĂ
PARTICULARITĂŢI LA COPIL
Cu cât copilul este mai mic, nevoile calitative şi cantitative ale
raţiei alimentare sunt mai crescute
Raţia zilnică: totalul hranei şi apei primite de un copil
în 24 ore
- se compune din:
raţia cantitativă
raţia calitativă
RAŢIA CANTITATIVĂ
1. Totalul caloriilor primite în 24 ore
2. Se raportează de regulă la 1 kg. de
greutate corporală
3. In alcătuire trebuie să se ţină cont de
asigurarea caloriilor suficiente pt.
acoperirea unor necesităţi
RAŢIA CANTITATIVĂ
CALORICA
Aportul energetic pentru un sugar:
metabolismul bazal = 55 kcal/kg corp/zi
pentru activitate = 10 - 25 kcal/kg corp/zi
pentru creştere = 35 kcal/kg corp/zi
Total = 100 - 115 kcal/kg corp/zi
RAŢIA DE ÎNTREŢINERE ZILNICĂ
60 - 70 kcal/kg corp/zi - asigură funcţiile vitale (la
sugar), fără asigurarea creşterii
curbă ponderală staţionară
trebuie asigurată obligatoriu la orice sugar, în orice
împrejurare
sub 30 kcal/kg corp/zi - organismul intră în
autoconsumpţie
“Raţia de întreţinere clinică”
Sub această raţie se poate scădea excepţional - pe durată
scurtă (24 - 36 h)
la începutul stării de deshidratare acută
la iniţierea alimentării malnutriţilor gravi
Pe lângă raţia de întreţinere trebuie asig. caloriile necesare
creşterii, 2 – 3 kcal pentru 1 g. greutate
Variaţiile raţiei cantitative
După felul alimentaţiei
* în alăptarea exclusivă:
- în trimestrul I: 100 – 110 kcal/kg corp/zi
- în trimestrul II: 90 – 100 kcal/kg corp/zi
- în trim. III şi IV: 80 – 90 kcal/ kg corp/zi
* în alăptarea parţială şi cu substituente de lapte matern
- necesităţi mai mari cu 10 kcal faţă de alăptarea
exclusivă
Variaţiile raţiei cantitative
DUPĂVÂRSTĂ:
sugar = 100 – 115 kcal/kg corp/zi
1 - 3 ani = 80 – 90 kcal/kg corp/zi
3 - 6 ani = 70 – 80 kcal/kg corp/zi
16 ani = 50 kcal/kg corp/zi
adult = 40 kcal/kg corp/zi
Variaţiile raţiei cantitative
după temperatura mediului:
la frig consumul ↑
după activit. motorie:
la copiii agitaţi, uneori nevoile cresc cu 100%
după st. de boală:
toleranţa scăzută impune regim hipocaloric
după constituţie - raţia - caracter individual
variaţii admise de ±10 - 20% faţă de cele de mai
sus
Raţia calitativă
Totalitatea principiilor nutritive care alcătuiesc raţia cantitativă; cuprinde:
• TROFINELE ALIMENTARE
– proteine
– lipide
– glucide
• FIBRE ALIMENTARE
• APĂ
• MINERALE
• VITAMINE
Raţia calitativă
Asigurarea tuturor principiilor alimentare în raţia zilnică -
impusă de rolul fiecăreia:
~proteine şi mineralele - rol plastic
~glucidele şi lipidele - rol energetic
~fibrele, unele minerale, vitaminele şi apa -
bioreglatoare
NECESITĂŢI OPTIME DE TROFINEPROTEINE LIPIDE GLUCIDE
SUGAR 3g 5-6g 10-12g
COPIL MIC 3g 4-5g 10g
SCOLAR 2g 2g 8-10 g
Raţia alimentară zilnică
Raţia alimentară zilnică cuprinde o raţie cantitativă
(calorică) şi una calitativă
Alcătuirea raţiei zilnice optime necesită:
asigurarea de calorii suficiente pt. întreţinere şi
creştere
echilibru între principiile alimentare
să se ţină cont de factorii care influenţează raţia
alimentară
PROTEINELE
Sunt elemente indispensabile vieţii, cu elementele de bază
AA
Reprezintă 16 - 18% din G corporală a copilului.
Surse - lapte
− carne
− ouă
− brânză
− leguminoase
− făinuri
- din cei 24 aminoacizi identificaţi
20 AA majori - implicaţi în sinteze proteice
dintre aceştia – 9 AA sunt esenţiali
- organismul uman nu-i poate sintetiza
- trebuie să îi primească din exterior• Fenilalanina, histidina , leucina, izoleucina
• Metionina, lizina, treonina, triptofanul
• Valina
Organismul uman neputând sintetiza AA esenţiali
din cei neesenţiali
2/3 - 3/4 din totalul proteinelor trebuie să fie
asigurate de proteine de origine animală
(bogate în aa esenţiali)
ROLUL PROTEINELOR
Plastic, formator, luând parte la regenerarea tuturor
ţesuturilor
- Sinteza moleculară:
constituind ARN şi ADN reprezintă baza
materiei vii
asigură creşterea şi multiplicarea celulară
ROLUL PROTEINELOR
• Intră în compoziţia:
– enzimelor, coenzimelor
– catecolaminelor, hormonilor
– în structura fermenţilor digestivi
– structura elementelor sanguine
– structura anticorpilor
• Rol în menţinerea echilibrului coloid-osmotic
• Rol în transportul
– pigmenţilor
– a unor ioni (Fe, Cu, Ca, Co, Zn, I)
ROLUL PROTEINELOR
Rol energetic
~4 kcal/ 1 g
~reprezintă o sursă neeconomicoasă de energie
PROTEINELE
• Proteinele - singura sursă de N pt. organism
– 2 g proteină produc 0,30 g azot
• Organism sănătos - echilibru aportul - eliminare de N
când aportul este mai mic decât eliminarea - bilanţ azotat
negativ
când aportul este mai mare decât eliminarea - organismul reţine
azot - bilanţ azotat pozitiv
La copil - organism în creştere - bilanţul azotat trebuie să fie
pozitiv
NECESAR PROTEIC
Se apreciază 2 g/kg/zi minimum proteic
fără care nu se pot asigura funcţiile vitale
este absolut necesar pt. înlocuirea protoplasmei uzate
Organismul neavând practic rezerve de proteine, lipsa aportului
timp de 48 h → decesul sugarului
– în primele 48 h utilizează aşa zisa "rezervă mobilă”, absolut
insuficientă
EXCESUL DE PROTEINE
Poate duce la:
diaree de putrefacţie
şi fenomene toxice
la nou-născutul care a primit un preparat
insuficient diluat sau lapte prea mult timp
fiert/ aşezat la marginea sobei - se produce
febră (“febră proteică”)
CARENŢA DE PROTEINE
Poate duce la:
oprirea creşterii
malnutriţie proteică (distrofiere)
apariţia edemelor carenţiale
anemie
scade rezistenţa la infecţii
LIPIDELECompuşi organici cu rol energentic şi plastic, care se găsesc sub
formă de:– acizi graşi saturaţi şi nesaturaţi– Trigliceride 98-99%, lipoide (fosfatide, sfingolipid)– Steroizi (colesterol)
• reprezintă 12 -15% din G corpului sugarului
• la adult variază larg (5 - 50%)
Surse de lipide:
- grăsimile alimentare
- sinteză în organism din proteine şi glucide (fie din cele propriifie din cele alimentare)
TOLERANŢA LA LIPIDEDiferă în funcţie de constituţie şi vârstă
– scade în condiţii de boală
– prematuri şi malnutriţi - toleranţă scăzută chiar la lipidele din laptele de mamă
• Grăsimile din LV - şi mai prost tolerate; indice de utilizare doar 60%
• Sugarul utilizează mai bine lipidele din grăsimile vegetale(coeficient de utilizare 75%) – de la 3 - 3 ½ luni se poate adăuga 2% ulei de porumb, în cazul
alăptării parţiale
– > 6 luni primeşte treptat grăsimi din unt, gălbenuş de ou, carne, smântână, etc. tot mai bine tolerate
NECESAR LIPIC
Este egal cu cantitatea de lipide care să asigure prin ardere 35
- 40% din totalul raţiei calorice
Minimul lipidic - 1,5 g/kg/zi
organismul are rezerve de grăsimi pentru trei săptămâni
sugarul nu rezistă la lipsa totală de lipide din alimentaţie
decât 7 zile
Excesul de lipide
• excesul prelungit duce la steatoză hepatică
• excesul poate determina scaune diareice, steatoreice
Lipsa de lipide
• produce o distrofie specială - adipogenetică– oprirea creşterii
– tulburări care ţin de carenţa vitaminelor liposolubile şi a AG
nesaturaţi
GLUCIDELE• CEA MAI IMPORTANTĂ SURSĂ DE ENERGIE PENTRU
ORGANISM (50 % DIN VALOAREA CALORICA A RATIEI ALIMENTARE )
• 1% din G corporală
Surse: – lapte
− legume
− fructe
− cereale sau produse industrializate» griş
» făină
» orez
• Biochimic, sursa de glucide este asigurată de mono-, di- şi
polizaharide
– monozaharidele: glucoza, fructoza, galactoza
– dizaharidele: » zaharoza (glucoză + fructoză)
» lactoza (glucoza + galactoza)
»maltoză (glucoză + glucoză)
– polizaharidele:
• glicogenul (polimer animal de glucoză)
• celuloza şi
• amidonul
SURSELE
mono- şi dizaharide provin din fructe
lactoza din lapte
zaharoza din zahărul industrial
amidonul şi celuloza - din legume, fructe sau produse
industrializate ale acestora
Minimum necesar
3 g/kg corp/zi
Excesul de glucide duce la apariţia:
– obezităţii
– diabetului (prin epuizare insulinică)
– malnutriţie (distrofie prin făinoase)
– scaune diareice de fermentaţie
Carenţa duce la - oprirea creşterii
– tulburări în metabolismul apei, acidocetoză
– malnutriţie (distrofia laptelui de vacă)
• celula umană nu poate trăi fără G peste 20 h– nou-născuţii (prematurii şi dismaturii) sunt periclitaţi de
hipoglicemie, care poate duce repede la deces
FIBRELE ALIMENTARE
Polizaharidele din plante şi lignina care sunt rezistente la
hidroliză prin enzimele digestive ale omului
Nu sunt digestibile în intestin şi nu se resorb
Acţiunea lor se desfăşoară în principal în colon
Regimurile lipsite de fibre alimentare favorizează constipaţia,
hernia hiatală, varicele şi hemoroizii, apendicita,
diverticuloza şi polipoza colonului, cancerul de colon şi de
rect
MINERALELE Sunt substanţe indispensabile vieţii
Nefiind sintetizabile în organism, aportul lor exogen este obligatoriu
Rolul în organism este biocatalitic şi plastic: intră în structura celulelor şi umorilor
menţin presiunea osmotică şi echilibrul acido- bazic;
asigură funcţionarea normală a SN, muşchilor, miocardului
sinteza hemoglobinei (Fe+Cu+Co)
formarea osului (Ca+P)
coagularea sângelui (Ca, numit factor IV)
Sursa de minerale o constituie alimentele şi apa
Caracteristicile celor mai importante macro- şi
microelemente
Sodiul (Na+) – cation extracelular necesar organismului pentru reglarea presiunii osmotice, a echilib A-B si electrolitic. Niv seric 135-145mEq/l
Necesar: 2.5 mmol/kg la nou-născut
0.7 mmol/kg la copilul mare, adult
Surse: laptele de vacă ( 23 mmol/L), ouă, sarea de bucătărie
Potasiul (K+) cation intracelular indispensabil contractiei musculare, cond impulsului nervos si asigurarea ritm cardiac.Nivel seric 4-5,6mEq/l
Necesarul este de 2.5 mmol/100 kcal
Surse: carne, lapte, fructe, legume uscate.
Calciu (Ca2+) 99%se gaseste in schelet, 1% in ser forma ionizata.Intervine in excitabilitatea neuromusculara, coagulare..
Necesar: 600-700 mg/zi calciu între 0-18 ani.
Surse: lapte de vacă, gălbenuş de ou, carne, peşte, brânză.
Fosforul – cation celular, impreuna cu Ca constituent al scheletului.
Necesar: 90-100 mg/zi
Surse: carne, ficat, peşte, gălbenuş de ou, brânză, lapte, legume verzi.
Magneziul (Mg2+) – cation intracelular, rol metabolismul energentic, intră în compoziţia oaselor şi ţesuturilor moi, cofactor enzimatic al mitocondriilor şi în menţinerea excitabilităţii neuromusculare.
Necesar: 60 mg/zi la sugar
300-400 mg/zi la adolescent
Surse: carne, lapte, legume uscate.
Fierul (Fe) - constituent principal al hemoglobinei şi mioglobinei.
Necesar: 6 mg/zi pentru primele 5 luni
10 mg/zi la vrâsta de 1-10 ani
12-18 mg/ zi la adolsecent
Surse: lapte, vegetale, ouă.
Caracteristicile celor mai importante macro- şi
microelemente
Zincul - constituent al unor metaloenzime şi al unor depozite hepatice
Necesar : 5 mg/24 h la sugar
10 mg/ 24h la vârsta de 1-10 ani
15 mg/24h la vârsta de peste 10 ani
Se găseşte în cantitate mare în colostru şi mai puţin în laptele matur
Cuprul – se găseşte depozitat hepatic în momentul naşterii în cantitate de 50% din întreaga cantitate din organism
Necesar: 0.4-0.7 mg/24 h la sugar
0.7-2 mg/24 h la vârsta de 1-1
1.5-2.5 mg/24 h la varsta de peste 10 ani
Iodul – este necesar sintezei hormonilor tiroidieni.
Necesar: 40-50 mg/24 h la suga
70-120 mg/24 h între 1-10 ani
150 mg/24 h peste 10 ani
Surse: legume, fructe, sarea iodată, animalele marine
Caracteristicile celor mai importante macro- şi
microelemente
APA Reprezintă: 90% din greutatea embrionului
75% din greutatea copilului în primele săptămâni de viaţă
65% din greutatea corpului la sugar
la copilul peste 1 an, adolescent şi adult 60%.
Rolul apei: suport celular al schimburilor
rol biocatalitic (este sub formă de soluţii ionice şi coloidale)
asigură schimburile nutritive
vehiculează substanţele şi elimină deşeurile
intervine în termoreglare
Nevoile de apă la copil
Vârsta Nevoile de apă
0-2 săpt. 60-80 ml/kg/zi
3-4 săpt. 100-120 ml/kg/zi
1-3 luni 180-160 ml/kg/zi
3-6 luni 160-130 ml/kg/zi
6-12 luni 130-110 ml/kg/zi
1-3 ani 100 ml/kg/zi
3-7 ani 80 ml/kg/zi
7-16 ani 60 ml/kg/zi
16 ani- adult 40-50 ml/kg/zi
VITAMINELE
• Acţionează ca bioreglatori
Clasificare (după solubilitate):– liposolubile: A, D, E, F, K;
– hidrosolubile: B, C, PP, etc.
Acţiune: - polivalentă • catalizează reacţii enzimatice şi de oxidoreducere; • intervine în metabolismul mineral şi al apei;
- fiziologică (specifică) - lipsa lor produce leziuni specifice; dacă nu sunt ireversibile - dispar după administrarea vitaminei
Nevoile:
• sunt mai crescute la copii faţă de adult
• variază cu compoziţia şi modul de preparare a hranei
• variază cu starea de boală
• variază cu posibiliatea de sinteză în organism
Excesul - periculos şi e mai frecvent la vitaminele A şi D
- prin tulb. produse asupra glandelor endocrine, influenţează
creşterea şi dezvoltarea
Echilibrul vitaminic şi antivitamine
- între vitamine trebuie să existe un echilibru
- ex: excesul vit. A favorizează hipovitaminoza C
- vit. A + B favorizează mai bine creşterea (decât fiecare,
singură)
Antivitamine:
• Dicumarolul pentru vitamina K
• Aminopterina pentru ac. folic, etc.
VITAMINA D• Lipsa vitaminei D produce:
- rahitism carenţial
- tetanie
• Nevoi: 400 UI/zi (10 µg)
• la prematuri 800 UI/zi în anotimpul cald şi
• 800 – 1000 UI/zi în sezonul rece
• 1000 – 1500 UI/zi în mediu poluant
• Surse: ulei de peşte, lapte, ou, unt
- razele UV determină transformarea provitaminii D din piele în vitamina
VITAMINA K
• In intestin se produce forma liposolubilă (preparatele
sintetice sunt hidrosolubile)
• Lipsa vitaminei K produce:
– sindrom hemoragipar (nou-născut)
• acţionează în sinteza protrombinei, proconvertinei şi
a altor factori ai coagulării.
• Excesul produce hemoliză intensă.
• Nevoi: 1 mg/zi (în exces - anemie hemolitică)
• Surse: legume (frunzele verzi) şi fructe, ficat de porc
Modul de folosire a vitaminelor
• Prematuri, malnutriţi, sugari mici, sugari alim. cu LV
- este bine să se adm. vit. C şi vit. B1– nu produc stocaj, hipervitaminoză, plusul se elimină bine prin
urină
• Profilactic, se adm. doar vit. D
• Celelalte - cu rezervă - ! pericolul hipervitaminozei
• Alimentaţia corectă, diversificarea şi condiţii corecte
de viaţă (igienă) fac să nu fie necesare suplimente