Itiacţu&ta, idmlilstraţliisa il Tipoiiaîa:

IRAŞOVU, Dlaţa nara «r. 22 ■oriaorl nefraneata na ae pri- meaoft. Manuscripte na a« re-

. trimită!Btroirile de aiueiiri:

Brafovi, flata mar* Mr. 22. Inserate mai pruneaoâ. In Vlana Budoifi Moft*, Hacu*nttem & YogUr (fiUo Meu»), Hmmeh SckaUk, Aloii S»mdl,M.2)Hhtt,A, 0pp4lik,J D<m- mbtrgi fa Budapesta: A. 7. Golâ- itrptr,Anton Mtun, XckrUin Btmati toFraakftirt: 9. L.Daub* In Ham»

larg: A. SMntr.Pieţulft inserţiunilorti; o serii lamondă pe o oolâni 8 er.Îl 80 or. timbra pentru o pu­itoare. Publicări mai dea*

după tarifă ţi tnvoialA. Reclame pe pagina UI-a o •arii 10 ar. ▼. a. *6u 30 bani.

^ I f c T T X X f e r T .T T T

. »Gtaaata* aaa Ja I mhw L.Atoiaante jeitn Aiitro-Dirrli:Pa unft and 12 n,, pe séae loai

6 fl., Pe trei luni 3 fl.PBitn Boiăils ii «riiMtiti:

Pe unü anft 40 fraael, pe aiae Ioni 20 flraaor, pe trăi luai

10 franol.8e prenumări Iá tóté oficiale poftale din Intra şi din afiuri

şi la dd. colectori.iboisiieitill Deitn BrasorU

la admimatraţione, piaţainâire Hr. 2i, etagiulú I . ; pe und ani 10 fl., pe Mae Ioni S U., pe w d Ioni. 211. Ş0 or. Ca duaulft la ofcsă: Pa un4 «n f (2 fl. f i •éae lţuoJ 6 II., pe trei lun! 3 fl. Uni eaemplaru 5 or, r. a. téé

15 bani.A.tÄtü abonamentele oAtfl al inaerţinnile, auntü a ae plăti

tnainte. l ' U;

Nr. 88. BraşovtL, Joi 19 Aprilie (1 Maiuj 1890,

Braşovd, 18 Aprilie st. v.Părerea unora, că retragerea

principelui Bismarck va avé ca urmare o totală sguduire arapor- turilorü dintre diferitele state, nu s’a adeveritü încă ; cu tóté aces­tea înse se petrecü a4i lucruri, cari parü a justifica încâtva acâstă părere.

Deşi statele europene pastreză încă, ca moştenire dela cancela- rulü germanö, pacea generală şi cu tóté, că abstrăgendu dela re­voltele înscenate de cătră lucră­tori în unele oraşe industriale, pretutindeni domnesce cea mai adencă linişte, totuşi observatorul atentü vede, că se pregătesce cu încetulu o schimbare a sceneriei în situaţiunea generală politică, care nu póte decâtu sé mărâseă nedumeririle şi nesiguranţa pentru viitoru, de cari e cuprinsă a<jî Europa íntrégá.

înainte de tóté trebue se no­tăm ü, că pregătirile militare în tóté statele mergu totű crescéndu, şi că tóté vaerările miniştrilorö de finanţe, bugetele stateloiü se încarcă necontenitü cu noue ce­reri de credite, de cari, cum ve- demu, nu suntü ferite nici sta­tele cele mici, ca România şi Serbia.

Şi fiindcă se apropia termi- nulü când au sé se íntrunéscáde- legaţiunile austro - ungare, foile oficióse pregátescü deja térémulu pentru impunerea de noué sarcine, cu scopü de a se introduce noulü prafü lără fumü şi a se efectui transformarea puscei Mannlicher, care abia b’a întrodusu, pentru în­trebuinţarea acestui prafu. Se asi­gură, că ministrulü comunu de résboiu va cere patru milióne fio­rini pentru introducerea prafului fără fumü şi acum foile militare şi scriitorii militari mai ventilézá şi alte „trebuinţe“, care ar sta în legătură cu aceste inovaţiunî, de pildă introducerea balóneloru cap­tive pentru serviciulü de obser- vaţiune,apoi introducerea telefó- nelorü în legătură cu aceste ba- lóne şi în fine schimbarea colórei uniformelorü, ca se nu fia pré bă- tatóre la ochi din depărtare pre­cum şi alte inovaţiunî costisitóre.

Tóté acestea suntü cheltueli independente de cheltuelile spo- rirei armatelorü, care pretutindenea a luatü mare avéntü, creându-se regimente peste regimente noue.

Nu mai trebue sé spunemü, că pregătirile continue, de cari vorbimü, numai încredere în sigu­ranţa şi în starea lucrurilorü nu potü nasce şi decă vomü mai adauge la acestea cele mai noué apariţiunl pe térémulü politicei es- terióre, putemü ^ice, că astă4î si­tuaţiunea a devenitü mai încurcată decátű cum era înainte de retra­gerea principelui Bismarck, când celü puţinu trăinicia triplei alianţe nu era pusă în întrebare.

Trei evenimente mai noue dau multü de gânditu şi adecă: de­monstrativa salutare a preşedinte­lui republicei francese,. care a că* létoritü în ,Franţa sudică, de cătră

o escadră italiană şi unü trimisü specialü alü Regelui Italişi, adrni- ralulü Lovára, în portulü dela Tou­lon, unü faptü care dovedesce, că Italia caută a se apropia ârăşî de Franţa; apoi visita ce a fâcut’o ímpérátulü Germaniei Reginei An­gliei în Darmstadt, cărei visjte foile englese îi dau o deosebita importanţă, cjicéndü, că ea va pre­găti o alianţă între Anglia şi G-er- mania, pe basa unorü condiţiuni deosebite de acelea, ce le formula principele Bismarck; în fine mer­gerea principelui moştenitoru alü Italiei în Rusia unde va merge la manevrele armatei ruse şi împe ratulü Germaniei.

Mai multü de gánditü ne dau înse în asemeni împrejurări eve­nimentele, ce se petrecü în Scup- cina sérbéscá din Belgradü.

Este fórte semnicativü, că s’a 8tabilitu o împăciure între par­tida radicală şi cea serbâscă, ceea ce numai în vederea unorü eveni­mente grave s’a pututü face.

Scupcina s’a ocupatü cu deo­sebire de cestiunî militare, între cari amintimü legea pentru or- ganisarea miliţiilorfi naţionale şi cererea de însemnate credite pen­tru înarmări.

Telegrama d'3 acjî din Londra ne împărtăşesce, că în şedinţa se­cretă a Scupcinei ministrulü pre­şedinte sérbescü a descrisü cu co­lori posomorite situaţiunea Serbiei şi a cerutü unü creditü de 4©ce milióne pentru scopuri de résboiu, care s’a şi votatü unanimü. La întrebarea, dóca Serbia va fi sin­gură ín casulü unui résboiu, pre­şedintele Scupcinei a réspunsü, ca ea va învinge ori va muri ală­turea cu „celü dintéiu statü alü Europii.u

Care este acestü statü, va în­ţelege ori şi cine. E vorba aci de Rusia şi tocmai de aceea se întrâbă toţi din tóté părţile: ce se pregătesce în secretü, pentru ca Serbia sé fiă atátü de neliniş­tită şi în ce legătură stau pregă­tirile Serbiei cu evenimentele amintite mai süsü?

Réspunsulü ârăşî numai eve­nimentele viitóre, cele mai apro­piate, ni-lü potü da.

i D i a s rŞedinţa secretă a Scupcinei.

Privitorfi la şedinţa seoretă a Scup­cinei, ţinută în 4ilele trecute sub presi- diula lui Pasicî, i-se scrie lui „Times“ , că în şedinţa acesta s’a desbătutâ asu­pra unui proiectă de lege privitorfi la organisarea miliţiilor^. Guvernulă ser- b esc ti, scrie „Timesu, a vrută sS desbată în şedinţa secretă lucrulti acesta din mo­tive, cari în împrejurările de faţă suntii forte bine înţelese. Ministrulfi-preşedinte s’a presentatG c’o mulţime de acte şi a raportata despre situaţia politică este- rioră, pe care se 4 ce» că ar fi descris’o cu colorile cele mai negre. A c^si* Adecă, că în scurta timpfi potft sS se nască eve­nimente, cari să sitâscă pe Serbia la o acţiune urgentă şi de aceea Serbia tre­bue sS fiă gata pentru orî-ce întâm­plare. Cu acesta şl-a motivata elfi cererea

împrumutului de 130,000 pentru organi­sarea miiiţiilorfi.

/ După cum se vorbesce,. ministrulfi preşedinte sérbescfi a mai adáusfi, că greutăţile aruncate asupra poporului nu vprfi fi aşa de mari după cum se parii la-prima vedere. Ţarulö Rusiéi a dă- ruifíS Sérbiei 40,000 pusei şi în ouréndfi se vorfi trimite în Belgradü dói colo-, nell ruşi. Nu e mirare dér, continuă „tri­mes“ , decă, acestă înţelegere dintre Ru­sia şi Serbia a produsfi rea impresiă în Viena.

Scupcina s’a închişii Ia 27 Aprilie n. esprimându-se în mesagiulfi de ínchidérö mulţămită Franciéi din partea Serbiei péntru sprîjinulfi ce i-l’a oferiţii pe pie­ţele de bani.

Intllnirea dela Darmstadt.In Sâmbăta trecută împSratula ger­

mana dimpreună cu numeroşii membri ai familiei sale, cii soţia sa, cu fetele îm­părătesei Frideric, şi cti marele principe de Baden au sosita în Darmstadt şi au făcuţii visită reginei Angliei, Viőtória, care sosise deja acolo. Impöratulü ger­mana a plecata apoi din Darmstadt la 28 Aprilie n. şi după cum se vestesce a plecatfi dimpreună cu împSrătesa laW ies- baden, ca sé facă o nouă visită Maies­tăţii Sale, împărătesei Elisabeta a Aus­triei.

Nimeni nu se va îndoi, că aceste întâlniri, deşi au caracterfi familiarii, totuşi ele au o mare însemnătate poli­tică. Ama amintita deja cum apreţieză pressra englesă şi germană petrecerea îm- pöratului germanii în Darmstadt şi cu câtă recunoscinţă salută cele două state acéstá nouă întărire a legăturilorfi per­sonale dintre ímpérátulü Wilhelm şi re­gina Victoria. Declaraţiile foilortt en­glese, în împrejurările de faţă, merită o deosebită atenţiune mai alesfi, că agi­taţia, ce se făcea din partea Angliei în contra politicei coloniale a G-ermaniei, a născuta credinţa, că la spatele prie- tiniei anglo-germane se ascundă interese, cari îşi dau în capete. Deja scirea, că Emin-paşa a întrata în serviţiulfi Ger­maniei a produsa în Anglia o impresiă fórte rea. Dér Stanley îi va linişti pe EnglesI, căci elfi deja se află în Anglia. După cum arată faptele, Stanley e ini- micula h o t ă r î t a a la lui Emin, pe care nu l’a putută câştiga pentru planurile sale, pentru-oă scima, că Emin-pasa tocmai în <}ilele acestea a plecatfi o’o mare espediţiă din Bagamoyo spre cen­trala Afrioei, unde urmăresce scopuri, cari suntü învSlite pănă acum în întu- nereca. Stările acestea, precum uşorii era de prevé4uta, vora stîrni neîncre­dere în Anglia faţă cu Germania. Dór faţă cu îngrijirile acestea demonstraţiile pressei englese în favorula prietiniei anglo-germane a liniştita multa spiritele preocupate. Prietinia acésta este o nouă garanţă, că elementele résboinioe vorfi rămâne şi mai departe impotente în faţa tendinţelorfi de pace.

Carnot în Parisft.Preşedintele republicei francese a

sosiţii în Parisfi din călătoria sa prin Francia la 27 Aprilie n. 7 óre dimineţa. La sosirea sa a fostfi primiţii la gară de ministrulfi Gonstans şi de prefectulfi poliţiei. Cu ooasia trecerei sale prin gara dela Grenobl, 10,000 de ómenl aşteptau la gară ca ső salute pe preşedintele. Trenulfi nu putea pleca din gară, fiind-oă mulţimea îi stă în cale şi nu­

mai după-ce a păşitfi la mijlocii gen-, darmeria, a puţutfi ső plece trenulfi între furtunősele strigăte „Vide Carnot.“Procesnlu Ini Paniţa şi mésuril« ce şei' vorü

Ina In Macedonia.ScirI sosite din Sofia asigură, că din

incidentulfi pertractărei finale a proce­sului lui Paniţa, guvernulfi bulgarfi ya lua măsurile de lipsă, ca să se în,ăbuşe încă' de timpuriu mişcările plănuite în Mácfedonia. Garnisóna din Sofia va fi întăritâ încă cu două regimente de infan- teriă. Afară de acesta se mai aşteptă singuratioe grupuri de soldaţi, cari vorfi fi încuartiraţl pe la singuraticii locuitori din suburbiile oraşului. Consiliulfi de miniştri a ţoiărîtfi, ca pertractarea pro­cesului lui Paniţa să nu fiă publică.

Afecerea gimnasiului din BeiHfd şi Sinodulö. '

Primimü din Bihorü urmató- rele grave împărtăşiri, la cari yomü reveni:

In cerculfi Curţii episcopesol dß Oradea-mare s’a ivitü mähnire şi supă«» rare, din c^usa mţşcărei protopopiatelorfi în cestiunea gimnasiului Beiuşană; sub cuvânta^ că cei nechiămaţl se amestecă în sfera competinţei episcopului şi a dreptului de patronii, căci „gimnasiultk stă sub jurisdicţiunea şi patronatul episcopului, care nu sufere ingerinţă n id preoţâscă, nici mirenéscáu. De aci se póte esplica profunda tăcere şi misticis- mulfi ce domnise sub durata pertractări- lorft între episcopii şi guvernfi, nu nu­mai, ci după ce s’au strecurata câteva oomunicate prin diare, se cerca în adins; că óre cine este scriitorulfi? voiau 80 sugrume ori ce publicitate în acést& causă; şi pentru ce? Pentru ca în urmă să vină guvernulfi cu descoperirile sale, cari le potfi fi mai amare precum puteau fi cele anteriore.

Guvernulfi în jurnalulfi său semiofi-, ci alfi „Nemzet“ (ve<jî N-rulfi din 1 Apri­lie) a declarată, că totd ce s’a întâmplat la gimnasiulfi Beiuşană s’a făcuţii la „iniţiativa“ episcopului; şi acéstá afir­mare pănă astăcji nu e desminţită.*)

Clerula şi poporala diecesei române gr. cat. de Oradea-mare deci este „in­formata“ în acâstă cestiune, însă târ4iu, post festa.

Decă guvernulfi a intrată în desco­periri tainice, ne simţimfi şi noi îndrep­tăţiţi să împărtăşimfi câte una, două, ce scimă în acâstă afacere tristă.

Desastrele gimnasiului au urmatfi după fatala arborare a stegului. Decă mergea una ministru, o persónft regni- colară, unii mare mecenate aid sciinţe- loră séu a la gimnasiului la Beiuşă, încă mai avea locă ridicarea acelui stégfi ; dér pentru unü episcopii de ritulfi latin, care a mersfi în visitaţiune canonică, séu confirmare la poporenii săi, arborarea stégului n’a foştii motivată; niol că era pregătită, nici notificată tinerimei; s’a pusfi pe gimnasiu la o poruncă pripită; semna de afecţiune alfi amicului pen­tru amicii; şi amiculfi onorată n’a ve­nită la timpulă său in ajutorulfi amicu­lui său strâmtorată, de felii n’a încercat domolirea spiritelorfi atîţate.

După înveninarea causei prin ţinuta

*) Acestü articulü. s'a scristi înainte de ce s’a publicatü. comunicatulü. D-rului Lauran, la care vomü reveni.

Pagina 2 G A Z E T A TK A N S fij V AN IE I. Nr. 88— 1B90.

şovinistică a fiarei orü maghiare, se vor- bia, de*a-rândulă, că miniatrulăculteloră ameninţă cu închiderea gimnasiului séu in rescumpôrarea esistinţei lui materiale, mórtea-i naţională, adecă scóterea limbei românesc! din elő şi introducerea abso­lută a limbei maghiare. Atunci spre mân­gâierea diepes^uitoră se vorbea în cer­eală conducătoră şi deci4ătoră astfelö: „nici noi n’amă studiata românesce, ci mai multă unguresce, şi totuşi amă ră­masă şi suntemü Români“ apoi : „numai să rămână gimnasiulö cu caracterulă gr. cftt, şi sub conducerea „ nóstrá“ .

Din astfelă de declaraţi uni s’a pu- tuţă conchide la résultats ; ba mtilţi au soiütü, ce se ferbe şi se cóce la curtea episcopéscá, celü puţind au trebuită SÖ

sci'e consiliarii episcopului şi direcţiunea gimnasială; şi totuşi nu s’a găsită o inimă română, care ső dea unü ţipetă de durere, de deşteptare în' publică, ca sô apuce diecesa mişcarea la timpulă sëu, sărindă în ajutorulă episcopului strîmto- rată ; acea mişcare ar fi atinsă mai pu­ternică pe guvernă, ca acésta de acuma, după săvârşirea atentatului, Şi pentru oe? Pentru-că deşi episcopulă Pavelă a dată dovadă viă, afcâtă în G-herla, cât şi în Oradea-mare, oă este omulă sinó- deloră, în acéstâ causă, funestă nici elă, nici sfetnicii săi, precum surţţ informată, nu voiescă sinodă.

D-lă Lauran, — care cu aotivitatea ce-o < % v $ ^ pè t e r ş ş n u j n ^ g h i a ţ f c * fâcêndü cu Állam“ pro­paganda limbei maghiare între preoţii uniţi, ar puté së redige uriă 4 arû bise- riofcsoă română — deşi simte şi vede, oă munca sa este nerodnică, ba chiar dis­preţuită ţa elerulă latină, care în primo gradu este maghiară şi numai după aceea catolică, nu se póte desbăra de institiiţiunile latine, cari! le-a suptă la Roma, nu póte sô calce pe terenulă is­toriei bisericesc! a Româuiloră ; acestă D-nă canonică Lauran, care precum prea bine se soie, în actualitate conduce des­tinele Diecesei gr, cat. oradane, o spuùe verde şi lămurită, că noi gr. cat. n’a- vemă lipsă de Sinodă, ba nici câ'lă pu- temu avé, pentru-că hierarchia bisericéscâ este instituţiune divină, şi în diecesă episcopulă, ca capă conduce, direge şi decide tóté, elă singură, érâ decisulă lui este obligătoră pentru toţi, fiă preotă, fiă mirână. Şi fiind-că episcopulă le face şi le gată tóté, mi e de lipsă nici Sinodă, nici autonomiă la Catolici, căci aceste n’au altă scopă decâtă să’lă înjure pe episcopă în presenţa lui. (Ye4i doc­trinele respicate în „Magyar Állam“ .)

Dreptă, că doctrinele D-lui Lauran 4iarulă oficiosă „Nemzet“ le-a numită „bădărănii şi orbecare în întunerecă“ (butaság és sötétség), dér mă rogă! décá cineva calcă „obedienţa eclesiastică“ vine înhăţată înaintea S-tului consistoră,— apoi omă şi popă să fiă acela, care ar avé curagiulă să’lă apere în contra dootrinei doctoresci Laureate, căci unulă ca acela ar fi denunţată la Papa dela Roma, ca acatolică.... de ar fi chiar şi episcopulă; şi la acésta ne potă fi măr- turiă înoă şi Canonicii de ritulă latină, şi călugării latini premonstratensi.

Deci Sinodă nu ne trebue...Limba românesoă nu ne trebue în

gimnasiu, şi prin urmare în şc61e, ci numai caracterulă catolică, căci nici bă­trânii n’au învăţată în şcole românesce, îşi totuşi suntă Români (adecă la unii se =şi vede că n’au studiată românesce.) Dér bine să înţelegeţi, domniloră, că atunci «când. nu se studia românesce, se studia mai multă latinespe, şi p’atunci nu col­căia căldarea topitóre a maghiarismului, nu, erai spionată oe limbă vorbesc! şi ce 4iare cetesci j pe atunci reptorulă Se- minariului tineriloră români de Oradea- mare nu opria pe bieţii Seminarişti de-a vorbi pe stradă românesce, şi nu le impu­neau în interiorulu institutului conversarea în limba unguréscâ*) şi pe atunci nu ne

*) Precum face acuma D. Lauran.Culege torulii.

scoteau“ cărţile românesc! şi bisericesc! din şc01e etc. Deci vorba ou bătrânii, cari n'au studiată românesce, nu ne este nici o mângâiere pentru generaţiunea de acuma şi oea/viitóre, pănă când durézá sistemulă teroristioă.

Apoi maxima d-lui Lanran, ca numai Catolici să fimă, celelalte potă suferi strămutări, nouă Româniloră nu ne póte aduce nici o mângăere sufletéscá, oăci noi ca şi moşii şi strămoşii noştri voimă a lăuda pe Dumne4eu numai în limba n0stră. Puteţ! fi şi rémáné D-vóstré (ordinariatulă) cu gimnasiu gr. cat., dér bine ső vă însemnaţi, că va fi ungurescă şi nu românescă, şi în ultima analisă cei ce voră eşi din elă, nu voră rămâne nici „greco-catolioii-uniţi“ , ci voră deveni oportunişti; după împrejurări, séu catolici latini, séu calvini, preoum s’a întâm- plaţă în Ardéla (şi părţile ungurene) sub domnirea principiloră calvini; şi mai târziu cu, venirea casei austriace, sub domnirea Iesuiţiloră. Le-amă avea aceste resultate de sigură, décá s’ar urma după principiile D-vóstré.

Décá Episcopulă şi d-lă Lauran, au suferită ingerinţa Sinodului din 1882 ca să declare, că gimnasiulă este confe­sională diecesană „cu limba de propunere română“ , adecă românescă, ceea ce dove- desce actele Sinodului şi prin acestă decre­tare a recunoscută, că acestă corpă este legală şi ună faotoră în constituţiunea bi- sericei, cum a putută concede episcopulă ministrului, ca să introducă prin ordo­nanţă limba unguréscá în gimnasiu, şi să se elimineze cea română, fără de a fi înţrebată Sinodulă ca autoritatea su­premă a Diecesei ? Atunci când grava cestiune a gimnasiului era in flagranţi, pentru-ce s’a păstrată o tăoere mormân- tală, ba era oprită şi comunicarea con­fidenţială despre adevărata stare a lu­crului ? Şi pentru-ce nu s’a conchiă- mată Sinodulă ca érá elă să decidă, şi şi prin acésta să dea sprijină morală Episcopului? Cu durere trebue să răs- pundemă: pentru-că noi uniţii stămă sub absolutismulă hierarchico-episcopeso, care după doctrinele amintite domnesce cu „sic volo, sic iubeo“ , eră nu guverneză.

Şi cumcă acestă afirmare este ade­vărată, vomă documenta cu ucasuri eşite din curtea episcopéscá cătră districtele protopopesci — cari cereau paşi ener­gic! în oausa gimnasiului — ca să nu se amestece în lucruri cari nu se ţină de ele ; 0ră protopopiloră, cari au venită la Oradea să cérá sf&tă, li-s’a impusă ne­mişcare.

Cu tóté aceste, noi credemă, că fe- oióra nu e mórtá, ci numai dórme; şi va dormi numai pe câtă timpă vomă durmi şi noi, dér va învia şi trebue să învieze décá vomă avé firmă credinţă în isbânda causei nóstre sânte şi statorniciă în credinţa nóstrá!

Melitonu.

SCIRILE VILEI.Dreptă1 si fiă ? Cetimă în „E. H .“

dela 28 Aprilie n., că inspectorulă şco- lastică ală comitatului Solnocă-Dobâoa a ţinută la 4 Aprilie n. ună esamenă din limba maghiară cu copii dela şcola con­fesională gr. or. din Iclodulă-mare. In- spectorulă a rămasă aşa de mulţămită cu răspunsurile şcolariloră români, că a premiată pe 9 dintre ei cu câte ună ta- leră de 1 îl. Totă cu ocasia acésta, in­spectorulă Halász Ferencz s’a convinsă pe deplină, că învăţătorulă gr. or. Paulă Moldovanü a desvoltată o diliginţă vrednică de totă recunoscinţa şi la­uda în propunerea limbei maghiare la elevii săi.

La rendu’i e datoria autorităţii nóstre şcolare să se convingă, decă învăţătorulă din vorbă a desvoltată şi în propunerea limbei române aceeaşi vrednică diliginţă. De altă parte părin­ţii copiiloră să fiă cu băgare de sémá, ca nu cumva copiii să le fiă duşi pe ghiaţă de învăţătoră şi de inspectorulă şcolară ungurescă.

Sbuciumări unguresc!. Ministrulă un­gurescă de instrucţiă, nervosulă şi neas- témpératula Csaky, n’o mai slăbesoe cu ordinaţiunile/Astfelă a adresată şi „con* 8iliului şoolară ală ţării“ o ordonanţă, des­pre eare însăşi „Bud. Tbltt“ 4fc®> că va produce o sensaţiune în cercuri întinse. Ministrulă adecă a oprită întrebuinţarea aoek>ră puţine cărţi de învăţămentă scrise fii' limba germoriă, care au fostă folo­site pănă acum în şc01ele medii şi anume deja în anulă şoolară viitoră nu e ertată a se 'întrebuinţa în şc01ele medii de­câtă cărţi de învăţămentă scrise în limba unguréscá.

Este őre d-lă Csaky ministru de instrucţiă o iî ministru de distrucţîă pu­blică?

* *Nonna ia dimensiuni. In comitatulă

Vesprimului „nonna“ ia mereu dimensiuni în formă de epidemiă. Poporală nici nu soie, câtă de periculósá este bóla acésta. Óménii stau şi se miră când văda, că unulă or! altul ă din membrii iamiliiloră loră a adurmită aşa oă nu-lă mai potă tre4i câte 6 4il©j ér atunol, décá se tre- 4esoe, abia mănâncă ceva şi 0răşi se apucă de durmită. In timpulă mai nou se scrie din Yesprimă, că a că4ută în- tr’ună asemenea somnă letargică nevasta şi fiica economului Bolla, cari de 4eoe 4ile dormă mereu. Bolla, căruia pănă acum nu i-a trecută prin minte să cheme medică, se căesce numai de aceea, că n’are cine să-i grijéscá casa, n’are cine să-i fierbăy să-lă spele eto. Nici cu forţa nu este in stare să deştepte pe „somnu- rósele“ femei.

** *Miseria în Maramnrâşă. Din Sige-

tulă Marmaţiei se scrie: A fostă fórte grea ierna acestui ană pentru comitatele marmaţiene. Multe familii din unele comune ale cercului Ökörmező (Volovoje) se află în miseriă, oare deşi nu este ase­menea celei din 1786, când ómenii mân­cau pâne de sc0rţă, dér totuşi este fórte mare. In multe locuri ómenii săraci s’au nutrită în decursulă iernei cu cartofi (crumpene, picioicl) putre4l şi cu turtă frământată din tărîţe de ovăsă. Pen­tru ca pânea cea sarbădă de ovăsă să se pótá mai bine mânca, o muiau în apă sărată caldă, care ţinea loculă supei. Co­piii cei mici, pe cari părinţii loră mer- gendă la cerşită îi lăsaseră acasă, la în- ceputulă primăverei, când li-se gătase totă nutreméntula din anulă treoută, 4ile întregi se nutriau numai cu ma- crişă.

Sărmani omeni! Er regimulă cu şo- viniştii umblă după flecuri!

«* *

Grindină. In cerculă Chezdă din Treiscaune au fostă în file le trecute ploi mari cu grindină. Părîulă Casonă a eşită şi a inundata live4ile mărginaşe.

** *

Trăsnetă. Locuitorului Albert Miklós din Dalnok i-a ucisă trăsnetulă în 4ilele trecute ună bou, pe care ună servitoră tocmai îlă apucase de córne. Servitorulă scăpa cu o ameţelă. Din trăsnetă s’a aprinsă şura şi a arsă cu totă ce era în ea, numai ună bou şi o vacă au pu­tută fi mântuiţi. E curiosă, că şi pe fos- tulă proprietară l ’a omorîtă trăsnetulă. Proprietarului actuală i-a pătrunsă, cu ocasia stingerei focului, cu atâta putere o ra4& de apă dintr’o pumpă în ochi, încâtă omulă a orbită.

** *

Cânii turbaţi în Cluşiu umblă pe strade nesupăraţi, cum spune „Erd. Hir.“ Autoritatea orăşenâscă n’a luată nioi o măsură în contra acestui periculă, şi de aceea fóia din vorbă atrage atenţiunea fişpanului asupra acestoră stări.

** *

Sin comit Albei de josă amă publi­cată în Nr. 84 ală fóiei nóstre a cores­pondenţă cu subsorierea „Trandafiru“ . In interesulă adevărului suntemă rugaţi a constata, că autorulă acelei corespon­denţe nu este d-lă Tirionú Áldani din Cârna, care e fără temeiu bănuită de acésta.

Corpurile legiuitore româneau fostu convocate pe c[iua de

15 (27) Aprilie în sesiune estraor- dinară pentru a desbate şi a vota mai multe proiecte de legi, re- inase nevotate din sesiunea tre­cută. âta* mesagiulu regescu, cu care s’au deschisu:

Domnilorf senatori, Domnibră depu­taţi! V'amă convocată în sesiune estra- ordinară pentru a supune deliberăriloră d-v6stră mai multe proiecte de leg! ră­mase nevotate din sepiunea trecută. Im­portanţa şi urgenţa loră n’au permisă guvernului Meu să aştepte sesiunea or­dinară dela tomnă. Creditele neoesare pentru a asigura apărarea ţărei, legea pentru organisarea magistraturei, legile pentru pensiile civile şi militare, legile votate de Senată, între car! legea oumu- lului, e una din cele mai importante; âtă atâtea obiecte pe cari, între altele, gu- vernulă Meu le recomandă cu deosebire studiului şi votului Corpuriloră legiu- itdre.

Deşi timpulă înaintată şi începutuiă muncei câmpului au silită pe guvernulă Meu a mărgini într’ună termină scurtă durata acestei sesiuni, suut încredinţată însă, d-loră senatori şi d-loră deputaţi, că activitatea d-vostră patriotică şi lu­minată va răspunde drepteloră aşteptări ale ţărei.

Dumne4eu să bine-cuvinteze lucră­rile d-v6stră.

Sesiunea estra-ordinară este deschisă.

Societatea Sf. Ladislau şi Un­gurii din România.

Sub presidiulă iui Schlauch şi ală contelui Zichy s’a ţinută Sâmbăta tre­cută o şedinţă a comitetului societăţii „Sf. Ladislau“ din Budapesta. In acostă şedinţă s'a cetită ună răspunsă ală car­dinalului Rampolia, în care acesta faoe cunoscută, că Papa a primita cu plă­cere rescriptulă, ce i-s’a adresată din partea societăţii, şi că „îşi trimite bine­cuvântările sale asupra tuturoră mem- briloră societăţii.“

După acâsta se născu o lungă dis- cuţiă asupra întrebărei, că ore nu ră­mână nefructifere jertfele cele mai mari posibile, ce le aduce societatea Sf. La­dislau în interesulă înaintârei cestiunei ca­tolicismului şi maghiarismului în România ? La acestă obiectă au vorbită preşedinţii, consilierulă Borszeky, prepositulă Ro- meiser şi alţii. In cele din urmă comi- tetulă a hotărîtă, ca în prima liniă să ceră garanţiă dela Metropolitulă catolică din Bucurescî, ca să se ţină mai vîrtosă condiţiile privit6re la serviţiulă dumne- 4eescă maghiară, căci în casulă con­trară societatea nu s’ar afla în posiţiune, de a aduce şi mai departe jertfe în bani în acestă scopă, cu atâtă mai vârtosă, căci societatea se ţine strictă de prin­cipiile sale catolice şi pretinde în modă necondiţionată, ca Maghiarii din R o­mânia să rămână Maghiari. Corespon­denţa, ce va urma între Metropolitulă catolică din Bucurescî şi între socie­tate, a luat’o asupra sa preşedintele.

Starea economică, a Bucovinei.Cu ocasiunea desbateriloră în par-

lamentulă austriacă asupra bugetului, de- putatulă bucovinéna br. Hurmuzahy vorbi, în şedinţa dela 21 Aprilie, despre rapor­turile din Bucovina.

„In timpulă din urmă, 4ise vorbi- torulă, s’a ivită o stagnaţiune în des- voltarea culturală şi economică a acestei ţeri de eorână, care stagnaţiune stă să tréoâ în regresă. Agricultura stă mise- rabilă şi se luptă, pe lângă greutăţile generale, şi cu depărtarea de târgulă universală şi cu tacsele cele mari ale tarifului, care’ngreunézâ concurenţa. Cu t6tă munca şi cruţarea, sarcinele hipo- tecare se grămădescă din ană în ană, aşa că a4l se consideră, ca cu afacerile în regulă ună proprietară, a cărui pro­prietate e pe jumătate împovărată. Im-

Pagina 5 OAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 88—1890.

şi actele electorale respective se voră depune pe lângă esibite separate pe mâsa Prea ven. sinoda. Totă la acesta

t6re contiinuative, acordate în anii an­teriori la 'învăţăcei« Conspectulă ceidră împărtăşiţi, pe lângă arătarea felului me- serielorfi şi a celorlalte date de lipsă, se alătură sub 2)*)

X I. Referitorii la ajutorulft dela statâ ala bisericei n6stre, atâoerea se află tota în stadiula cunoscuta Prea ve­nerabilului sinod a din rap6rteleante?, riore, neobveninda în eausănicl unaijţ- cideuta nou.

X H , Lucrările preparative pentru, zidirea unui nou seminariu sei află. tacă/ tota în stadiula studiârei, fiindă însăr­cinate două’ comisiunl consistoriale deo­parte cu căutarea terenului corăspun-, (Jfitoră şi > cu planurile ulteri<5re de zidire, âr de altă parte cu revişiunea reguÎa- mentului seminarială dela anula 1877.

X III, De asemenea este obiecta de' studiu afacerea fohdului'de pension# aP- chidrebesaH’a, şi conâistoriulănu valipsi a face la timpula său Prea-venerabiMui sinodă propunerile sale In acesta obiecta complicata. „ . : „ ?

X IV . Ga de încheiare observăma, că pe lângă t6te greutăţile timpului pre- setixtt, ^fkcerile pfeste tota 5atf tf$j8&$.una ctttfsă liriişfcitia şi normală,' şi eă; asupra întro<Jucerei lucrului' de mână îns semi­nariu, precum şi asupra unora*’ eârerl de sistşmisări de ajutore şjl de» îmbunătă/ţirf ş. ăi* urmâză din ple&ă

Informaţiuni poliţienesc!.Căpitanatului poliţienesctt de aci i-a

succesa a pune mână pe făptuitorulă, care a săvârşită în Martie a. c., prin spargere, furtulă în casa comerciantului de producte Iosef Prentner din Strada căldărilor^ Deja* în ipjrjimele; ijile după, săvârşirea faptei, căpitanatulă avu să descopere pd? ifâ|)|aitora în persana lui Szabo Domokos, fosta visitiu mai’nainte

ţinerea meetingului lucrătorilorii la 1 Maiu, deórece s’au data ga­ranţii, că siguranţa şi ordinea nu vorü fi turburate. Numérúlü lucră- torilorü anunţaţi pană acum câ participanţi la meetingü e de 15 mii. — Locuitorii din suburbiulü Franzstadt suntü în plină réscólá. Pânzarii grevişti au năvălită asu­pra labriciloru, au íntémpinatü cu ameninţări pe soldaţii cari eşiseră öS potolescă réscóla, dór oştirea a împrăştiata pe grevişti atacându’i cu baioneta. Conducătorii gireviş- tilora au fostü arestaţi.

Londra, 30 Aprilie. „Daily Newsu anunţă din Belgrada: In şedinţa se­cretă a Scupcinei desfăşură mmistrulu- preşedinte în colori posomorite viitorulît Serbiei, ceru unü creditü de <%ece mi- lióne pentru scopuri de resboiu, care a şi fostü votatö cu unanimitate, întrebata apoi de una rádicala, dócá Serbia în casü de resboiu s’ar afla singură, isolată, preşedintele Scupci­nei réspunse, câ în casă de resboiu Serbia nu va fi singură de sine, ci va ţpw?igec ori va mun statülu dinteîu din Europă

DIVERSE.Sinuciderea a cinci surori. Din Lem­

berg se impărtăşesce: Precum i-se anunţi din Moscva c iarului „Przeglond“ , s’au sinuoisă aoolo cinci surori, .dintre: cari cea mai tînără de 19 ani, cea mai bă­trână de 32 ani, dupăce au aflată, că în contră loră s’a, dâttf ordinii de arestaţ^. pentru că au participată la o conspira-

povărarea e cu atâta mai apăsăt6re, ou câta capitalula eftina şi întreprin4ătoră fuge din ţeră. Filiala din Cernăuţi a băncii naţionale e f6rte slabă dotată. Dobânda obicinuită în ţeră e de 7—8 procente, pe când agricultura rareori aduce niai milita ca 4 procente. Numă- rulă esecuţiunilora pentru dare la micii proprietari cresce în moda îngrijitora. ceea ce dovedesce, oâ nicl olasei ţără- nescl nu’i merge mâi birîe. Ţăranii, sătui de acâstă viâţă?:se tocmescO la lucrulă câmpului în Rusia şi în România şi în modula acesta şi puterea armată 1 e lip­sită de preţiosula materiala de <5menl. Darea pe rachiu lovesce Bucovina mai simţitora decâtăpe alte provincii. Vama protecţionistă contra României, 4şla care agricultorii îşi promiteau atâta demultă, s’a dovedita în realitate ca o lovitură’n apă, avantage n’a arătata, pe când din contră desvantagele se validitâză amara. Via comunicaţiă de odini6ră şi înflori- torula comerţă reciproca oătrft Orienta a decăzuta şi a încetată cu ţotulă ; lipsa de esporiă pevine totă mai simţit<!>re. Spiritula de întreprindere a că4uta şi în ţâră domnesce o apatiă şi sfială înă­buşită. Ac||tM stare pretinde urgenta, oa administraţia statului adecă guvernulâ să îngrijâscă de Buoovina, fiinda acesta în interesula unei Austrii unite şi pu­ternice."

Din raportulu generaliialu consistoriului archidiecesanu, despre ac­tivitatea sa în şedinţe plenare în decursulă anului 1889, estragemtt:

Nr. 2144 Plen.Prea Venerabilii sinodu archidiecesanu !

I. A. Numărulă esibitelora consis­toriale a fosta în decursulă anului 1889 peste tota de 8977, faţă de anulă 1888 cu 7607, se arată o crescere a nrului esi- biteLoră de 1570 piese-

Din numărula acesta totală au fost în referată:

1) La asesorulă, acum vicariu arohi- episcopesc, archimandrită Dr.IlarionăPuş- cariu. a) plenare 165; b) bisericescl 72; c) şcolare 162; la olaltă 399. 2) La ase- sorulă ’protosincela Nicanoră Fraţeşiu: epitropescl 231. 3) La asesorulă proto- presbiteră Zachariă Boiu : a) plenare 110; d) bisericescl 981; c) şcolare 367; la olaltă 1458. 4) la asesorulă protopresbi- teră Moise Lazară: a) plenare 5; b) bi- sericesol 597 ; c) epitropescl 388 ;'la olaltă 990. 5) La asesorulă protopresbiteră Ni- colau Cristea: bisericesc! 611. 6) La asesorulă Gerasimă Gandrea: a) plenare 267; i ) bisericescl 5; c) şcolare 2; d) epitropescl 2018; la olaltă 2292. 7) La asesorulă Mateiu Voileanu: şcolare 2598. 8) La secretarulă protosincelă Nicanoră Frateşiă: a) presidiale 314; b) plenare 21; c) bisericescl 48; d) şcolare 14; e) epitropescl 1; la olaltă 398.

B. Şedinţe consistoriale s’au ţinută în decursulă anului 1889 peste totă 153 şi anume: a) plenare, ordinare 12, estra- ordinare 3, 15; T>) bisericescl, ordinare 40, estraordinare 2, 42; c) şcolare, ordi­nare 41, estraordinare 6, 47; d) epitro­pescl, ordinare 40, estraordinare 9, 49; cu totulă: ordinare 133, estraordinare 20, 153.

<7. Restanţe au fosta la 31 Decem­vrie 1889 la asesorii referenţi: 1) Za- hariă Boiu 14 numeri. 2) Moise Lazară 9, 3) Nicolau Cristea 21, 4) Gerasimă Candrea 222, dintre oarl 212 numeri ra- ţiotiiirii.

II. In urma trecerii din viâţă a P. S. Sale episcopului ep^rchiei Caranse­beşului Ioană Popasu, afost aJesă archi- mandritulă vicariu arohiepiscopeseă Ni' oolau Popea. Er în legătură cu ac&rir asesorulă consistorială ordinară în sae- tulă bisericescă Dr. Ilarionă Puşcar fostă numită vicară archiepiscope Mai departe consistoriulă a însărcii* 6 cu purtarea agendeloră unui asesorăDU ferentă în gremiulă oonsistorială pdt- la sinodulă procsim, oarele este celă ă faţă, pe secretariulă consistoriala, prot sincelulă Nicanoră Frateşiu. In fine e ohiepiscopulă a instituită în modă p visoră de secretară consistorială pe ;8“ Remusă Roşea. în

III. Pentru alegerile de d e p u ta ţie- nodall în locuia deputatului olericală tă cerculă Sibiiu, actualului episcopă ţn Caransebeşului, P. S. S. Nicolau Popt şi în loculă decedatului deputată mirâi ală cercului Făgăraşului Ilariu Duvl«'* ş’a f&cută la tîmpă provisiunea de lipr

loctt amintimö, că asupra alegerei de deputată clericală în cerculă Gioagiu, conformă hotăilriloră sinodale respective, s’au dispusă cele de lipsă, dér pănă la momenta Încă n’a intrată actula inves- tigaţionalâ.

IV ! Din viâţa clerului archidiece- sanü avemâ mai departe a face notifi- căre despre trecérea din., viâţă a proto- presbitértilui tractului Murăşă-Oşorheiu- lui Parteniu Trombiţaşă de Bethlen. Pentru protopresbiterattilă devenita va­cantă s’au luată inmediată disposiţiunile de lipsă relative la administrarea lui provisoriă.. \

V. Totă asemenea, fiindă vacante înoţ de mai naunte proto#reabiteratele: Sibiiu, Braşovăj Fâgăraşlî, Mfeâiaşa, Un- guraşă, Clii iu,? Abrudă, consistoriulă a luată masurile de lipsă pentru între­girea loră; şi acósta acum , ou atâtă mai vértosü, cu câtă congrestilă nöétru na- ţională-bisericescă dela 1888, întru des- voltarea ulteriórá a vieţii nóstre biseri­cescl, a adusă în afl»oerea legilora de protopresbiterl unele aisposiţiunl, cari poeáÍ8toriultt la luşrea j^su|,ÖI»rü pe amintitele -le avea, <fejă tnî ye^Bre. Pe basa acestora a şi urmata pe la începu- tulâ anului curenta alegerea şi denumi­rea de protopresbiterü în tractulă Si- biiului. De asemenea este pusă la cale alegerea şi la Făgăraşă, Unguraşă şi Cluşiu; dela Abrudă, Mediaşă şi Mureş- Oşorheiu se aştâptă aşternerea concur­sului, ér la Braşovă I. este publicată deja concursulă.

In fine este a se aminti încă la acesta looă alegerea de protopresbiteră în traotulă Sighişorei, unde alegerea în sinodulă protopresbiterală s’a făcută încă la anulă 1886, însă denumirea n’a urmat încă din causă, câ în contra celui ce a întrunită maioritatea voturiloră s’au ri­dicată unele bănuell din partea organe- loră statului, pe care consistoriulă nu le-a putută trece cu vederea; este insă în prospectă, că lămuririle, care încă lipsescă, voră urma în curândă, şi con- sistoriulü va veni în posiţiune de a se pronunţa în afacerea alegerii de proto- presbiterii pentru acesttt tracta.

VI. Organele bisericescl din paro- chii şi protopresbiterate, cu unele escep- ţiunl, au funcţionată în modă normală. Sinódele protopresbiterale, deşi în ge­nerală numai cu greutate şi la multe locuri numai după repeţite convocări s’au putută aduna, totuşi s’au întrunită şi au resolvită agendele loră; numai dela Turda, Târnava superiórá şi Cetatea de pâtră lipsescă încă protocólele şi respec­tive rapórtele despre întrunirea sinóde- loră protopresbiterale, dér în urma urso-

1 rieloră date se aştâptă şi de acolo.V II. Ajutórele destinate pentru bi­

sericile din archidiecesă, şi anume din fondulă bisericeloră, conformă normelor în vigóre, la propunerea senatului bise- ricescă s’au votată în plenulă consisto­riala. Conspectulă bisericiloră împărtă­şite se alătură acestui raportă sub ^i).

V III. Din fondulă şcolară eparchial, conformă bugetului, au fostă a se distri­bui ca ajutóre la scóle şi învăţători suma de 1200 fl. Votarea acestora ajutóre, la propunerea senatului şcolară, s’a făcută oa şi la ajutórele pentru biserici, în ple- nulă consistorială. Conspectulă celoră împărtăşiţi se aclude aici sub B).

IX . Din fondulă Rudolfină, con­formă destinaţiunei lui, se împărtăşesce cu ajutóre derula atchidiecesană, parte prin acuirarea de câte ceva pământă dreptă porţiune canonică prin comunele mai sărace, parte prin acordarea de ajutóre manuale în numerară pe la preoţi. După conclusele sinodale din anii precedenţi de aici suntă a se îm­părtăşi în prima liniă oflciele protopres- biterele pentru susţinerea cancelarieloră lorö, ér dintre preoţii din parochii a se considera cu deosebire catecheţii. Avândă

inteligeiUre acestea, consistoriulă plenarăvel dice, ca Ü7\a disponibilă de 7000 fl.,aibă calităţile íe m ^ e lo rü bisericesott şi

' . - . ■ .w ' 'ierifi arată cons-termeă şi şiretfi.Pentru Machiavel, religia $i acei ce

o împrăştia t i u are raţiune de a esista decâtă întru atâta, câtă ne putemă servi de ea şi de omenii ei, ca de instrumente pentru a învinge şi a domina. Opinia publică pentru autorulă Principelui e o zeflemea, ea nu esistă. Armele de gu- vernământă trebuescü neapărata să fiă cru4imea şi reaua credinţă. Ca esemplu ia pe Cyrus, de care vorbesce Xeno- phon. Machiavel ca să complacă lui Ce- sar Borgia şi mai multă, laudă sistemulă

> întrebuinţată de Borgia la Sinigarda,

la Iosif Prentner şi dată apoi afară din serviciu pentru purtare rea, lui Domokos însă ’i succese a fugi peste graniţă în România.

De6rece însă era interesa d’a pune mâna pe cutezătorulă hoţă şi d’a arăta pungaşiloră de aoi, că criminalii nici în streinătate nu se potă simţi în pré mare singuranţă, se continuară cerce­tările după făptuitoră şi în 4il0l0 din urmă se afla, că petrece în Bucurescl. Pentru a evita calea cea gre6iă pres­crisă pentru estradarea criminaliloră în streinătate, căpitanatulă poliţienescă de aci trimise la Bucurescl una organă ală său, ca să stabiléscâ la prefectura po­liţiei de acolo identitatea şi eventuală să obţină estradarea făptuitorului, care umbla forfota fără documente şi fără subsistinţă, deja ună motivă pentru is- gonirea lui din ţ0ră. Făptuitorulă în- tr’aceea părăsise Bucurescii şi numai după câteva 4il® fù aflată şi prinsă în comuna Preasma - nouă, depărtată 83 chilometri de Bucurescl. Supusă fiindă unui scurtă interogatoriu, Szabo Domo­kos îşi mărturisi fapta.

Cu acéstâ ocasiune trebue a se aminti cu deosebită plăcere şi cu datorita mul­ţumită purtarea forte amabilă şi preveni­tor e a d-lui prefectü alü poliţiei din Bu- curescî, care a datü totü sprijmulă trebu- inciosü organului trimisü de căpitănatulu de aci pentru aflarea făptuitorului şi i-a pusü la disposiţiă pe d-nii funcţionari ai poliţiei Teodoranü Alecsandrescu şi George Tătâranu.

Alaltăerl Luni făptuitorulă a fostă adusă cu escortă la Braşovă şi erl a fostă predată judeoătoriei penale.

TELEG RAM ELE „G AZ. TR Â N 8“ .(S erviciulii de eoresp. biuroului din Pesta.)

Pesta, 30 Aprilie. Scirile ivite, interesul! wc., î^Qhiducelui Franciscu minte forte frum6se, aci ^taru-şefu de buînţâză, nu se practică de ' z q tâ.ta, Numai doctrina lui Machiavel e aplicată.* Am au4ită chiar la noi, 4ice conferen­ţiarul a, ună omă politică dicendă, c& în cutare ocasiune trebuescă întrebuinţate mijl6ce machiavelice.

E ştiută lucru, că ună guvernă tre­bue să aibă majoritate, dâcă vrâ să se ţină la putere şi acea majoritate se oâşr tigă prin diferite mijloce machiavelice.

ţiă nihilistă. înainte d’a se omorî, su­rorile au arsă tóté scrisorile şi hârtiile ce le avéu. Casulă 8ţ produsă mare fer- bere în Moscva^ - , , .

Bătaia ca pedépsá In Angtia. Nu de;multă s’a primită în camera comunelorâ^ Angliei proieetulă de lege ală depu-| tatului Milvain, prin care pentru o anu­mită categoriă de delicte se dispune; aplicarea pedepsei cu beţe şi nuiele. Proieetulă care s’a primită cu 194 con­tra 126 voturi, face deosebire .între dö- licuenţii, cari au trecuta peste 16 ani şi! între cei, cari suntü mai tineri de 16' ani. Nuelile cu 9 ramuri se potü aplica; celü multü pănă la 25 de lovituri şi anume pentru încercarea de furtü, déc&* hoţulă e surprinsă asupra faptei are la sine arme de orl-ce felă; pentru cei ce cloroformisézá pe alţii, cu scopulă ca- să-i jăfuiască; pentru cei ce esercită- forţă asupra feteloră mai tinere de 13; ani, eto. etc.

Epidemia de a se căsători. Dupăcum se sorie din New-York, o adevă«* rată epidemiă de a se căsători bântue în orăşelulă Claysville din Pensilvania. îna­inte de asta cu vre-o 8 luni a în­cepută să bântue acestă soiu de epide­miă şi astă4l nu se mai jafiă în orăşe- lulă Claysville nici ună feciora şi nici o fată mare, care să nu se fi căsătorită,' aşa, că astă4l în întregă orăşelulă nu se află, decátü copii şi omenii căsătoriţi. Celă mai tînără bărbată este de 16, cea mai tînără nevastă de 13 ani. Celü mai bătrână tînără necăsătorita este de 16 ani, ér cea mai bătrână fată e de 7 ani.

Cursul u pieţei BraşovAdin 30 Aprilie st. n. 1890.

Bancnote romßnescl Onmp. 9.33 Vênd. 9.36Argintft românesc* - n 9.28 n 9.30üopoleon-d’orï - - * „ 9.38 n 9.40Lire turcescl - - - „ 10.62, n 10.67Imperiali . . . . „ 9.60 n 9.65Góbiul t „ 5.52 » Ş.58Scris. fonc. „Ubinm“6°/6 „ n

« « « 5 % n — .— n — .

-ble rusesc! - - • „ . — .—i i

—.—•>rmane - - „

'■ ' " f) UXÙ.m romanesce u *49.80 i i 68.10

Cu noroculă trebue o'-~pon*abiiü: şi cu sănătatea: së-lü gustăm este favorabilă, să avemă paciinţă . ne este nefavorabilă, ér mijlóce drastice

Pa gin a 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 88— 1890.

Cnrsultt la bursa de Vienadin 29 Aprilie st. n. 1890.

Banta de aur fi 4%Renta de hârtiă B°/e - - - - - - Imprumutulft câiiorft ferate ungare -

aur i i - - - - • - - • - dto argintii - - - • -

Amortisarea datoriei câilorfi ferate de oştii ungare (1-ma emisiune) - -

Amortisarea datoriei o&ilorfi ferate d» ostft ungare (2-a emisiune) - -

Amortisarea datoriei căilorfi te rate d* ostii ungare (8-a emisiune) • -

Bonuri rurale ungare, - - - - - Bonuri croato-slavone. - - - - - Despăgubirea pentru dijma de vinii

ungurescâ. ' împrumutul^ eu premiulti ungurescă Losurile pentru regularea Tisei şi Se-

ghedinului - •Benta de hârtiă austriacă - - - - Benta de argintii austriacă . . . . Benta de aurii austriacă - - - LosurI din 1860 - - - - - - - Acţiunile băncei austro-ungare . - - Acţiunile băncei de ereditâ ungar. • Acţiunile băncei de credită austr. ftalbenl împfirătescl- * - - - - - Napoleon-d’orI - * - - - • - Mărci 100 împ. germane • •Londra 10 Livres sterlinge - - - -

1C 2.20 99.20

117 -95.70

113.7589.80

185.75

126.— 89.20 89.45

109 60 188.20 940.— 3, 0.—292.75

5.60 9;40

68.021/,118.—

Brassó vármegye alispánjától.

Sz. 4805-1890. 317,2—2

Hirdetmény.Brassó vármegyének számve-

vöileg felülvizsgált 1889 évi zár­számadásai az állandó választmány­nak folyó hó 26-án tartott gyűlé­sében tárgy altatván az 1886 évi X X I t. ez. 17 §-a értelmében mai naptól kezdődőleg 15 napon át közszemlére kitetettek mi is oly megjegyzéssel hozatik köztudo­másra, hogy az egyes számadások az állandó választmány véleményi- vel együtt a fennt említett idő alatt az alispáni kiadóhivatalban a hi­vatalos órákban betekinthetök.

Brassó, 1890 évi április hó 28-án.kir. tan. alispán helyett

Tompa Sándorfőjegyző.

Numere singuratice din »Ga­zeta Transilvaniei“ â 5 cr. se potíí cam* pera în tutungeria I. Gross, şi în li­brăria Nicolae Ciurcu.

Avisft d-loră abonaţi!Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6

binevoiască a scrie pe cuponulii mandatului poştali şi numerii de pe fâşia sub care au primiţii (Jiarulti nostru până acuma.

Domnii, ce se aboneză din nou, s6 binevoiască a scrie adresa lămuriţi! şi s6 arate şi posta ultimă.

Administraţ. „Gaz. Trans.“

KCirANUNŢU.Am onöre a însciinţa onorabilulü publicü

romänü, că mi-a sositü ai8,2-i

Apele minerale pröspeteSelterser j Giesshubler, Karlsbader? Marien-

baderr Haller, apă de Buda (Rakoczy), Roncegno, Levico şi altele.

Sare de Karlsbad şi de Maricnbad.HAPURI OE MARIENBAD.

EISENM OORS A L Z de FRAN ZEN SB AD . IODSALZ de Darkau şi de Hali.

PASTILLE de Bilin, Ems, KarlsM, Sodener, Yicly i altele.

Farmacia la „Pelicanulâ de auru“Strada Scheilorü şi tergulü straelorü.

Cu distinsă stimă VICTOR R0TH.

irea si AinI . Plecarea trenurilorii:

1. Dela B raşovi la Pesta

Trenulă de persone: 7 ore 7 minute sera.Trenulă accelerată: 2 ore 15 minute după amecji. Trenulă omnibus.: 4 ore 54 minute dimineţa.

Mersulu trenmüortpe liniele orientale ale căii ferate de statü r. u. valabili din 1 Octomvrie 1889.

B u d a p e s t a —P r e d e a l u P r e d e a l u —B u d a p e s t a B.-Pesta-Aradu-Teiuş Teftuş-AradA-B.-Pesta Copşa-mic&—SibiiuTrenăaccele­

rată.

Stana Aghiriş Ghirbéu NădSşel

Cluşlu |

Apahida Ghiriş Cucerdea üióra /inţulfi de süsü iiud TeiuşA Cräciunelü Blaşiu Micăsasa Copşa mfeâ Mediaştt Elisabetopole Slghlş0ra Haşfalău Homorodü Ágostonfalva Apatia Feldióra

Timişii Predealù

BucurescI

V iena 3.40Budapesta 9.20Szolnok 11.18P. Ladány 12.57

I 2.22O radea-m are < 2.30

1Várad-VelenczeFugyi-V ásárheliMezö-Telegd 3 .-Rév 3.81BratcaBuciaCiucia 4.24Euiedin 4.52

Trenăaooele-

ratû

5.496.02

T Ï 4

7.287.52

8.21 8.88

9.18

10.0810.3211.07

12.81

1.201.40 2.14 2.84 8.173.409.30

8 . -2.—4.055.46

Trenùomni­bus

Tren de per* sóne

Trenùaccele­rată

Trenùomni­

b u s

"Trenùaccele­rată.

Tren do per- sône

Trenùomni­bus

Trenùde

p e r s .

Trenùde

pers.Trenùmixt

Trenùde

pers.

8. 3.10

7.017.11

7.418.16

9.059.35

Tren de per- sône

10.35n .021123 12.44 1.27 1.34 1.42 2.07 2.26 3.11 3.24 3.54 4.09 4.39 5. 1 5. 5i n s

7.225.52

8.469.189.279.44

10.2111.3812.1612.541.673.113.404.154.364.585.26

7.328.178.379.069.45

‘6.109.28

11.381.512.112.192.322.553.384.014.234.495.316.406.12

?6.24'6.3816.56“7.1617.4819.1310.0410.1210.1910.4511.3412.1112.291.101.302.142.543.354.075.646.397.137.458.32

BucurescI PredealuTimişii

BraşovA

Feldióra Ap aţaÁgostonfalva Homorodü Hasfalén Slghiş0ra Elisabetopole Mediaşii

Copşa mică

Micăsasa Blaşiu Cráciunelü Teiuşfl Aiudü Vinţula de süsü Uióra Cucerdea Ghiriş0 Apahida

Cluşlu JNădăşeltiGîhrbăuAghireştiStanaB. HuiedinCiuciaBuciaBratcaRévMező- Telegd Fugyi-Vásárheli V árad-V eleneze

Oradea-mare

P. Ladány Szolnok Budapesta

Viena

7.3512.501.191.652.152.47

3.66

5.286.57

T I S

7.09

7.428.06

8.329 . -

10.2110.41

11.5412.24

1.031.29

1.642.048.206.~

T i 6

4.645.37

T E6.437.319.099.33

10.0211.0411.2411.3911.6712.3012.45

1.13 2.28 2.48 2.663.14 4.01 6.28 5.56

?6.46«7.0617.2217.37 ;8.03 18.24 •9.049.209.37 9.55

10.2010.4710.5711.0411.191.193.316.30

Trenămixtă.

8.369.02 9.32

10.1110.5112.1612.50 1.19 2 . - 3.043.36 3.524.03 4^7 7.30

11.51

T Ï Ï77.448.098.299.07

10.34 10.20 11.09 11.36 12.19 11.59 12.15 12.43 12.551.07 2.11 2.33 2.402.46 3.274.475.08

,5.32

“6.119

16.4317.12

7.618.17

8.428.47

10.0811.51

VienaBudapestaSzolnok

A radi

Glogovaţă Gyorok Paulişft Radna-Lipova Conop Bêrzava Soborşin*ZamüGurasad-IliaBranicicaDevaSimeria (Piski)OrăştiaŞibottiVinţulii de josüAlba-luliaTeiuşA

2.172.373.37 4.05 4.27

8.659.54

11 .-7.40

10.423.534.294.41 6.05 5.17 5.386.066.237.207.558.268.479.119.429.59

11 .-11.2912.0212.191.06

9.3012.385.366.066.186.436.55 7.14 7.46 7.57 8.42 9.11 9.399.55

10.13 10.37 10.53 11.39 12.01 12.29 12.451.24

Simeria (Piski)-I*etr oşeni

SimeriaStreiuHaţegtiPuiCrivadiaBaniţaPetroşenl

Alba-luliaVinţulii de josüŞibotiiOrăştiaSimeria (Piski) Deva Branicica DiaGurasadaZamüSoborşinflBérzavaConopüRadna-LipovaPaulişuGyorokGlogovaţ

Aradú jSzolnokBudapesta

Viena

11.2411.5912.301.011.322.032.623.233.554.084.44

J>.306.27 6.477.28 7.43 7.598.28 8.42 9.20 2.226 .-1.40

3 . -3.344.104.435.135.47

Trenămixt

6.27 6.64 7.20 7.32 8.03 8.389.27 9.46

10.2010.3410.5011.1611.3012.055.10

_ _ 8 .1 5

6.05

1.422.23

Copşa-micâ 2.06 4.36Şeica mare 2.38 6.05L0raneştl 3.22 5.46Ocna 3.46 6.17Siblin 4.18 6.40

S l b i l i i . C o p ş a - m ic f t

Siblla 9.10 9.60Ocna 9.37 10.14L6mneşfi 10.05 10.40Şeica mare 10.40 11.10Copşa-mică 11.09 11.36

_6.356.016.447.25!7.44J

I*etr oşeni-Simerla (Piski)

Cucerdea -Oşorhe Iu Reghinulu s&sescu

16.47 11.64 Petroşenl 9.367.40 12.37 Baniţa 10.178.61 1.28 Crivadia 10.58

10.02 2.23 Pui 11.4211.02 3.11 Haţegti 12.2311.50 3.53 Streiu 1.1212.30 4.26 Simeria 1.51

4.265.12Ö.56

_6.417.268.148.60

A r adu—Tlmisóra T l m i s ó r a —A r a d u

CucerdeaCheţaLudoşăM.-BogataIemutüSánpaulüMiraşteu

Oşorheiu

Reghlnul-8i8.'

3.06 3.35 3.514.06 4.43 4.68 5.21 5.406 . -7.35

10.2010.5011.1111.2011.5712.1212.3612.554.587 .-

3.253.684.164.415.286.446.086.27

Begliinulü §äse§eü- Oşorheiu-Cucerdea

Arad*Aradulù nou Németh-Ságh Vinga Orczifalva Merczif»

6.126.367.017.30

4.12

Hureşu-Ludoşu-Biitriţa/dtre

Mur0şâ-LudoştiŢag*-BudateleciiBistriţa

I tmpu-Autului conversarea

şi pe atunci nu ne

»t/uin face acuma D. Lauran.

1.40- rêndu’i şcolare ső

maghiare la

ese

datoria autorităţii convingă, decă

învâţătorulfi din vorbă a desvoltatil şi în propunerea limbei române aceeaşi vrednică diliginţă. De altă parte părin­ţii copiilorfi sS fiă cu băgare de semă, ca nu cumva copiii s6 le fiă duşi pe ghiaţă de învSţâtorâ şi de inspectorula şcolară ungurescO.

Timlş6ra 4.38JMerczifalvs 6.01|Orc|^ umblft pe

§iSn spune „Erd. Hir.M -.^ttcea orăşen^scă n’a luaţii nici o

mSsură în contra acestui pericultt, şi de aceea foia din vorbă atrage atenţiunea fişpanului asupra acestortl stări.

*

Din comit Albei de joşii amii publi­cată în Nr. 34 alft f6iei n6stre a cores­pondenţă cu subsorierea „ Trandafiriiu. In interesul0. adevărului suntemtt rugaţi a constata, că autorultt acelei corespon­denţe nu este d-lă Tirionii AXbani din Cârna, care e fără temeiu bănuită de aoâsta.

iuta)5 în şe9 turileg

5torul’6v o i eţerî

1.152.04 2.26 2.56 3.13 3.514.05

tr0-Işu rabi,____

3.193.40

gen^9univ^otarifü"" totă i ş o r a teca-aşa în r prii

6__8.66

Reghinul-8ă8. 8.25 a -1 Oşorhp'- j .10.- 9.49

6.45 12.15 10.20[Miraşteu 7.05 12.36 10.39Sánpaulü 7.28 12.68 11.02Iemutü 7.60 1.19 11.23M. Bogata 8.23 1.49 LI.63Ludo şa 8.31 2.02 12.06Cheţa 9.12 2.18 12.22Cucerdea 9.44 2.46 12.60

S i m e r i a (P is k i)-U n ie d .

Simeria (Piski)CernaUnledóra

2.182.393.08

U n ie d . - S im e r ia (Piski).

Unledóra^ernaSimeria

9.309.56

10.16