Conacul Ion Pillat va devenicentru de zi pentru vârstnici

Nr. 56, Iulie 2018

ServICII medICaleși sociale de CalItate

la spitalul Județean dâmbovița, calitatea actului medical a crescut simțitor

„Vrem să reducem impactul asupra mediului şi să trezim spiritul civic”

Președintele AdministrAŢiei Fondului de mediu, Cornel BrezuiCĂ:

totul despre axa prioritară 8 (poster)

www.inforegio.ro2

dan l. Brumar

e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro

tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2601-2251

www.inforegio.ro

RedacToRi: Alice-Claudia GhermAn elena ALeXA Vlad BÂrLeAnU Dan L. BrUmAr sPecialisT dTP & GRaFicĂ: Dănuț-Sorin IoneLcoRecToR: Pompiliu L. DUMITRESCUcooRdonaToR de PRoiecT: andreea sToenescu

22 3 Ați întrebat? Vă răspundem!

24 3 Asistență în familiile cu bolnavi psihic

25 3 Mănăstire transformată în institut de cercetare biomedicală

Editorial

de la PiB la sĂnĂTaTe. un dRum cu sens duBlu

Înțelepciunea populară pune sănătatea pe primul loc, dacă ne raportăm la proverbe, urări sau formule de salut. mai presus de bani, bunăstare materială sau noroc, de care te poți bucura doar dacă eşti sănătos. În psiho-sociologie, Piramida lui maslow este reperul de la

care porneşte analiza comportamentului uman. la baza piramidei se află, evident, nevoile primare, instinctuale, care asigură funcționarea normală a corpului. după satisfacerea acestor nevoi, oamenii se pot concentra pe nevoile de validare socială sau pe creativitate.

Politicile uniunii europene reflectă aceste realități. obiectivul ue de a deveni cea mai competitivă economie a lumii, bazată pe cunoaştere şi pe coeziune socială, este în legătură directă cu politicile de sănătate.

Relația este una complexă, din punctul de vedere al teoriei economice. cele mai vechi studii arată că o economie puternică contribuie la o stare bună de sănătate a populației. studii mai recente arată şi că o stare de sănătate bună contribuie la creşterea economică.

sănătatea şi investițiile în sistemul medical contribuie la creşterea PiB prin câteva canale: obținerea unei productivități mai mari, disponibilitatea mai mare a forței de muncă, un grad mai bun de instruire, ca urmare a perioadei mai mari petrecute în şcoli şi ateliere, şi direcționarea economiilor personale către investiții. o stare de sănătate precară a populației are un impact negativ direct asupra câtorva parametri: câştiguri salariale, ore lucrate, grad de ocupare, pensionări anticipate sau eficiența în muncă a celor care trebuie să aibă grijă de membri ai familiei.

Fondurile Regio pentru dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi a serviciilor sociale sunt disponibile exact în această logică europeană. la capitolul servicii sociale pentru copii vulnerabili, investițiile se vor îndrepta spre centre de zi sau de reabilitare, apropiate de comunitate, odată cu închiderea centrelor de capacitate mare, care mai mult îi izolează pe tineri. această strategie are ca scop integrarea socială şi economică a viitorilor adulți, astfel încât aceştia să fie mai puțin expuşi la riscuri şi să îşi poată construi o carieră.

Treptat, lumea va începe să fie atentă nu doar la câți bani pleacă spre sistemul de sănătate din bugetele publice, dar şi la beneficiile pe care aceleaşi bugete le vor avea datorită unei stări de sănătate mai bune în rândul populației.

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

iulie 2018 3

4 3 Ştiri din regiuni

6 3 Regio sprijină dezvoltarea serviciilor sociale şi de sănătate

8 3 Conacul Ion Pillat va deveni centru de zi pentru vârstnici

9 3 Cantină socială şi îngrijire la domiciliu cu bani europeni

11 3 O viață mai bună pentru bătrânii bolnavi şi abandonați

12 3 La Spitalul Județean Dâmbovița calitatea actului medical a crescut

14 3 Prevenția, cheia unei populații mai sănătoase

16 3 Peste 500 de vehicule de transport public urban noi cu zero emisii

18 3 Ajutor nerambursabil pentru consumatorii casnici care vor să devină producători de energie

19 3 Interviu cu Cornel Brezuică, preşedintele Administrației Fondului de mediu

26 3 Agenda

27 3 Rețete cu parfum de epocă

sumaR

www.inforegio.ro4

cenTRu modeRnde neuRochiRuRGieProceduri moderne, şanse mai mari de recuperare şi durată mai mică de spitalizare. Acestea sunt principalele avantaje pe care le au pacienții din zona de nord-est a țării odată cu inaugurarea noului centru de chirurgie spinală la Spitalul Clinic de Neurochi-rurgie Prof. dr. „Nicolae Oblu” din Iaşi. Conform specialiştilor, do-tările de ultimă generație fac din acest centru cel mai modern din Europa de Est. Sistemul folosit de medici, de imagistică intra-operatorie, cu imagini 3D şi expunere minimă la radiații, creşte atât nivelul de siguranță pentru chirurg şi pentru pacient, cât şi gradul de precizie pentru toate procedurile în chirurgia coloanei.

PanouRi de inFoRmaRela Cetatea devaVeşti bune pentru cei care ajung în această vară la cetatea Deva, una dintre principalele atracții ale județului Hunedoara. Turiştii români şi străini vor putea înțelege mai bine istoria şi atracțiile locului grație unor panouri de informare în mai multe limbi, care au fost instalate în zonă. Cele 10 panouri conțin informații în lim-bile română, maghiară şi engleză. Conform reprezentanților Primăriei Deva, inițiatorul proiectului, vizitatorii vor afla deta-lii interesante despre cele mai cunoscute obiective din Cetate, printre care Poarta Cezarului, Platforma Artilerie Vest, camera Artileriştilor, Podul de lemn, Bastionul semicircular Bethlen şi Zwingerul de Vest.

loc de JoacĂ ÎN StIl medIeval

Vacanța şi pofta de joacă se „asortează” perfect în această vară, la Tg. Mureş, cu un

loc de joacă inedit. Primăria a inaugurat recent, pe Bulevardul Cetății, un spațiu de distracție constru-

it în stil medieval. Locul de joacă reprezintă, de fapt, o ce-tate cu şase turnulețe, poduri suspendate, scări din lemn şi lanțuri, pere-te de alpi-nism, toboga-ne. Dotat cu echipamen -te modern, spațiul a fost împărțit în trei zone, pentru dife-rite categorii de vârstă: 1-3 ani, 3-7 ani şi 7-12 ani, în aşa fel încât fiecare copil să fie în siguranță şi să se bucure de distracție. Investiția din bugetul local s-a ridicat la peste 400.000 lei.

GRiJa PenTRu mediu,În caRTea RecoRduRiloRUn proiect inedit inițiat de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) a cucerit întreaga comunitate din Satu Mare. Demarat anul trecut şi încheiat recent, proiectul „Milioane de capace, milioane de zâmbete” intră în Cartea Recordurilor cu un spec-taculos rezultat final: un panou uriaş, mozaic, în lungime de 120 de metri, realizat din capace de PET-uri. Şcolarii din 92 de unități de învățământ au colectat capace, iar apoi au asamblat, pe panouri, scene din poveşti. Conform reprezentanților APM, s-au colec-tat peste 2.035.000 de capace, adică circa 4,1 tone! Pe lângă distracție, proiectul a avut ca scop şi educarea populației în privința gestionării deşeurilor. No

rd

-veSt Nord-eSt

veStCeNtru

din ReGiuni

iulie 2018 5

camPanie de inFoRmaRedesPRe PeRicolele VeRiiInformare, conştientizare şi prevenție. Acestea sunt principale-le puncte pe care le urmăreşte Asociația Română de Oncologie „Sfânta Ana” prin proiectul „Speranță pentru viață”, derulat la Târgu Jiu. Pe toată perioada verii, voluntarii şi colaboratorii asociației le vor explica tinerilor şi nu numai care sunt riscurile expunerii la soare şi cum îşi pot petrece timpul liber în siguranță. Mai multe materiale informative au fost distribuite înainte de vacanță în şcoli şi licee, iar pe timpul verii vor fi împărțite în parcuri, la piscine şi în zonele pietonale. De ase-menea, pentru prevenirea apariției cancerului de piele, vor fi acordate consultații gratuite cu dermatoscopul.

caRaVanĂ medicalĂumaniTaRĂ la saTeÎncepând din această vară şi până la sfârşitul anului, locuitorii din mai multe sate şi comune vor beneficia de asistență medicală gratuită printr-un proiect inițiat de Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Ion Jianu” din Piteşti. Caravana medicală „Uniţi sub tricolor prin Sănătate” va ajunge în localități din

judeţele Argeş, Vâlcea şi Dâmboviţa. Principalele spe-cialități reprezentate sunt cardiologie, chi rurgie, medicină de familie şi O.R.L. Specialiştii îi învață, astfel, pe pacienți cât de importantă este prevenția, le fac recomandări, re dac-tează scrisori me-di cale şi îi consultă pe cei care, din di-ver se motive, nu au posibilitatea să ajun-gă la un medic.

cReșĂ PenTRu coPiicu dizaBiliTĂți

Îngrijire, servicii moderne de recuperare, posibilitate de socializare. Toate acestea

sunt la dispoziția copiilor cu dizabilități în sin-gura creşă de profil din țară, care funcționează în

sectorul 4 al Capitalei. La Centrul de Educație Timpurie „Neghiniță” sunt 45 de locuri pentru copii de până în 3 ani, in-clusiv o grupă destinată sugarilor. În spațiile special amenajate, există camere senzoriale, locuri de joacă, cabinet de kinetote-rapie, logopedie şi consiliere psihologică. Micuții diagnosticați cu autism pot participa la programe de terapie timpurie, astfel încât recuperarea acestora să fie mai simplă şi completă.

Sud-

veSt

olteNIa Sud-eSt

Sud muNteNIa BuCureșt

I- IlF

ov

din ReGiuni

ÎncĂRcaRe GRaTuiTĂ PenTRu mașinile elecTRice

Mai multă grijă pentru mediu în municipiul Tulcea. Localnicii sau turiştii care ajung în oraş cu maşini electrice sau hibride pot „re-alimenta” gratuit de la un încărcător special pus în funcțiune în apropierea primăriei. Prin acest sistem, primul de acest gen din localitate, se doreşte încurajarea achizițiilor de maşini care nu poluează mediul. Anul trecut, autoritățile au primit mai multe sesizări din partea unor turişti care se aflau în tranzit prin Tulcea şi ar fi avut nevoie să realimenteze maşinile electrice. În planuri-le autorităților se mai află şi amenajarea unei parcări de 300 de locuri pentru turişti, care să aibă şi două stații de încărcare.

www.inforegio.ro6

Vlad BâRleanu

Strategia Națională de Sănătate (SNS) 2014-2020 se bazează în proporție semnificativă pe finanțarea euro-peană şi vizează întreaga piramidă

de servicii medicale: îngrijirea primară, asistența ambulatorie şi cea de urgență, precum şi îngrijirea spitalicească. În ca-drul programului Regio, acestui obiectiv i-a fost dedicată axa prioritară 8: Dezvol-tarea infrastructurii sociale şi de sănătate. Finanțarea axei se face, preponderent, din Fondul European de Dezvoltare Regiona-lă (FEDR), fiind vizate regiunile mai puțin dezvoltate.

Primul obiectiv specific al axei 8 este creşterea accesibilității serviciilor de să-nătate, comunitare şi ale celor de nivel secundar, în special pentru zonele sărace şi izolate. În România, asistența medicală se bazează, aproape exclusiv, pe îngrijirea spitalicească de urgență. Aceasta nu doar că este cea mai costisitoare, dar, de multe ori, se dovedeşte inutilă pentru tratamen-tul optim al pacienților din spitale. Astfel, comutarea îngrijirii medicale spitaliceşti în

cea cu regim ambulatoriu (îngrijire de zi în ambulatoriu, cabinete medicale şi centre de diagnostic şi tratament) este unul din-tre principalele obiective ale SNS.

PReVenție și TeRaPiePersoanele sărace şi cele din zonele

cu acces redus formează categoria cea mai defavorizată, atunci când este vorba despre accesul la serviciile medicale. Pri-mul obiectiv al axei 8 vizează consolidarea bazei piramidei, pentru a putea prelua afecțiunile de gravitate mică şi pentru a face prevenție. El se va realiza şi prin mă-suri de reglementare, dar şi prin finanțarea unor proiecte de infrastructură şi dotare a rețelei de ambulatorii şi de centre comu-nitare integrate (CCI), care vor furniza, in-tegrat, atât servicii medicale, cât şi sociale (inclusiv consiliere şi asistență socială).

Consolidarea infrastructurii ambulato-riilor se va face prin investiții în reabilitare, modernizare, extindere sau dotare a aces-tor unități, inclusiv a celor care vor rezulta din reorganizarea spitalelor mici şi inefi-ciente. Această „reorganizare” ar putea presupune şi închiderea unora dintre aces-

tea, scopul fiind reducerea inegalităților în ceea ce priveşte starea de sănătate a populației, mai ales a celei din mediul rural, din zone izolate sau defavorizate economic. Acest lucru se poate face prin diagnosticarea incipientă şi prin tratarea cu succes a unor afecțiuni mai puțin grave, ducând la scăderea numărului persoanelor cu nevoi medicale neacoperite. Investițiile în rețeaua de ambulatorii şi de CCI vor fi prioritizate în funcție de gradul de sărăcie, de accesul pre-existent la servicii medicale şi de alți indicatori de vulnerabilitate (rate ridicate ale prezenței medicului de familie, indicatori slabi de mortalitate şi morbidi-tate, rate ridicate ale prezenței populației defavorizate).

echiPamenTe și doTĂRiDe asemenea, prin Regio se vor susține

investițiile în infrastructură şi echipamen-tele necesare unităților de primiri urgențe. Scopul final este asigurarea serviciilor me-dicale de urgență şi prim ajutor în timp util, în special pentru persoanele fără asigurare şi marginalizate. Aceste tipuri de investiții se vor adresa autorităților şi instituțiilor

ReGio sPRiJinĂ dezVolTaRea seRViciiloR sociale și de sĂnĂTaTe

o practică medicală dezechilibrată în România (prin care cetățenii, de multe ori, se internează doar pentru a avea acces la analize medicale) are şanse de a fi corectată în actuala perioadă de programare bugetară. iar integrarea socială a persoanelor defavorizate completează obiectivul general.

sinTezĂfo

to: M

DRAP

iulie 2018 7

administrației publice locale, precum şi parteneriatelor create între acestea.

Un alt obiectiv specific al axei 8 este creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale. Îmbătrânirea populației şi redu-cerea numărului de persoane active sunt cele mai profunde fenomene sociale care afectează România în prezent. În mediul rural, centrele sociale sunt extrem de puține şi nu dispun de personalul nece-sar. Astfel, prin Regio se doreşte creşterea calității şi accesului la serviciile sociale de zi, pentru a uşura tranziția de la serviciile instituționalizate la cele furnizate în co-munitate, extrem de importantă pentru confortul şi incluziunea socială a persoa-nelor vizate. La acest capitol, progresele sunt extrem de limitate, mai ales la copii şi persoanele cu dizabilități. Astfel, numă-rul acestor persoane care sunt îngrijite în instituții rezidențiale de mari dimensiuni este în continuare mare, în timp ce servi-ciile comunitare destinate lor nu sunt sufi-cient dezvoltate.

acces la seRVicii de zi Prin investiția în infrastructura servici-

ilor de îngrijire de zi, România îşi propune să asigure accesul la centre de consilie-re, de recuperare sau de reabilitare şi la cantinele sociale pentru până la 3% din numărul persoanelor vârstnice. Pentru serviciile sociale destinate persoanelor cu dizabilități, investițiile se vor concentra pe reducerea numărului beneficiarilor din instituțiile vechi de mari dimensiuni (peste 120 de beneficiari), unele având condiții improprii de viață, altele aflate la distanță mare de comunitate şi de serviciile de să-nătate, educație şi de recuperare. Acestea vor fi substituite cu locuințe protejate şi centre de zi.

În ceea ce priveşte serviciile sociale destinate copiilor vulnerabili, investițiile vor viza, de asemenea, închiderea centre-lor de plasament în cadrul cărora benefici-arii serviciilor de protecție sunt copiii care pot avea un regim normal de viață, pot be-

neficia de servicii me-dicale şi educaționale adecvate. Acestea vor fi substituite, de asemenea, cu aparta-mente de tip familial şi centre de zi. Pentru toate aceste categorii vulnerabile, acțiunile vor mai viza con-strucția, reabilitarea, modernizarea apar-tamentelor de tip familial (pentru copii), precum şi a locuințelor protejate (pentru persoane cu dizabilități), dublate de centre de zi (pentru consilierea beneficiarilor şi a aparținătorilor).

Aceste tipuri de investiții se vor adre-sa, în special, autorităților administrației publice locale, precum şi furnizorilor de servicii sociale de drept public sau privat, acreditați în condițiile legii.

RezulTaTele din exeRcițiul BuGeTaR anTeRioR

În perioada anterioară de programa-re bugetară, infrastructura de sănătate a avut un grad de realizare de 160%, iar cea a serviciilor sociale, de 87%. Acesta este definit ca număr al unităților medicale sau al centrelor sociale reabilitate raportat la ținta propusă prin Regio. Astfel, au fost re-abilitate 99 de unități medicale, față de o țintă de 62, şi 234 de centre sociale față de o țintă de 270. În ceea ce priveşte impac-tul asupra comunității – măsurat ca număr al persoanelor care beneficiază de cele două tipuri de infrastructură, gradul de re-alizare este cu mult peste țintă: 14.342%, respectiv 639%.

Depăşirea semnificativă a țintei pri-vind unitățile medicale reabilitate se ex-plică prin numărul mai mic de spitale județene de urgență care au aplicat pen-tru finanțare, în comparație cu planifica-rea inițială. Astfel, majoritatea unităților beneficiare au fost ambulatorii, cu valori medii mai reduse ale proiectelor. Şi în ca-

zul persoanelor beneficiare ale infrastructurii de sănătate, exis-tă o explicație pentru depăşirea țintei: înțelegerea diferită a mo-dului în care acest indicator tre-buie colectat. Astfel, ținta a fost definită, inițial, ca număr de beneficiari pe zi, după care s-a trecut la număr de persoane pe an. În total, în exercițiul anteri-or, pentru infrastructura socială

s-au făcut plăți de peste 700 de milioane de euro, din care finanțarea de la bugetul de stat a fost de 13,5%. Rata de certificare a axei prioritare 3 a fost de 85,5%.

Regiunea de dezvoltare sud-est a avut cel mai mare grad de contractare pe cele două domenii (infrastructura socială şi de sănătate).

TRei sPiTale ReGionaleInvestițiile în sănătate vor fi comple-

tate prin investițiile în construirea unor spitale regionale, urmărindu-se, astfel, îmbunătățirea calității şi a eficienței în-grijirii medicale. Măsurile luate în calcul sunt reducerea numărului de internări la secțiile de boli acute în spitale. Astfel, se va acorda sprijin pentru construirea unei rețele de spitale regionale de urgență si a unei rețele integrate pentru direcționarea pacienților (de la medicul de familie la me dicul specialist, din ambulatoriu sau din spital). Spitalele de urgență regionale vor trata cazurile cele mai complexe într-o abordare multidisciplinară, eficientă şi si-gură din punct de vedere clinic.

Concret, prin Regio, se va acorda spri-jin financiar pentru construirea şi dotarea a trei spitale regionale: Nord Est (Iaşi), Sud Vest (Craiova) şi Nord Vest (Cluj-Napoca). Prin construcția lor, în sistem monobloc, se vor crea premisele reducerii număru-lui total de paturi cu aproximativ 2.000 de unități (din cadrul spitalelor mici şi inefici-ente), crescând eficiența îngrijirii terțiare (spitaliceşti) şi a rețelelor de direcționare a pacienților. În plus, construcția spitale-lor din Iaşi şi Craiova va degreva spitalele universitare de urgență din Bucureşti de un număr mare de cazuri care, în prezent, nu pot fi tratate local şi sunt transferate, implicând riscuri şi costuri ridicate.

Activitățile privind spitalele de urgență regionale vor avea ca beneficiari Ministe-rul Sănătății, precum şi parteneriate între acesta şi autoritățile şi instituțiile publice locale.

sinTezĂfo

to: M

DRAP

foto

: MDR

AP

www.inforegio.ro8

PRoiecTe

conacul ion PillaT Va deVenicenTRu de zi PenTRu VâRsTnici

Grijă pentru monumentele istorice, dar şi acces la servicii sociale de calitate. un proiect finanțat cu fonduri europene combină util şi elegant aceste două obiective. În comuna Rădăuți-Prut din județul Botoşani, conacul ion Pillat va fi reabilitat şi transformat în următorii doi ani într-un centru social de zi destinat persoanelor vârstnice.

elena alexa

Cel puțin 180 de bătrâni vor bene-ficia de servicii medicale şi soci-ale, grație unui proiect ambițios pus la punct de către Mitro-

polia Moldovei şi Bucovinei. Comuna

Rădăuți-Prut nu a fost aleasă întâmplă-tor: nivelul de trai este foarte scăzut, iar procentul populației vârstnice este de peste 28%, conform statisticilor. În spatele cifrelor seci, stau însă poveştile oamenilor ajunşi la bătrânețe, fără veni-turi şi cu boli grave, pentru care singura

speranță ar putea fi sprijinul comunității.

Un centru de zi este soluția salvatoa-re. „Impactul social va fi unul important. În urma implementării proiectului nostru, vor beneficia de servicii sociale circa 180 de persoane vârstnice. În localitate nu este nici un serviciu social

acreditat, iar cei mai mulți bătrâni locu-iesc singuri, ca urmare a migrației tineri-lor în marile oraşe sau în străinătate. Un centru de zi este gândit în aşa fel, încât să reducă atât presiunea pe familie, cât şi pe sistemul de sănătate”, a explicat, pen-tru revista Regio, Alina Nistor, manager de proiect în cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI2 denumire: Înființare Centru de Zi pentru Persoane Vârstnice în sat Miorcani, jud. Botoșani2 Valoare totală: 2.190.343,56 lei2 Valoare totală eligibilă: 2.182.638,31 lei2 Beneficiar: Mitropolia Moldovei și Bucovinei

foto

: Shu

tters

tock

foto

: Mitr

opol

ia M

oldo

vei ş

i Buc

ovin

ei

iulie 2018 9

Sediul noului centru va fi un loc cu parfum de epocă, conacul academicianu-lui şi poetului Ion Pillat. Clădirea monu-ment istoric va fi consolidată, reabilitată arhitectural, dotată cu instalații electrice, sanitare şi termice noi, precum şi cu echi-pamente şi dotări specifice. Concret, vor exista spații destinate evenimentelor cul-turale (sala Ion Pillat), cabinet medical, cabinet de kinetoterapie, vestiare. Pen-tru integrarea socială a bătrânilor, foarte importante sunt activitățile de terapie ocupațională şi petrecere a timpului li-ber. Seniorii care vor veni la centrul de zi se vor putea relaxa citind, ascultând mu-zică, croşetând sau confecționând obiec-te decorative.

Partea medicală va fi şi ea foarte bine reprezentată, având în vedere că majori-tatea vârstnicilor suferă de boli cronice. „Centrul va avea capacitatea de a acor-da terapii de recuperare şi kinetotera-pie, conform unui plan individualizat de asistență şi îngrijire. În plus, persoanele vârstnice vor fi în permanență monitori-zate din punct de vedere al stării de să-nătate, pentru că vom avea un cabinet medical bine dotat”, ne-a mai spus ma-nagerul de proiect.

clĂdiRe - monumenT isToRicProiectul este important şi din perspectiva faptului că îşi propune să salveze un monument istoric aflat într-o stare avansată de degradare. clădirea i-a aparținut unei personalități marcante a literaturii române, ion Pillat (academician, antologist, editor, eseist, poet tradiționalist şi publicist). Tatăl poetului, ion n. Pillat, un cunoscut moşier şi parlamentar, a construit pe moşia cumpărată la miorcani un conac (pe o veche construcție din anii 1830-1832), unde venea adesea cu familia pentru a petrece puținul timp liber. după moartea poetului, conacul a rămas fiului acestuia, dinu Pillat, dar regimul comunist a preluat în mod abuziv moşia şi a transformat-o într-o secție a spitalului darabani (spital rural ce a funcționat 20 de ani, asigurând asistența medicală în zonă). În 1987, în anexele care ser-veau odinioară muncitorilor de la vechiul conac, s-a amenajat un muzeu în care se regă-seau obiecte personale ale poetului. după 1990, conacul cu anexele sale, cu livada şi curtea imensă, precum şi pădurea din afara localității, care au aparținut lui ion Pillat şi apoi fiului său, au fost revendicate de rudele rămase în viață. clădirea împreună cu toate proprietățile au fost donate mitropoliei moldovei şi Bucovinei în anul 2002.

PRoiecTe

canTinĂ socialĂ și ÎNgrIjIrela domiciliu cu Bani euRoPeniBătrânețea este cu adevărat o haină grea în România. sărăcia bătrânilor, problemele lor de sănătate şi lipsa unui sistem coerent de servicii sociale sunt piese de puzzle care, unite, refac un tablou trist. „Rețeta” salvatoare pare simplă: implicare şi bani. autoritățile locale dintr-o comună vâlceană s-au ambiționat ca primul lor proiect cu fonduri europene să fie pentru seniorii aflați în nevoie.

elena alexa

„Ideea realizării acestui centru a pornit de la o realitate socială cu care se confruntă de altfel toată România şi îndeosebi mediul rural:

îmbătrânirea populației. Comuna Măciu-ca este pe locul al doilea în județul Vâlcea în ceea ce priveşte gradul de îmbătrânire, populația de peste 65 de ani fiind de pes-te 35%”, ne-a explicat primarul comunei Măciuca, Mugur Marcoianu.

Mai exact, 632 de persoane pentru care traiul este tot mai greu de la o zi la alta. Bani nu sunt nici măcar pentru mân-care sau pentru plata utilităților minime, fo

to: P

rimăr

ia M

ăciu

ca

www.inforegio.ro10

PRoiecTe

iar despre analize, controale medicale şi tratamente nici nu se mai pune proble-ma. Mai dramatic este faptul că o par-te dintre seniori nu are absolut nici un venit cu care să se întrețină. În aceste condiții, un centru de zi, o cantină socia-lă şi îngrijirea la domiciliu, adică cele trei tipuri de servicii finanțate prin proiectul cu fonduri europene, sunt exact ceea ce lipseşte comunei vâlcene.

masĂ caldĂ PenTRu50 de PeRsoane

Autoritățile locale speră ca, până la sfârşitul anului 2019, clădirea fostei şcoli generale să fie complet reabilitată, mo-dificată şi dotată în aşa fel încât să devi-nă un centru de zi în care zeci de bătrâni

să-şi regăsească liniştea, zâmbetul şi să se simtă apreciați şi îngrijiți. Bunicii şi străbunicii pe nedrept uitați de familie vor avea un loc unde să se poată relaxa, să-şi reamintească de hobby-urile de-mult abandonate, să citească şi să se uite la televizor sau să stea de vorbă cu un psiholog. Tot aici va funcționa şi o canti-nă socială, de mare ajutor pentru cei mai nevoiaşi bătrâni. 50 de persoane vor pri-mi aici masa caldă pe care nu şi-o permit din cauza sărăciei.

Bătrânii care din cauza sănătății pre-care nu pot veni la centrul de zi vor primi un ajutor vital grație unui serviciu foarte bine pus la punct de îngrijiri la domiciliu. Tot mai multe persoane trecute de 80 de ani vor fi dependente de astfel de

servicii, mai ales în condițiile în care suferă de afecțiuni cro-nice, iar familia este departe. Vârstnicii vor beneficia atât de asistență socială (plan de în-grijire, consiliere, monitoriza-rea cazurilor speciale) precum şi îngrijire personală. Vorbim despre ajutor în realizarea igi-enei personale, ajutor la de-plasare, hrănire şi hidratare, precum şi despre asistență la activități zilnice (cumpă-rături, menaj, ajutor la plata

facturilor). „De aceste servicii de îngrijire la domiciliu vor beneficia, pentru înce-put, 20 de persoane în fiecare lună, in-clusiv pacienți cu dizabilități”, spune pri-marul Mugur Marcoianu despre primul proiect cu finanțare europeană obținut de comuna Măciuca.

În Centru va funcționa și o cantină

socială, de mare ajutor pentru cei mai nevoiași

bătrâni. 50 de persoane vor primi aici masa caldă pe care nu și-o permit din

cauza sărăciei.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI2 denumire: „Complex de servicii sociale pentru persoane vârstnice în comuna Măciuca, județul Vâlcea”2 numele beneficiarului: UAT COMUNA MĂCIUCA2 Valoarea totală a proiectului: 4.289.308,44 lei2 Valoarea totală eligibilă: 4.289.308,44 lei

foto

: Shu

tters

tock

foto

: Prim

ăria

Măc

iuca

iulie 2018 11

PRoiecTe

o ViațĂ mai BunĂ PenTRuBĂTRânii BolnaVi și aBandonațiBolnavi şi neputincioşi, singuri şi cu pensii de mizerie, mulți bătrâni îşi trăiesc chinuiți ultimii ani din viață. serviciile de îngrijire la domiciliu ar reprezenta o soluție excelentă, însă autoritățile locale nu au întotdeauna fondurile necesare. Bănățenii din comuna Giroc au găsit însă rezolvarea: un proiect cu bani europeni.

elena alexa

În ultimii ani, personalul Serviciului de Asistență Socială din comuna Giroc (județul Timiş) a sesizat tot mai des câte o poveste dramatică.

Persoane imobilizate care au nevoie de ajutor, bătrâni bolnavi sau abandonați de către rudele tinere şi în putere, oameni ajunşi la pensie care abia trăiesc de la o zi la alta. Aşa s-a născut ideea de a de-mara un proiect care să asigure servicii sociale de calitate. Totul a prins contur cu ajutorul fondurilor europene, prin Regio 2014-2020.

În doi ani, în zona centrală a localității Chisoda, din comuna Giroc, va funcționa un centru de zi pentru persoanele vârst-nice şi o cantină socială, iar bătrânii bol-navi vor beneficia de îngrijiri la domiciliu.

„Practic, noi facem pionierat în acest domeniu. În comuna Giroc nu există în prezent nici un furnizor de servicii soci-ale, îngrijiri şi hrană la domiciliu. Benefi-ciarii noştri vor fi 42 de vârstnici, dintre care 22 sunt imobilizați la pat”, ne-a ex-plicat Manuela Bîlc, consilier programe de dezvoltare locală în cadrul primăriei Giroc.

Conform proiectului, Centrul de zi va funcționa într-o clădire nouă cu un etaj, cu o suprafață construită desfăşurată de 268 mp şi cu toate dotările necesare

desfăşurării activităților. Oamenii care au muncit o viață-ntreagă, iar acum, la bătrânețe, sunt săraci şi bolnavi vor găsi puțină alinare uitând de singurăta-

te, socializând cu alți pensi-onari şi primind sfaturi de la specialişti.

„Scopul nostru este acela de a creşte accesul şi furniza-rea de servicii sociale pentru grupurile vulnerabile, prin crearea acestei structuri inovative de asistență au-tonomă la domiciliu. Va fi asigurată hrană caldă, îngri-jire medicală, consiliere şi companie pentru vârstnicii aflați în nevoie”, a detaliat Manuela Bîlc pentru re-

vista Regio. Proiectul are o componentă importantă şi pentru populația activă a comunei: se vor crea noi locuri de mun-că. În Centrul de zi şi pentru asistența la domiciliu a bătrânilor imobilizați va fi nevoie, printre altele, de medic, asistent social, bucătar sau şofer.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI2 denumire: Extindere și modernizare anexă parter pentru amenajare centru de zi, cantina socială și prestare servicii de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici în Comuna Giroc 2 Beneficiar: UAT Comuna Giroc2 Valoare totală (lei):1.539.969,462 Valoarea totală eligibilă: 1,358,644.06 lei.

foto

: Prim

ăria

Giro

c

foto

: Shu

tters

tock

www.inforegio.ro12

RePoRTaJ

dan l. BRumaR

a gitație mare la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) a Spita-lului Județean Dâmbovița din Târgovişte. Este o zi de marți şi

nu e mai încărcată decât una de luni sau decât o zi de vineri. Circa 220 de persoa-ne din județ sosesc la Urgențe cu diverse probleme medicale având certitudinea că medicii de aici au o soluție pentru fi-ecare. Bolnavii care au avut „ghinionul” să se trateze de două ori în ultimii şase-şapte ani au putut sesiza o diferență uriaşă între posibilitățile din 2011 şi cele de acum. Calitatea actului medical a cres-cut simțitor, grație unei investiții de 56,61 de milioane de lei, contractată prin Regio de Consiliul Județean Dâmbovița.

„Faptul că avem gărzi permanente pe specialități medicale şi acces perma-

nent la laborator şi ecograf înseamnă foarte mult pentru pacienți. Accesul lor la aceste servicii a fost îmbunătățit da-torită noilor dotări prin Regio. La UPU avem în medie 220 de prezentări pe zi şi, pentru fiecare caz în parte, se efectuează analize şi investigații”, punctează asistent primar Rodica Nicolae, director Îngrijiri medicale.

Spitalul Județean a fost reabilitat termic şi a beneficiat de o schimbare a tâmplăriei, a instalațiilor de încălzi-re, electrice şi sanitare. Marele câştig al unității medicale a fost dotarea masi-vă cu aparatură medicală de generație nouă. Secția Anestezie şi Terapie Inten-sivă (ATI), compartimentul de Terapie In-tensivă al secției de Neonatologie, blocul operator, sterilizarea centrală sunt com-ponentele unui spital județean care au suferit în trecut din acest punct de vede-

re. Lucrările, care au început în toamna anului 2010 şi s-au finalizat în decembrie 2013, au vizat şi modernizarea sălii de naşteri şi dotarea secției de Imagistică cu un Computer Tomograf (CT) şi un aparat de Rezonanță Magnetică (RM). Faptul că spitalul a beneficiat de această aparatu-ră modernă, pe care unitatea nu le-ar fi putut achiziționa din surse proprii sau cu subvenții de la Consiliul Județean ori mi-nister, a condus automat la accelerarea procesului de diagnosticare a pacienților.

„Înainte de implementarea acestui proiect, pacienții erau trimişi pentru CT la un centru privat pentru obținerea unui diagnostic precis. Acum nu mai e cazul, diagnosticul se pune rapid în cadrul spi-talului şi, în funcție de competențe şi de problemele medicale pe care le are paci-entul, acesta poate fi trimis la Bucureşti, dacă e vorba de intervenții de natură

la sPiTalul Județean dâmBoVița caliTaTea acTului medical a cRescuT simțiToRcei 500.000 de locuitori ai județului dâmbovița au un spital de top, pe care îl meritau din plin. Principala unitate medicală a județului a trecut prin ample lucrări de modernizare prin Regio 2007-2013 şi, la cinci ani de la dotarea masivă prin acest program, aici se poate vorbi de performanță ca de o stare normală a lucrurilor.

foto

: Dan

L. B

rum

ar

iulie 2018 13

neurochirurgicală. În alte situații, pacienții sunt tratați la noi în spital”, ne lămureşte Rodica Nicolae, şefa secției de Îngrijiri Medicale. La momentul inaugură-rii noii secții de Imagistică, reprezentanții spitalului se aşteptau la o „explozie” a in-teresului pentru acest tip de investigație medicală. Realitatea avea să depăşească orice previziune, în prezent aparatul fi-ind supraexploatat. Zilnic se fac circa 30 de examinări, iar beneficiari sunt atât pacienții care vin în regim de urgență la UPU, cât şi cei internați sau sosiți cu bilet de trimitere din paraclinic. La secția de Imagistică se lucrează 24 de ore din 24 din cauza cererilor ridicate de investigații CT, însă acest lucru e posibil datorită fap-tului că spitalul a reuşit să acopere toate turele. Nu acelaşi lucru e valabil pentru investigațiile RM, unde în prezent se lu-crează doar în tura de dimineață. Lipsa personalului calificat pentru specializă-rile Radiologie şi Imagistică afectează şi Spitalul Județean din Târgovişte.

„Aceste două aparate au crescut calitatea actului medical şi satisfacția pacienților. La momentul anului 2012 nu ne aşteptam să avem atâtea solicitări”, ne spune Rodica Nicolae, recunoscând că mai există un aspect pe care nu l-au prevăzut atunci managerii unității medi-cale: costurile ridicate ale mentenanței şi contractelor de service pentru aparatele noi. Totuşi, conducerea spitalului a găsit resurse pentru acoperirea acestor chel-tuieli. Laboratorul de Imagistică a mai fost dotat în cadrul proiectului finanțat prin Regio cu un aparat de ventilație an-estezie tip Dräger şi cu un monitor funcții vitale antimagnetic, care pot fi utilizate şi în sala de RM. Puține spitale județene mai au aşa ceva.

numĂRul inTeRnĂRiloR conTinue, În scĂdeRe

Un mare pas în față realizat de Spita-lul Județean a fost reducerea numărului internărilor continue, grație dezvoltării sistemului de internări de zi. În ciuda numărului mai mare de prezentări la Urgențe, numărul de internări continue a scăzut. Din circa 9.000 de prezentări la UPU pe lună se internează cel mult 1.800 de persoane, ceea ce înseamnă cheltuieli mai mici pentru spital. Unita-tea medicală deține două centre pentru spitalizare de zi pentru specializările Me-dicină Internă, Nefrologie, Gastroentero-logie, Neurologie, Pneumologie, Diabet, Boli Infecțioase şi Oncologie. Circa 400 de pacienți cu afecțiuni oncologice fac şedințe de chimioterapie în regim de spitalizare de zi, în fiecare lună. Casa de Sănătate nu plăteşte foaia de spitalizare, ci şedințele de chimioterapie, iar acest lucru este mai puțin costisitor.

Secția ATI, care are 30 de paturi, a fost dotată cu aparatură de monitorizare, ventilație şi anestezie. Înainte de investiția prin Regio, secția avea cinci aparate de ventilație mecanică. Din această cauză, nu puteau fi spitalizați mai mult de cinci pacienți care necesitau acest serviciu me-dical. Medicii de aici nu aveau altă soluție decât să-i trimi-tă pe bolnavi în alte clinici sau la spitale din Bucureşti. Acum, secția are 19 astfel de aparate, lucru care a crescut standardul medical al secției

ATI. Blocul operator, care e compus din şase săli de operații, a fost reabilitat complet. Fiecare sală are în componență toate echipamentele necesare realizării unei intervenții chirurgicale complicate, iar medicii au căpătat acea încredere că pot înfăptui la Târgovişte aproape toate intervențiile pentru care s-au pregătit.

Compartimentul de Terapie Inten-sivă al secției Neonatologie a fost dotat cu ventilatoare, incubatoare, pătuțuri de transport, lămpi de fototerapie şi infu-zomate. Anul trecut, gradul maternității a crescut de la 2 la 3, ceea ce înseamnă că secția poate primi prematuri şi din județe limitrofe. Este un pas important în existența acestui spital, care nu mai este pus în situația de a-şi refuza pacientele şi de a-i trimite pe micuții născuți prematur la Bucureşti pentru o şansă la viață.

RePoRTaJ

inVesTiție de o imPoRTanțĂ maJoRĂ „Reabilitarea şi modernizarea spita-lului Județean de urgență dâmbovița reprezintă o investiție de o importanță majoră pentru dâmbovițeni. la 5 ani de la finalizarea proiectului, sunt bucuros că putem pune la dispoziția locuitorilor județului dâmbovița servicii medica-le eficiente, complexe şi de calitate. am înțeles cu responsabilitate că este obligația noastră, a administrației locale şi județene, să susținem crearea unor condiții optime pentru unitățile sanita-re. Îmi doresc ca şi în cadrul exercițiului financiar 2014 – 2020, dâmbovița să găsească cele mai potrivite soluții şi să obțină o finanțare europeană mai bună, în beneficiul dâmbovițenilor”, ne-a declarat preşedintele consiliului Județean dâmbovița, daniel-nicolae comănescu.

foto

: Dan

L. B

rum

ar

foto

: Dan

L. B

rum

ar

www.inforegio.ro14

PReVenție

dan l. BRumaR

S e zice că poți să-ți dai seama cât de bolnavă e populația unei țări după bugetul alocat anual pro-gramelor de sănătate. În ciuda

lipsurilor financiare tot mai mult subli-niate în ultimii ani, România cheltuieşte anual prea mulți bani pentru tratarea afecțiunilor acute şi prea puțin pen-tru prevenție şi tratarea acestora în ambulatoriu.

Sistemul public de sănătate poate deveni cu adevărat eficient în momen-tul în care se vor face paşi importanți în trecerea de la îngrijirea spitalicească la cea care nu necesită internare. Progra-mele naționale de sănătate trebuie să se dezvolte mai mult în direcția prevenirii şi monitorizării afecțiunilor în fază incipi-entă, iar screeningul medical joacă aici un rol cheie. Este unul din mesajele ac-tualului Regio 2014-2020 care, prin mă-surile anunțate în cadrul axei prioritare 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănă-tate şi sociale, şi-a propus să contribuie la dezvoltarea bazei piramidei serviciilor medicale, respectiv îngrijirea primară şi asistența comunitară.

România are deja experiența exercițiului financiar anterior, prin care s-a asigurat acces la investiții importan-te în consolidarea şi modernizarea infra-structurii spitaliceşti. La cinci ani de la închiderea acestui capitol de finanțare, statisticile sunt reci şi converg către aceleaşi concluzii: se putea face mai mult pentru acoperirea unei palete mai largi de servicii medicale. În ciuda investițiilor de apreciat din perioada 2007-2013, populația din mediul rural continuă să aibă acces greoi la servicii medicale uzu-ale, comunități întregi de oameni nu-şi fac un control medical de rutină măcar o dată în viață şi o bună parte din per-soanele aflate în zone vulnerabile nu-şi cunosc drepturile legale de acces liber la servicii primare.

Iată de ce, misiunea Regio se schim-bă în perioada 2014-2020 şi mizează pe susținerea investițiilor în construcția, reabilitarea şi modernizarea centrelor comunitare care deservesc aceste zone defavorizate. În cadrul acestor centre vor fi asigurate servicii medicale şi sociale de bază, în vederea identificării persoanelor vulnerabile, consilierii şi îndrumării lor către personalul medical de specialitate. Prin apelul de proiecte lansat în cadrul axei prioritare 8, Regio crede cu tărie că România are nevoie să-şi consolide-ze infrastructura de ambulatorii pentru reducerea internărilor care pot fi evita-te. În acest fel vor fi reduse inegalitățile în ceea ce priveşte starea de sănătate a populației din mediul rural sau din me-dii defavorizate economic, prin diagnos-ticarea incipientă şi tratarea cu succes a unor afecțiuni mai puțin grave. O serie de organizații din România, active în do-

meniul sănătății, fac la scară mică ceea ce statul român ar fi trebuit să realizeze la cote mult mai mari în direcția prevenirii şi controlului unor afecțiuni grave şi ex-trem de costisitoare.

coaliție PenTRu țineRea suB conTRol a diaBeTului JuVenil

Diabetul zaharat de tip 1 este o pro-blemă de sănătate publică în România, unu din zece conaționali având un dia-gnostic de acest fel. Ceea ce sperie şi mai tare autoritățile medicale de la noi este lipsa controlului acestei afecțiuni, din ca-uza campaniilor firave de informare cu privire la riscurile asociate acestei boli de-pistate târziu sau netratate. Un semnal de alarmă tot mai puternic vine, însă, şi din partea mai multor organizații neguver-namentale reunite în cadrul proiectului

PReVenția, cheia unei PoPulații mai sĂnĂToase

cu un buget „sărac” alocat sănătății şi cu un PiB incomparabil cu cel al statelor vecine din vest, România cheltuieşte, totuşi, prea mult pentru tratarea bolnavilor săi. Paguba vine din modul în care sunt irosiți banii publici, deseori alocați pentru vindecarea bolilor grave, şi mai puțin pentru prevenirea lor. Risipa trebuie oprită.

foto

: Shu

tters

tock

iulie 2018 15

PReVenție

Coaliție pentru Diabet Juvenil. Conform acestora, numărul copiilor români care suferă de diabet zaharat de tip 1 creşte de la un an la altul, realitate care necesită o serie de măsuri urgente. Inițiatorii aces-tui proiect militează pentru accelerarea procesului de informare publică în ceea ce priveşte dinamica acestei boli croni-ce (simptome, tratament, monitorizarea cazurilor existente). Totodată, membrii coaliției solicită Ministerului Sănătății introducerea în Programul Național de Diabet Zaharat a decontării senzorilor de monitorizare continuă a glicemiilor pen-tru copii cu diabet care au până la 18 ani şi decontarea a patru teste de glicemie pe zi pentru tinerii cu diabet zaharat care au peste 18 ani.

Asociația „Suflet pentru Dulcinei”, Federația Asociațiilor Diabeticilor din România, Societatea Română de Diabet, Nutriție şi Endocrinologie Pediatrică şi Asociația „Sprijin pentru Diabet” şi-au de-numit campania „Diabetul nu este o joa-că“, prin intermediul căreia şi-au propus să aducă în atenția autorităților medicale problematica diabetului zaharat juvenil. Prin campanii de informare realizate la nivel național, inițiatorii acestui demers au avut ca scop informarea părinților pentru depistarea afecțiunii încă din stadiu incipient şi pentru recunoaşterea simptomelor în vederea evitării stărilor comatoase în care cei mici pot ajunge.

PRea mulTe mame moR dând ViațĂ

Rata mortalității materne în România este de trei ori mai mare decât în Bulga-ria, Slovenia şi Slovacia şi de şase ori mai mare decât în Italia şi Spania. Raportat la toate cele 27 de state membre UE, Româ-nia semnalează de două ori mai multe ca-zuri de decese în maternități, iar victime sunt mamele care suferă complicații în

timpul naşterii. E o realitate crudă care a determinat World Vision România să de-mareze în acest an proiectul „Mame pen-tru viață. Viață pentru mame”. Programul de reducere a ratei mortalității materne în România se desfăşoară în următorii trei ani, iar persoanele vizate sunt feme-ile din mediile defavorizate şi de la țară din județele Dolj, Vaslui şi Vâlcea. Au fost incluse în proiect 30 de localități din me-diul rural, selectate pe baza sărăciei, ratei mortalității materne şi accesului scăzut la servicii medicale de bază.

Primele concluzii ale programului au fost dureroase, inițiatorii identificând un procent extrem de ridicat de tinere mame care fuseseră investigate gineco-logic doar în ziua naşterii. Din această cauză, ele prezintă în sala de naştere risc obstetrical direct sau indirect, care le pune viața în pericol. Un număr conside-rabil de femei nu-şi cunoşteau drepturile legale referitoare la serviciile medicale de care dispun în mod gratuit pe peri-oada sarcinii. Grație acestui program, finanțat cu 500.000 de dolari printr-un grant obținut de fundație în cadrul MSD for Mothers, câteva mii de femei au be-neficiat deja de acces la servicii medica-le de monitorizare a sarcinii, de cursuri de asistență şi planificare familială, de contact direct cu personalul medical din cadrul celor mai apropiate centre medi-cale de stat. Totodată, programul vizea-ză şi creşterea capacității autorităților locale şi centrale de a asigura accesul neîntrerupt al femeilor la servicii inte-grate de îngrijire maternală şi de plani-ficare familială. Demersul World Vision România se înscrie în campania mult mai cuprinzătoare a MSD for Mothers, inițiativă ce are o durată de zece ani şi având ca scop reducerea mortalității materne în întreaga lume. Proiectul din România se adresează unui număr de 15.000 de femei.

uniți ÎmPoTRiVa canceRului de sân

O boală care nu cruță pe nimeni dacă e depistată prea târziu, cancerul mamar este o mare problemă pentru autoritățile medicale din România. Deşi peste 3.000 de românce mor anual din cauza aces-tei afecțiuni, țara noastră nu are încă un program național de screening pentru această afecțiune. Ministerul Sănătății a avut o tentativă de a lansa un program-pilot, la începutul acestui an, grație unei finanțări europene nerambursabile de 21 de milioane de euro. Însă, demersul a fost amânat pentru sfârşitul lui 2018.

Până atunci, femeile din România sunt informate constant în legătură cu necesitatea realizării controalelor perio-dice, în vederea depistării timpurii a aces-tei boli. Printre cei mai importanți actori din acest sector se numără Fundația Renaşterea care, din 2007, facilitează ac-cesul gratuit al femeilor la mamografii. Organizația a adus în țară primul centru mobil pentru investigații de sân şi col uterin ce implementează primul program destinat efectuării de mamografii şi tes-te Babeş-Papanicolau, în zonele rurale şi oraşele mici. În vehicul sunt amenajate cabinete de ginecologie şi mamografii. Programe similare au fost implementate şi în alte țări din Uniunea Europeană şi s-au dovedit extrem de eficiente. Com-plementar, fundația a acordat fonduri su-plimentare pentru tratamentul necesar femeilor diagnosticate cu cancer mamar şi a facilitat accesul acestora la cele mai noi descoperiri medicale din domeniul tratării acestei boli. Toate datele culese din teritoriile vizate au fost transmise Mi-nisterului Sănătății, drept suport în vede-rea realizării unei strategii naționale care vizează protejarea sănătății româncelor.

www.inforegio.ro16

anunț

PesTe 500 de Vehicule de TRansPoRT PuBlic uRBan noi cu zeRo emisiiinvestiție finanțată printr-un proiect Regio, în parteneriat cu oraşele României şi cu sprijinul JasPeRs

În prezent, în România, mobilitatea urbană este deficitară. Marile oraşe sunt sufocate de trafic, trotuarele sunt ocupate de maşini, pietonii

şi cicliştii nu au infrastructură de calita-te, iar transportul în comun este greoi, printre altele şi din cauza mijloacelor de transport învechite. A investi în lărgirea străzilor, în construcția de pasaje şi par-caje subterane sau supraterane, sau în amenajarea de noi locuri de parcare la bordură, în scopul de a rezolva proble-mele de trafic din oraşe, este o rețetă practic garantată pentru eşec. Traficul va creşte, iar problemele, rezolvate doar pe termen scurt, vor reapărea într-o formă şi mai gravă.

A investi, însă, în transportul public şi nemotorizat conduce la o dezvoltare a mobilității durabile, dar şi la o creştere a calității vieții în oraşe. În acest sens, Uniunea Europeană a pus la dispoziția

oraşelor din România în jur de 1,47 mili-arde euro prin Regio 2014 – 2020 pentru a finanța proiecte de mobilitate urbană durabilă.

Proiectul comun de achiziție de ma-terial rulant a apărut în contextul defici-tului de înnoire a materialului rulant pen-tru transportul în comun urban acumulat în decursul ultimelor decenii în România. La începutul anului 2018, a fost conturată ideea unui proiect comun între Ministe-rul Dezvoltării Regionale şi Administrați-ei Publice şi JASPERS. Acesta prezintă o serie de avantaje, printre care cele mai importante:

• sprijinirea oraşelor care în ultimele decenii nu au achiziționat ele însele ma-terial rulant nou prin asistență în întocmi-rea specificațiilor tehnice, în aşa fel încât noile vehicule să răspundă cât mai bine nevoilor oraşelor, fără însă a restrânge competiția în piață;

• atragerea interesului majorității producătorilor, prin licitarea de loturi mai mari şi, de asemenea, obținerea unor prețuri unitare mai avantajoase.

Proiectul a fost conceput pentru a viza înlocuirea materialului rulant de pe rute de transport public actualmen-te deservite de material rulant depăşit sau altfel necorespunzător (acesta pu-tând fi însă utilizat, în cazul în care mai are viață reziduală, pentru creşterea frecvențelor de operare pe alte rute sau pentru introducerea de noi rute). În acest sens, au fost predefinite o serie de clase de mărime ale vehiculelor noi ce vor fi achiziționate prin prezentul proiect care, conform necesarului estimat, ar fi suficiente pentru a satisface nevoile de mobilitate a tuturor oraşelor din Româ-nia (posibil cu excepția anumitor rute cu cerere extrem de ridicată din Bucureşti). Pregătirea prezentului proiect s-a

foto

: Shu

tters

tock

iulie 2018 17

anunț

desfăşurat printr-o serie de chestionare care au fost pregătite de JASPERS şi care s-a desfăşurat în trei etape:

• etaPa I: expresia de interes pentru participarea în proiect a tuturor oraşelor din România cu sisteme de transport pu-blic urban funcționale.

• etaPa a ii-a: analiza nevoilor la ni-vel de rută, prin care s-a urmărit procesul de realizare a analizei de nevoi, urmând a răspunde la întrebarea: „Ce număr şi ce clasă de vehicule sunt necesare pentru fiecare rută inclusă în proiect?”.

• etaPa a iii-a: particularități ale sis-temelor de transport din fiecare oraş, ne-cesar a fi luate în calcul ca date de intrare pentru elaborarea specificațiilor tehnice ale noilor vehicule.

În urma analizei nevoilor realizate la nivel de oraş şi rută au rezultat ca fiind incluse în proiectul comun 119 rute de transport public din 24 de oraşe, pen-tru care prin prezentul proiect vor fi achiziționate 537 de vehicule. Tabelul de mai jos prezintă sintetic datele pentru fi-ecare clasă de vehicule.

Anumite oraşe au decis să investeas-că prin prezentul proiect în mai multe moduri de transport: spre exemplu, în Ploieşti vor fi achiziționate tramvaie pen-tru rutele 101 şi 102, troleibuze pentru rutele 44 şi 202 şi autobuze electrice pentru rutele 2 şi 2 barat.

De asemenea, este îmbucurător inte-resul majorității oraşelor pentru a investi în modernizarea transportului cu tramva-iul, mod de transport urban în care în ul-timii ani majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au investit prioritar şi la scară largă. Astfel, prin prezentul proiect vor fi achiziționate tramvaie de dimensiuni

mari pentru Iaşi, de dimensiuni medii pentru Craiova, şi de dimensiuni mici pentru Botoşani, Brăila, Galați, Ploieşti şi Reşița. În mod aparte, se remarcă Reşița, prin eforturile pen-tru reintroducerea transportului cu tramvaiul (care a fost suspendat în urmă cu şase ani), acțiune ce ar pu-tea reprezenta un model pentru alte oraşe din România.

Pot fi men-ționate şi alte situații aparte din proiect: cazul Timişoarei, care a ales să investească în autobuze electri-ce exclusiv de mare capacitate pentru cele 13 rute incluse în proiect; cazul Braşovului, care urmăreşte o renaştere a transportului public elec-tric (după ce acesta a fost marginalizat în ultimele două decenii, prin desființarea liniei de tramvai şi reducerea semnifica-tivă a rețelei de troleibuz) prin achiziția a 26 de troleibuze articulate, sau cazul oraşului Târgu Jiu, care va achiziționa tro-leibuze cu autonomie pe bază de baterii electrice.

Cele 368 de autobuze electrice ce vor fi achiziționate vor reduce substanțial nu doar poluarea din oraşele respective, ci şi

costurile operaționale aferente transpor-tului în comun, deoarece atât „carburan-tul” (energia electrică), cât şi întreținerea sunt mult mai puțin costisitoare pentru autobuzele electrice în comparație cu autobuzele diesel. Autobuzele electrice necesită, însă, planificarea unei strategii pentru încărcarea cu energie electrică a bateriilor acestora, iar JASPERS sprijină oraşele din proiect pentru pregătirea unei strategii optime în acest sens – atât privind încărcarea lentă pe timp de noap-te, cât şi privind încărcarea rapidă, la ca-petele de linie.

Vehiculele achiziționate prin proiec-tul comun vor fi de ultimă generație, cu podea joasă, şi în plus vor fi echipate cu echipamente ITS moderne: sisteme GPS, echipamente WiFi, sisteme de suprave-ghere video în interiorul şi exteriorul ve-hiculelor, sisteme de informare (video şi audio) a călătorilor, atât în vehicule, cât şi în exteriorul acestora, sisteme de numă-rare automată a călătorilor etc.

Procedurile de achiziție publică aferente noilor vehicule urmează a se desfăşura începând cu luna iulie 2018. Ca urmare, locuitorii a 24 de oraşe din România vor începe să se bucure, înce-pând cu anul 2019, de condiții semnifi-cativ îmbunătățite privind transportul în comun.

TIP DE VEHICUL

Numărul oraşelor pentru care vor fi achiziționate vehicule din clasa respectivă

Numărul total de vehicule ce vor fi achiziționate prin proiect

Tramvaie mari (L max. 32 m) 1 16

Tramvaie mijlocii (L 23 - 30 m) 1 17

Tramvaie mici (L 17 - 19 m) 5 70

Troleibuze articulate (L ~ 18 m) 1 26

Troleibuze solo (L ~ 12 m) 2 40

Autobuze electrice articulate (L ~ 18 m) 1 44

Autobuze electrice solo (L ~ 12 m) 11 157

Minibuze electrice (L ~ 8-10 m) 13 167

foto

: Shu

tters

tock

www.inforegio.ro18

CaSa verde

aJuToR neRamBuRsaBil PenTRu consumaToRii casnici caRe VoR

sĂ deVinĂ PRoducĂToRi de eneRGieProgramul „casa Verde”, demarat în 2009 – pentru instituții publice - şi în 2010 – pentru persoane fizice – a avut ca prim scop eliminarea instalațiilor neperformante care generează cantități importante de emisii şi înlocuirea lor cu unele care utilizează energie regenerabilă. În 2018, viziunea nu s-a schimbat, însă programul urmează să aibă o nouă componentă, care va face „casa Verde” mult mai atractiv.

Peste 44.500 de persoane fizice şi circa 230 de instituții publice au beneficiat de finanțare în cadrul programului „Casa Verde”, derulat

de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), iar interesul rămâne în continuare ridicat. Cu ajutorul subvențiilor acordate, benficiarii programului şi-au putut finanța lucrări de înlocuire a instalațiilor de încălzi-re vechi şi poluante cu panouri solare pre-surizate/nepresurizate, pompe de căldură, instalație de producere a energiei termice pe bază de peleți, brichete, tocătură lem-noasă, resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere şi silvice.

Pentru persoanele juridice, însă doar cu statut de instituție publică, s-au finan-țat proiecte privind înlocuirea sau com-pletarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie sola-ră, energie geotermală, energie eoliană, energie hidro, energie pe bază de bioma-să, gaz de fermentare a deşeurilor, gaz de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate şi biogaz sau ori-ce sisteme care conduc la îmbunătățirea calității aerului, apei şi solului.

Vestea bună pentru persoanele fizice este că, în această perioadă, reprezentanții AFM poartă discuții cu reprezentanții Autorității de Management pentru Re-gio 2014-2020, pentru identificarea unor

soluții în vederea accesării fondurilor nerambursabile din programul Regio 2014-2020.

Astfel, prin intermediul axei prioritare 3 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, prioritatea de investiții 3.1 ce prevede sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteli-gente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile, se va lansa un apel de proiecte dedicat AFM, ca beneficiar unic, pentru care experții AM POR lucrează la un ghid specific. Conform ghidului în lu-cru, al cărui obiectiv specific este Casa

verde, AFM va trebui să respecte condiții specifice de eligibilitate a cheltuielilor şi a acțiunilor ce se pot finanța din Regio 2014-2020, astfel încât, beneficiarii finali, respectiv persoanele fizice, să poată be-neficia de achiziția de panouri fotovol-taice, care să acopere consumul propriu al consumatorilor casnici. De asemenea, ghidul prevede că AFM va elabora şapte cereri de finanțare, care se vor concreti-za, după evaluare, în şapte contracte de finanțare, aferente celor şapte regiuni mai puțin dezvoltate din România, re-spectiv regiunile: Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Centru, Nord-Vest.

O altă discuție prevede ca surplusul de energie obținut să poată fi descărcat în rețeaua națională de electricitate. Practic, prin „Casa Verde”, un consumator casnic va putea deveni producător de curent electric cu ajutorul noilor echipamente de producere a energiei nepoluante. Pentru a face posibil acest lucru, trebuie modificată Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea siste-mului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republi-cată în 2010.

inFoRmații-cheie PenTRu PeRsoanele Fizice Beneficiarii trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României, să fie proprietari/coproprietari al imobilului-teren şi al imobilului-construcție pe care se implementează sistemul de încăl-zire pentru care se solicită finanțare.imobilele nu trebuie să facă obiectul unui litigiu în curs de soluționare la instanțele judecă-toreşti, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun, unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică. Finanțarea proiectelor persoanelor fizice se ridică până la:a) 3.000 lei, pentru panourile solare nepresurizate.b) 6.000 lei, pentru panourile solare presurizate şi pentru instalațiile de producere a energi-

ei termice pe bază de peleți, brichete, tocătură lemnoasă, precum şi orice fel de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere şi silvice.

c) 8.000 lei, pentru instalarea pompelor de căldură, exclusiv pompele de căldură aer-aer.

foto

: Shu

tters

tock

iulie 2018 19

inTeRViu

regio: Care sunt principalele pro-bleme de mediu cu care se confruntă românia?

cornel Brezuică: O problemă strin-gentă de mediu cu care se confruntă România se referă la poluarea aerului, în special la poluarea cauzată de mijloacele de transport, dar şi ca rezultat al utiliză-rii combustibililor fosili la producerea de energie termică şi electrică. Eliminarea timbrului de mediu pentru autovehicule a influențat direct calitatea parcului auto național, înregistrându-se în cursul ulti-milor doi ani o creştere semnificativă a numărului de maşini vechi achiziționate, dar şi aglomerări urbane record.

regio: Cât de mult au ajutat pro-

iectele derulate în ultimii ani, cum ar fi Casa verde sau rabla?

cornel Brezuică: În contextul necesității instituirii, de urgență, a unor măsuri de combatere şi reducere a efec-telor negative produse de acțiunea omu-lui asupra mediului, România şi-a asu-mat, alături de alți parteneri europeni şi internaționali, obligații în scopul reduce-rii emisiilor de gaze cu efect de seră. În acest sens, este foarte importantă aloca-rea fondurilor destinate promovării ener-giei obținute din surse regenerabile, care permite eliminarea utilizării combustibili-lor clasici, generatori de emisii.

Pentru realizarea obiectivului menționat, AFM contribuie, prin mai mul-te programe din portofoliul de finanțare,

Președintele AdministrAŢiei Fondului de mediu, Cornel BrezuiCĂ:

„VRem sĂ Reducem imPacTul asuPRa mediului și sĂ TRezim sPiRiTul ciVic”dacă ne pasă de sănătatea noastră, trebuie să ne pese şi de mediul înconjurător. dacă ne dorim un viitor curat pentru copii, nu putem să nu ne gândim la poluare şi la resursele planetei. Putem avea mai multă grijă? Fiecare, în propria gospodărie, şi împreună, prin programe naționale? Preşedintele administrației Fondului de mediu (aFm), cornel Brezuică, a vorbit despre problemele de mediu cu care se confruntă România, dar şi despre soluțiile găsite prin programe responsabile.

românia și-a asumat obligații în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. fo

to: M

edia

fax

www.inforegio.ro20

la atingerea rezultatelor scontate. Unul

dintre aceste programe a fost Programul privind instalarea sistemelor de încăl-zire care utilizează energie regenerabi-lă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, denumit generic Casa Verde, adresat persoanelor fizice şi juridice, prin care a fost finanțată nerambursabil instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regene-rabilă – solară şi geotermală.

Până în prezent, pentru persoane fizice au fost deschise trei sesiuni de finanțare, în anii 2010, 2011 şi 2016, cu un buget total alocat de 290 milioane de lei. Pentru persoanele juridice au existat, de asemenea, trei sesiuni de finanțare des-chise, două în 2009 şi una în 2016, cu un buget total alocat de 324.739 mii de lei.

Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto național (Pro-gramul Rabla Clasic) se desfăşoară din anul 2005, fiind, astfel, cel mai longeviv program guvernamental prin care s-au casat aproximativ 600.000 de autove-hicule poluante. Scopul programului îl constituie îmbunătățirea calității me-diului prin înnoirea Parcului auto națio-nal. În cadrul acestui program, cuantu-mul primei de casare este de 6.500 lei şi se acordă pentru autovehiculul nou al cărui sistem de propulsie generează

maximum 130 g CO2/km. La prima de casare se poate adăuga un ecobonus de 1.000 lei care se acordă la achiziți-onarea unui autovehicul nou, echipat cu sistem de propulsie care generează o cantitate de emisii de maximum 98 g CO2/km în regim de funcționare mixt şi/ sau un ecobonus în valoare de 1.700

lei la achiziționarea unui autovehicul nou, echipat cu sistem de propulsie hi-brid. Dacă se întrunesc ambele condiții, cele două ecobonusuri pot fi cumulate cu prima de casare, ajungându-se astfel la acordarea unei finanțări în cuantum de 9.200 lei.

Programul privind reducerea emi-siilor de gaze cu efect de seră în trans-porturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic (Progra-mul Rabla Plus) se desfăşoară din anul 2016, fiind aprobate aproximativ 1.600 de autovehicule pur electrice/ electrice-hibrid. Scopul programului îl constitu-ie îmbunătățirea calității mediului prin achiziționarea de autovehicule noi pur electrice sau autovehicule noi electrice hibride şi vizează atingerea următoarelor deziderate de protecție a mediului de in-teres general.

În cadrul Programului Rabla Plus, se acordă un ecotichet de 45.000 lei, dar nu mai mult de 50% din prețul de comercia-lizare pentru achiziționarea unui autove-hicul nou pur electric sau 20.000 lei, dar nu mai mult de 50% din prețul de comer-cializare pentru achiziționarea unui auto-vehicul nou electric hibrid plug-in cu sur-să de alimentare externă, care generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 50 g/km.

Prima de casare oferită în cadrul Pro-gramului Rabla Clasic se poate cumula cu ecotichetul prevăzut de Programul Rabla Plus. În cazul în care solicitantul casează o maşină mai veche de 8 ani şi decide să achiziționeze un autovehicul nou electric, beneficiază atât de prima de casare de 6.500 lei, cât şi de ecotichetul de 45.000 lei, iar dacă optează pentru un autovehi-cul electric hibrid plug-in va primi prima de casare de 6.500 lei şi ecotichetul de 20.000 lei.

regio: Cât de importante sunt fon-durile europene în acest domeniu?

cornel Brezuică: Fondul pentru Me-diu reprezintă principalul instrument național de sprijin financiar acordat pro-iectelor de protecție a mediului. Prin ur-mare, proiectele finanțate de instituția noastră reprezintă o contribuție impor-tantă la reducerea impactului asupra me-diului, însă proiectele pe care le putem finanța sunt în limitele bugetului institu-ției. Astfel, consider oportună subvențio-narea în domeniul mediului şi din fonduri

inTeRViu

Consider oportună subvenționarea în domeniul mediului și din fonduri europene pentru a se finanța proiecte noi în acest domeniu și pentru ca numărul beneficiarilor proiectelor să fie cât mai mare.

foto

: AFM

iulie 2018 21

europene pentru a se finanța proiecte noi în acest domeniu şi pentru ca numă-rul beneficiarilor proiectelor să fie cât mai mare.

regio: Ce proiecte cu fonduri euro-pene derulați?

cornel Brezuică: Recentele modifi-cări ale legislației au creat cadrul necesar atragerii surselor financiare obținute în urma scoaterii la licitație a certificatelor de gaze cu efect de seră. De asemenea, suntem în discuții cu Ministerul Dezvol-tării Regionale şi Administrației Publice pentru obținerea finanțării prin progra-mul Regio 2014-2020 a noii variante a obiectivului Casa Verde.

regio: Cum vă gândiți să vă apropiați mai mult de oamenii obișnuiți, în ideea de a-i „mobiliza” să fie mai res-ponsabili cu mediul?

cornel Brezuică: Administrația Fon-dului pentru Mediu, prin toate proiectele şi programele pe care le finanțează, do-reşte să reducă impactul asupra mediului şi, totodată, să trezească un spirit civic în rândul cetățenilor care ar trebui să con-ştientizeze faptul că trebuie să fie mai responsabili cu mediul.

regio: Care sunt principalele obiec-tive ale AFm pentru perioada viitoare?

cornel Brezuică: În contextul redu-cerii veniturilor la Fondul pentru mediu, instituția noastră încearcă să asigure susținerea programelor în derulare: apă - canal, împăduriri, casa verde persoane fizice, rabla şi rabla+, stații de reîncărca-re, continuitatea acestora fiind una din-tre cele mai importante preocupări. De asemenea, încercăm să identificăm noi surse de venit, astfel încât să putem lan-sa, din nou, programe în cadrul cărora nu

au mai fost deschise sesiuni de mai mulți ani, cum ar fi – gestionarea deşeurilor, finanțarea investițiilor de apă-canal sau stații de epurare.

În altă ordine de idei, au fost create premisele atragerii de fonduri rezulta-te din licitarea certificatelor de gaze cu efect de seră (GES), acestea urmând a fi utilizate de AFM pentru lansarea unor programe care au ca scop reduce-rea emisiilor de gaze cu efect de seră, finanțarea urmând a fi acordată pentru: achiziționarea de autobuze electrice şi GNC de către municipiile reşedință de județ; instalarea de stații de reîncărca-re a autovehiculelor electrice în muni-cipiile din România; instalarea de stații de reîncărcare pe autostrăzi, drumuri naționale şi europene; montarea de pa-nouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică în gospodăriile indivi-duale izolate, care nu se pot racorda la rețeaua de distribuție. Aceste activități sunt complementare celor finanțate din programul Regio 2014-2020. De aseme-nea, în parteneriat cu Ministerul Dezvol-tării Regionale şi Administrației Publice (MDRAP), AFM lucrează la dezvoltarea unui program destinat finanțării instală-rii panourilor fotovoltaice în gospodării-le individuale, care să asigure consumul de energie electrică, iar surplusul să fie furnizat în rețeaua de distribuție.

inTeRViu

Programul rabla Clasic se desfășoară din anul 2005, fiind, astfel, cel mai longeviv program guvernamental prin care s-au casat circa 600.000 de autovehicule.

Prima de casare oferită în cadrul Programului rabla Clasic se poate cumula cu ecotichetul prevăzut de Programul rabla Plus.

foto

: AFM

www.inforegio.ro22

uTil PenTRu BeneFiciaRi

este eligibil un proiect care inclu-

de două centre sociale, un centru de zi și o unitate de îngrijire la domiciliu, ce se va implementa în două imobile aflate la două adrese diferite în interio-rul aceluiași oraș?

Toate mențiunile din ghid, precum şi din

grile, indică faptul că este eligibil un proiect care presupune mai multe cen-tre de servicii sociale, în acelaşi imobil. Mai mult decât atât, fiecare centru de servicii sociale va fi eva-luat separat şi se va face media punctajului, neexis-tând astfel vreun avantaj pentru solicitanții care îşi propun crearea mai mul-tor centre (într-o singură clădire vor putea funcți-ona mai multe centre de servicii sociale: ex. un cen-tru de zi pentru vârstnici şi o unitate de îngrijire la domiciliu, sau o cantină socială şi o unitate de îngrijire la domiciliu, sau un centru de zi şi o cantină socială sau toate trei. În cazul în care într-o singură clădire vor funcționa două sau mai mul-

te centre de servicii sociale, se va avea în vedere justificarea necesității finanțării pentru fiecare dintre centrele respecti-ve. Fiecare centru de servicii sociale va fi evaluat separat conform scopului său (vezi criteriul 2.7 din secțiunea 3.3 Crite-rii de evaluare tehnică şi financiară. Idem criteriul 2.7 din grila de evaluare tehnică şi financiară, iar ulterior va fi făcută me-

dia punctajului). De asemenea, Ghidul nu limitează posibilitatea ca un so-

licitant să aplice cu mai multe ce-reri de finanțare, pentru imobile diferite, situație care ar putea fi avută în vedere în cazul prezen-tat de dumneavoastră.

este eligibilă extinde-rea unei clădiri finaliza-

te în anul 2017 pentru înființarea de noi centre sociale fără compo-

nentă rezidențială? dacă clădirea este în stadiu de construcție „la roșu“,

este eligibilă extinderea acesteia pentru înființarea de noi centre sociale fără componentă rezidențială?

Investițiile eligibile pentru co-finanțare prin acest apel se referă la

reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ dotarea infrastructurii de servicii soci-ale fără componentă rezidențială, des-tinată persoanelor vârstnice, în care, în accepțiunea prezentului apel, prin infra-structură se înțelege clădirea cu sau fără utilități şi dotări. De asemenea, ghidul menționează că „Nu este eligibilă con-struirea de clădiri noi.”

Extinderea unei clădiri, în scopul înființării unui nou centru social fără componentă rezidențială (clădire care nu a avut înainte această funcțiune), este activitate eligibilă pentru PI 8.1/8.3/A.

Totuşi, dacă clădirea este „la roşu”, adică construcție nefinalizată, nefuncțională, fără finisaje şi partea exterioară a acoperişului, incluzând

ați ÎnTReBaT? VĂ RĂsPundem!Fondurile europene sunt foarte importante când vorbim despre sistemul sanitar şi despre serviciile sociale. ce proiecte sunt eligibile în aceste domenii? se pot finanța centre de zi pentru persoanele vârstnice? iată doar câteva din întrebările puse de beneficiarii unor proiecte finanțabile prin axa prioritară 8 a Regio 2014-2020, precum şi răspunsurile oferite de specialişti.

foto

: MDR

AP

iulie 2018 23

uTil PenTRu BeneFiciaRi

fundația, ridicarea pereților şi structu-ra acoperişului pe care se montează ul-terior țiglă sau tablă, în faza în care nu este realizată partea de instalații (cabluri electrice, țevile de apă/gaze, racordare la utilități), nu putem vorbi despre acti-vitate de extindere, astfel proiectul fiind neeligibil în cadrul acestui apel.

este eligibilă construcția unui centru de zi pentru persoane

vârstnice?

În conformitate cu prevederile Ghi-dului specific, este eligibilă numai

reabilitarea/modernizarea /extinderea/dotarea centrelor de zi destinate persoa-nelor vârstnice.

este eligibilă construcția unui cămin/azil de bătrâni?

În conformitate cu prevederile Ghi-dului specific, este eligibilă numai

reabilitarea/modernizarea /extinderea/dotarea infrastructurii de servicii socia-le fără componentă rezidențială, destina-tă persoanelor vârstnice.

Precizăm că la nivel european, se consideră că instituționalizarea (regimul de viață al beneficiarilor – pacienți (bă-trâni, persoane cu dizabilități etc.) într-o instituție de tip cămin, nu mai este o vari-antă acceptabilă, întrucât aduce atingere dreptului individului de a decide asupra propriului regim de viață. Astfel, la nive-lul UE, s-a decis că este necesară stimula-rea adoptării unei alternative mai accep-tabile, respectiv a dezinstituționalizării şi a oferirii serviciilor sociale în cadrul comunității, cât mai aproape de mediul în care trăieşte beneficiarul (bătrân, per-soană cu dizabilități etc.).

În consecință, în cadrul acestui apel de proiecte este eligibilă numai partea de infrastructură de servicii sociale fără componentă rezidențială, destinată per-soanelor vârstnice: centre de zi, unități de îngrijire la domiciliu şi/ sau cantine socia-le, nefiind eligibile spre finanțare centrele rezidențiale pentru persoanele vârstnice.

Poate depune o unitate de cult un proiect în cadrul acestui

apel?

În conformitate cu prevederile Ghidului specific, secțiunea 3.2,

solicitanții de finanțare pot fi:a. Unități administrativ-teritoriale, alte

entități de drept public.B. Entități de drept privat:

• asociații şi fundații constituite în conformitate cu prevederile Ordo-nanței Guvernului nr. 26/2000 cu pri-vire la asociații şi fundații, cu modi-ficările şi comple-tările ulterioare, inclusiv filiale ale asociațiilor şi fun-dațiilor internațio-nale recunoscute în conformitate cu legislația în vigoa-re în România

• unități de cult/ structuri ale cultelor aparțî-

nând cultelor religioase recunoscute în România conform anexei la Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată, şi constituite conform statutului de orga-nizare şi funcționare al cultului respectiv. Statutele de organizare şi funcționare ale cultelor recunoscute în România se pot accesa pornind de la următoarea adresă: http://www.culte.gov.ro/biserici-culte, pentru fiecare cult în parte, la secțiunea documente ataşate.C. Parteneriate între oricare dintre

entitățile menționate la punctele A şi B. Pentru a fi eligibil, solicitantul de

finanțare/ fiecare membru al parteneri-atului, după caz trebuie să aibă persona-litate juridică.

Adăugăm faptul că solicitantul de finanțare, sau unul dintre parteneri, trebuie să fie furnizor de servicii sociale acreditat în condițiile legislației naționale aplicabile în vigoare şi să aibă o vechi-me de cel puțin un an de la înființare, la data depunerii cererii de finanțare şi să dețină drepturi asupra imobilului, obiect al proiectului, la data depunerii cererii de finanțare, precum şi pe o perioadă de mi-nim 5 ani de la data plății finale (aşa cum reiese din documentele depuse), pentru care poate fi acordat dreptul de execuție a lucrărilor de construcții.

În consecință, dacă unitatea de cult îndeplineşte cumulativ toate condițiile de eligibilitate menționate în Ghidul spe-cific, poate depune un proiect în cadrul acestui apel.

foto

: MDR

AP

foto

: MDR

AP

www.inforegio.ro24

idei euRoPene

alice-claudia GheRman

S tudiile specialiştiilor în neuroşti-ințe au dovedit că afecțiunile psi-hice grave, cum ar fi depresia, tul-burarea bipolară şi schizofrenia,

afectează capacitatea părinților de a-şi creşte copiii. Ei îşi găsesc greu de muncă sau aleg un serviciu foarte prost plătit, astfel încât lipsa banilor le agravează problemele de sănătate. De asemenea, procentul abuzului de substanțe psiho-trope sau alcool este mai mare în cazul părinților cu afecțiuni mintale. Plecând de la aceste considerente, autoritățile locale din Emden, împreună cu Univer-sitatea din Emden/Leer, au demarat pro-iectul Management integrat de îngrijire – noi modalități de a susține familiile cu probleme, primind sprijin din fonduri

UE. Proiectul a pornit de la premisa că, în general, copiii născuți din părinți care suferă de boli mintale nu primesc sufici-entă asistență şi îngrijire psihologică în municipiul Emden. Datele au fost colec-tate şi comparate la nivel local şi națio-nal şi au arătat că atât în Emden, cât şi în Germania, în ansamblu, unul din patru minori este afectat de aceste aspecte.

Sărăcia şi dificultățile în gestionarea problemelor de zi cu zi, inclusiv contac-tarea autorităților şi instituțiilor, ampli-fică problemele de sănătate ale părinți-lor, dar se răsfrâng şi asupra copiilor lor. În cadrul proiectului au fost înregistrate şi analizate cazuri specifice. Asistența socio-educațională familială, care este un drept în Germania, a fost examinată temeinic. Pentru a creşte gradul de con-ştientizare, problema a fost studiată la

nivel universitar, precum şi în cadrul unor cursuri de formare dedicate practi-cienilor. Proiectul a oferit o bază pentru stabilirea unor standarde intersec-toriale pentru tratarea unor asemenea cazuri.

În cadrul acestui de-mers, nu numai că au fost analizate problemele co-piilor născuți din părinți care suferă de boli psihice, dar au fost făcute şi reco-mandări practice privind modul în care aceşti copii ar putea fi mai bine inte-grați în serviciile de asis-tență locală oferite.

„Indicarea drumului, construirea de poduri – acesta este principiul că-lăuzitor al proiectului şi re-flectă numeroase niveluri de comunicare oferite în beneficiul copiilor şi fami-liilor afectate. Mă refer aici la cooperarea între bună-

starea tinerilor şi psihiatria socială la nivel local, precum şi promovarea de noi alian-țe la nivel regional şi chiar statal. Relațiile publice eficiente, forumurile şi publicați-ile profesionale ne ajută şi ne arată cele mai bune practici necesare în asemenea situații, ridicând problema de la nivel lo-cal sau regional la nivel statal”, a declarat prof. dr. Eva-Maria Rothenburg de la Uni-versitatea de Studii Aplicate Emden/Leer.

asisTențĂ PsiholoGicĂ În Familiile cu BolnaVi Psihic

Problemele de sănătate mintală ale adulților îi afectează în mare măsură pe copii. aceste familii au nevoie de susținere şi de strategii clare de sănătate publică. iată premisele de la care au pornit autoritățile din oraşul german emden, din landul saxonia inferioară, care au dezvoltat cu fonduri europene un proiect extrem de util.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI2 titlul proiectului: Management integrat de îngrijire – noi modalități de a susține familiile în context regional 2 Beneficiar: Hochschule Emden/Leer2 Buget total: 193.304 euro2 contribuție FedR: 52.391 euro

germania

foto

: Shu

tters

tock

iulie 2018 25

idei euRoPene

mĂnĂsTiRe TRansFoRmaTĂ În insTiTuT de ceRceTaRe BiomedicalĂÎn oraşul salerno din regiunea campania (sudul italiei), clădirile fostului complex mănăstiresc san nicola della Palma au fost restaurate cu ajutorul fondurilor ue. ulterior restaurării, vechea mănăstire benedictină a devenit sediul institutului european de cercetare Biomedicală din salerno (eBRis).

alice-claudia GheRman

P e una dintre colinele oraşului Sa-lerno a existat vreme de câteva secole complexul mănăstiresc San Nicola della Palma. O struc-

tură de clădiri vechi, cu valoare arhitec-tonică importantă, situată într-o locație ce oferă o vedere panoramică asupra oraşului şi a golfului Salerno. Municipa-litatea a decis să o restaureze ca parte a unui program mai amplu de regenerare urbană, concentrându-se asupra părților istorice din Salerno. Obştea mănăstirii nu mai exista de mult, aşa că, la finalul resta-urării, s-a hotărât să i se dea complexului o altă destinație, respectiv una de cerce-tare medicală. Situl găzduieşte, din 2012 încoace, sediul Institutului European de Cercetare Biomedicală din Salerno (EBRIS), un proiect comun al Fondazione Scuola Medica Salernitana şi al Spitalului pentru Copii din cadrul Şcolii Medicale de la Harvard.

Deşi multora le-ar putea părea ciu-dat faptul că vechea mănăstire a fost transformată în instituție medicală, noua utilizare a clădirii demonstrează legătura strânsă cu trecutul complexului mănăsti-resc. Aici, în trecut, a funcționat Şcoala Medicală din Salerno, şcoală medicală medievală, considerată de mulți ca fiind cea mai importantă sursă de cunoştințe medicale din Europa de Vest la acea vre-me. Musulmanii, creştinii şi evreii şi-au unit cunoştințele în beneficiul omenirii, permițând şcolii să transmită un mesaj de pace şi solidaritate în decursul secolelor.

Lucrările din cadrul proiectului au inclus restaurarea fostei mănăstiri be-nedictine, fondată inițial în 1060 d.Hr., şi a băilor termale medievale adiacente. Interiorul a fost modificat şi echipat cu infrastructura ştiințifică necesară pentru activitățile care urmează a fi realizate de EBRIS. Parterul oferă acces direct la zona băii termale, iar podelele din sticlă au fost instalate pentru a accentua rolul pe care băile l-au avut în trecut. Arhitecții au

combinat, astfel, moştenirea culturală a regiunii cu nevoia de consolidare a cer-cetării ştiințifice din Campania, rezultând un spațiu care, deşi păstrează valoarea de patrimoniu, oferă toate condițiile desfăşurării unor cercetări ştiințifice mo-derne. Restaurarea a dus la crearea unui centru de cercetare cu o suprafață totală de 3.800 mp, iar Institutul cuprinde pa-tru laboratoare de ultimă oră şi are 120 de posturi de lucru complet funcționale pentru oameni de ştiință, studenți şi cer-cetători din întreaga lume.

Înființat în 2012, EBRIS îşi propune să creeze un centru de cercetare de ni-vel mondial prin dezvoltarea de proiec-te axate pe legăturile dintre sănătate şi nutriție. Cercetarea implică investigarea condițiilor clinice, cum ar fi boala celiacă, diabetul de tip 1, autismul şi schizofre-nia, având ca scop determinarea felului

în care nutriția, în special în primii ani de viață, influențează microbiomul (genele microbilor din organism), modelele me-tabolice şi mecanismele care guvernează trecerea între toleranța sistemului imu-nitar şi agresiunea împotriva altor celule din debutul bolilor autoimune.

În timp, rezultatele studiilor efectu-ate aici vor aduce beneficii operatorilor din acest sector şi publicului, datorită co-laborării strânse dintre EBRIS, producăto-rii agroalimentari locali, multinaționale şi institutele internaționale de cercetare.

Italia

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI2 titlul proiectului: Restaurarea complexului San Nicola della Palma pentru a găzdui sediul Institutului European de Cercetare Biomedicală din Salerno 2 Beneficiar: Municipalitatea Salerno2 Buget total: 2,02 milioane de euro2 contribuție FedR: 1,52 milioane de euro

foto

: Shu

tters

tock

www.inforegio.ro26

sf. Gheorghe, 6-12 august

FesTiValul inTeRnațional de Film anonimul 2018. Cea de-a XV-a ediție a Festivalului Internațional de Film Independent ANONIMUL se va desfăşura în perioada 6-12 august 2018, la Sfântu Gheorghe, în Delta Du-nării, în Complexul Green Village şi Green Dolphin Camping. Proiecțiile vor avea loc în cele două săli de cinema din Green Village, în timpul zilei, iar în tim-pul nopții, în aer liber, pe ecranul uriaş din camping. Programul Festivalului cu-prinde secțiunile Competiție Lungme-traj şi Competiție Scurtmetraj Ficțiune şi Animație. În camping, nopțile de proiecție vor debuta, ca de obicei, cu spectacole live şi concerte.http://www.festival-anonimul.ro

Brno, cehia, 18-20 august

TâRGul inTeRnațional de Fa-shion sTYl & KaBo 2018. În calitate de reprezentant oficial pentru România, al unuia din cei mai mari organizatori de târguri şi expoziții din Europa Centrală şi de Est – BVV Trade Fairs Brno, Republi-ca Cehă, Bursa Română de Afaceri invită

companiile româneşti şi asociațiile de profil din domeniile îmbrăcăminte, tex-tile, încălțăminte şi pielărie să participe la cea de-a 52-a ediție a Târgului Inter-național de Fashion STYL&KABO care se va desfăşura în august, în oraşul Brno, la Brno Exhibition Centre. Târgul, care se organizează de două ori pe an (în luni-le februarie şi august), reprezintă locul perfect de promovare pentru compani-ile mici şi mijlocii din industria modei, îmbrăcămintei, încălțămintei şi pielăriei care doresc să îşi promoveze propriile branduri, să lanseze noi produse şi să intre în contact cu potențiali cumpără-tori, distribuitori şi parteneri de afaceri internaționali.https://rbe.ro/events

sighişoara, 23-26 august

PRoeTnica 2018. Asociația Centrul Educațional Interetnic pentru Tineret Sighişoara împreună cu Departamen-tul pentru Relații Interetnice, Consiliul Județean Mureş şi organizațiile celor 20 de minorități naționale din România, vor organiza cea de a XVI-a ediție a Festiva-lului Intercultural Sighişoara - ProEtnica 2018, în ultima decadă a lunii august. La ediția actuală evenimentul intercul-tural va fi mai lung cu o zi. Prelungirea a fost determinată de suprapunerea programului ştiințific cu cel artistic. Festivalul va include 30 de manifestări artistice pe scena principală în aer li-ber, 25 de spectacole interactive în fața

scenei, dar şi o secțiune intitulată Agora Dialogului Intercultural care va avea ca tematică „Centenarul Minorităților Na-ționale din România”. Această secțiune va cuprinde 8 prelegeri şi mese rotunde, 12 standuri de prezentare de carte sau meşteşugăreşti, precum şi o expoziție de interior din partea artiştilor contempo-rani din rândul minorităților naționale (fotografii, arte plastice etc.). http://www.proetnica.ro

moeciu de sus, Braşov, 22-27 august

școala de VaRĂ de e-commeRce gPeC. În perioada 22-27 august 2018 va avea loc cea de a VIII-a ediție anuală a Şcolii de Vară de E-Commerce GPeC - mixul perfect între cursuri practice, team-building şi distracție. Singura se-rie de cursuri intensive de Comerț Elec-tronic şi Marketing Online din România, Şcoala de Vară de E-Commerce GpeC se va ține într-un cadru natural de ex-cepție, res pectiv Moeciu de Sus, județul Braşov. Participanții vor beneficia de 12 cursuri a câte 90 minute fiecare, adică 18 ore de conținut intensiv de comerț electronic şi marketing online – totul axat pe ponturi şi exemple concrete de la cei mai buni specialişti practicieni din domeniu. Cursanții vor avea ocazia să fie direct implicați în workshop-uri şi să facă exerciții practice care să îi ajute în situațiile concrete de care se lovesc zil-nic în business-ul lor online.https://www.gpec.ro

aGendĂ

oRGanismele de imPlemenTaRe și moniToRizaRe a PRoGRamului oPeRațional ReGional

auToRiTaTea de manaGemenT PenTRu PoR 2014-2020 (am PoR) — minisTeRul dezVolTĂRii ReGionale și adminisTRației PuBliceBd. libertății, nr. 16, Bucureşti, sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.roFacebook: https://www.facebook.com/inforegio.ro

oRGanisme inTeRmediaRe PoRagenția pentru dezvoltare Regională nord-est (adR nord-est)str. lt. drăghescu nr. 9, Piatra neamț, județ neamț, cod poştal 610125telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072e-mail: adrnordest@adrnordest.ro, Website: www.adrnordest.ro

agenția pentru dezvoltare Regională sud-est (adR sud-est)str. anghel saligny nr. 24, Brăila, județ Brăila, cod poştal 810118telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017e-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro

agenția pentru dezvoltare Regională sud muntenia (adR sud muntenia)str. General constantin Pantazi nr. 7a,cod poştal 910164 călăraşi, Româniatelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167e-mail: office@adrmuntenia.ro, Website: www.adrmuntenia.ro

agenția pentru dezvoltare Regională sud-Vest oltenia (adR sV oltenia)str. aleea Teatrului nr. 1, craiova, județ dolj, cod poştal 200402telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780e-mail: office@adroltenia.ro, Website: www.adroltenia.ro

agenția pentru dezvoltare Regională Vest (adR Vest)str. Proclamația de la Timişoara nr. 5,Timişoara, județ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923

e-mail: office@adrvest.ro, Website: www.adrvest.ro

agenția pentru dezvoltare Regională nord-Vest (adR nord-Vest)calea dorobanților nr. 3, cluj napoca, județ cluj, cod poştal 400118telefon: 0264 431550, Fax: 0264 493222e-mail: secretariat@nord-vest.roWebsite: www.nord-vest.ro

agenția pentru dezvoltare Regională centru (adR centru)str. decebal nr. 12, alba iulia, județ alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613e-mail: office@adrcentru.ro, Website: www.adrcentru.ro

agenția pentru dezvoltare Regională Bucureşti ilfov (adR Bucureşti ilfov)str. mihai eminescu nr. 163, et. 2, sector 2, cod poştal 020076, Bucureştitelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665e-mail: contact@adrbi.ro,Website: www.adrbi.ro

iulie 2018 27

RețeTe cu PaRFum de ePocĂatunci când istoria şi gastronomia spun împreună o poveste, aceasta este întotdeauna încântătoare pentru turişti. dacă ajungeți vara în Franța, trebuie neapărat să încercați puiul marengo, despre care legenda spune că ar fi fost felul preferat al lui napoleon Bonaparte. iar desertul pe care vi-l prezentăm astăzi, prăjitura cassata, îi fascinează de secole pe italieni şi nu numai.

Această rețetă are la bază o legendă fru-moasă. În 1800, după ce armata lui Na-poleon Bonaparte, urmărindu-i pe aus-trieci, a trecut Alpii în ceea ce este acum nord-vestul Italiei, a urmat bătălia de la Marengo. Napoleon a ieşit victorios, dar ... flămând. Bucătarul lui Napoleon trebu-ia să-i gătească cina, iar pentru asta a dat fuga în sătucul Marengo de unde a achizi-ționat un pui, ceva roşii, măsline şi câteva mirodenii. Puiul a ieşit atât de bun, încât a devenit preferatul lui Napoleon.

INgredIeNte: 4 fileuri de pui, fără oase şi piele, 2 linguri de ulei de măsli-ne, 2 cuburi de unt, o ceapă medie, to-cată mărunt, 300 g de roşii cherry, tăiate jumătăți, o jumătate de cană cu măsline negre, o cană cu vin alb, o linguriță cu cimbru, sare şi piper negru, măcinat, după gust.

PreParare: Condimentați fileurile de pui cu sare şi piper. Încingeți uleiul de măsline într-o tigaie, frigeți carnea de pui

în ulei, până capătă o culoare aurie. Scoa-teți-o deoparte, pe şervet absorbant. Adăugați peste uleiul de la carne untul şi topiți-l până devine spumă, sotați în el ceapa, timp de 2 minute. Adăugați vin şi lăsați un pic să fiarbă, apoi puneți carnea

de pui şi roşiile cherry, reduceți focul, acoperiți şi lăsați să se gătească încă zece minute. Scoateți carnea pe farfurie, iar în sosul rămas adăugați măslinele şi cimbrul şi gătiți încă un minut. Turnați acest sos peste pui. Serviți imediat. Poftă bună!

PoFTiți la masĂ... euRoPeanĂ!

Prăjitura Cassata are şi ea o poveste specială. Rețeta a fost pregătită de pa-tisierii sarazini pentru emirul Yassuff, când Sicilia se afla sub dominația ara-bă, apoi a fost reinventată la mănăsti-re în secolul al XVII-lea, sub influența

spaniolilor. Astăzi se cunosc mai multe variante, singurul lucru comun fiind „inima” prăjiturii, care are la bază în-totdeauna cremă de brânză ricotta.

INgredIeNte: Pentru cremă: 700 g brânză ricotta, 2 ¼ căni cu zahăr pu-

dră, 1 linguriță cu scorțişoară, 1 lingu-riță cu extract de vanilie, 150 g de fulgi de ciocolată, coaja rasă de la 2 lămâi; 3 foi de blat (cumpărat sau pregătit în casă), o jumătate de cană cu rom, 2 lin-guri cu apă; glazura: 500 g de marți-pan alb sau frişcă, fructe confiate sau proaspete de sezon, pentru decor.

PreParare: Într-un castron mare pregătiți crema mixând ricotta cu za-hărul, scorțişoara, vanilia, fulgii de ciocolată şi coaja de lămâie. Acoperiți bolul şi dați-l la frigider. Pe un platou de tort, puneți o foaie de blat, însiro-pați-o cu amestecul de apă şi rom, pu-neți un strat de cremă de ricotta, apoi altă foaie de blat, până terminați. Dați prăjitura la frigider pentru 4 ore. Întin-deți marțipanul pe masă şi acoperiți tortul cu foaia de marțipan. Dacă folo-siți frişcă, acoperiți tortul cu frişcă. De-corați cu fructe confiate sau de sezon. Poftă bună!

PrĂjiturĂ CAssAtA

Pui mArengo

foto

: Shu

tters

tock

foto

: Shu

tters

tock

https://www.facebook.com/inforegio.ro

$

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice

Bd. Libertății nr. 16, Sector 5, BucureştiTelefon: 0372 11 14 09

Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro, www.fonduri-ue.ro

investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului operațional Regional şi co-finanțat de uniunea europeană prin Fondul european pentru dezvoltare Regională

Numele Proiectului:

„sprijin pentru autoritatea de management pentru Programul operațional Regional în vederea implementării, managementului, evaluării, informării şi promovării Programului operațional Regional 2014-2020, pentru perioada 2015-2019“

editor: autoritatea de management pentru Programul operațional Regional 2014-2020 - ministerul dezvoltării Regionale şi administrației Publice

Data publicării: Iulie 2018