nr. 184. braşovt, mercurî 21 augustii (2 septemvre). 189l ·
TRANSCRIPT
«iíBlUWíTlwnls:
3RAŞ0VU, piaţa mar» ír . 22iosriaori nefrancat«* iiu ss» nri- utsisă. itasmBazipt» nu r* re<
tr im itâ ’
Biroirile as aiului:iîraovü, p «ţa mar» Mr. 22
Inserate mai primosd înVîana tndoifû MosmûHaattnsítin & Tr,lgtr Siio J>'acu), Schaltk, Akiit
itt-nd l Jf. Önkit, A, OpptUk,J\ !>•>*- 3ibiirg; fn 3u iapasta: A. 7. Goli- Kfgtr An on Mtxct Sekiitin Btmat: |i Frankfurt: ff.L.Daul»;fn Ham-
kurg: A. Steiner.Psceţn) ă iceerţiunilort : o aeriă ţarmondâ pe o aolóná fi ez. 0 80 cr. 'Imfcru ptn tvu o publicare. Publicări mal dea*
<upi iamlfă, ţi Învoială. Xealame p« pagina ni-a o Kre& 10 sc. v. a. «éu 30 bani
■ A - ^ T T J X d T J U T s T .
.ttaue.a* eae In fiA-oajr» 4*
iâoimeite peiiri Aistr-Un&riaPe unü anü 1211., pe s黫 luni
6 11., Pe trei luni 3 fl.
FBitri România ii străinătate:Pe unü anű 40 franol, pe aém lun i 20 franol, pe trei luni
10 franol.Be prenumără la tót« oficiale poştale din tntru şi din alarft
f i la dd. colectori.
iboiamemil peitri BraioTî:la adxniniatxaţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulü I . : pe unü antt 10 II., pe şese lun i 5 II., pe trei lnnl 2 fl. 50 or. Ga dusulü In sasi: Pe onâ anű 12 fl. pe ■éae Ioni 6 fl., pe trei lnn l 3 fi, Unü eaemplarű 6 or, ▼. a. séta
15 bani.AtAtft abonamentele cfttfi ai inaerţitmile auntü a se pl&ti
Înainte.
Nr. 184. Braşovt, Mercurî 21 Augustii (2 Septemvre). 189L
Braşovd, 20 Augustö v.
Suntü vre-o doue săptămâni, de când amü fácutü cunoscuţii ce- titoriloru noştri cuprinsulü unui ucaz revoltătorii, ce l’a adresatö ministrulü de instrucţiune Csaky, încă în vera anului trecutu, episcopului Sabo dela Gherla.
Acestu ucaz n’a fostü cunos- cutü publicului nostru pănă în calele trecute. Cu atâtu mai multü a trebuitü sé ne surprindă tăcerea Consistoriului din Gherla, care şi după descoperirile nóstre nu se pronunţa, nu ne spune, cum stă lucrulü în adevérü şi ce mesurî crede de lipsă a-le lua pentru de a se apăra în contra cutezátórei şi nedreptei pretensiuní a ministrului, ca clericii din seminariulü románü unitü din Gherla se-şî în- suşescă limba maghiară în vorbire şi scriere.
E lucru fórte tristü a-o spune, dér nu mai putemü se retácemü, că de multü timpü íncóce pare că autorităţile nóstre bisericescî şi şcolare nici că se mai gándescü de-a se lupta cum se cade, cu energia şi cu abnegaţiune, pentru drepturile lorü, ci preferă a se pune pe térémulű oportunistü alü con- cesiunilorü succesive, în idea, că numai astfelü potü sé ímblanc(éscá furia contrarilorü limbei şi ai naţionalităţii nóstre.
Greşită şi nenorocită ideă ! A te pune pe acelü térémü ínsémná a-ţi tăia însu-ţi crenga de sub piciére, a te pune însu-ţî la discre- ţiunea şi graţia adversarilorü tei.
Numai aşa ne putemü esplica tăcerea obstinată a celorü ce stau în fruntea învăţământului románü în Gherla. Ei se gândescu, cum s’o mai încurce cu ministrulü, ce studiu sé mai propună în limba maghiară, ca să-lu împace, — în locü să se gândescă de a da, să cunóscá, d-lui Csaky, că ori eátü de puternicü ministru ar fi, nu-i
este iertatü de-a călca nici dreptu, nici lege, nici echitate, ceréndü dela episcopulü din Gherla să facă din clericii săi, chiămaţî a propovădui moraluiü şi religiunea în sînulu poporului románü, nisce „Magyar ember “Í cu pinteni şi cu pană de cocoşu în pălăriă.
Süntü vre-o doi ani, de cându, conduşi de-o astfelü de neesplicabilă slăbiciune, superiorii seminariului románü unitü din Gherla au dis- pusü, ca studiulü „ higiénéi pastorale“ să se propună teologilorü în limba maghiară; căci dóra nu va yoi nimeni să crédá, că de aceea s’a íntrodusű limba de propunere maghiară pentru acestü studiu, ca să ’i se facă o uşurare medicului armónü, care-lü propune.
Corespondentulü nostru ne spune, ca noutate, că în urmarea a- cestei ne’nţelese şi condamnabile atitudini faţă cu ordinele viitóre ale ministrului, Episcopulü Sabo s’ar gândi acumü, să dispună, că în viitorü să nu se mai propună nici pastorala, didactica, ritulü şi tipiculü în limba româna, ci numai în limba latină.
Déca acésta ar fi adevératü, ceea ce nu ne vine a crede, a- tunci ar însemna, că Episcopulü voesce să ordone limba latina ca punte de trecere la propunerea în limba maghiară. Dér este prea în- grozitorü şi numai a te gândi la aşa cevaşi !
Dér tocmai pentru-că suntü aşa de monstruóse părerile, ce — după cum ne spune corespondentulü nostru — suntü lăţite în Gherla despre starea lucrurilorü de acolo, ne simţinm datori a provoca pe veneratulü Consistoriu alü acestei diecese, ca să facă lumină şi să liniştâşcă spiritele atátü de multü agitate şi neliniştite prin veştile, ce se réspandescü de când cu ucazulü amintitü alü d-lui. Csaky.
In asemeni împrejurări, tăcerea nu numai că este págubitóre, ci este chiar o crimă, ce se comite în contra propriului interesü de esistenţă alü bisericei şi alü naţiunei, căci a fi lovitü şi a nu te mişca, a nu face încercarea de a te apăra de urmările lovirei, în- sémna nici mai multü, nici mai puţinfi, decátü că ţi-ai perdutü consciinţa de sine şi că te dai le- gatü, ca vita, care e dusa la jun- ghiare.
Nu numai biserica, ci şi naţiunea nóstra are unü dreptü de-a sci, cum se cresce tínérulü clerü románü dela Gherla, pentru casé pótá coréspunde chiămărei sale în tóté privinţele.
Ceremü dór desluşiri dela fruntaşii bisericaní români din Gherla, ca să scimü cum stănm şi la ce avemü să ne aşteptămü din acéstá parte!
CRONICA POLITICI.— 20 Augustü. (1 Sept).
— Studenţii francesi d inMont-
pe l l i e r , au trimisü reuniunei din Praga nSlaviau portretulü aoademiei lord
ou o dedicaţiune, în care se serbeză în
frăţirea ceho-francesă. Totfi-deodată ei
împărtăşesca, că patru studenţi cehi au
fostă numiţi membrii de onóre, din
oausa ospitalităţii lora faţă de studenţii
şi gimnaştii francesi. Intre aceştia se
află şi medicinistula Gregr.} fiulü con-
ducétorului Cehilora tineri. Dr. Iuliu Gregr.
—Deputatulü Eim din partida Cehilora
tineri, a ţinuta o vorbire înaintea ale- gétorilora séi în Praga, în care critica
pe Cehii bétránl. După aceea vorbinda
despre politica esternâ c|is0 • Noi ca partida n’amü ceruta nicl-odată, ca Austria
sé facă politică slavă, dér protestăma în contra unei politice germane seu ma
ghiare. Noi cerema, ca Austria sé facă
în afară o politică, care corespunde com
punerii ei istorice şi naturale, ea nu se
nisuesce după una primata niol asupra
G-ermanilorti nici asupra Slavilorű. Aus
tria în interiorula graniţelora sale se facă politică slavă, şi sé le ofere Slavilora ei
desvoltare liberă. Cu Rusia sé trăiâsoă în veoinătate bună şi sé nu servâscă in-
fcereselora străine. Lucrula cela mai importanta este, ca sé susţină pacea, sé nu
se arunce în vre-o aventură şi sé aline
miseria poporaţiunei. Cehii voescü o
Austriă puternică, dér voesca şi popóre puternice.
— Tóté foile din Belgrad polemi-
sézâ în contra unui articola apăruta într’o
foia germană din Budapesta, şi în care
se mioşorâză istoria Sêrbiei şi se sus
ţine, că statulü Sêrbesca nicl-odată nu a făcuta nimica şi n’a avuta nici o în
semnătate. ţ)iarula „Odjek“ réspunde, oă
în castelula din Buda încă şi astăzi ar
şedâ ună paşă turcesca, d0că puterea
habsburgioă dimpreună ou ajutora sêr- besca, n’ar fi alungata pe Turcii din Un
garia. In legătură cu ţ0rile habsburgicei a fosta lesne Ungariei, sé întréoà pe
Sêrbia pe terenula materiala. Sêrbia, a-
visată numai la sine, n’are o cislaitaniâ pe partea ei, oare së-i ajute sé supórte
70 procente din impositele de stata.
— Corespondentulü din Londra alü
cjiarului „Gaulois“ a avuta o întrevor- bire cu Charles DilJce, care se esprimâ
asfeliu asupra situaţiunei: „ Manifesta- ţiunile delà Kronstadt nu sunta după părerea mea altceva, decátü adeverirea
unei situaţiunl, care deja de multă vreme esistă. Numai în ochii mulţimei se
ridică manitestaţiunile aoeste la importanţă de evenimente. Oamenii cu minte
nu le privesca astfela“. — „D-ta însé
nu poţi sé negïu, ^is0 corespondentulü, „că atâta în Rusia, câta şi în Francia
s’a făcuta manifestaţiunl, cari sunta de natură de a lega mai strânsa relaţiunile ruso-francese.“
Dilke rëspunse: „Inţelega prea bine, că Francia e supératá pe noi din causa
cestiunei egiptene şi din causa raportu- rilora Angliei faţă de puterile centrale“.
La întrebarea corespondentului, că crede
FOILETONUL „GAZ. TRANS.«_ _
PILLOtfE.Novelă, de G. Bergsoe, tradusă, de Ucu Paolo.
Mé uitai dealungula drumului de
fera şi numai acum observai, că sérmele telegrafice pe întrega liniă erau tăiate.
Câta priveama cu ochii, vedeamü numai stâlpii goi, de pe cari atérnau sérmele
ca şi florula la o procesiune de înmormântare.
— „Cine a fosta atâta de îndrăcită, ca sé sâverşescă o astfela de faptă
ruşin0să?u strigai revoltata.
Turminoff mé privi cu ochi mari.
— „Decă n’aşl sci, aşi presupune,
că D-ta ai picata numai acum din cera,
séu că ai sosita numai acum din patria D-tale. N’ai au4itü nimica despre „Pi- llone ?u
Povestii lui Turminoff aceea, ce au-
4isemü în cupeu, şi că ce efecta a pro
dusa numele lui Pillone asupra Italieni-
lora ce se aflau de faţă, mărturisii, că
numele acesta nu l’am au4itü nicl-odată
şi de locü n’am presimţita, că póte avea
una efectă aşa de nenorocita.
Turminoff clătina din capü. „Acésta
vine de acolo“, 4ise elü, Romafaptele bandiţilora se ţinfl în mare taină,
oă ori ce asasinată, ce se s0vârşesce în
tre zidurile ei. Pillone este unü rege,
care stăpânesoe neatérnatü dela Cam- pagna pănă la culmile pleşuve ale mun
telui San-Angelos. Ela e când ici,
când colo, când apare în munţii Vol- şciol, când îşi perde urma printre rup
turile craterului Vesuviului. A id se repede ca unü vulturü asupra înălţimilora
dela Camaldovi: aoi întrerupe comuni-
caţiunea între Castellamare şi sínulü de
Amalfi; aci atrage pe gendarml şi pe
bersaglierî în mocirlele veninóse dela Tar-
racine, pe când elü în totă liniştea je-
fuesce o sooietate de englezi bogaţi pe
drumulü dela Pastum. Cu unü cuvéntü,
e unü tálharü, póte celü mai dibaciu din
câţi a avutü vre-odată Italia şi faţă de marşurile sale forţate aparü marşurile
lui Napoleon numai ca nisce transpor
turi de bagage.“— „Ce! pe lângă acésta ai fostü şi
jefuita ?w strigai înspăimântată.
— „Jefuitü? Iubitulü meu, ce cre4î? j
Ore Pillone s’a interesata de^ gianta u-1
nui artista ? Privesce drumulü de ferü!
Totü bagagiula stă în cea mai frumosă
ordine. G-eamantatiele, ce e dreptü suntü
cam turtite, dér nici unulü nu lipsesce şi când va sosi trenulü din Neapole, fiă-
care îşi va cápéta lucrurile sale. u— „Care a fostü scopulü acestei
fapte desperate?“
— ^A fostü unü scopü índoitü,“
4ise Turminoff, „întâ u, pentru a arătă poporului ce este în stare sé sâvârşâscă
Pillone íntr’unü locü, unde se credea, că
tóté luorurile suntü sigure şi în cea mai mare ordine. Ar fi pututü sâ-şl alégá
trecétóre strimtă din munţii Volsoióx
unde ar fi ajunsü doi ómenig ca sg 0-
préscá trenulü şi unde fugp, prîD munţi ar
fi fostü uşorfişi^ sigură. nsé ce ar fi fostü
aoésta pentru Pillone ? Acesta ar fi pu
tutü sevârşi şi ct^ö mai prostü banditü. Nu, aici în naij)oouijj unei văi împopu-
late, în apropi^rea unei staţiuni, cu o puternică garJ^g^^ bersaglicî, departe
de ascun4étorjie c[jn munţi, aici a voitü
Pillone sé- j arate puterile de oari dispune şi c!e e ţn stare sé facă.“
— r.Şi n’a furatü nimicü?“
» Numai unü bagatelü. Trenulü
de diminâţa ducea 800,000 scu4î romani de aurü puşi în doué butóie. Acésta era
suma, pe oare casa Torlonia şi Spada,
o datoria cunoscutului bancherü Merle
din Neapole. Nimica altceva nu s’a fu
rata decátü aceste doué butóie. Acésta ar fi fostü o datoriă vechiă, pe care as-
tăcŞl Pillone a plătit'o bancherului Merle ou interese."
— „Cum aşa?“
— „Ah! istoria acésta datézá înoă
din anulü treoutü şi de bună sâmă ban- cherulü a şi trecut’o în cartea uitărei.
Pillcnâ ináé nu öüBtósoe unü asemenea
foliantü. Lucrurile stau astfelü: In anulü treoutü le succese autorităţilorfi sé iso-
leze pe Pillone şi pe unii din ai séi în muntele pustiu San-Angelos, şi sé le taie
ori oe comunicaţiune ou cei din jurü.
Pillone se afla într’o situaţiune desperată. Provisiunile i-şe împuţinară pe incetulü
şi pe când mai înainte plătia ţâranilorfi
pentru o pâne mare 20 lire şi pentru
unü butoiu de vinü 100 lire, acum tre
buia sé dea de cinci ori atâta, fiindü-o&
autorităţile luară hotărîrea de totü raţională, că ori care ţâranfi, care ar pleoa
dela locuinţa sa mai multü ca unü pă-
Pagina 2 CfAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 184—-1891.
Noulü primato ale Ungariei. „Búd. Hirl. este informatù, că Majestatea Sa a întărită numirea episcopului din Sâm băta, Cornelii Hidassy, ca primate alü
Ungariei. Actulü numirei lui va apáré
în fóia oficială în primele 4^e al® Septemvre. Despre Hidassy 4io0 numita
fóiá, că a fostü alesü ca primate aşa 4i-
cêndü fără voinţa lui. Pe timpulü, oând
Hidassy funoţiona ou consilieră de sec
ţiune în ministeriulü de culte, ’i s’a oferită catedra de episcopü ală Sâmbetei,
dér elă a refusat’o la începută şi numai
după marî stăruinţe din partea răposa
tului ministru de culte Trefort s’a îndu-
plecatü a-o primi. După mórtea lui Li- povnicky, ’i s’a oferită oatedra de epis-
copă ală Ora iei marî, pe care nicî
de cum n’a vrută s’o primés că; asc- felă asigură numita fóiá, că n’a vrutü
së priméscá nicî acum oatedra de primate alü Ungariei şi numai la stăruinţa
prea înaltă din partea Majestăţii Sale
s’a înduplecată a-o primi.*
* *
Flota ruséscâ de rësboiü, din marea négrá, după oum anunţă foile rusescî,
se va înmulţi încă cu douë oorăbii cui-
rasate de classa întêiu. Prin urmare flota rusescă de aici va număra 5 fre
gate cuirasate de clasa întêiu, 6 cano-
niere, doue încrucişătore şi 14 torpiliere.*
* *Musica orăşenâscă va da astă4l unü
concertü în sala otelului „Europa“. In- ceputulü la 7l/2 óre séra. Celistulü aoum de curêndü angajatü, d. Stefaátf Lazár,
va cânta solo pe cello : „Siciliana“ de Pergolese-Ries. — Mâne Mierourï va da
0răş! unü concertü la „Schützenhaus.“*
* *
Societatea de maghiarisare din comi- tatulü Sëlagiului, numită „Wesselényi“, a fixată budgetulă anului viitoră cu 1820
fl. venite şi totă atâtea cheltuell. In pre-
liminarulă de spese se află întri altele
pentru asilulă de copii din faimósa co
mună Trăsnea B61 fl. ; pentru asilulă de copii din Mirsidă 442 fl. ; pentru şcola
din Benefalău 294 fl. ; pentru premiarea învăţătoriloră şi şcolariloră, cari facă
progresă în limba maghiară, 80 fl, ; pen
tru înfiinţarea de biblioteci poporale unguresc! 50 fl. ; pentru ajutorarea socie-
tăţiloră ungureso! de cântări 40 fl. S’a
mai hotărîtă, oă décâ în Cehulă Silva-
niei se va îufiinţa o reuniune pentru maghiarisarea copiiloră, societatea cu
plăoere o va sprigini amăsurată puieriloră
sale materiale.♦
* *
Calea ferată prin valea Oltului. In 4ilele aceste s’au înoepută lucrările pen
tru construirea linie! prin valea Oltului.
In 28 Augustă s’a pusă pétra fundamentală a gărel din Ovrigă. Luorările
se vorü termina în luna lui Maiă a a-
nului viitor ü.
Casü tristü. Din comitatulă Solnocă-
Dobéca ni-se împărtăşesce, că preotulă română gr. cat. din Măgeruştt a fostă
găsită alaltă-erî, la 10 óre a. m. în apa Şieulă, mortă şi cu grumazii tăiaţi. Se
bănuesce, că ar fi vorba de o sinucidere,
deóreee la nenorocitulü preotü s’au ob
servată în 4ilele din urmă simptome de
alienaţiă. In urma lui au rămasă 4 copile orfane.
** *
Pentru linia ferată sglăgână, cu înce- putulü lui Octomvre c. se va urca atátü
portulă personală, câtă şi celă pentru
bagagii. Totă cu începutulă lui Octom-
vrie se voră pune în ciroulaţiune pe a- césta liniă şi vagoné de cl. I.
** *
Congresulü internaţionalii meteorologicăs’a deschisă în 4il0l© aceste în Münohen (Bavaria). România e representată la a-
cestă congresă prin d. Hepites, directo-
rulă serviciului română meteorologică.*
* *
Unü procurorü ca duelantü. Vicepro- curorulă de stată din Zomboră Dr. Ce-
sar Kovaşic s’a duelată ou proprietarulă
Sigismund Roheim. Tabla regéscá din
Seghedin ’i condamna pe améndoi la 8 4ile închisore de stată.
** *
Ucigaşulă generalului rusescü Seliver- stof, celebrulă Padlevski, a rămasă nedescoperită până în 4*ua de a4l. Acum
se veste8ce, că o nepótá a generalului, din Talama Kroşof, a pusü unü premiu
de 8000 de ruble pentru cine va gă i
pe Padlevski.
Foile din Praga şi căletoria monarchului.
Din incidentulü călătoriei monarchului nostru la Praga, 4i&rulă „Bohe-
mia“ scrie: „Nu numai Praga e ţînta călătoriei monarchului, dér şi Boemia de
nordü şi oraşulă dela graniţă Reichen-
berg se pregátescü să salute pe împăra- tulă. Acesta e momentulă principală din
visita împărătescă, că dénsulü va face visită şi unui oraşă germană. . . .
Piarulă „Politik* 4 ce °& visita împăratului în Boemia a fostü cugetată ca
încoronarea operei pactului şi că acestă
signatură îi lipsesce visitei.
piarulă „Narodni Listi“ 4ice că dela ultima visită a împăratului în Boemia s’a ímtémplatü mari schimbări în rapor
turile esterne şi interne. „Ceea ce pri
vesce raporturile esterne, situaţiunea generală européná mai vertosă în urma
apropierei ruso-francese a devenitü fórte
seriósá, aşa încâtă situaţiunea dela^finea seoolului acestuia se póte asemăna cu
aceea dela finea secolului trecută, oând guvernulă vienesă afla de lipsă, să se
apropie mai multă de popórele monar- chiei, ceea ce ş’a ajunsă espresiunea în
Dilke că, amiciţia ruso-francesă va avé urmări mari, răspunse Dilke: „Nulevădă,
afară de în eventualitatea unui resboiu. Situaţiunea Europei depinde dela voinţa
personală a împăratului Rusiei. Décá acesta
nu doresce résboiulü, atunci pacea e asigurată. Fii sigură, că împăratulă Ger
maniei nu va începe rgsboiulü. Elă nu-lă póte purta fără Austria şi Italia şi a-
ceste două puteri nu-lă voră urma în
casulă unui răsboiu de atacü. Austria şi Italia nu vorü lua parte la o politică
agressiva, căci acesta ar fi fórte pericu-
culósá pentru ele. De răsboiu să temă
tóté puterile, afară pe Rusia. Acesta pu
tere nu póte fi nimicită. Dilke 4>se mai departe, că Anglia nu a intrată
în alianţa triplă, oi a .încheiată unü
aotă în scrisă, ca Italia să ţină status quo în marea mediterană. Actulü acesta
nu’lă va deobliga pe suocesorulă lui Salisbury, şi Dilke orede, oă în casulă
unui răsboiu, Anglia va păstra cea mai
strictă neutralitate.
— „Kölnische Zeitung“ primesce din
Petersburg urmátórea telegramă: In cer
curile competente de aici se atribue o
mare importanţă nkazului, prin care se opresce exportarea săcărei. Se vede în
acéstá măsură intenţiunea Ţarului de
a-şl menaja provisiele sale pentru ca
sulă unui resbelü, precum şi în acelaşi timpü de a pune pe G-ermania în o po-
siţiă grea din punctulü de vedere alü a-
provisionárilorü sale militare. In cercu
rile de oficerî ruşi se 4*0® pe faţă, că în 189B, când tóté trupele rusescî vorü fi
înarmate cu noua puşcă, se va declara
răsboiu „Germaniei detestate.“
SCIRILE PILEI.— 20 Augustü. (1 Sept.)
La manevrele austo-ungare, oe se vorü ţinâ în Septemvrie a. o. va merge şi ministrulă de răsboiă alü României, ge-
neralulü 1. Lahovary, pentru ca se salute
în numele regelui Carolă, pe M. S. mo-
narchulă nostru.*
* *Ertatü este a vinde rachiu Dumineca ?
Fiindcă în legea pentru repausulü de
Dumineca, articlulü X X III din 1891,
vén4area de bere şi de vină nu este in-
ter4isă în 4^e e de Dumineca, mulţi credă, că nici vé/^ar'ea de rachiu nu este inter4isă. Deóreee însă în menţio-
natulă artioulü de lege, rachiulü nu este
numératü în seria articulilorü permise
a se vinde, urmézá de sine, că ven4a-
rea de rachiu este oprită în întregă
deeursulü 4^0l°rö de Dumineca. Este adevératü, că mai mulţi cârciumarl şi arendatori, simţindu-se prin acésta pă
gubiţi, au petiţionată să li-se permită şi Dumineca ven4area rachiului, dér fiind
că până aoum cererea lorü nu s’a resol-
vatü, vén4area răohiului de-ooamdată este
oprită.
trarü de milü şi va avé merinde mai multă de unü funtü, să fiă îmediatü îm
puşcată. In împrejurările acestea critice
Pillone ’i scrise bancherului o epistolă, oare e destulü de semnificativă pentru
relaţiunile din Italia sudică. Elü promise, că pănă când va domni „peste ţinuturile neapolitane, apulice şi sorrentinice,“
în ori şi ce împrejurare va ocroti măr
furile şi moşiile bancherului Merle şi pe
acelea, cari stau în legătură cu oasa sa.
Ca recompensă pretindea imediată sol
virea sumei de 50,000 franci — însă nu
mai ca unü împrumută fără interese, pe care îlă va achita în decursă de 3 an!
de 4ile.
„Bancherulă Merle era unü comer
ciantă prea rutinată, pentru ca să nu vadă
îndată ce avantage etra-ordinare ’i va
procura epistola acésta atâtü lui, câtă şi
amicilorü săi. Insă tot-deodată era unü adevëratü neapolitanü pentru ca să se
foloséscá de acesta, fiind-că era însciin-
ţată de guvernă despre posiţiunea des
perată, in care se afla Pillone, dec! re- fusâ oferte acesta cu batjocură. Două
<Şile după acésta căpăta unü răspunsă
dela Pillone, în care-’i declară, că pe
elă banohetulü Merle ílü va prinde viu
seu mortă, ér în 4iua a treia, scăpă la
Amalfi prin neprivegherea gendarmiloră,
Apoi dispăru fără ca să scie unde. Mai
multe luni de 4Ü® nu se aucji nimicü nici despre elă, nicî despre banda sa, aşa încâtă mulţî credeau, că s’a dusă în
Dalmaţia, pentru ca să ia parte la re
voluţia de acolo, şi în totă timpulü a-
cesta trăia bogatulü şi puterniculă Merle
într’o frică continuă, aşa íncátü nu cu
teza să iasă afară din oraşulă Neapole.
Inzadarü puse sume mari la disposiţia
poliţiei, ínzadarü trimise acesta spionii
şi agenţii săi — Pillone era ca şi mortü,
în fine chiar bancherulü împărtăşi păre
rea acésta.
„Vesudulă multü timpü fu liniştită
oa şi Pillone. In luniu însă anunţară
câţiva nor! negri de fumü ună nou cra-
teră şi în Septemvre se aştepta 4^ni°^ una dintre acele mic! erupţiunl, care
atrage tot-déuna o mulţime de străini
curioşi în hotelurile din Neapole.
„Bancherulă Merle căpăta o visită
distinsă. Ună Englesă bogată, cu care
bancherulă sta de multă timpü în le
gături comerciale, sosi dimpreună cu
soţia sa, ca óspe în palatulă lui Merle.
Se arangiase tocmai o escursiune la ob-
servatoriu, pentru ca să visiteze pe re-
numitulă geologă Palmieri, şi mai de
parte puţini de aceste se ridicase unü cortü, unde aveau de gândü finanoiaiir,
după ce vorü fi onoratü sciinţe prin visita lorü, să ia parte la o masă splen
didă. Tóté se întâmplară nici ună acci-
dentü, pănă când se apropiară de loculü
unde era ridicată cortulă. Aici observă
bancherulă o cétá de tineri bine armaţi.
Deóreee toţ! erau bine îmbrăcaţi şi-’i
spuseră, că s’au adunată acolo pentru vénátóre, ’i dispăru ori ce bănuială —
cu atâtă mai vêrtosü, că recunoscù printre
ei pe unii dintre arândaşii săi.
„Prân4ulă începù şi când era pe la
friptură, deodată perdéua cortului fù dată la o parte şi ună tînără îmbrăcată
în frumósa uniformă a Carabinerilorü
apárú în uşa oortului.
— „„Capitanulü Pillone se învită pe
sine ca óspe la bancherulü Merle“, 4ise elü cu o voce ironică. „Elü speră, că
Boemia prin încoronarea lui Leopold II.
Istoriografii suntă plini de laudă asupra desterităţii, cu care guvernulă de atunci
s’a purtată faţă de dieta boemă şi ungară; şi cum elă a regulaţii cestiunile
interne cu unü preţu în raportu fórte micù,
mai înainte de cţilele furtunóse ale révolu-
ţiunei. Astă41 nu vomă mai cerceta mai
deaprópe, oa óre cum se va afla guvernulă din Viena în timpulă călătoriei îm
păratului faţă cu raporturile internaţionale,
pe noi ne interesézá mai întêiu situaţiunea internă.“
Apoi fóia Cehiloră tineri disoută puncta-
ţiunile paotului dela Viena. „Poporulă
cehică, la sosirea împăratului pepámén-
tulü venerabilü alü acestui regatü, va
dovedi, oă scie să despartă faptele guver
nului intr’unü statu constituţional de po
siţiunea înaltă a monarchului. Intru câtă
cunóscemü pănă acum disposiţiunile pentru călătoria împăratului, acéstá călăto-
riă eschide posibilitatea de a se privi
în sensü unilaterală. Nu trebue treoută cu vederea, că visita împăratului se îm
parte în douë părţi importante, că visita
în Praga în prima liniă este pentru es-
posiţiune şi pentru poporulü oehică şi
petrecerea în Reichenberg şi Boemia de nordü e pentru Germani....
Visita monarchului e în egală mă
sură pentru poporulă nostru, care a luată
parte la esposiţiune, ca şi pentru aceia, cari din punctă de vedere politică nu au
luată parte la ea. Veneraţi unea, ce o
va arăta poporulă cehă monarchului,
nu va dovedi numai alipirea căiră per-
sóna monarchului, ci va forma şi espre
siunea viuă, faţă de atacurile adversari-
loră săi îndreptate în contra drepturi- loră sale“.
Raportu generalii
alü comitetului Asociaţiuuei transilvane pen
tru literatura română şi cultura poporului românA despre activitatea sa în decursulü
anului 1890.
II.
Despre şcola Asociaţiunii.
1. Şi301a civilă de fete cu internată
susţinută de Asociaţiune a formată şi
în decursulă anului espirată obiectulă deosebitei interesărî a comitetului.
Condusă de aceleaşi puteri ca şi în anulă trecută, şc01a nostră a fostü cer
cetată în anulă şcol., 1890/1 de 59 ele
ve ordinare şi 3 eleve estraordinare. In- ternatulü ímpreunatü cu şcola a adăpos-
titü în anulü acesta 49 eleve, dintre
cari 40 au frecuentată şcola nostră,
érá 9 şcola elemantară a „Reuniunii
femeilorü române din Sibiiü“.
Invăţămentultt ’l-au provédutü şi în anulă şcol. 1890/1 puterile didactice in
stituite mai nainte, cu singura schimba
re, că fosta învăţătore, dşora Victoria Filipesculă, care şî-a cerută demisiunea,
onoraţii ospeţl nu-ş! voră strica pofta
de mâncare, pe lângă acésta cere dela
bancheră ca să subscrie mandatulü a- cesta.“
„Pieéndü acestea, întinse bancherulü spáriatü unü mandatü de 100,000
franc! şi ín momentulü acela o cétá de ómen! bine armaţi, toţi venătorl, întră
în tăcere în cortü şi fără multă ceremonia se puseră lângă bancherü şi lângă 0speţii săi şi începură să se ospeteze.
„Spaima era generală. Insă bancherulü Merle era ună prea bună gospodară,
pentru a nu sci, ce să facă. Subsorise mandatulă, porunci nepotului său să ur
meze pe Pillone şi după ce mâncară, se despărţiră ca cei mai buni amiol din
lume, unulă ca să se íntórcá în palatulă
său, ér celălaltă oa să se ducă în fun- dulă păduriloră.
„Planulă fu iscodită de Pillone cu cea mai mare vicleniă şi fu esecutată cu o índrásnélá aprópe órbá, déoá se gân-
desce cineva, că pólele muntelui Vetuv e încunjurată de două linii de drumă de
feră, ou o reţea telegrafică şi pe lângă aceea în fiă-cara staţiune se afla ună
Nr. 184—1891. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
a fostă înlocuită prin d-şora Elisa Nasta,
absolventă a ş<5lei de industria din Clujă.Cu finea anului aoestuia şcol., oo-
mitetulă s’a vă4ută neoesitată a esorie conoursă pentru ocuparea postului de
Învăţătorii, deveniţii vacanţii prin îndepărtarea d-lui Dr. P. Spână.
Mersulă învăţământului a fosta în
decursula anului şcol. deplinii satisfăcătorii, ear starea preste tota a şc6lei şi
a internatului a fosta deplintt mulţămi- t6re. Şc61a continuă a fi în progresa.
Date mai detaiate ou privire la întocmi
rea şi mersula şcolei şi a internatului se cuprindă în programa, din oare alătu-
răma una exemplara sub */2
Ai oi e locuia să Vă amintima, că
dreptula de publicitate pentru şc61a
nostră ne este asigurata, îndată ce şi
puterea a 3-a didactică ordinară va în
truni cualificaţiunea prescrisă în §. 103. art. de lege 38 din 1868.
2. Starea economică a şcolei de a- semenea se înbunătăţesce ana de ana,
reclamândă subvenţiuni tota mai mici
din partea Asociaţiunii.
Raţiooiniile şcolei şi ale interna
tului pro 1890/1 presentate de direc
ţiune, din cari se vede, că în decursula
anului numita venitele (incluşi ve sub
venţia de 100 fl., ajutorula de 500 fl.
dela institutula de credita şi economii
„Albina“ din Sibiia şi 306fl. 56 cr., daţi
de Asociaţiune pentru investiţiunl pro
1889/90) au atinsa suma de 16,452 fl.
66 or., ear erogaţiunile suma de 16.407
fl. 86 cr., au fosta date spre censurare
unei comisiunl din sînula comitetului şi s’au aflata în ordina,
3. înainte de a încheia aeesta titlu ne luămă voia a Vă face împărtăşirea,
că comitetuia D-vostră, întemeiata pe dreptulă ce î-lă dă „Statutula de orga- nisare ala şcolei“ (§. 9. lit. b. al. 5) şi
vrenda a întemeia la şcola ndsrtă una
corpa învăţătoresca stabila şi bine cua- lifioata, a luata hotârîrl, în urma cărora,
pe viitora, puterile didactice dela şcola
nostră vorii fi tota atâta de bine situate
ca profesorii mai bine plătiţi dela şco
lele medii românesci din Transilvania.
III.
Administrarea averii Asociaţiunii.
1. Administrarea averii Asociaţiunii
s’a efeptuita şi în anula de gestiune 1890 pe lângă observarea evidenţei şi
a controlei corăspun4ătore. Taxele de
la membri încurgă multa mai regulata
ca în trecuta, mulţumită lăudabilului
zela, pe care ’la desv61tă direcţiunile şi
comitetele celoră mai multe despărţă-
minte.
2. In alăturare sub */3 ne permitema
a presenta onoratei adunări generale ra-
ţiociniula pe anula şcolara amintita (1890), pregătita de cassarulă Asooia-
ţiunii, d-nula Gerasimă Candrea, dim
preună cu una raporta speciala ala aces-
despărţămenta puternica de gendarml.
Lucrase Pillone ouaîndrăsnelă, dér şi ban
cherul u lucra cu o şix-eteniă adevărata
neopolitană. Elă presupuse, că liniile telegrafice spre Neapole au fosta tăiate
de PUlone şi acestă presupunere să şi
adeveri mai târcjiu. Ela însă scia ceva, scia ceea ce-i încredinţase geologulü
Palmieri şi despre care Pillone nici n’avea presimţire, — că adeoă sub observatora
se afla o liniă telegrafică, care servia absoluta numai pentru soopurî seienţifice la erupţiunile Vesuviului. Pe drumula
acesta le succese să trimită în grabă o
depeşă la banca Merle, ér alta la poli- ţiă. Prin acésta planurile lui Pillone fură
cu totula zădărnicite. Ela lăsa prea de timpuriu să-i scape obstaticulü din mână,
oomplicii săi tură arestaţi în Neapole, suma nu era încă solvită, şi în loca de
banii aşteptaţi, se vă4u Pillone încunju- rata de tóté părţile şi pentru prima dată în viâţa sa se vedea silita să se lupte
pănă ia mórte, aşa încâta după oe-şl jaerdu o mare parte din ómenii săi, fiind
şi rănita greu, îşi luâ refugiula la unuia
dintre cei mai buni prietini ai săi. Din
tuia referitora la raţiociniu şi la resulta- tele obţinute.
Din raţiociniu se vede, că în decur
sula anului 1890 venitele Asociaţiunii au
fosta 52,136 fl. 94 cr., erogaţiunile au
fosta 9757 fl. 78 or. Starea averii a fosta la 31 Decemvre 1890 de 161,727 fl. 58
cr., mai multă decâta în anula precedenta cu 46,592 fl. 02 cr. Intrega avere
administrată de comitetulă Asociaţiunii a fosta la acelaşi termina de 179,188 fl.
75 cr. Suma depositelora a fosta la 31
Decemvrie 1890 de 3,597 fl. 11 cr. Se
arată mai departe, că din venitele înca
sate sub diverse titluri s’au acoperita nu
numai trebuinţele budgetare, ci şi o
parte însemnată din datoria vechiă, contrasă la institutula „Albina“ de când cu
clădirea şi adaptarea edificiului şcolei de fete cu internata, astfela oă contula cu
renta ala nostru s’a încheiata cu 31 Decemvrie 1890 numai cu 2670 fl. înfavo-
rula institutului numita ; cu 30 Iuniu a. o., după-cum aflăma, contula curenta s’a
încheiaţii cu suma oonsiderabilă de 1232
fl. 60 cr. v. a. în favorulfi Asociaţiunii
transilvane, mulţămită speciala însemna-
telorâ colecte întreprinse în favorulă
şc61ei nostre de d-la Partenie Cosma,
directorulft institutului „Albina“. Tota
din venitele încassate s’au achitata, după cum se arată în raţiociniu, şi spesele
avute cu diferite investiţiunl şi imposite nouă etc.
Comisiunea însărcinată cu revisuirea
raţiociniului l’a aflata esacta şi în con
formitate cu registrele şi dooumentele justificative.
B. La oele espuse la raţiociniu adau-
gema, că afară de venitele ordinare în
decursula anului 1890 au întrata la casa Asociaţiunii:
a) Suma de 90,000 lei, legatula fă- outa de fericitula Ioana Oltenii (vecjî la
alta loca: Tit. I. pr. 3);b) suma de 500 fl. v. a. dela insti
tutula de credita şi economii „Albina“ pentru trebuinţele curente ale şcolei de
fete;
c) suma de 500 fl. totă dela institutula de credită şi economii „Albina“
pentru crearea â 10 stipendii de câte 50
fl. pentru eleve adăposiite în internatulă Asociaţiunii;
d) suma de 5351 fl. 75 cr. întrată din colecteie făcute de d-nulă Partenie
Cosma, directorula institutului „Albina“.e) suma de 300 de franci (138 fl. v.
a.) legată făcută Asooiaţiunii transilvane
de fericitula Constantina I. Popasu, fostă comerciantă în Braşovă;
f) suma de 100 fl. donată de d-lă
Ludovică Simonă, mare proprietară în
Sângeorgiulă de câmpiă, în scopulă de
a se cumpăra din ea câte o maşină de
cusută pe sema şcolei Asociaţiunii şi a
şc61ei de fetiţe din Blaşiă, oeea-ce s’a şi
făcută.
momentulă acesta Pillone, cuprinsă de
ură ne'mpăcată, jura răsbunare asupra
bancherului. Ai văzută D-ta astăzi, cum
şl-a ţinută cuventulă.
— „Dér Turminoff“, cpsei eu r 4endă, „dâoă n’aşă sci mai bine, ar tre
bui să credă, că şi d-ta faci parte din banda lui Pillone, fiindcă scii aşa de
bine secretele acestuia“.
-— „Nu-mi prea placă vopbele gólé“,
răspunse Turminoff liniştită, „însă deră Pillone ar fi sciută, că şi eu eram în
trenulă acesta derailată, atunol nu s’ar
fi întâmplată acéstá catastrofă teribilă, séu décá ar fi trebuită să se întâmple,
aşi fi căpătată de cu vreme ună sem)?a óre-oare să mă ferescă“.
Mă uitaiu la Turminoff cu ochi mari. Acesta insă continua liniştită în tonulă
său obicinuită.
„Ce vréi D-ta să fad aici ? Pănă
când linia telegrafică se află în neorân-
duâlă, linia ferată nu va fi de looă si
gură, şi póte d-ta nu vei fi atâtă de fe
ricită, ca mine. Şi apoi nici nu putemă
aştepta mai curendă de patru őre vre-ună
g) preţulft mai multoră esemplare din broşura „Graiulă ardelenescă în ra
porta cu limba şi literatura de peste
CarpaţI“ oferită (în 480 esemplare) de autorulă ei, d-lă Dr. A. Şuluţă Cărpini-
şană, în folosulă şc61ei Asociaţiunii.
4. In legătură ne luămă voia a Vă
aminti, că în decursulă acestui ană co
mitetulă D-vostre s’a vă4ută îndemnată a întemeia ună fonda nou „Intru amin
tirea răposaţiloră“ cu destin aţiunea de a servi scopuri culturale. Acestă fonda e
a4l de 297 fl.
5. In legătură ou raţiociniulă pro
1890 ne luămă voia a Vă presenta pro-
iectulă de bugetă pro 1892 sub ./4(Va urma.)
Convocări.„R eun iunea ínvéfátorilo rií ro
m ân i ort. rés. d in D is tric tu lü X (Braşov) a lu Archidiecesei trans ilvane^ îşi va ţinâ adunarea sa generală la 16, 17 şi 18 Septemvre a. c. st. v. în opidulă Codlea. La acestă adunare se învită toţi P. T. D-nii membri ai Re- uniunei, precum, şi alţi amici ai şc0lei.
P r o g r a m a :
Şedinţa 1. JLuni în 16 Sept. la 9 óre a. m . 1. Deschiderea şedinţei prin presidiu. 2. Apelulă nominala.3. Raportulü generală ală comitetului centrală despre activitatea sa în decursulă anului 1890/91. Şedinţa a I I . L u n i 16 Sept. la 3 6re p . vn. 4. Raportulü cassarului despre averea Reuni- unei. 5. Raportula bibliotecarului. 6. A legerea comisiuniloră revă4ătore şi de scontrare. 7. Prelegere din „Religiune“ predată de d-10 preşedinte Ioană Popea. Şedinţa a I I I . M a rţi, 17 Sept. la9 őre a. m . 8. Raportula speciala ală comitetului asupra temeloră pertractate în despărţăminte: „Care sistemă este mai de preferită în şcola elementară cu mai mulţi învăţători, cela ală rotaţiunei, seu stabilităţii învăţătorilor*! ?“ şi „Trac- tarea practică a N-riloră 10 şi 11“, prelegere practică din Aritmetică, predată de ună membru, pe carele eventuală îlă va designa presidiul în adunare. Şedinţa a IV . M a rţi, 17 Sept. la 3 ore p . m . 9. „Cumă să se desvólte carac terulă în elevö ?“ temă lucrată de mem brul Z .. Budnariu. 10. „Comasarea şi folósele ei“, prelegere ţinută de d-nulă paroohă looalfi Iosifu Comanescu. Şed in ţa a V. M ercuri 18 Sept. la 9 őre a. m . 11. Rapórtele oomisiuniloră. Şedinţa a V I. M ercuri 18 Sept. la3 ore p . m . 12. Stabilirea budgetului pro 1891/92. 13. Propuneri de sine stă- tâtore.
La însărcinarea comitetului centrală ală Reuniunei.
Braşovu, 17 Augustă 1891 v.
loanű Popea, preşedinte N. Bârsan, secretarii I.
P. T. Domni societari a i consorţiului de întreprindere montană „ Orientului din ZernescI se convocă prin acesta la a V-a conferenţă de societate ţte lO Septemvrie a. c. la 2 ore după ame4i ît> Zer- nescî, ospătăria D lui societară TeodorQ Vulsian, pentru:
Pertractarea raportului comisiunei es-
trenă separată din Neapole, séu cu alte
cuvinte: d ta vei ajunge pe o nôpte cu oâţă în Neapole, unde abia vei găsi ună
hamală, apoi o birjă. Urmézâ sfatulă meu şi încrede-te în conducerea mea.
Intr’o 6ră putemă fi ir&şî în Ceprano
şi în două trei ôre vomă fi la Monte- Casino, pe oare nu trebue să-lă treci cu
vederea. Giamantanulă d-tale poţi să-lălaşl să mérgà mai departe la Neapole unde
vei ajunge şi d-ta mâne. Déoà ne vomă
odichni susă puţină şi vomă mânca în refectorulă celă nou şi vomă bea o bu-
teliă de vină bună, atunci îţi voiu puté
spune ceva despre amiculă meu Pillone“.
Propunerea era ademenitôre. Ceea ce mă atrăgea însă mai multă, era chi*
pulă, în oare pronunţase Turminoff cuvintele „despre amioulă meu Pillone“.
Atâtă era de onestă, de bravă şi de
bună acestă Turminoâ! Cum a putută
elă conveni ou faimosulă căpitană de
bandiţi şi ce avea să-mi istoriséscâ des
pre dânsulă? Curiositatea mea era la
culme. (Va urma.)
mise la 15 Martie a. o. şi eventuală alte propuneri.
Buciumtij în 30 Augustă 1891.Ales. Danciu, directorii.
Societatea „Concordia“ din Blaşiu, învită cu totă on6rea pe toţi membrii săi fundatori la a VII-a adunare gene> rală ordinară, ce se va ţinâ în 6 Septemvre n. o. la 2 6re p. m. în otelultt „Naţionalău din locă.
Obiectele: 1) Raportula preşedintelui despre cursulă afaoeriloră. 2) Bi- lanţulă şi raportulă oomisiunei censură- tore şi darea absolutoriului. 3) E^miterea a 3 membri nefuncţionari pentru supra- veghiarea scrutinului şi verificarea procesului verbală. 4) Votarea unui ajutorii la comune din cassă. 5) Alegerea de preşedinte, vice-preşedinte, oasteară şi contabila. 6) Alegerea comisiunei oen- surătore.
In fine se potă pertraota şi alte obieote aduse din partea d-loră membri.
Blaşiu 28 Septemvre 1891.
Pentru juriulă administrat.
Teodorii Onişorti,v.-p reşedinţe.
Literatură.Au apărută :
„Legende române“ culese şi adnotate de V. A. Urechiâ. Bucuresoi. Edi
tura librăriei Socecă & Comp. 21, Calea
Victoriei, 21. 1891. Formată 8° cu 247
pagini. Preţuia unui esemplară 3 lei.
Logodnă. Dra Victoria Vladii, fiica
d-nei Aurelia Vladă din Orăştiă, s’a fi-
danţată cu d-lă Corneliu Popoviciu, fiiulă
d-lui Bucură Popoviciu din Haţegă. —
Adresămă tinerei părechi felicitările n6s- tre cele mai sincere!
DIVERSE.Dansulü şi călătoria pedestră. Déc&
delicatele nóstre dame ar fi nevoite să
facă pe josă o călătoriă de câţiva chilo- metri, ar crede, că pentru ele a sunată
césula cela din urmă. Dér nu este aşa.
Ele ar puté suporta o călătoriă pedestră tocmai aşa de uşoră, ca şi ori care „că-
tană“, décá nu mai bine. Aoésta o do- vedesce ună statistică englesă, oare nu
şi-a pregetată a face socotela oă o damă, oare ia parte la tóté dansurile dintr’ună
bală, faoe pe vârfulă degeteloră ună
drumă celă mai puţină de 30 de chilo-
metri. împrejurarea, că delicatele nóstre
dame în timpă de nópte perourgă unü
drumă atâtă de lungă numai pe vírfulö degeteloră, încă n’ar fi nimică, dér ele
perourgă acestă drumă totă plecându-se şi legânându-se, câte odată sărindă şi
învîrtindu-se; mai adauge apoi, că în.
ungulă acestei călătorii, mijloculă loră e strînsă fără nici o milă între ósele de pesce ale corsetului, aşa că le este îm-
greunată chiar şi respiraţia. Aoesta este
ună drumă, 4ioe necomplesantulă statistică, care ar obosi chiar şi pe ună călii
de Meeklenburg. Pe lângă tóté astea,
în diminâţa de după bala damele nóstre 4ică, că şi-au petrecută minunată.
Clubulü duelanţilorii. La înoeputulă secuiului acestuia se afla în Londra unii
clubă, oare se compunea numai din due-
lanţl. Preşedintele clubului era ună omă, de care se fereau toţi, câţi îlă cunosceau,
deórece elă omorîse mai multă de 10 ómenl. Ceialalţl membri din clubă îşi
aveau rangulă după numărulă omeniloră, pe oari i-au ucisă. In localitate a clubu
lui se afla o masă laterală, la oare aveau
. ocă membrii de aceia, cari numai au
vărsata sânge omenescă, dér de omorîtă,
n’au omorítü pe nimenea. Membrii a-
ceştia erau cu totulă esohişl din clubă,
decă într’ună timpă anumită nu se pu
teau face vrednici de-a ocupa locă la
masa principală prin omorîrea cuiva.
Acestă clubă sângerosă a avută scurtă durată, deóreoe membrii lui parte au
oă4ută în dueluri, parte s’au spen4urată.
Proprietară :Dr. Aurel Mureşianu.
Redaotora responsabila interimalü:Gregoriu Maiorii.
Pagina 4 GAZETA TRANSILVANi Bl. Nr. 184—1891.
C n rs n li i p ie ţe i I r a m ú «din 1 Septemvre st. n. Uî L
bancnote românesc! Cump. 28 Vênd. 8 32
Argint* românesc* - „ 9 22 n 9.27
Sapoleon-d’orI - - „ 9.28 n 9.32
Lire turcescl - * „ 10.46 « 1051
Imperiali - - - • „ 9.44 n 9,49SralbinI . . . . n 5 40 n 5.45
Scris. fonc. „Albina“ 6% 1C2.— n» n r> 6% n 99.50 n 100.—
Euble rusescl * « „ 116.— n 117.-
Mărci germane - » „ 57.10 M 57.50
Discontulü 6- 8°/0 pe anü.
Cnrsnlii la bursa din Viena.din 31 August* a. c. 18-H
i.<mta de aurii 4°/0 - * - - - 102 80
iftenta de hârtiă5°/0 • • - » 100 35 împrumutul* căilor* ferate ungare -
a u r i i .................... • ■ 116.10dto argintii - * - * S7.80
Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostii ungare [1-ma emisiune] - -
Amortisarea datoriei căilorii ferate de
ostii ungare [2-a emisiune]Amort isarea datoriei căilorii ferate de
ostii ungare (3-a emisiune) - - 112 70Bonuri rurale ungare . . . . . 60.60
Bonuri croato-slavone . . . . . . 104,70
Imprumutulii cu premiul* unguresc* 139.75
Despăgubirea pentru dijma de viniiunguresc* . . . . . . —.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului 180 25
Eenta de argintii austriacă - - - - 90.75Renta de hârtiă austriacă - 90 55
Senta de aur* austriacă............... 10^40LosurI din 1860 - - • 106 75
Acţiunile bănceiaustro-ungare - ■« 1C08.
Acţiunile băncei de credit* ungar. 826.—Acţiunile băncei de credit* austr 276.75Galbeni împărătesei- - - - - 5.68
Napoleon-d'ori » . 9.32Mărci luO împ. germane - 67 65
Londra 10 Livres sterlinge 117 20
11
ABONAMENTEGAZETA T R A N SIL V A N IE I“
Preţulu abonamentului este:Pentru Austro-Ungaria:
Pe trei lun i......................................... 3 fl. —Pe şese luni. . . ........................... 6 fl. —Pe unu anu ......................................... 12 fl. —
Pentru România şi străinătate:Pe trei luni.............................................. 10 fr.
Pe şese l u n i ......................................... 20 ir.Pe unu anu..............................................40 fr.
x
Abonamente la numerele cu data de Dumineca.
Pentru Austro-Ungaria:Pe anu.......................................................2 fl. —Pe şese lun i.................. , . . . . 1 fl. —
Pe trei lu n i ......................................... 50 Cr,Pentru România şi străinătate:
Pe anii.................................................. 8 franci.Pe şese lu n i......................................... 4 franci.Pe trei l u n i ................................ . 2 franci.
Abonamentele se facu mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, cari se voru abona din nou, se binevoiesca a scrie adresa lămuritu şi a arăta şi poşta ultimă.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.“
«
K
o e e o o o o o o o e o o Q o p (j) $
jjj Pentru o mare între- 0 jjj prindere industrială din jjj 0 România, se caută §
Un contabil harnicicu eunoscinţă de limba jjj
0 română şi germană. $Ofertele, însoţite de câte 0
o copie după certificatele, jjj ce reflectanţii vorii fi po- $ sedându, suntii a se a-| dresa la : jjj
A dvn in istra ţiim ea„GAZETEI TRAHSILÎAM".
663,3—2
4-6 copiipotu afla îngrijire (cuartiru şi mâncare) dela 1 Septemvre n. c. la
A . S c lm ifd t . Strada negrâ de susu No. 3 nou, în apropierea şcoleloru.
Şupraveghiare conscienti6să şi mâncare bună pentru preţuri forte
moderate. 654,8 2
I b v £ e r s " u . l\ jL t r e n u L r i l o r i j L
pe liniile orientale ale căii ferate de stata r. u. valabilii din 20 Iulie 1891.
Budapesta—Predealu Predealu -Budape§ta SI.-Pesía-Aradii-TeíiisTeliis-Araitií-B.-Pesta Copşa-miea—Sifiliu
Trenăde
persón.
Viena
Budapesta Szclnok P. Ladâny
Oradea* mare
Mezo-TelegdR&v
Bratca
Baci aCiuoiaHuedinStana
AghirişGhirbăuNădSşel
Cluşiu
Âpabida G-hiriş Cucerdea Ui6raVinţul de sus Aiudă
Teiuşii
CrăoiunelGBlaşiuMicăsasa
Copşa mică
MediaştiElisabatopoleSighiş6raHaşfalSu
Homorodă
AugustinăApaţaFeldiora
Braşoyu
Timişii
Predealil Buouresoi
10.50
8.30
11.382.12
3.534.-
4.395.225.45
Trenűaooele-ratü
8.-
1.50
3.575.51
6.056.317.127.29
7.49 8.01 8.148.29 8.46
9.03 10.12 1037 10.56 11.04 11.28
11.45
12.13 12.44 12.591.35
1.512.12
2.313.04 3 464.04
5.26
6.10 6.41 7.17 8.
Trenűde
persón.
Trenăaccelerată
Trenăaccelera tă
Trenăde
persón.
5.50
7.06 7.13
7.43 8.18
8.519.07 9.37
10.37 11.10 11.2812.38 1.14 1.21 1.29 1.54
2.13
Tren de persóne
12.201.41
2.26
9.2211.53
1.502.243.033.463.57
4.294.555.34551
6.126.25 6.39 6.56 8 20
8.4510.2111.0911.17 11.26 11.54
12.18
12.581.34 1.51 2.29
2.48 3.03
3.26 4.074.495.35
3.25
9.15
11.1912.57
2.122.19
2.493.26
4.214.55
5.47
6.—6.18
6.347.34 7.57
7.23
8.098.439.18
10.05
8.60
8.22
8.388.43
9.14
9 48 9.50
10.06 10.28 11.04 11.19
12.27
12.581.15 1.35 2.09
2.193.013.31
Bucur^scî PredealuTimişCi
Braşovu
Feldióra Apaţa
Augustinft Homorodü Haşfalâu Sighişora Elisabetopole Mediaşii
Copşa mică
MicăsasaBlaşiuCràciunelü
Teiuşii
AiudüVinţul deUióraCucerdeaGhirişiiApahida
Cluşiu
sus
9.30
Hureşii-Ludoşu-Bi§triţa
Nădăşelfi Ghîrbău Aghireşii StanaB. Huiedin Ciucia Buci a Bratca RévMező-Telegd
Oradea mare
P. Ladány Szolnok
Budapesta
Viena
7.351.121.42
2.182.48
3.193.40
3.564.295.345.54
4.205.075.42
6.21 6.42
6 55 6.57
7.31
8 .-8.078.24
8.549.23
10.4511.01
12.1712.47
1.26
1.52
2.182.25
3.46
5.267.301.40
6.09
6.558.238.53
9.31 10.09 10.31
10.47 11.06 11.42 11.57 12.281.081.35
2.052.132.31 3.18 4.455.14
Trenăaccelerată
8.505.165.576.58
6.086.296.47
7.027.287.47 8.25 8.51 9.109.30
10.07
10.44 11.04
1.163.31
1.251.50
2.122.192.393.154.32
4.535.305.47
6.351.40
Trenăde
persón.
7.238.03 8.37
9.049.46
11.03
11.29 12.06 12.37 12.531.181.392.132.27
2.49
3.47
4.074.28 |2.34 4.52 5.26
6 11
6.437.12
7.51
8.178.428.47
10.09
11.511.55
7.20
6.346.52 7.40 8 .-
8.15 8.298.53 9.12 9.51
10.0610.2310.4211.1711.5112.092.24
4.47
Viena
Budapesta Szolnok
Aradii
GlogovaţCi Gyorok Paulişti RadnaLipova Conop
Bêrzava Soborşin0 Zamü Gurasada IliaBranicicaDevaSimeria (PisM)OrăştiaŞibotiiVinţ. de josű Alba Iulia Teiuşii
Trenăde
persón.
Trenăaccele
rată
Trenăde
persón
10.50 8.- 3.258.15 1.50 9.50
11.14 3.57 1.053.45 6.52 5.244.30
T. d. per.
2.20 5.464.42 2.34 5.575.03 3.05 6.195.14 3.23 6.305.32 3.39 6.485.56 7.12
6.12 7.276.58 8.077.26 8.337.52 8.578.08 9.188.26 9.29:8.52 9.539.50 10 19
10.16 10.5010.36 11.1611.— 11.4411.26 12.0611.53 12.38
Trenăde
persón.
Teiuşii Alba IuliaVinţ. de josö Şibotii Orăştia Simeria (PÎSki) Deva
BranicicaIlia
Gurasada Zamft
Soborşinii Bêrzava Conopö RadnaLipova PaulişQ Gyorok Glogovaţă
Aradü
Szolnok
BudapestaViena
3.09 3.504.09 4.52 4.55 5.23 5.59
6.246.49
7.-7.28
8.038.549.109.449.58
10.1110.34
10.4611.184.15
7.20
6.05
Trenăaccelera tă
Trenăde
persón
5.14
6 01 6.20 6.49
8.2411.51
155
7.20
4.55517
5 53
7.02 7.17 7.46 7.57 8 08 8.30
8.40 9.05 2.21
1.40
Simeria (Pisfi) Petroşenî || 1® el r o seni - S îm éri a (Pisti
SimeriaStreiuHaţegiiPai
Cri va di aBaniţaPetroşenî
AradűVingaTimişora
8.40
6.05
Murăşii-Ludoştl
Ţagu-Budatelicii Bistriţa . . .
Nota t
4.-
6.489.59
Bistriţa --Muresu-OLudoşuţ 7
Bistriţa . . .Ţagu-BudcteliciiMurăşfi-Ludoştl
1.164.15
7.21
Numerii încuadraţl cu linii gróse ínsemnézá órele de nópte.
6.- 10.35 4.22 Petroşenî 6.- 10.506.35 11.26 4.58 Baniţa 6.41 11.407.21 12.23 5.42 Crivadia 7.19 12.198.06 12.— 6.36 Pui 7.57 1.058.47 2.23 7.24Haţegii 8.36 1.549.21 3.19 8.04 Streiu 9.18 2.499.45 4.- 8.36 Simeria 9.52 3.27
6.547.207.518.259.019.35
Aradit—1Timişora Timişora—Aradii
6.15 11.30 7.15 Timişora 6.20 1.117.32 12.47 8.04 Vinga 7.21 2.468.42 2.04 8.57 Aradü 8.03 3.50
J5.05
6.407.50
Oliirisu—Turda Turda—Gliirişu
GhirişuTurda
7.48 10.35 3.40 10.20| Turda 4.5o| 9.30 2.308.08 10.55 4.- 10.44| Giiirişu 5.10| 9.50 2.50
8509.10
Sigliisora—Odorlteiu || Odorlielu—Sig___________________5........................................... ............. ■■ --------
liisóra3._______
Sighişora. Odorheiu .
4.30|
7.2111.25 2.111
Odorheiu.Sighişora.
8 15 10.52j
3.15
6.10
Careii-marï—Zelău II Zelàu—Careil-marï
Careii-marï.
Zelău. . .
5.5o| Zelău !
11.—I Careii-marï
1.56
6.48
Copşa micăŞeica-mareLoamneşOcnajSibiiu
3.-3.314.154.465.10
10.47 11.27 12.08 12 38 1.-
7.107.438.278.599.23
Slbilii-|
-Copşa-mică
SibiiuOcna Loamneş Şeiea-mare
iCopşa mică
7.35 8 02 8.30 9 05 9.34
4.344.585255.55
6.2Ü
10.17 .10 43 11.09 11.40
12.05
Cucerdea-Oşorheiu - R.-săs.
CucerdeaLudoş
Oşorheiu |
Regh.-săs.
2.50 3 34 5.20 5.35
8.209.11
11.17
2.413.275.145.36
7.10 7.15
Regh.-săs. -Oşorh.- Cucerdea
Regh.-săs.
Oşorheiu |
LudoşCucerdea
5.21
8.-9.355.54
8.159.53
10.20
12.0612.50
6.587.47
7.418.25
Simeria (Piski)—Hunedóra
Simeria (Pisti)CernaHunedóra
10.5011.1311.48
4.405.035.38
9.169.349.58
Hunedóra—Simeria (Piski)
HunedóraCernaSimeria
4.46 511 5 28
2.32 3 - 3.20
7.227.508.10
Braşov— Zêrnescï
BraşovZêrnescï
5.45 4.557.26 6.36
Kémesei —Braşov
Zêrnescï
Braşov
8 .-
8.248.209.44
Tipografia A. MUREŞIANU, Br&şoru,