UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING BUCHAREST

Bd. Lacul Tei 124 * Sect. 2 RO-020396 * Bucharest 38 ROMANIA Tel.: +40-21-242.12.08, Tel./Fax: +40-21-242.07.81, www.utcb.ro

NORMATIV PRIVIND FUNDAREA CONSTRUC IILOR PE P MÂNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE

COLAPSIBILE

- Indicativ NP 125 -

Contract 347/2008-10-28

Beneficiar: MDLPL

Elaborator:

Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti

Catedra de Geotehnic i Funda ii

RECTOR,

Prof. univ. dr. ing. Johan NEUNER

EF PROIECT,

Prof. univ. dr. ing. Sanda MANEA

Bucure ti, 2008

3

CUPRINS

Cap.1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE Cap. 2. DOCUMENTE CONEXE I DE REFERIN Cap. 3. DEFINI II 3.1. DEFINI II COMUNE DOMENIULUI INGINERIEI GEOTEHNICE 3.2. DEFINI II SPECIFICE NORMATIVULUI Cap. 4. NOTA II

Cap. 5. DATE GEOTEHNICE

5.1. R SPÂNDIREA PSUC ÎN ROMÂNIA 5.2. CLASIFICAREA PSUC 5.3. CERIN E GENERALE PENTRU PROIECTAREA GEOTEHNIC

PE TERENURI CONSTITUITE DIN PSUC

5.3.1.Categoria geotehnic de încadrare a amplasamentului 5.3.2. Investigarea terenului de fundare

5.4. CERIN E SPECIFICE PENTRU RECUNOA TEREA PSUC 5.5. EVALUAREA PARAMETRILOR GEOTEHNICI ÎN CAZUL PSUC

5.5.1. Caracteristici fizice i alc tuirea PSUC 5.5.2. Caracteristici hidrice PSUC 5.5.3. Caracteristici mecanice PSUC

5.6. IDENTIFICAREA I ÎNCADRAREA P MÂNTURILOR SENSIBILE

LA UMEZIRE COLAPSIBILE PSUC

5.6.2. Încadrarea unui p mânt ca PSUC 5.7. RAPORTUL GEOTEHNIC

Cap.6. PROIECTAREA GEOTEHNIC 6.1. ASPECTE GENERALE 6.2. STABILIREA VALORILOR CARACTERISTICE

ALE PARAMETRILOR GEOTEHNICI AI PSUC 6.3. STABILIREA VALORILOR DE CALCUL

ALE PARAMETRILOR GEOTEHNICI AI PSUC 6.4. SOLU II DE FUNDARE PE TERENURI ALC TUITE DIN PSU 6.5.CONSIDERA II REFERITOARE LA PROIECTAREA

SOLU IILOR DE FUNDARE PE PSU

6.5.1 Proiectarea geotehnic prin calcul 6.5.2 Proiectarea pe baz de m suri prescriptive

6.5.3 Înc rc ri de prob

4

6.5.4 Metoda observa ional 6.5.5 Raportul de proiectare geotehnic

Cap.7. M SURI CONSTRUCTIVE RECOMANDATE ÎN CAZUL FUND RII PE PSUC 7.1. MASURI CU CARACTER GENERAL

7.2. M SURI CONSTRUCTIVE LA ALEGEREA SOLU IILOR DE FUNDARE PE PSUC

7.2.1. M suri pentru terenul de fundare 7.2.2. Criterii pentru alegerea i gruparea m surilor de limitare a m rimii

tas rilor suplimentare prin umezire. 7.2.3. M suri referitoare la construc ii

7.3. VERIFICAREA LUCR RILOR DE CONSTRUC II PE TERENURI PSUC Cap.8. EXPLOATAREA, ÎNTRE INEREA I MONITORIZAREA CONSTRUC IILOR I INSTALA IILOR AMPLASATE PE PSUC BIBLIOGRAFIE ANEXA 1: DEFINIREA LOESSURILOR I P MÂNTURILOR LOESSOIDE ANEXA 2: R SPÂNDIREA LOESSURILOR I P MÂNTURILOR

LOESSOIDE ÎN ROMÂNIA ANEXA 3: ELEMENTE PENTRU IDENTIFICAREA

I CARACTERIZAREA PSUC ANEXA 4: PRESIUNI CONVEN IONALE (pconv) PENTRU TERENURILE

DE FUNDARE CONSTITUITE DIN PSUC AVÂND Sr 0,8 ANEXA 5: EVALUAREA TAS RILOR SUPLIMENTARE PROBABILE

PRIN UMEZIRE A PSUC ANEXA 6: PRINCIPII PENTRU DETERMINAREA CAPACIT II PORTANTE

A TERENULUI DE FUNDARE CONSTITUIT DIN PSUC PRIN CEDARE DE TIP POANSONARE

ANEXA 7: ELEMENTE REFERITOARE LA STRUCTURA DE REZISTEN

A CL DIRILOR FUNDATE PE PSUC ANEXA 8: M SURI SPECIALE REFERITOARE LA LUCR RILE EDILITARE

I DE INSTALA II ÎN CAZUL PSUC

1

STUDIU DE IMPACT

Introducerea în practica proiect rii, a execu iei i exploat rii construc iilor a prevederilor

�NORMATIVULUI PRIVIND FUNDAREA CONSTRUC IILOR PE

P MÂNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE�

1. DOMENIUL I CONDI IILE DE APLICARE A NORMATIVULUI Prezentul normativ s-a elaborat în cadrul contractului de cercetare tiin ific

nr. 347/2008, încheiat între Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti - UTCB i

Ministerul Dezvolt rii, Lucr rilor Publice i Locuin elor - MDLPL, Direc ia Tehnic ,

având ca obiect Fundarea construc iilor pe p mânturi sensibile la umezire.

Normativul este redactat în colaborare cu INCERC i înlocuie te Normativul de

fundare a construc iilor pe PSU, indicativ P7/2000.

Prezentul normativ se bazeaz pe principiile SR EN 1997-1:2004 i SR EN 1997-

2:2008. El cuprinde o serie de reguli de aplicare referitoare la fundarea construc iilor pe

terenuri alc tuite din p mânturi a c ror structur i comportare mecanic se modific

substan ial în contact cu apa, denumite generic p mânturi sensibile la umezire - PSU.

Comportamentul specific al PSU poate genera degrad ri ale construc iilor i

fenomene de instabilitate general . Prin m suri specifice se urm re te men inerea

siguran ei construc iilor i a stabilit ii masivelor de p mânt.

Normativul propus se bazeaz pe conceptul st rilor limit , utilizând i experien a

acumulat timp de 30 de ani în ara noastr , prin aplicarea acestui concept în proiectarea

construc iilor (prin standardele generale din grupele STAS 10.100 i STAS 10.101 i prin

standardele specifice proiect rii geotehnice din grupele STAS 2561 i STAS 3300) i

prevederile verificate prin practica na ional din Normativul P7.

P mânturile sensibile la umezire, care ocup suprafe e însemnate în România, sunt

definite i clasificate în mod complex pe baza comportamentului specific în raport cu apa

2

în p mânturi macrostructurate cu comportament contractant PSU-C (de tip loess) i

p mânturi macrostructurate glomerulare cu comportament dilatant PSU-D (de tip

argilos).

2. CON INUTUL NORMATIVULUI

Normativul actual reprezint o revizuire i completare a normativului P7, care a

cunoscut diferite forme din 1980 în 2000.

Principalele aspecte avute în vedere în cazul revizuirii i actualiz rii P7/2000 au

fost urm toarele:

redefinirea i clasificarea tipurilor de PSU conform datelor din literatura de

specialitate;

revizuirea în text a prescrip iilor tehnice la care s-a f cut referire în cuprinsul

codului;

introducerea unor noi reglement ri compatibile cu elemente specifice

comport rii p mânturilor sensibile la umezire conform documentelor conexe i

de referin ;

detalierea pentru aplicarea corect a cerin elor proiect rii geotehnice prin

calcul pentru construc iile fundate pe PSU, cu definirea situa iilor de

proiectare;

detalierea în anexe i reactualizarea investiga iilor geotehnice specifice pentru

identificarea PSU;

prezentarea pe baza experien ei na ionale a unor valori ale parametrilor

geotehnici specifici ca i a presiunilor acceptabile - necesare pentru proiectarea

geotehnic prescriptiv ;

sistematizarea solu iilor de fundare i m surilor specifice în cazul PSU;

sistematizarea i completarea cerin elor de execu ie i monitorizare în

exploatare;

modific ri în nota ia simbolurilor conform Eurocod 7, Partea 1 i a

normativelor în domeniu.

Conform reglement rilor tehnice de baz în domeniul geotehnicii i funda iilor

3

(NP 112-2004 i NP 074-2007) s-a sim it nevoia comas rii unor capitole i anexe, cât i

introducerea unor capitole, paragrafe i anexe noi, cum ar fi:

date privind terenul de fundare cu referire la categoria geotehnic de încadrare

a amplasamentului i cercetarea terenului de fundare;

în cadrul anexelor s-au efectuat modific ri prin introducerea unor aspecte noi

cum ar fi: Anexa I, Anexa II, Anexa III, au fost introduse anexe noi: Anexa V

(Calculul m rimii deforma iilor terenului de fundare provocate de fenomene

de contrac ie - umflare), Anexa IX (Exemple de calcul).

Având în vedere cele prezentate s-a considerat necesar i oportun revizuirea i

adaptarea codului NE 001-96 la normele române ti i europene în vigoare.

4. CONCLUZII Utilizarea prezentului normativ, împreun cu standardele de profil SR EN 1997-

1:2007 i SR EN 1997-2:2008, i cu Anexele Na ionale la aceste standarde precum i cu

Normativul NP074-2007 (�Normativ privind întocmirea i verificarea documenta iilor

geotehnice pentru construc ii. Partea a II-a: Principiile, exigen ele i metodele investig rii

terenului de fundare�) va permite elaborarea studiilor geotehnice i realizarea proiect rii

geotehnice în concordan cu conceptele i principiile con inute în sistemul european de

norme structurale Eurocod. În acela i timp se valorific experien a acumulat în ar în

acest domeniu.

EF PROIECT GRUPUL DE LUCRU

Prof. dr. ing. Sanda MANEA - Prof. dr. ing. Sanda MANEA - Prof. dr. ing. Iacint MANOLIU - Prof. dr. ing. Anton CHIRIC - Prof. dr. ing. Eugeniu MARCHIDANU - Prof. dr. ing. Loretta BATALI - Conf. dr. ing. Hora iu POPA - ef lucr. ing. Ernest OLINIC - ef lucr. ing. Andrei OLTEANU - Prep. ing. Mihaela T NASE - Dr. ing. Maria TEF NIC - Dr. ing. Gabriela CAZACU - Tehnoredactare Alina RANCEA

5

REDACTAREA 1

NORMATIV PRIVIND FUNDAREA CONSTRUC IILOR PE P MÂNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE COLAPSIBILE

Cap.1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE

Prezentul normativ se bazeaz pe principiile SR EN 1997-1:2004 si SR EN1997-2/2008

i cuprinde o serie de reguli de aplicare referitoare la fundarea construc iilor pe terenuri alc tuite

din p mânturi a c ror structur i comportare mecanic se modific substan ial în contact cu apa,

denumite generic p mânturi sensibile la umezire colapsibile - PSUC.

Comportamentul specific al PSUC poate genera degrad ri ale construc iilor fundate pe

acestea i fenomene de instabilitate general . Prin m suri specifice se urm re te men inerea

siguran ei construc iilor i a stabilit ii masivelor de p mânt.

Prevederile acestui normativ se aplic la proiectarea geotehnic , execu ia i exploatarea

tuturor construc iilor amplasate pe PSUC. De asemenea se utilizeaz i în cazul lucr rilor de

consolidare i reabilitare a construc iilor existente, ca i a lucr rilor de stabilizare a versan ilor

instabili.

Prevederile prezentului normativ se vor aplica în mod concret inând cont de specificul

lucr rilor.

Cap. 2. DOCUMENTE CONEXE I DE REFERIN

Documente conexe

Legea nr. 10/1995 Calitatea în construc ii

C29/1985 Normativ privind îmbun t irea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice

NP 112/2004 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct

P 100/2006 Cod de proiectare seismic . Partea 1. Prevederi de proiectare pentru cl diri

NP 074/2007 Normativ privind documenta iile geotehnice pentru construc ii

6

NP 122/2008 Normativ privind determinarea valorilor caracteristice i de calcul ale parametrilor geotehnici

NP 123/2008 Normativ privind proiectarea geotehnic a funda iilor pe pilo i.

NP 126/2008 Normativ privind fundarea construc iilor pe p mânturi cu umfl ri i contrac ii mari - PUCM

Documente de referin

SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7 - Proiectare geotehnic . Partea 1: Reguli generale

SR EN 1997-2:2007 Eurocod 7 - Proiectare geotehnic . Partea 2: Investigarea i încercarea terenurilor

SR EN 1997-1:2006 Proiectare geotehnic . Partea 1: Reguli generale

SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Anexa na ional de aplicare a Eurocodului 1997-1:2004

SR EN 1997-2:2007/NB:2008 Anexa na ional de aplicare a Eurocodului 1997-2:2007

SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006

Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i clasificarea p mânturilor. Partea 1: Identificare i descriere

SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007

Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i clasificarea p mânturilor. Partea 1: Principii pentru o clasificare

SR EN 1998-1:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten a la cutremur. Partea 1: Reguli generale, ac iuni seismice i reguli pentru cl diri

SR EN 1998-5:2004 Proiectarea structurilor pentru rezisten a la cutremur. Partea 5: Funda ii, structuri de sus inere i aspecte geotehnice

SR EN 1998-5:2004/NA 2007

Anexa na ional de aplicare a Eurocod 8. Partea 5: Funda ii, structuri de sus inere i aspecte geotehnice

STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umidit ii.

STAS 1913/2-76 Teren de fundare. Determinarea densit ii scheletului p mântului.

STAS 1913/5-85 - Teren de fundare. Determinarea granulozit ii.

STAS 1913/6-76 - Teren de fundare. Determinarea permeabilit ii în laborator.

STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea Proctor.

STAS 1915/2-90 - Teren de fundare. Determinarea greut ii volumice pe teren.

STAS 8942/2-82 - Teren de fundare. Determinarea rezisten ei p mânturilor la forfecare, prin încercarea de forfecare direct .

STAS 8942/3-90 - Teren de fundare. Determinarea modulului de deforma ie liniar prin încerc ri pe teren cu placa.

STAS 8942/5-75 - Teren de fundare. Determinarea rezisten ei la forfecare, prin compresiune triaxial pe probe neconsolidate - nedrenate (UU), la p mânturi coezive.

STAS 3950-81 Geotehnic . Terminologie. Simboluri i unit i de m sur

7

STAS 6054-77 Teren de fundare, adâncimi maxime de înghe , zonarea teritoriului României

STAS 1913/12-88 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice i mecanice ale p mânturilor cu umfl ri i contrac ii mari

STAS 1242/3-87 Teren de fundare. Cercet ri prin sondaje deschise

STAS 2745-90 Teren de fundare. Urm rirea tas rii construc iilor prin metode topografice

ST-016-1997

Specifica ie tehnic . Criterii i metode pentru determinarea prin m sur tori a tas rii construc iilor. Instruc iuni tehnice pentru determinarea prin metode topogeodezice a deplas rii construc iilor datorate deforma iilor terenului de fundare

STAS 8942/1-89 Teren de fundare. Determinarea compresibilit ii p mânturilor prin încercarea în edometru

STAS 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate

Cap. 3. DEFINI II

3.1. DEFINI II COMUNE DOMENIULUI INGINERIEI GEOTEHNICE

Defini iile comune sunt cele indicate în standardele SR EN 1997-1:2004 i SR EN 1997-

2:2007.

3.2. DEFINI II SPECIFICE NORMATIVULUI

3.2.1. P mânturi sensibile la umezire colapsibile PSUC: acestea sunt p mânturi

coezive macroporice nesaturate, care la contactul cu apa sufer modific ri bru te i ireversibile

ale structurii interne, reflectate prin tas ri suplimentare cu caracter de pr bu ire (colaps) i

sc deri ale valorilor parametrilor geotehnici de comportament mecanic.

Din aceast categorie fac parte loessurile, p mânturile loessoide i alte p mânturi

preponderent pr foase, cu porozitate marcat neuniform .

În ANEXA 1 sunt prezentate astfel de p mânturi în func ie de geneza lor.

3.2.2. Tas ri suplimentare la umezire (Im): acestea sunt deforma ii verticale ale PSUC

manifestate odat cu cre terea umidit ii, având valori sporite fa de cele ale p mântului în stare

natural solicitat la aceea i stare de eforturi.

Tas rile suplimentare la umezire pot apare sub greutatea proprie a stratului (Img) sau

numai sub ac iunea înc rc rilor de compresiune transmise de funda ii (Imp).

Tas rile suplimentare la umezire se pot determina pe teren i/sau se pot calcula pe baza

indicilor specifici determina i în laborator.

8

Cap. 4. NOTA II

B [m] L ime funda ie

D [%] Frac iune din amortizarea critic

Df [m] Adâncime de fundare

E [kPa] Modul de deforma ie liniar al terenului de fundare

Edin [kPa] Modul dinamic de deforma ie longitudinal a terenului de fundare

Eoed i-j [kPa] Modul edometric determinat pentru un interval i-j de presiuni

Eoed 200-300 [kPa] Modul edometric determinat pentru intervalul de presiuni 200-300 kPa

H [m] Grosime strat PSUC

Im [m] Tas ri suplimentare prin umezire

Img [m] Tasare suplimentar la umezire sub greutate proprie

Imp [m] Tasare suplimentar la umezire sub o sarcin p IP [%] Indice de plasticitate

PSUC P mânturi sensibile la umezire colapsibile

PUCM P mânturi cu umfl ri i contrac ii mari

Sr [%] Grad de umiditate

c [kPa] Coeziune p mânt

d [mm] Diametru particule solide din p mânt

e Indice pori

e0 Indice ini ial al porilor

im300 [%] Indice tasare specific suplimentar prin umezire pentru = 300 kPa

im [%] Indice tasare specific suplimentar prin umezire pentru o valoare

k [m/s] Coeficient de permeabilitate

n [%] Porozitate

Pcrt [kPa] Presiune critic de cedare a terenului (capacitate portant )

pconv [kPa] Presiune conven ional

pnet [kPa] Presiune net pe baza funda iei

s [m] Tasare total

si [m] Tasare teren inundat

sn [m] Tasare teren natural

w [%] Umiditate natural a p mântului

w oc [%] Umiditate optim de compactare

wL [%] Limita superioar de plasticitate

wP [%] Limita inferioar de plasticitate

9

xk Valoare caracteristic a parametrului geotehnic

xk inf Valoare caracteristic inferioar a parametrului geotehnic

xk local Valoare caracteristic local a parametrului geotehnic

xk sup Valoare caracteristic superioar a parametrului geotehnic

[o] Unghi de frecare intern al p mântului

[kN/m3] Greutate volumic p mânt în stare natural

M Coeficient par ial pentru propriet ile p mântului

d [kN/m3] Greutate volumic p mânt în stare uscat

s [kN/m3] Greutate volumic schelet

sat [kN/m3] Greutate volumic p mânt în stare saturat

[kN/m3] Coeficient Poisson

[g/cm3] Densitate p mânt în stare natural

d [g/cm3] Densitate p mânt în stare uscat

s [g/cm3] Densitate schelet

sat [g/cm3] Densitate p mânt în stare saturat

[kPa] Efort unitar vertical aplicat în încercarea edometric

gz [kPa] Efort unitar vertical datorat greut ii proprii a p mântului la adâncimea z; sarcin geologic

z [kPa] Efort unitar vertical la o adâncime z

0 [kPa] Rezisten structural

Cap. 5. DATE GEOTEHNICE

5.1. R SPÂNDIREA PSUC ÎN ROMÂNIA

P mânturile sensibile la umezire colapsibile (PSUC) ocup suprafe e importante în

România (cca. 19% din teritoriu).

Ele sunt grupate în diferite zone ale României fiind considerate p mânturi regionale. Se

întâlnesc în Câmpia Român , Dobrogea, Podi ul Moldovei, în lungul râurilor Siret, Prut i

afluen i, local în Banat i în zona subcarpatic .

În h r ile din ANEXA 2 se prezint r spândirea teritorial a PSUC în România, ca i

detaliat în jude ele unde aceste p mânturi au o pondere însemnat : Br ila, Constan a, Gala i,

Tulcea, C l ra i, Ialomi a.

10

Observa ie: H r ile au caracter orientativ i nu elimin necesitatea efectu rii investiga iilor geotehnice.

5.2. CLASIFICAREA PSUC

Din punct de vedere al modului în care taseaz la umezire aceste p mânturi se clasific

astfel:

grupa A: p mânturi care la umezire sub greutate proprie (sarcina geologic ) prezint

tas ri suplimentare Img, mai mici de 5 cm;

grupa B: p mânturi care la umezire sub greutate proprie (sarcina geologic ) prezint

tas ri suplimentare Img mai mari sau egale de 5 cm.

5.3. CERIN E GENERALE PENTRU PROIECTAREA GEOTEHNIC PE TERENURI CONSTITUITE DIN PSUC

La proiectarea geotehnic pe terenuri alc tuite din PSUC se vor respecta prevederile din

SR EN 1997-1:2004, NP 074/2007, NP 122 /2008 ca i cele din prezentul normativ.

5.3.1.Categoria geotehnic de încadrare a amplasamentului

Pentru stabilirea cerin elor proiect rii geotehnice se folosesc categoriile geotehnice

conform SR EN 1974-1:2004, explicitate în NP 074-2007, c rora li se asociaz riscul geotehnic.

Riscul geotehnic este definit în func ie de factorii lega i de teren, dintre care cei mai

importan i sunt condi iile de teren i apa subteran , precum i de factorii lega i de structura ce va

fi construit i de vecin t ile acesteia

În cazul amplasamentelor unde în terenul de fundare se afla PSUC, condi iile de teren

sunt stabilite ca dificile (NP 074-2007-A.1). În func ie de ceilal i factori, în general pot rezulta

Categoriile geotehnice 2 sau 3, c rora li se asociaz riscul geotehnic moderat sau major (NP

074-2007).

Încadrarea unei lucr ri într-o categorie de risc geotehnic sporit impune necesitatea

realiz rii în condi ii de exigen corespunz toare a investig rii terenului de fundare i a

proiect rii infrastructurii folosind modele i metode de calcul perfec ionate pentru a se atinge un

nivel de siguran necesar pentru rezisten a, stabilitatea i condi iile normale de exploatare a

construc iei, în raport cu terenul de fundare.

11

5.3.2. Investigarea terenului de fundare

Prin investiga ii geotehnice trebuie s se asigure cunoa terea propriet ilor esen iale ale

terenului de fundare cel pu in în limita zonei de influen a construc iei. Zona de influen a

construc iei este volumul din teren în care se resimte influen a construc iei respective sau în care

pot avea loc fenomene care s influen eze acea construc ie.

În cazul amplasamentelor ce cuprind PSUC printre elementele prev zute în NP 072-2007

investigarea trebuie s pun în eviden cu precizie cât mai mare limitele stratului PSUC (în

suprafa i pe adâncime).

Investigarea terenului constituit din PSUC se va realiza prin prospectare pe teren, lucr ri

in-situ, încerc ri în laborator i în unele situa ii prin încerc ri pe teren (in-situ). Este necesar i

util s fie utilizate date de arhiv .

La stabilirea volumului i tipului încerc rilor se vor respecta prevederile din

NP-074/2007 i se va ine seama i de recomand rile specifice din ANEXA 3.

5.4. CERIN E SPECIFICE PENTRU RECUNOA TEREA PSUC

Identificarea i caracterizarea p mânturilor sensibile la umezire se realizeaz conform

SR EN 14688-1:2004 - 2:2005 Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i clasificarea

p mânturilor. Partea 1: Identificare si descriere. Partea 2: Principii pentru o clasificare cu

respectarea cerin elor specifice.

Ca tr s turi caracteristice ale PSUC apar particularit ile structurii, texturii, micro i

macro porozitatea, compozi iile chimico - mineralogice i granulometrice specifice i anizotropia

propriet ilor.

De aceea pentru ca un p mânt s poat fi caracterizat p mânt sensibil la umezire

colapsibil - PSUC trebuie s fie cunoscute urm toarele caracteristici geotehnice:

alc tuire:

compozi ia granulometric ;

compozi ia chimico - mineralogic ;

propriet i fizice:

umiditate;

densit i în stare natural , în stare uscat , în stare saturat ;

12

densitatea scheletului;

porozitatea;

plasticitatea;

propriet i mecanice în condi ii statice i eventual dinamice:

compresibilitatea i deformabilitatea în stare natural i în stare inundat ;

rezisten a structural ;

rezisten a la forfecare în stare natural i stare inundat ;

propriet i hidrice:

permeabilitate în stare natural i saturat sub diferite trepte de înc rcare

La efectuarea cercet rilor geotehnice pentru identificarea i caracterizarea PSUC se va

ine seama de condi iile speciale impuse de comportamentul specific al PSUC (prezentate în

ANEXA 3).

Aceste caracteristici geotehnice trebuie determinate întotdeauna în laborator i, în

anumite situa ii pe teren - în conformitate cu prevederile NP-074-2007, SR EN 1997:2-2008 i a

normelor tehnice na ionale (Cap. 2) în vigoare.

5.5. EVALUAREA PARAMETRILOR GEOTEHNICI ÎN CAZUL PSUC

5.5.1. Caracteristici fizice i alc tuirea PSUC

În ANEXA 3 sunt prezentate, orientativ, clasific ri ale p mânturilor PSUC, pe baza

compozi iei granulometrice i a plasticit ii. De asemenea sunt prezentate, informativ, valori ale

principalilor indici geotehnici ce reflect propriet ile fizice.

Se face precizarea c exist i alte tipuri de p mânturi care pot avea propriet i fizice

similare.

În func ie de compozi ia lor granulometric , PSUC pot fi loessuri sau p mânturi

loessoide conform clasific rii din Tabelul 1.

13

Tabelul 1

Tipuri litologice Con inut de material (%) pe diametre ale particulelor (mm)

Major Func ie de frac i-unea predominant

< 0,01 mm

0,01 - 0,05 mm

0,05 - 0,1 mm

0,1 - 0,25 mm > 0,25 mm

Nisipoase < 40 35 - 45 15 - 25 0 - 15 -

Pr foase < 30 > 45 < 15 0 - 10 - Loessuri

(d = 0,01 - 0,1 mm >

60%) Argiloase > 40 > 45 < 15 0 - 15 -

Nisipuri i nisipuri argiloase < 30 10 - 50 10 - 50 25 - 55 > 5

Prafuri nisipoase < 30 35 - 55 35 - 50 < 30 < 5

Prafuri argiloase < 50 40 - 60 40 - 60 10 - 40 0 - 5

P mânturi loessoide

(d = 0,01 - 0,1 mm <

60%) Argile pr foase > 50 25 - 50 25 - 50 0 - 10 0 - 5

5.5.2. Caracteristici hidrice PSUC

Principalul parametru necesar a fi cunoscut este coeficientul de permeabilitate (k).

Acesta se va determina în laborator atât pe probe în stare natural cât i inundat . Atunci

când se determin pe probe în stare compactat , se va efectua inclusiv dup inundarea acestora.

Pe probe naturale se recomand ob inerea coeficientului de permeabilitate în

permeametru, atât pe direc ie vertical cât i orizontal , pentru eviden ierea anizotropiei.

Pe probe saturate se poate determina varia ia coeficientului de permeabilitate sub trepte

diferite de înc rcare prin încerc ri de consolidare în edometru.

5.5.3. Caracteristici mecanice PSUC

În ANEXA 3 sunt prezentate detalii specifice ale încerc rilor în laborator i pe teren.

5.5.3.1. Compresibilitatea

Parametrii principali de compresibilitate ai PSUC sunt:

Ob inu i prin încerc ri de laborator :

modulul de deforma ie edometric (Eoed i-j) pentru diferite trepte (i,j)de înc rcare

pe probe în stare natural i inundat ;

indicii tas rilor specifice suplimentare la umezire pe diferite trepte (im ) din

încerc ri edometrice duble;

indicele tas rii specifice la umezire (pentru treapta de 300 kPa) : im300 � valoare

obligatorie necesar pentru identificarea PSUC (din încerc ri edometrice �

simpl cu inundare la 300 kPa sau dubl - ANEXA 3 fig. A3.2).

14

Ob inu i prin încerc ri pe teren cu placa pân la o presiune de cel pu in de 300 kPa:

modulul de deforma ie liniar E în condi ii naturale i inundate din înc rc ri pân

la o presiune de cel pu in de 300 kPa;

tasarea pe teren natural, sn;

tasarea pe teren inundat, si .

5.5.3.2. Rezisten a structural

Parametrul specific pentru PSUC îl constituie rezisten a structural 0 care reprezint

presiunea minim pentru care se produce fenomenul de tasare suplimentar la umezire.

Se ob ine prin încerc ri în laborator sau pe teren (ANEXA 3).

5.5.3.3. Rezisten a la forfecare

Parametrii rezisten ei la forfecare sunt unghiul de frecare interna i coeziunea c,

determina i prin încerc ri de laborator pe probe în stare natural i inundat .

Pot fi utilizate încerc ri de forfecare direct i încerc ri de compresiune triaxial .

5.5.3.4. Parametrii de comportament dinamic

Caracteristicile dinamice ob inute pe baza încerc rilor de laborator în aparatul triaxial

dinamic i în coloana rezonant sunt:

modulul dinamic de deforma ie transversal , G

modulul dinamic de deforma ie longitudinal , Edin

frac iunea din amortizarea critic , D

coeficientul Poisson,

5.5.3.5. Lichefierea

Fenomenul de lichefiere a PSUC se manifest prin pierderea temporar , par ial sau

total a rezisten ei la forfecare a p mântului sub influen a unor solicit ri dinamice.

Din experien a pe plan na ional lichefierea p mânturilor coezive nu a fost observat la

magnitudini ale seismului mai mici de 7,2 i nici la distan e mai mari de 160 km de epicentru,

indiferent de magnitudine. De asemenea s-a constatat c astfel de fenomene apar numai pân la

adâncimi de aproximativ 15 m.

15

5.6. IDENTIFICAREA I ÎNCADRAREA P MÂNTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE COLAPSIBILE PSUC

5.6.1. Identificarea PSUC

I. Criterii referitoare la propriet ile fizice :

I.1. P mânturi coezive

cu frac iunea praf în propor ie de 50- 80%

aflate în stare nesaturat ( Sr < 0,8 )

cu porozitate în stare natural n > 45%

I.2. Indicele I dat de rela ia:

1Le eI

e are valori mai mici decât cele din tabelul 2, unde:

e este indicele porilor pentru p mântul în stare natural ;

eL este indicele porilor corespunz tor umidit ii la limita de curgere wL a p mântului

Tabelul 2

Indicele de plasticitate IP al p mântului (%) Sub 10 10 ... 14 14 ... 22 Peste 22

Indicele I 0,10 0,17 0,24 0,30

II. Criterii referitoare la comportamentul mecanic

II.1. Indicele tas rii specifice suplimentare prin umezire sub treapta de 300 kPa (în

încercarea edometric ) im300, are valoare mai mare sau egal cu 2 %:

300 2cm/m 2%mi

II.2. Indicii i referitori la tas rile terenului în stare natural i inundat (în încercare

cu placa) au valorile:

5i

n

ss

i 3 cm,i ns s

unde si este tasarea terenului inundat, iar sn tasarea terenului în condi ii de umiditate natural ,

determinate cu placa înc rcat pân la presiunea de 300 kPa.

16

5.6.2. Încadrarea unui p mânt ca PSUC

Pentru a caracteriza un p mânt ca PSUC trebuie îndeplinit cel pu in un criteriu referitor la

propriet ile fizice i un criteriu referitor la comportamentul mecanic, din cele de mai sus (pct.

5.6.1).

Clasificarea unui p mânt în Grupa A sau B se realizeaz pe baza estim rii tas rii

suplimentare la umezire sub greutate proprie, Img.

Alte criterii ajut toare, informative sunt prezentate în ANEXA 3.

5.7. RAPORTUL GEOTEHNIC

Cerin ele pentru redactarea raportului geotehnic sunt cele din NP 074/2007 i SR EN

1997:1-2004. Este necesar a fi cuprinse aspecte specifice privind:

modul de recoltare a probelor ( tu uri cu pere i sub iri, monoli i);

încadrarea PSUC pe baza încerc rilor efectuate;

orice observa ii suplimentare ob inute la încerc rile în laborator sau/ i in-situ

care pot eviden ia în plus caracterul PSUC (exemplu: culoare, dimensiuni

pori, friabilitate etc.)

Cap.6. PROIECTAREA GEOTEHNIC

6.1. ASPECTE GENERALE

Proiectarea geotehnic prin calcul utilizeaz în cadrul modelelor de calcul parametrii

geotehnici în func ie de st rile limit

Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici, bazate pe rezultate din încerc rile pe

teren i în laborator, se stabilesc conform NP 122/2008. La stabilirea valorilor caracteristice

trebuie inut cont de influen a asupra st rii limit care guverneaz în proiectare.

Valorile de calcul se stabilesc pe baza valorilor caracteristice prin utilizarea coeficien ilor

de siguran par iali.

Proiectarea geotehnic pe baz de m suri prescriptive, precum i cea bazat pe metoda

observa ional utilizeaz parametrii geotehnici pentru identificarea i clasificarea stratelor de

17

p mânt din terenul de fundare.

6.2. STABILIREA VALORILOR CARACTERISTICE ALE PARAMETRILOR GEOTEHNICI AI PSUC

În cazul identific rii unui p mânt ca PSUC starea limit care guverneaz întotdeauna

proiectarea lucr rii este cea care apare în teren i este cauzat de saturarea acestuia prin

umezire (GEO).

În continuare pot fi avute în vedere urm toarele situa ii de proiectare:

1. Se fundeaz pe terenul alc tuit din PSUC, f r s se prevad m suri speciale pentru

evitarea umezirii terenului sau desensibilizarea sa:

st rile limit apar simultan în teren i structur , cu diferen ieri în func ie de gradul de

rigiditate a structurii;

se va considera ipoteza cea mai defavorabil , a umezirii întregului pachet PSUC;

va fi avut în vedere i cedarea prin poansonare;

se va examina oportunitatea prevederii de m suri constructive în vederea adapt rii

structurii pentru preluarea deforma iilor prognozate ale terenului.

2. Se fundeaz pe terenul alc tuit din PSUC pentru care au fost prev zute m suri

specifice de înl turare a sensibilit ii la umezire, sau prin dep irea PSUC pe un strat de

adâncime insensibil la umezire:

st rile limit pot apare separat în teren i structur .

Observa ii: 1. În toate cazurile referitoare la stabilitatea la alunecare a masivelor în panta din PSUC se considera situa ia 1 de proiectare. 2. Dac un teren cunoscut ca fiind constituit din PSUC a fost în timp

inundat pe toat grosimea stratului sensibil, acesta nu mai intr în categoria PSUC i proiectarea geotehnic se va realiza conform caracteristicilor sale geotehnice rezultate din investiga ia geotehnic .

Parametrii geotehnici care pot fi utiliza i în proiectarea geotehnic prin calcul pentru

terenul alc tuit din PSUC sunt:

porozitatea (n), umiditatea (w), gradul de satura ie (Sr) pentru a reflecta modificarea

st rilor de îndesare i umiditate prin umezire;

coeficientul de permeabilitate (k) în stare natural i inundat ;

rezisten a structural ( 0);

Observa ie: Modul de determinare a valorilor 0 va fi ales în concordan cu tipul funda iei (ANEXA 3).

modulii de deforma ie (E) în stare natural i inundat ;

18

tas rile suplimentare la umezire (Im);

parametrii rezisten ei la forfecare ( , c) în stare natural i inundat .

În alegerea valorii caracteristice a acestor parametri se va face o estimare prudent cu

luarea în considerare a prevederilor din SR EN 1997:1-2004.

În cazul terenurilor alc tuite din PSUC este obligatoriu ca valorile caracteristice s se

bazeze pe încerc ri în laborator i, când este posibil, pe încerc ri in-situ

Valorile întabelate pentru diferi i parametri geotehnici prezentate în ANEXA 3 au un

caracter orientativ i pot fi utilizate numai în calcule preliminare sau în cadrul proiect rii

geotehnice prescriptive.

O aten ie deosebit se va acorda la estimarea zonei de teren care guverneaz , pentru

starea limita considerat , comportarea structurii geotehnice.

6.3. STABILIREA VALORILOR DE CALCUL ALE PARAMETRILOR GEOTEHNICI AI PSUC

În cazul PSUC valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se stabilesc conform

prevederilor SR EN 1997:1-2004 si NP 122/2008.

Coeficien ii par iali ( M) pentru stabilirea valorilor de calcul sunt cei din Anexa A -

SR EN 1997:1-2004.

În cazul PSUC vor fi utilizate, dup caz i valori caracteristice minime (xK inf), maxime

(xK sup) sau locale (xK loc)ale parametrilor geotehnici.

6.4. SOLU II DE FUNDARE PE TERENURI ALC TUITE DIN PSU

La amplasarea construc iilor pe terenuri constituite din PSUC se va ine seama de

caracteristicile terenului i se va decide asupra solu iilor de fundare, în func ie de tipul structurii,

de nivelul de risc acceptat i de costuri.

Din punct de vedere al modului de fundare pe terenuri constituite din PSUC se pot

analiza urm toarele solu ii:

1. fundarea direct

1.1. pe teren în stare natural , cu estimarea tas rilor totale incluzând tas rile suplimentare

la umezire i compararea acestora cu tas rile admisibile pentru structur ;

1.2. pe terenul, la care se elimin sensibilitatea la umezire prin diferite procedee i

tehnologii, pentru toat zona din teren care guverneaz comportarea construc iei;

1.3. pe terenul, unde se adopt un complex de m suri, atât pentru eliminarea par ial a

19

sensibilit ii la umezire a PSUC cât i pentru mic orarea sensibilit ii construc iilor la

deformarea terenului;

2. fundarea indirect : prin sisteme de fundare (pilo i, barete etc.) care s dep easc

stratul de PSUC i s p trund într-un strat de adâncime insensibil la umezire.

6.5.CONSIDERA II REFERITOARE LA PROIECTAREA SOLU IILOR DE FUNDARE PE PSU

Proiectarea geotehnic conform SR EN 1997-1:2004 se poate realiza prin calcul, pe baz

de m suri prescriptive, de rezultate ale unor înc rc ri de prob , prin metoda observa ional .

6.5.1 Proiectarea geotehnic prin calcul

6.5.1.1 Aspecte specifice

La proiectarea solu iilor de fundare pe PSUC se vor respecta prevederile din SR EN

1997-1:2004, cele din NP-112/2006 în cazul fund rii directe i respectiv din NP 123/2008 în

cazul fund rii indirecte.

Proiectarea final a unei structuri geotehnice se va realiza prin calcul.

Urm toarele aspecte geotehnice vor fi avute în vedere:

luarea în considerare a compatibilit ii deforma iilor la starea limit ultim , în cazul

în care se poate produce cedarea combinat a elementelor structurii i a terenului

inând seama de rigiditatea relativ a structurii i terenului;

la alegerea ac iunilor geotehnice vor fi obligatoriu avute în vedere cele datorate

umezirii (satur rii) terenului i cele datorate înc rc rilor dinamice i accelera iilor

produse de cutremure. În cazul utiliz rii solu iilor de fundare pe pilo i într-un strat

situat sub stratul PSUC se va avea în vedere posibilitatea umezirii PSUC i se va

considera frecarea negativ conform prevederilor din NP 123/2008;

la stabilirea propriet ilor p mânturilor se va ine seama de comportamentul specific

PSUC;

20

la alegerea valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici se vor judeca în paralel

extinderea zonei din teren care guverneaz comportarea structurii geotehnice i

capacitatea acesteia de a transfera înc rc rile de la zonele slabe c tre cele mai

rezistente din teren; în cazul PSUC este justificat utilizarea dup caz, prin estimare

prudent a unor valori inferioare (ex. modulii de deforma ie E, parametrii rezisten ei

la forfecare , c) sau superioare (ex. im300), fa de cele mai probabile; în cazul

structurilor f r capacitate de distribuire a solicit rilor se recomand a se folosi valori

caracteristice locale ale parametrilor geotehnici;

în cadrul st rilor limit ultime, starea limit GEO este critic pentru determinarea

dimensiunilor elementelor structurale din funda ii i pentru rezisten a elementelor de

structur ; starea limit ultim GEO este definit în SR EN 1997-1:2004 drept cedarea

sau deforma ia excesiv a terenului, în care rezisten a p mânturilor sau rocilor

contribuie în mod semnificativ la asigurarea rezisten ei;

în cadrul verific rii la starea limit de exploatare normal se vor avea în vedere

limit rile tas rilor diferen iale ale funda iilor pentru a nu conduce la o stare limit în

structur .

6.5.1.2. Calculul terenului de fundare

6.5.1.2.1. Evaluarea zonelor deformabile în terenul constituit din PSUC

Cunoscându-se rezisten a structural 0 se pot defini zonele din teren în cuprinsul c rora

se produc deforma ii ca urmare a pr bu irii structurii p mântului prin umezire, numite zone

deformabile.

Astfel, zona deformabil superioar se extinde pân la adâncimea la care efortul unitar

vertical ( ), datorat atât înc rc rii date de funda ie ( z) cât i greut ii proprii a p mântului ( gz),

este mai mare i devine egal cu 0 (Fig. 1).

Pe de alt parte, în cazul unei anumite grosimi a stratului sensibil la umezire, se pot

produce tas ri suplimentare i pe seama unei zone aflate la baza stratului, denumit zon

deformabil inferioar , în cuprinsul c reia sarcina geologic ( gz) este suficient de mare pentru

ca efortul unitar vertical total ( ) s fie, de asemenea, mai mare ca 0. În cazul ilustrat în figura

1, între cele dou zone deformabile se interpune o zon inert , denumit astfel, întrucât în

21

aceast zon efortul unitar vertical total ( ) este mai mic decât 0 i, ca atare, nu se produc tas ri

prin umezire.

Fig. 1. Zone caracteristice în terenul de fundare alc tuit din p mânturi sensibile la umezire: I - zon deformabil superioar ; II - zon inert ; III - zon deformabil inferioar ; 1 - diagrama varia iei

cu adâncimea a efortului gz; 2 - diagrama varia iei cu adâncimea a efortului z

În func ie de l imea B a funda iei, de m rimea presiunii nete pnet pe talpa funda iei, de

grosimea H a stratului sensibil la umezire i de valoarea rezisten ei structurale 0 pot ap rea i

alte situa ii (Fig. 2a ... e).

22

Fig.2. Situa ii caracteristice pentru terenul de fundare alc tuit din p mânturi sensibile la umezire: I - zon deformabil superioar ; II - zon inert ; III - zon deformabil inferioar ; 1 - diagrama varia iei

cu adâncimea a efortului gz; 2 - diagrama varia iei cu adâncimea a efortului z

6.5.1.2.2. Calculul terenului la starea limit de exploatare normal

La evaluarea tas rilor probabile se vor lua în considerare i tas rile suplimentare prin

umezire sub sarcina geologic (Img) i sub presiuni exterioare (Imp) în func ie de grupa p mântului

colapsibil (A sau B). În ANEXA 5 este prezentat un model de calcul.

Pentru stabilirea valorilor admisibile ale deforma iilor structurale i ale deplas rilor

funda iilor se vor avea în vedere prevederile din NP 112/2004 i cele din Anexa H - SR EN

1997/2004:1.

6.5.1.2.3. Calculul terenului la starea limit ultim

Pentru calculul capacit ii portante (pcr) se vor introduce valorile i c conform

situa iilor de proiectare 1 i 2 (Cap. 6.2). Se pot utiliza diferite formule conform NP 112/2004 i

Anexa D - SR EN 1997-1:2004.

În cazul PSUC, în situa ia 1 de proiectare, unde cedarea adeseori nu se produce prin

refulare lateral , se va verifica i cedarea prin poansonare (ANEXA 6).

6.5.2 Proiectarea pe baz de m suri prescriptive

Proiectarea pe baz de m suri prescriptive în cazul PSUC se poate utiliza pentru calcule

preliminare.

Predimensionarea funda iilor amplasate pe PSUC se poate realiza pe baza presiunilor

conven ionale de calcul pconv , considerate ca presiuni acceptabile, astfel:

a. În cazul fund rii pe teren de tip PSUC în stare natural , se pot utiliza valorile pconv din

tabelul 1 - ANEXA 4.

La predimensionare se vor avea în vedere i aspectele constructive recomandate în

ANEXA 4.

b. În cazul fund rii pe PSUC compactate valorile pconv ce pot fi utilizate sunt cele din

tabelul 2 (ANEXA 4).

6.5.3 Înc rc ri de prob

Pentru lucr rile la care exist rezultate experimentale, acestea se pot folosi la

predimensionare.

23

Observa ie: Înc rc rile de prob prin umezire sau inundare în amplasament se pot realiza numai în poligoane experimentale situate în afara perimetrului construibil i f r a-l afecta. În caz contrar nu se vor efectua încerc ri cu utilizarea apei.

6.5.4 Metoda observa ional

Se recomand a se aplica numai în situa ii speciale, atunci când se consider c

prognozarea comport rii geotehnice nu este suficient de detaliat .

Poate fi de asemenea folosit în cazul proiect rii unor lucr ri de interven ii pe construc ii

existente fundate pe PSUC.

Utilizarea metodei observa ionale presupune stabilirea i preg tirea unor date ce trebuie

respectate i controlate pe parcursul execu iei, referitoare la:

domeniul admisibil de comportare al construc iei i limitarea acestuia în func ie

de tipul structurii;

monitorizarea pe etape a lucr rilor cu prevederea m surilor de interven ie în cazul

dep irii domeniului admisibil;

evaluarea pe etape a rezultatelor monitoriz rii;

aplicarea m surilor de interven ie dac este cazul.

6.5.5 Raportul de proiectare geotehnic

În raportul de proiectare geotehnic se vor respecta prevederile generale din SR EN

1997:1-2004 i din SR EN 1997:2-2007 i se va include în mod obligatoriu planul de

supraveghere i de monitorizare atât pentru perioada de execu ie a lucr rilor cât i pentru

perioada de exploatare a construc iilor, inând seama de aspectele specifice PSUC.

Cap.7. M SURI CONSTRUCTIVE RECOMANDATE ÎN CAZUL FUND RII PE PSUC

7.1. MASURI CU CARACTER GENERAL

Indiferent de grupa de teren PSUC din care face parte amplasamentul, se vor adopta prin

proiectare, atât în perioada de execu ie cât i în timpul exploat rii construc iilor, m suri pentru

evitarea infiltr rii în teren a apelor de suprafa , ca de exemplu:

Sistematizarea vertical i în plan a amplasamentului pentru asigurarea colect rii i

24

evacu rii rapide c tre un emisar a apelor din precipita ii i din pierderile de la re ele i

instala ii în aer liber, prin prevederea unor pante de minimum 2 %; se va realiza

ini ial sistematizarea necesar pentru lucr rile de execu ie, urmând ca celelalte lucr ri

de sistematizare s se termine odat cu punerea în func iune a obiectivului; în cazul

platformelor de construc ii pe terenuri cu pante mai mari de 1:5, se vor prevedea

m suri de protec ie împotriva apelor care se scurg de pe versan i, prin an uri de

gard a c ror sec iune s asigure scurgerea debitului maxim al apelor meteorice;

platformele de construc ie situate pe versan i se vor nivela în terase cu pante de

maximum 1:1, care se vor proteja prin diferite solu ii tehnologice (brazde, înierbare,

îmbr c min i din materiale locale, geosintetice etc.).

Evitarea perturb rii echilibrului hidrogeologic i ridic rii nivelului apei subterane;

nu se vor realiza lucr ri care pot bara c ile naturale de ie ire a apei la zi i curgerea ei

c tre emisarii naturali i artificiali în func iune; nu vor fi str punse orizonturi

impermeabile aflate deasupra pânzei freatice.

Colectarea i evacuarea rapid a apei din precipita ii pe toat durata execu iei

s p turilor prin amenaj ri adecvate (pante, pu uri, instala ii de pompare etc.); în

situa ia în care la cota de fundare se constat existen a unui strat de p mânt afectat de

precipita ii, acesta va fi îndep rtat imediat înainte de turnarea betonului.

Evitarea stagn rii apelor în jurul construc iilor, atât în perioada execu iei cât i pe

toat durata exploat rii, prin solu ii constructive adecvate (trotuare, compactarea

terenului în jurul construc iilor, execu ia de strate etan e din argil , pante

corespunz toare, rigole, cavalieri etc.). În caz de necesitate, pentru protec ia re elelor

subterane purt toare de ap sau pentru evitarea polu rii apelor subterane din cauza

pierderilor de substan e agresive din instala ii, rezervoare etc. se vor prevedea solu ii

de impermeabilizare (strate etan e din p mânt tratat prin diferite procedee sau alte

variante).

Execu ia umpluturilor în jurul funda iilor i pere ilor subsolurilor pe m sur ce

acestea sunt realizate.

7.2. M SURI CONSTRUCTIVE LA ALEGEREA SOLU IILOR DE FUNDARE PE PSUC

25

În conformitate cu situa iile de proiectare 1 i 2 definite la pct. 6.4, în cazul fund rii pe

PSUC este necesar adoptarea unui complex de m suri constructive pentru terenul de fundare

i/sau construc ie.

7.2.1. M suri pentru terenul de fundare

7.2.1.1. Prevenirea umezirii terenului (vezi pct. 7.1).

7.2.1.2. Îmbun t irea terenului prin diferite tehnologii urm rind formarea unei noi

structuri interne pentru întregul strat sensibil la umezire.

La alegea solu iilor se va consulta P29/1985. Pot fi avute în vedere:

compactare intensiv ;

injectare;

coloane de îndesare având corpul realizat din materiale locale compactate in-situ; la

stabilirea materialului ce va fi utilizat în coloan se va ine seama de modul în care

este influen at permeabilitatea stratului astfel îmbun t it, corelat cu litologia

specific i m surile referitoare la prezen a apei.

Se recomand ca la partea superioar stratul îmbun t it s fie închis (uniformizat i

protejat) printr-o pern .

7.2.1.3. Excavarea unei p r i a stratului de PSUC i înlocuirea cu material compactat

controlat (pern ).

În cazul utiliz rii pernei de material compactat trebuie evaluate i tas rile suplimentare la

umezire ale PSUC r mas neconsolidat, a c ror probabilitate de apari ie se va estima în func ie de

toate celelalte m suri prev zute pentru evitarea umezirii.

7.2.1.4. Adoptarea unor sisteme de funda ii (pilo i, barete etc.) care s dep easc stratul

de PSUC i s p trund într-un strat insensibil la umezire.

Aceste sisteme se vor utiliza atunci când limitele admise pentru deforma ii (tas ri, rotiri

etc.) sunt reduse i nu ar putea fi respectate prin adoptarea m surilor prev zute mai sus (ex.

asigurarea func ion rii f r întreruperi a unor poduri rulante, men inerea unor cote fixe

obligatorii pentru utilaje tehnologice etc.)

7.2.2. Criterii pentru alegerea i gruparea m surilor de limitare a m rimii tas rilor suplimentare prin umezire.

26

M surile privind evitarea p trunderii apei în terenul de fundare în timpul execu iei

construc iilor au un caracter obligatoriu, indiferent de grupa în care se încadreaz terenul de

fundare. Celelalte categorii de m suri se adopt în func ie de urm toarele criterii:

clasa de importan , caracterul i destina ia construc iilor, natura proceselor

tehnologice pe are le ad postesc;

sensibilitatea la umezire a p mântului, exprimat prin grupa în care se încadreaz

terenul de fundare (A sau B) i prin m rimea tas rilor probabile prin umezire;

gradul de seismicitate al regiunii în care este amplasat construc ia;

costul lucr rilor i consumurile de materiale i manoper .

De regul , în cazul fund rii unor construc ii de importan normal , la care este posibil

umezirea terenului de fundare din PSUC ca urmare a scurgerilor din re elele hidroedilitare pot fi

întâlnite dou situa ii:

A. Terenul de fundare se încadreaz în grupa A de PSUC (Fig. 3, a). Cu linie punctat

s-a marcat izobara rezisten ei structurale care delimiteaz zona deformabil superioar . Pe lâng

m surile de protejare a terenului împotriva infiltra iilor de ap , se pot analiza urm toarele solu ii

constructive:

eliminarea sensibilit ii la umezire a stratului, pe o parte din zona deformabil

prin compactarea intensiv sau prin realizarea unei perne de loess compactat (Fig.

3, b);

eliminarea sensibilit ii la umezire pe întreaga grosime a zonei deformabile prin

compactarea intensiv de adâncime sau prin coloane din material local (Fig. 3, c).

Criteriul de baz pentru alegerea unei variante sau alteia îl constituie m rimea tas rii

totale probabile.

Fig. 3. Variante de fundare pe un teren din grupa A

27

B. Terenul de fundare se încadreaz în grupa B de PSUC (Fig. 4, a); zona deformabil

superioar I coexist cu zona deformabil inferioar III i cu zona inert II; o solu ie de fundare o

constituie eliminarea sensibilit ii la umezire pe o parte din grosimea stratului sensibil, de

exemplu pân la limita zonei deformabile superioare (Fig. 4, b) asociat cu m suri referitoare la

forma i alc tuirea construc iei i la limitarea pierderilor din re elele hidroedilitare; dac acest

complex de m suri nu ofer garan ii c tas rile care pot apare pe seama zonei deformabile

inferioare pot fi men inute în limite acceptabile pentru structura de rezisten i pentru condi iile

unei exploat ri normale, se recurge la str pungerea stratului sensibil la umezire printr-o funda ie

de adâncime (Fig. 4, c).

Fig. 4. Variante de fundare pe un teren din grupa B

7.2.3. M suri referitoare la construc ii

7.2.3.1. Mic orarea sensibilit ii construc iilor la deforma iile terenului sporindu-le

rezisten a i rigiditatea spa ial prin utilizarea centurilor armate, separarea în tronsoane de

lungime limitat prin rosturi de tasare, înt rirea i rigidizarea infrastructurii (subsol-funda ii),

alegerea unor forme în plan a construc iilor cât mai simple; lungimea tronsoanelor se va stabili

prin calcul în func ie de caracteristicile terenului de fundare i structura de rezisten a

construc iei (ANEXA 7).

7.2.3.2. M rirea adaptabilit ii construc iilor la deforma iile terenului, prin adoptarea

unor construc ii elastice sau din elemente separate cu asigurarea stabilit ii i rezem rii

corespunz toare fiec rui element.

7.3. VERIFICAREA LUCR RILOR DE CONSTRUC II PE TERENURI PSUC

28

Verificarea lucr rilor pe parcursul execu iei i recep ionarea lor se va face în

conformitate cu prevederile prescrip iilor tehnice specifice diferitelor categorii de lucr ri i cu

reglement rile legale în vigoare, cu urm toarele preciz ri:

a) Nu este admis atacarea unei noi faze de execu ie f r efectuarea verific rilor fazei

anterioare, atât pentru lucr rile ce devin ascunse cât i pentru lucr rile de a c ror

calitate depinde protec ia împotriva infiltr rii apei în p mânt, în fazele de execu ie

sau etapele urm toare.

b) La recep ia de terminare a lucr rilor se va verifica i consemna în mod expres în

procesele verbale de recep ie, felul în care au fost respectate toate m surile prev zute

pentru prevenirea degrad rilor datorit umezirii terenului de fundare. Eventualele

defec iuni de natur a conduce la umezirea terenului nu pot fi încadrate în categoria

deficien elor admise pentru a fi remediate ulterior: în asemenea cazuri, recep iile vor

fi amânate pân la efectuarea remedierilor.

c) În cazul punerii în func iune a unor obiecte de investi ii, înainte de efectuarea

recep iei de terminare a lucr rilor în condi iile reglement rilor în vigoare, opera ia de

predare - primire va cuprinde în mod obligatoriu i verificarea respect rii proiectului

i prescrip iilor tehnice privind condi iile de evitare a umezirii terenului.

d) Cu ocazia recep iei i a ultimului obiect din cadrul unui complex, precum i cu ocazia

recep iei definitive a obiectivului, comisia de recep ie va verifica comportarea

obiectelor independente recep ionate anterior, precum i comportarea de ansamblu a

întregului complex, dând aten ie special bunei func ion ri a instala iilor i re elelor

purt toare de ap , sistematiz rii verticale a teritoriului precum i a tuturor m surilor

luate prin proiectare i execu ie, în vederea evit rii degrad rilor prin umezirea

terenului de fundare.

Toate actele privind verific rile pe faze de execu ie, inclusiv buletinele de laborator,

diagrame, schi e, se vor încheia în dublu exemplar i se vor p stra atât de beneficiar cât i de

executant, îndosariate pe obiecte în ordine cronologic i se vor prezenta la recep ie dup care se

vor anexa la cartea tehnic a construc iei. Dosarele cu aceast documenta ie vor fi inute în

permanen la zi i vor fi prezentate organelor de control i comisiilor de recep ie.

Cap.8. EXPLOATAREA, ÎNTRE INEREA I MONITORIZAREA CONSTRUC IILOR I INSTALA IILOR AMPLASATE PE PSUC

29

Beneficiarii care exploateaz sau folosesc construc ii i instala ii amplasate pe PSUC vor

lua m surile necesare ca urm rirea, exploatarea i între inerea construc iilor, instala iilor i

amenaj rilor din interiorul incintelor respective s se fac potrivit prevederilor proiectului i

normelor în vigoare referitoare la între inerea, repararea i urm rirea comport rii construc iilor.

Construc iile amplasate pe terenuri în care PSUC se afl în zona activ vor fi

monitorizate obligatoriu permanent din punct de vedere al tas rilor. Exigen ele pentru urm rirea

tas rilor sunt cele date în STAS 2745/90.

Toate datele privitoare la defec iunile constatate i la opera iile de remediere sau reparare

executate, precum i la controlul prealabil repunerii în func iune, se vor trece în cartea tehnic a

construc iei.

La elaborarea documenta iei economice a investi iei se vor avea în vedere toate

cheltuielile necesitate de aplicarea prevederilor prezentului normativ, inclusiv cele pentru

executarea lucr rilor legate de urm rirea comport rii în timp a construc iilor i terenului (reperi

de tasare, pu uri de observa ie a nivelului apelor subterane etc.).

30

BIBLIOGRAFIE 1. Anastasiu, N, Grigorescu, S., Mutihac, V., Popescu, Gh. N. - Dic ionar de Geologie.

Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1998. 2. Andrei, S., Manea, S. - Collapsing capacity of loess and loessial soils. Proceedings of

International Conference on Engineering Problems of Regional Soils, Beijing, 1987. 3. Bally, R. J., Antonescu, I. - Loessurile în construc ii. Editura Tehnic , Bucure ti,

1971. 4. Chiric , A. - Tasarea i cedarea p mânturilor macrostructurate. Universitatea

Tehnic de Construc ii Bucure ti, 1995. 5. Dianu, V. D., Co ovliu, O. I. - Fundarea pe loessuri i p mânturi loessoide. Editura

Academiei, Bucure ti, 1984. 6. Manoliu, I. - Funda ii i procedee de fundare. Editura Didactic i Pedagogic ,

Bucure ti, 1983. 7. Marchidanu, E. - Practica geologic inginereasc în construc ii. Editura Tehnic ,

Bucure ti, 1987. 8. R ileanu, P., Ciornei, A. - Cum domin m p mânturile macroporice sensibile la

umezire (PSU). Editura Junimea, 2000. 9. Silion, T., R ileanu, P. - p mânturi macroporice sensibile la umezire. Institutul

Politehnic Ia i, 1978. 10. Stanciu, A., Lungu, I. - Funda ii. Editura Tehnic , Bucure ti, 2005. 11. P7/2000 - Normativ pentru fundarea construc iilor pe p mânturi sensibile la umezire

(proiectare, execu ie, exploatare). BC nr./2001.

A1-1

ANEXA 1

DEFINIREA LOESSURILOR I P MÂNTURILOR LOESSOIDE

Pentru mai buna în elegere a form rii i comport rii PSUC sunt selec ionate din literatura

de specialitate date generale cu caracter orientativ.

A1.1. DATE DIN DIC IONARUL DE GEOGRAFIE FIZIC - Editura Corint, 1999

(Ielenicz. M. i al ii).

LOESS - roc sedimentar detritic , predominant pr foas , friabil , cu porozitate mare,

neconsolidat sau slab consolidat , de culoare g lbuie pân la brun - g lbuie; din punct de vedere

mineralogic este specific prezen a carbona ilor (predominant de calciu), de i exist i loess

lipsit de carbona i; loessul este permeabil, apele de infiltra ie determinând procese de sufoziune,

care duc la tasare i la formarea crovurilor; loessul se desprinde pe fe e verticale, favorizând

formarea pere ilor abrup i.

Este o forma iune specific pleistocenului, cu o origine controversat (fluvial , eolian ,

deluvial , glaciar , fluvioglaciar , pedogenetic , complex etc.).

LOESS ARGILOS - loess cu textur mai fin , având un con inut de argil de

aproximativ 25 - 30 %.

LOESS NISIPOS - loess cu textur mai grosier , având un con inut de argil de

aproximativ 10 - 15 %.

LOESS TIPIC - loess cu textur mijlocie, având un con inut de argil de aproximativ

15 - 25 %.

A1.2. DATE DIN DIC IONARUL DE GEOLOGIE - Ed. Didactic i Pedagogic ,

1998 (Anastasiu, N. i al ii)

LOESS, depozit aleuritic, slab consolidat, pulverulent, cu aspect masiv, lipsit de

stratifica ie i cu tendin de desprindere dup plane verticale. Loessul are o culoare g lbuie sau

g lbuie - albicioas i o porozitate ridicat , cu spa ii libere tubulare. Constituen ii mineralogici

alogeni sunt reprezenta i prin cuar , feldspa i, mice, minerale argiloase i minerale grele, iar cei

autigeni prin calcit (p pu i de loess), hidroxizi de aluminiu etc. Loessul reprezint un depozit

A1-2

periglaciar i eolian, acumulat pe grosimi de zeci i sute de metri, în zona de câmpie i în zone

submontane, pe platouri, în asocia ie cu depozite lacustre, fluviale i glaciare.

A1.3. DATE DIN MINERALE I ROCI SEDIMENTARE - Ed. Tehnic , 1977

(Anastasiu N)

LOESS I ROCI LOESSOIDE: Depozitele mobile, relativ omogene, reprezentând

acumul ri de material aleuritic.

Clasificarea granulometric a loessurilor (dup D. R dulescu, 1965)

0,25 - 0,1 0,1 - 0,05 0,05 - 0,01 < 0,01 Clase (mm) granulometrice Variet i texturale (%)

Pr foase 0 - 5 < 15 > 50 < 35 Pr foase i fin nisipoase 0 - 10 15 - 25 > 40 < 15 Slab argiloase Fin nisipoase 0 - 15 > 25 > 30 < 15 Pr foase 0 - 5 < 15 > 50 < 25 Pr foase i fin nisipoase 0 - 10 15 - 25 > 40 20 - 25 Argiloase Fin nisipoase 0 - 15 < 25 > 30 20 - 25

Descriere macroscopic . Loessurile formeaz depozite pulverulente (pr foase) cu aspect

masiv (lipsite de stratifica ie) i cu tendin de desprindere dup plane verticale. De obicei sunt

friabile, de culoare g lbuie sau g lbui - albicioase, au o porozitate ridicat i con in spa ii libere,

tubulare.

Textur aleuritic determinat de granule cu diametrul mediu cuprins între 0,06-0,02 mm.

Forma particulelor este frecvent tabular sau lamelar , cu grad de rotunjire sc zut. Sortare slab .

Prezen a frac iunilor pelitice determin variet ile texturale.

Constituen i mineralogici. Constituen ii alogeni sunt reprezenta i prin: cuar (29-70%),

feldspa i (20-40%), mice (~ 25%), minerale argiloase, minerale grele (1-2%), amfiboli, piroxeni,

epidot, zoizit, grana i, turmalin , ilmenit, zircon i bioclaste. Cuar ul apare ca granule

microcristaline ( 0,04 mm), col uroase, cu suprafa a mat , rugoas . Feldspa ii plagioclazi i

potasici sunt, de obicei, caoliniza i. Micele frecvente sunt biotitul i muscovitul. Frac iunea

argiloas este, de obicei, nesaturat în calciu (Ca) i reprezentat prin caolinit, illit,

montmorillonit. Bioclastele sunt reprezentate, de obicei, prin gasteropode cuaternare.

Constituen ii autigeni sunt reprezenta i prin: calcit, minerale argiloase, oxizi de aluminiu.

Calcitul apare frecvent concre ionar (forme foarte diverse, numite p pu i de loess). Mineralele

argiloase apar pe seama constituen ilor alogeni, în zonele cu umiditate excesiv .

A1-3

Variet i mineralogice: lehm - depozit loessoid provenit din decalcifierea unor loessuri,

caracterizat prin îmbog iri cu oxizi de fier i minerale argiloase - strict neomogene; lut loessoid

- caracterizat prin prezen a nisipului i a mineralelor grele, structur neomogen .

A1.4. CU PRIVIRE LA GENEZA LOESSURILOR I P MÂNTURILOR

LOESSOIDE au fost emise mai multe teorii dintre care cele mai acceptate sunt:

ipoteza eolian , care consider c loessul s-a format prin depunerea prafului

transportat de vânt în zone cu vegeta ie;

ipoteza deluvial , care consider c loessul a fost depus în v i largi, prin procesul de

sp lare i transport al materialelor dezagregate de pe suprafa a versan ilor;

ipoteza privind producerea st rii de sub-îndesare a loessurilor prin formarea lor

eolian sau deluvial în condi iile unui climat uscat; este considerat cea mai

verosimil ipotez .

A1.5. POTRIVIT CRITERIULUI GENETIC, clasificarea p mânturilor loessoide, în

afar de loessurile tipice reliefeaz o serie de alte forma iuni, cum ar fi:

lutul loessoid, provenit din alterarea loessului având un con inut mai mare de argil i

p strând o parte din propriet ile specifice ale p mântului din care a luat na tere;

nisipul loessoid eolian, format prin remanierea aluviunilor fluviale sub ac iunea

vântului;

aluviunile loessoide, rezultate prin ac iunea succesiv de sf râmare i transport a

apelor si vântului;

loessul lacustru, alc tuit din depunerea pulberilor în stare afânat pe fundul unor

lacuri care ulterior au secat.

Perioada de formare a p mânturilor macroporice din România se situeaz în exclusivitate

în Cuaternar.

A2-1

ANEXA 2

R SPÂNDIREA LOESSURILOR I P MÂNTURILOR LOESSOIDE ÎN ROMÂNIA

Loessurile i p mânturile loessoide constituie principalele roci de acoperire pân la

altitudini de 400 m, în cea mai mare parte a Câmpiei Române (cu excep ia esurilor aluvionare),

a zonelor de divagare i dunelor, în Dobrogea Central i de Sud, precum i în Podi ul Moldovei

(cu excep ia luncilor i a unei p r i din Podi ul Bârladului).

Pe suprafe e restrânse, aceste forma iuni se întâlnesc în Banat i Cri ana, precum i în

zona subcarpatic i în nordul Dobrogei. Apar foarte rar în Transilvania. În tabelul A2.1 sunt

prezentate grosimi ale depozitelor de loess din România.

Tabelul A2.1. Grosimi ale depozitelor loessoide in Romania ( orientativ )

Loca ie Grosime depozit investigat

Malul Drept al Dun rii de la Ostrov spre aval, Cernavoda Tulcea � malul stâng al Bra ului Borcea

60 m

Tecuci - Nicore ti 50 m Valea Ialomi ei � Marcule ti, nd rei Turnu M gurele

30 m

Br ila, Gala i 10-35 m Fete ti 25-35 m Constanta 6-10 m Giurgiu 6-10 m Câmpia Covurlui 7 m Ora Tecuci 7-8 m

O hart ce schematizeaz r spândirea teritorial a p mânturilor sensibile la umezire în

România se prezint în figura A.2.1(dup Popescu D. - 1965). În figurile A2.2 ÷ A2.7 sunt

prezentate h r ile privind raionarea PSUC în jude ele unde aceste p mânturi au o pondere

însemnat .

A2-3

Fig. A2.2. R spândirea loessurilor i p mânturilor loessoide în jude ul Br ila

Fig. A2.3. R spândirea loessurilor i p mânturilor loessoide în jude ul Constan a

A2-4

Fig.A2.4. R spândirea loessurilor i p mânturilor loessoide în jude ul Gala i

Fig. A2.5. R spândirea loessurilor i p mânturilor loessoide în jude ul Tulcea

A2-5

Fig. A2.6. R spândirea loessurilor i p mânturilor loessoide în jude ul C l ra i

Fig. A2.7. R spândirea loessurilor i p mânturilor loessoide în jude ul Ialomi a

A3-1

ANEXA 3

ELEMENTE PENTRU IDENTIFICAREA I CARACTERIZAREA PSUC

A3.1. CERIN E SPECIFICE LA INVESTIGA II GEOTEHNICE PE TEREN

Pentru identificarea i caracterizarea PSUC cercet rile geotehnice se vor efectua în

conformitate cu prescrip iile tehnice în vigoare, inând seama de urm toarele aspecte:

a) Lucr ri de prospectare i prelevare de probe:

forajele geotehnice se vor executa numai în uscat, iar probele de p mânt se vor

recolta cel pu in din metru în metru; se recomand ca probele care vor servi

încerc rilor în edometru s fie recoltate de preferin sub form de monoli i, din

s p turi deschise, pu uri sau foraje cu diametrul de peste un metru (prin decupare din

strat); în cazul probelor recoltate în tu uri se vor folosi dispozitive care s asigure

prelevarea netulburat a probelor; se vor prefera tu uri cu pere i sub iri;

se vor stabili în mod obligatoriu natura i caracteristicile forma iunii la baza

depozitului sensibil la umezire, precum i natura, extinderea i caracteristicile

eventualelor intercala ii din cuprinsul acestui depozit.

b) Încerc ri pe teren:

Înc rc rile de prob pe pl ci (STAS 8942/3-90) se vor efectua atât în condi ii de

umiditate natural , cât i în condi ii de inundare. Înc rcarea se va face pân la o

presiune de cel pu in 300 kPa, în trepte de 25 ... 50 kPa, suprafa a minim de

înc rcare fiind de 1,00 m2. La inundarea terenului de sub plac se va asigura

men inerea constant a unei adâncimi a apei de 10 ... 15 cm în groapa de încercare; pe

fundul acesteia se va a terne un strat de pietri m rg ritar de 3 ... 5 cm grosime.

Inundarea va începe cu cel pu in 15 zile înaintea înc rc rii i se va men ine pe toat

durata acesteia.

Incinta experimental de inundare pentru determinarea tas rii efective efmgI sub

greutatea proprie a terenului va avea dimensiunile în plan cel pu in egale cu grosimea

depozitului de loess sensibil la umezire, dar nu mai mici decât 20,00x20,00 m.

Inundarea sub un strat de ap de 0,3 ... 0,5 m grosime va fi men inut neîntrerupt pân

la amortizarea tas rilor. Se vor urm ri atât tas rile de suprafa , în interiorul i

A3-2

exteriorul incintei inundate (prin reperi - borne topometrice), tas rile diverselor

orizonturi din adâncime (cu ajutorul reperilor mecanici, electroinductivi, radioactivi

etc.) cât i avansarea umezirii în adâncime (prin doze de umiditate, radiometrie etc.).

Amortizarea tas rilor se consider atins atunci când ritmul tas rilor de suprafa

pentru reperii din incint nu dep e te 1 cm/s pt mân , timp de cel pu in dou

s pt mâni. Încercarea poate fi considerat terminat dac timp de o lun nu se

înregistreaz nici o tasare.

Alte încerc ri speciale: încerc ri pe funda ii la scar redus i încerc ri cu lada pe

suprafe e de 10 x 10 m2.

Parametrii geotehnici specifici PSUC care se pot ob ine prin încerc ri pe teren sunt:

rezisten a structural ( 0) care corespunde:

presiunii pi la limita de propor ionalitate pe graficul presiune -

tasare constanti

i

ps

, în cazul înc rc rilor de prob cu placa efectuate în

condi ii de inundare;

presiunii din greutatea proprie a PSUC (sarcina geologic ) la adâncimea de la

care începe s se produc tasarea sub greutatea proprie la inundarea de la

suprafa în incinte experimentale.

tasarea terenului natural sn din încercarea cu placa;

tasarea terenului inundat si din încercarea cu placa;

modulul de deforma ie linear E din încercarea cu placa.

tasarea efectiv efmgI sub greutate proprie la inundare în incinta experimental ;

A3.2. CERIN E SPECIFICE LA ÎNCERC RI ÎN LABORATOR

A3.2.1. Propriet i fizice

La determinarea compozi iei granulometrice a PSUC se vor respecta prevederile STAS

1913/5-1985).

În tabelul A3.1 se prezint corelarea compozi iei granulometrice cu plasticitatea în cazul

PSUC.

A3-3

Tabelul A3.1. Clasificarea depozitelor loessoide dup IP

Natura p mântului Indicele de plasticitate IP Con inutul de particule argiloase în %

Pr foase - nisipoase 1 < IP < 7 3 - 10 Prafuri argiloase 7 < IP < 17 10 - 30 Argiloase IP > 17 > 30

A3.2.2. Propriet i mecanice

Parametrii specifici necesari a fi determina i în laborator sunt:

valoarea indicelui tas rii specifice la umezire, im (în cm/m sau %)

rezisten a structural , 0 (în kPa) - vezi figura A3.1.

Fig. A3.1.

Indicele tas rii specifice la umezire (im ) este diferen a de tasare specific , la o presiune

pe curba presiune - tasare, ob inut pentru proba cu umiditate natural ( n) i respectiv

inundat ini ial ( i), în cadrul unor încerc ri în edometru (STAS 8942/1-1989 i SR EN 1997-

2:2008); m i ni [%].

A3-4

Rezisten a structural a PSUC reprezint presiunea minim pentru care se produce

fenomenul de tasare suplimentar prin umezire (pân la saturare). Ea corespunde:

presiunii corespunz toare unui indice al tas rii specifice 0,01 1%m i ni în

încerc rile edometrice.

Selectarea valorilor lui se va face în func ie de tipul funda iei astfel:

pentru funda ii izolate i continui 0 se va stabili prin încerc ri edometrice i/sau

înc rc ri de prob cu placa;

pentru radiere generale 0 se va stabili prin încerc ri edometrice i/sau prin inund ri

în incinte experimentale.

Rezisten a structural este variabil cu adâncimea terenului sensibil la umezire i aceast

varia ie se va stabili prin încerc ri edometrice în corela ie cu determin rile pe teren (atunci când

acestea exist ).

În tabelul A3.2 se prezint orientativ valori ale parametrilor geotehnici pentru PSUC.

Tabelul A3.2. Limitele de varia ie ale caracteristicilor fizice i mecanice pentru PSUC în stare natural

Denumire caracteristic Simbol U.M. Valoarea caracteristicii

Densitatea scheletului s g/cm3 2,52 - 2,67 Greutatea volumic în stare natural kN/m3 12,0 - 18,0 Greutatea volumic în stare uscat d kN/m3 11,0 - 19,0 Umiditatea natural w % 6 - 15 Porozitatea n % 45 - 60 Limita de curgere wL % 12 - 25 Limita de fr mântare wP % 9 - 20 Indicele de plasticitate IP % 5 - 20 Presiunea de umflare pu kPa 0 - 10 Coeficientul de permeabilitate k m/sec. 10-4 - 10-6 Tasarea suplimentar la = 100 kPa im100 % 0 - 0,6

Tasarea suplimentar la = 200 kPa im200 % 0 - 1,8 Modulul de deforma ie edometric Eoed 200-300 kPa 5000 - 10000 Unghiul de frecare intern grade 5 - 25 Coeziunea c kPa 10 - 30

În tabelul A3.3 se prezint pentru p mânturi loessoide din România valori ale

rezisten elor structurale.

A3-5

Tabelul A3.3. Valorile rezisten elor structurale pentru p mânturi loessoide din România

Localitatea Procentaj de argil

Rezisten a structural 0

Bucure ti 35 % 150 kPa Ia i, Constan a 25 % 80 - 100 kPa Medgidia, Cernavod 20 % 60 kPa Fete ti 10 - 12 % 25 kPa Tulcea, Gala i, Br ila 15 % 30 kPa

A3.3. CRITERII SUPLIMENTARE PENTRU ÎNCADRAREA UNUI P MÂNT CA PSUC

Gravitatea problemelor datorate procesului de pr bu ire a structurii PSUC prin

umezire (colaps) este aproximat prin prisma poten ialului de pr bu ire (Cp) definit cu rela ia:

1 2

0

% 1001pe eC

e

unde:

e0 - indicele porilor corespunz tor st rii naturale;

- tasarea specific suplimentar la umezire sub presiunea de 200 kPa,

înregistrat dup 24 ore de la inundare, prin metoda unei singure curbe;

e1 - indicele porilor înregistrat înainte de inundarea probei sub presiunea de

200 kPa;

e2 - indicele porilor înregistrat la 24 ore dup inundare.

În baza valorii poten ialului de pr bu ire (Cp), se poate aprecia gradul de avariere în

condi ii de inundare a PSU-C prin apari ia unor deforma ii / deplas ri care pot pune în pericol

rezisten a i stabilitatea construc iilor, astfel:

Cp = 0 ÷ 1% - nu apar avarii

Cp = 1 ÷ 5% - avarii moderate

Cp = 5 ÷ 10% - avarii

Cp = 10 ÷ 20% - avarii severe

Cp 20% - avarii foarte severe.

Caracterizarea p mânturilor sensibile la umezire poate fi reprezentat prin amprente,

iar comportarea lor în func ie de umiditate i îndesare prin diagrama de stare, care prevede

reprezentarea în abscis a umidit ii în procente, iar în ordonat a volumului specifice V în cm3

(volumul corespunz tor la 100 grame de material uscat).

A3-6

Aceste reprezent ri sunt descrise detaliat în Normativ pentru proiectarea i executarea

construc iilor fundate pe p mânturi cu umfl ri i contrac ii mari (PUCM), indicativ

NP 126/2008.

Alte criterii pentru identificarea PSUC sunt prezentate în tabelul A3.4.

Tabelul A3.4. Criterii pentru identificarea PSUC

Cercet tor Anul Criterii

Denisov 1951

Coeficient de subsiden : indicele porilor la limita superioara de plasticitate

indicele porilor in stare naturalaLK

ee

K = 0,5 ... 0,75 - foarte sensibil K = 1,00 - praf lipsit de sensibilitate la umezire K = 1,5 ... 2,0 - p mânturi insensibile

Priklonski 1952

umiditatea in stare naturala - umiditatea limitei inferioareindicele de plasticitateD

p

P

K

w wI

KD < 0 - p mânturi foarte sensibile KD > 0,5 - p mânturi insensibile KD > 1,0 - p mânturi cu poten ial de umflare

Clevenger 1958 Dac greutatea volumic în stare uscat d <12,56 kN/m3, tasarea va fi mare. Dac greutatea în stare uscat d >14,13 kN/m3, tasarea va fi mic .

Gibbs 1961 Indicele de pr bu ire

umiditatea la saturatieumiditatea la limita superioara

R acesta are reprezentare grafic .

Feda 1964

pL

r p

wwKS I

, unde w = umiditatea în stare natural ; Sr = gradul de

satura ie în stare natural ; wp = limita inferioar ; Ip = indice de plasticitate. Pentru Sr < 100%, dac KL > 0,85 p mântul este sensibil la umezire.

Benites 1968 O încercare de dispersie în care 2 g de p mânt sunt l sate s cad în 12 ml ap distilat , iar proba este m surat ca timp care disperseaz ; s-au ob inut timpi de dispersie de 20-30 s pentru p mânturi din Arizona.

Handy 1973

Loess de Iowa cu con inut de argil (< 0,002 mm): < 16% - probabilitate foarte mare de PSUC 16 ... 24% - probabilitate mare de PSUC 24 ... 32% - probabilitate medie de PSUC > 32% - de obicei f r probabilitate de PSUC

A4-1

ANEXA 4

PRESIUNI CONVEN IONALE (pconv) PENTRU TERENURILE DE FUNDARE CONSTITUITE DIN PSUC AVÂND Sr 0,8

Tabel A4.1. PSUC în stare natural

pconv (kPa) Stare de satura ie Sr Denumirea p mântului

Sr = 0,8 Sr = 0,4 Nisipos 120 130 Pr fos 130 140 Loess Argilos 140 150 Nisipuri i nisipuri argiloase 140 150

Prafuri nisipoase 150 160 Prafuri argiloase 160 170

P mânturi loessoide

Argile pr foase 170 180

Tabel A4.2. PSUC compactate

pconv (kPa) Denumirea p mântului Stare

woc, d max

Nisipos 170 Pr fos 180 Loess Argilos 190 Nisipuri i nisipuri argiloase 180 Prafuri nisipoase 190 Prafuri argiloase 200

P mânturi loessoide

Argile pr foase 210

Observa ii:

1. Presiunile pconv date în tabelele A4.1 i A4.2 corespund unei adâncimi de fundare Df de cel pu in 1,0 m i pentru funda ii de l ime B = 1,0 m.

2. Valorile presiunilor conven ionale corespunz toare unei situa ii de proiectare se determin utilizând valorile de baz din tabelele de mai sus care se corecteaz conform NP 112-2004.

3. Pentru PSUC cu grade de satura ie intermediare, valorile pconv se determin prin interpolare. 4. Pentru adâncimi Df < 1,0 m, pconv se determin prin interpolare între valoarea pconv stabilit

pentru Df = 1,0 i 0,5 pconv pentru Df = 0. 5. Pentru l imi ale funda iei B = 0,6 m presiunea conven ional de calcul se va lua 2/3 din

valoarea corespunz toare l imii B = 1,0, iar pentru l imi intermediare se va interpola liniar; 6. Pentru elemente portante fundate pe teren natural PSUC, f r m suri de îmbun t ire se vor

avea în vedere urm toarele: dimensiunile în plan ale funda iei se vor stabili potrivit prevederilor NP 112-2004 astfel ca dimensiunea minim a funda iei s nu fie mai mic de 0,6 m; pentru funda iile exterioare, adâncimea de fundare va fi de minimum 1,5 m; pentru funda iile interioare adâncimile minime de fundare vor fi de 1,0 m; t lpile funda iilor se vor g si sub pardoseala subsolului cu minimum 0,80 m; fundarea trebuie s se fac în mod obligatoriu sub zona cu frecvente g uri de roz toare i trebuie s dep easc stratul vegetal, cu luarea în considerare a adâncimii de înghe .

A5-1

ANEXA 5

EVALUAREA TAS RILOR SUPLIMENTARE PROBABILE PRIN UMEZIRE A PSUC

A5.1. Prezenta anex cuprinde modul de calcul pentru stabilirea urm toarelor elemente:

Img - tasarea suplimentar prin umezire sub greutate proprie (sarcin geologic );

Imp - tasarea suplimentar prin umezire, sub ac iunea înc rc rilor transmise

de funda ii, pentru grup rile de înc rc ri de compresiune;

s - tasarea total suplimentar prin umezire mg mps I I ;

s - diferen a maxim de tasare suplimentar prin umezire.

Valorile ob inute prin calcul utilizeaz rezultatele încerc rilor de compresibilitate în

laborator i pe teren (dac este posibil).

Metoda de calcul este cea a însum rii tas rilor stratelor elementare (NP 112/2004).

A5.2. Tasarea suplimentar prin umezire, sub sarcin geologic (Img) se calculeaz pe

toat grosimea stratului sensibil la umezire (im3 2 %) cu rela ia:

1

n

mg mg iI i h m (m)

în care:

n - num rul stratelor elementare de calcul;

hi - grosimea stratelor elementare;

m - coeficient al condi iilor de lucru stabilit ca raport între tas rile determinate

experimental i cele calculate, dac este posibil; dac nu exist date

experimentale m = 1;

img - indicele tas rii specifice suplimentare prin umezire a stratului elementar i

sub greutate proprie i se ob ine pe baza rezultatelor încerc rilor edometrice

duble cu rela ia:

A5-2

mg gi gni

unde:

gi - deforma ia specific a p mântului inundat pentru gi (sarcina

calculat cu greutatea volumic a p mântului saturat sat);

gn - deforma ia specific a p mântului natural pentru gn (sarcina

geologic corespunz toare mijlocului stratului elementar

calculat cu greutatea volumic în stare natural );

Observa ii: 1. Tasarea suplimentar prin umezire sub sarcin geologic Img constituie criteriu de încadrare în grupa A (Img 5 cm) sau B (Img 5 cm) i se va calcula într-o prim etap , indiferent de situa iile de proiectare ce pot apare ulterior. 2. Dac pe adâncime sunt zone în care rezisten a structural 0 gi, se va ine seama în calculul img astfel 0,01mg gi gni

Fig. A5.1. Curbe de compresiune medii pentru probe netulburate, cu umiditatea natural (curba 1) i inundate ini ial (curba 2)

A5.3. Tasarea suplimentar prin umezire sub înc rcarea transmis de funda ie (Imp) se

calculeaz de la cota de fundare Df pentru toate zonele deformabile din teren (conform pct.

6.5.1.2.1)cu rela ia:

A5-3

'

11 f

n

mp mp iD

I i h m (m)

în care:

n' - num rul stratelor elementare de calcul în zonele deformabile din teren;

hi - grosimea stratului de p mânt de ordinul i (în m), se stabile te ca la pct. 1;

m - coeficientul condi iilor de lucru;

Df - adâncimea de fundare.

imp - indicele tas rii specifice suplimentare prin umezire a stratului elementar sub

sarcin de la funda ie i se ob ine pe baza rezultatelor încerc rilor edometrice

duble cu rela ia:

mp pi gii

unde:

pi - deforma ia specific a p mântului inundat, pentru i gi zp

gi - deforma ia specific a p mântului inundat, pentru gi.

gi - conform A5.2

z - efortul unitar vertical din înc rcarea adus de funda ie (pnet)

la mijlocul stratului elementar de calcul - conform NP 112/2004.

Observa ie: Valoarea coeficientului condi iilor de lucru m1 în func ie de l imea funda iei B se consider

astfel: pentru B > 12 m, m1 = 1 pentru toate stratele de p mânt din cuprinsul zonei cu sensibilitate la umezire; pentru B < 3 se calculeaz cu rela ia:

01,50,5

100p

m

unde: p - presiunea medie pe talpa funda iei, în kPa;

0 - rezisten a structural a stratului, în kPa; pentru 3 m < B < 12 m, se determin prin interpolare între valorile m, ob inute pentru B = 3 m i B = 12 m.

A5.4. Estimarea tas rilor totale suplimentare probabile prin umezire mg mps I I se

realizeaz pentru zonele deformabile din teren - conform situa iilor din Capitolul 6 (6.5.1.2.1 -

figura 2).

A5-4

Fig. A5.2. Scheme pentru calculul tas rilor i diferen elor de tasare la umezirea PSU:

a) Schema pentru stabilirea zonei inferioare de tasare suplimentar h, sub axa vertical a unei funda ii situat lateral fa de sursa de umezire; b) Schema pentru calcului diferen ei de tasare la umezire a

funda iilor, pe terenuri din grupa A

A5.5. Tas rile suplimentare, diferen ele de tasare suplimentar i înclin rile funda iilor

izolate din zona de infiltrare a apei, lateral fa de sursa de umezire (Fig. A3.2) se determin

inând seama de limita h a zonei de umezire a straturilor inferioare, care poate fi stabilit cu

rela ia:

def tgf sxh D h h

m

unde:

Df - adâncimea de fundare fa de cota terenului;

hdef - adâncimea zonei de deforma ie sub talpa funda iei;

x - distan a de la limita sursei de umezire pân la axa funda iei analizate;

m - coeficient care ia în considerare varia ia posibil a unghiului de infiltrare lateral

a apei în raport cu sursa de umezire, datorit stratifica iei terenului,

care se va lua:

A5-5

pentru terenuri omogene m = 1;

dac straturile superioare sunt mai permeabile decât cele inferioare

m = 5;

dac straturile superioare sunt mai pu in permeabile decât cele

inferioare m = 0,7;

hs - adâncimea la care se afl sursa de umezire fa de cota terenului;

- unghiul de infiltrare a apei în teren, care se ia:

pentru loessuri i p mânturi loessoide nisipoase = 35o;

pentru p mânturilor loessoide argiloase = 50o;

Distan a l de la sursa de umezire, pe care se manifest neuniformitatea tas rilor

suplimentare se determin cu rela ia:

def tgf s1 D h h m

unde nota iile sunt acelea i ca mai sus.

A5.6. În cazul umezirii terenului pe suprafe e mari, cu l imea B mai mare decât

grosimea pachetului PSUC (h) se calculeaz o valoare a tas rii maxime la umezire MmgI din

greutatea proprie a p mântului (Fig.A5.3a) conform pct. A5.2.

Dac ridicarea nivelului apei subterane sau umezirea se produc lent, însumarea se va face

numai în limitele acelei p r i din zona de tasare sub greutatea proprie, în care se consider c are

loc cre terea umidit ii.

A5.7. Tasarea suplimentar la umezire din greutate proprie (Img) pe suprafe e cu

dimensiuni B mai mici decât grosimea h a stratului sensibil la umezire (Fig. A3.3b) se determin

cu rela ia:

M 2mg mgB BI Ih h

A5-6

Fig. A5.3. Deforma ia sub greutate proprie a PSU la umezire:

a) Cazul umezirii pe suprafe e mari. b) Cazul umezirii locale, pe suprafe e de dimensiuni reduse

A5.8. Tasarea la umezire sub greutatea proprie a p mântului, în diferite puncte ale

suprafe ei de inundare i în afara ei se determin cu formula:

M0,5 1 cosmgx mgB xI Ih r

unde: M

mgxI - tasarea maxim la umezire sau tasarea probabil la umezire, sub greutate

proprie, în centrul suprafe ei de umezire (inundare);

x - distan a din centrul suprafe ei inundate sau de la limita p r ii orizontale

a suprafe ei deformate a terenului, pân la punctul în care se determin m rimea

tas rii (în limitele 0 < x < r);

A5-7

r - lungimea de calcul a por iunii curbilinii a suprafe ei deformate a

terenului, ce se determin cu formula:

0,5 tgr h m

în care nota iile sunt.

b - lungimea sectorului orizontal pe care tasarea este maxim

2 2b B h r

A5.9. Înclin rile sau rotirile sec iunilor verticale (tg ) dup consumarea tas rilor

suplimentare se ob in prin derivarea func iei tas rilor rezultând

tg 0,5 sinMmgI xr

r

A6-1

ANEXA 6

PRINCIPII PENTRU DETERMINAREA CAPACIT II PORTANTE A TERENULUI DE FUNDARE CONSTITUIT DIN PSUC

PRIN CEDARE DE TIP POANSONARE

A6.1. Cedarea de tip poansonare, specific p mânturilor afânate sau de consisten a

redus se concretizeaz prin penetrarea terenului de fundare de c tre funda ie (ca un poanson)

f r apari ia suprafe elor de cedare pe care s se dep easc rezisten a la forfecare a p mântului

(Fig. A6.1).

Fig. A6.1. Tipuri de cedare a terenului de fundare

A6.2. În cazul PSUC în stare natural (neumezit) cedarea prin poansonare se produce

prin îndesare f r a angaja deform ri ale suprafe ei terenului în jurul funda iei (reful ri).

Sub funda ie, pân la o anumit adâncime, prin distrugerea structurii terenului i

reducerea porozit ii se formeaz un prism de p mânt mai îndesat care se opune solicit rilor. În

cadrul acestuia se manifest îndesarea asociat cu tasarea prin poansonare.

A6-2

Presiunea corespunz toare ced rii prin poansonare se stabile te pentru o deforma ie

vertical (reducere de porozitate) impus (admisibil ).

Ea rezult din echilibrul for elor pe prismul de p mânt îndesat inând seama de presiunile

transmise de funda ie, presiunile capabile la baza prismului i presiunile laterale (frec ri

mobilizate pe suprafa a lateral de poansonare a prismului). Volumul prismului este egal cu

produsul dintre perimetrul funda iei i adâncimea pân la care se produce îndesarea pentru

deforma ia impus .

Astfel stabilirea presiunii critice se face pe criterii de deforma ie, acceptând c

deforma iile sunt numai verticale (tas ri) iar cele orizontale sunt nule.

Se utilizeaz curbele de compresiune - tasare pe PSUC natural.

A6.3. În cazul PSUC inundate (saturate) presiunea corespunz toare ced rii prin

poansonare se va corela cu valoarea rezisten ei structurale.

La stabilirea criteriilor de deforma ie se va ine seama i de tas rile suplimentare prin

umezire.

A6.4. În literatura de specialitate pot fi g site abord ri legate de calculul unui domeniu de

varia ie a presiunii de poansonare i tas rilor corespunz toare [4].

De asemenea sunt date unele recomand ri pentru limitarea tas rilor din poansonare -

exemplu: 0,1 din l imea funda iei [10].

La aplicarea acestora precum i la stabilirea valorilor tas rilor admisibile se va ine seama

de tipul funda iilor directe (izolate sau radier general), dimensiunile acestora, caracteristicile de

rigiditate ale structurii i posibilit ile de adaptare ale construc iei la tas ri diferen iate.

În toate calculele de evaluare a ced rii prin poansonare se vor utiliza valorile parametrilor

geotehnici specifici materialului din amplasamentul analizat.

A7-1

ANEXA 7

ELEMENTE REFERITOARE LA STRUCTURA DE REZISTEN A CL DIRILOR FUNDATE PE PSUC

În scopul asigur rii unei bune comport ri a construc iilor fundate pe PSUC, pe lâng

m surile de eliminare a sensibilit ii la umezire a terenului se pot adopta m suri care conduc la

mic orarea influen ei deforma iilor neuniforme ale terenului asupra construc iilor. Acestea

constau din:

a. Forma în plan a construc iilor va fi cât mai simpl , f r intrânduri i ie induri,

ramifica ii etc. În cazul unor construc ii cu suprafe e mari sau cu o form în plan mai

complicat construc ia va fi împ r it în tronsoane de form simpl , prin rosturi.

Se va evita amplasarea al turat a unor tronsoane de în l ime sau înc rc ri mult

diferite.

b. Separarea construc iilor în tronsoane delimitate prin rosturi de tasare; rapoartele

dintre dimensiunile generale ale tronsonului se recomand a se situa între urm toarele

limite, daca prin calcule i prevederea unor m suri constructive specifice nu rezult

alte valori

1 1;2 2

thbl l

în care:

b, l � l imea i lungimea tronsonului,

ht � în l imea total de la nivelul de fundare pân la ultimul plan eu acoperi

c) Rosturile de dilatare-tasare dintre tronsoane vor avea deschideri corespunz toare,

pentru a permite rotirea independent a tronsoanelor, ca urmare a tas rii inegale.

L imea minim a rosturilor se determin cu rela ia:

rost 2 tg 0,05tb h [m]

A7-2

în care:

tg B Al

- este rotirea posibil a tronsonului în cazul umezirii la unul din capete;

l � lungimea total a tronsonului;

B A - diferen a de tasare între capetele A i B ale tronsonului, inând seama de

caracteristicile terenului natural i de solu ia de fundare.

Se va analiza la rost solu ia unor funda ii comune sau independente.

Tronsoanele al turate vor fi fundate, în general, la acela i nivel, eventualele denivel ri

s nu dep easc 50 cm.

d) Aplicarea unor m suri pentru asigurarea conlucr rii elementelor structurii:

Se vor prefera structurile cu rigiditate de ansamblu mare ca de exemplu structur cu

diafragme din beton armat; diafragme continue, f r decal ri în plan, pe toat

lungimea tronsonului.

Se va prevedea o infrastructur rigid , cu pere i din beton armat continui pe cele dou

direc ii principale, formând împreun cu t lpile de funda ie i cu plan eul peste subsol

o structur casetat .

A8-1

ANEXA 8

M SURI SPECIALE REFERITOARE LA LUCR RILE EDILITARE I DE INSTALA II ÎN CAZUL PSUC

La proiectarea instala iilor hidroedilitare, solu iile care se vor adopta vor fi corelate i

analizate tehnico - economic împreun cu solu iile de fundare a construc iilor, alegându-se

solu iile care pe ansamblu sunt mai sigure în exploatare.

A8.1. Re elele de ap i canalizare se pot amplasa direct în p mânt f r canale de

protec ie, indiferent de grupa terenului de fundare, în cazul în care în eventualitatea unor pierderi

de ap , nu se estimeaz deforma ii sau deplas ri ale construc iilor mai mari decât cele admisibile.

Distan a minim de amplasare a re elelor hidroedilitare fa de funda iile cl dirilor este

de 3 m în cazul re elelor montate direct în p mânt i de 1,5 m în cazul re elelor montate în canale

de protec ie.

În cazul în care deforma iile sau deplas rile construc iilor datorate pierderilor din re ele

pot deveni mai mari decât cele admisibile, se va urm ri m rirea distan ei de amplasare a

re elelor.

În cazul în care m rirea distan ei de amplasare a re elelor nu este posibil sau economic ,

se va analiza comparativ solu ia de amplasare a re elelor în canale de protec ie (Fig. A8.1) sau

solu ia de aplicare a m surilor de eliminare a sensibilit ii la umezire a PSUC i în zona de

amplasare a re elelor.

Se recomand ca toate re elele de conducte purt toare de ap s fie grupate în acela i

canal de protec ie circulabil (Fig. A8.2).

A8-2

Fig. A8.1. Exemplu de montare a re elelor purt toare de ap

în canale de protec ie controlabile (canivouri)

Fig. A8.2. Exemple de montare a re elelor

în canale de protec ie circulabile

Canalele exterioare de protec ie pot fi de tipul necirculabil pentru conductele al c ror

diametru nu dep e te 300 mm i în cazul în care canalele nu sunt amplasate în partea carosabil :

ele vor fi acoperite cu pl ci care s poat fi u or demontabile i se vor prevedea cu c mine de

control i de acces. Conductele din canalele de protec ie se vor poza astfel încât s nu fie

împiedicat scurgerea apei de pe radierul canalului.

Traseele re elelor exterioare hidroedilitare i gruparea lor se vor alege astfel încât s se

reduc la minimum num rul intr rilor i ie irilor prin funda iile sau subsolul cl dirilor,

grupându-se la un loc re elele purt toare de ap .

În ansamblurile de cl diri de locuit, re elele de termoficare sau de înc lzire i re elele de

ap cald de consum i de recirculare, se vor monta în canale de protec ie subterane, indiferent

de grupa terenului. Se va urm ri în primul rând utilizarea spa iilor verzi, în al doilea rând a

spa iului de sub trotuare i numai când nu sunt posibile alte solu ii din punct de vedere tehnic sau

economic, inând seama i de necesitatea poz rii i a altor re ele subterane, se va adopta solu ia

de amplasare în zona carosabil .

În zonele industriale la stabilirea traseelor re elelor de termoficare sau înc lzire, de ap

cald de consum i de recircula ie, se va urm ri folosirea elementelor de construc ii, estacadelor

pentru montarea conductelor tehnologice sau amplasarea suprateran a conductelor la joas

în l ime i numai în cazurile în care amplasarea suprateran nu este posibil sau economic , se

vor monta în canale de protec ie.

Pentru construc iile edilitare i alte construc ii purt toare de ap (rezervoare, bazine etc.),

se vor prevedea m suri care s permit atât protec ia construc iilor învecinate, cât i protec ia

proprie.

A8-3

Sistemul de colectare i evacuare a apei din pierderi sau accidente i sistemul de control

al pierderilor se vor stabili pentru fiecare caz în parte, inând seama de importan a acestor

construc ii i de consecin ele care pot apare în eventualitatea unor pierderi de ap necontrolate.

A8.2. În cl dirile f r subsol este interzis montarea conductelor în canale necirculabile.

Se admite trecerea prin subsolul cl dirilor a conductelor exterioare secundare sau de

serviciu, de alimentare cu ap rece, ap cald , de recirculare i de înc lzire care asigur leg tura

dintre sta iile de hidrofor, punctele termice sau centralele termice ale ansamblurilor de cl diri i

instala iile din interiorul cl dirilor.

Conductele care trec prin deschiderile prev zute în soclurile sau funda iile cl dirilor se

vor realiza astfel încât s preia tasarea diferen ial a cl dirii fa de canalele exterioare de

leg tur . În figura A8.3 se dau exemple de realizare a unor astfel de travers ri.

Fig. A8.3. Asigurarea continuit ii protec iilor din cl dire la exterior (exemple)

A8-4

Este interzis amplasarea în pardoseala subsolului a oric rui fel de conducte; în subsol,

acestea se vor monta aparent.

Pentru asigurarea controlului permanent al subsolurilor i canalelor circulare se va realiza

accesul normal personalului de exploatare cu sculele i materialele necesare pentru efectuarea

remedierilor. Subsolurile i canalele circulabile vor fi ventilate natural.

Se va evita amplasarea de vase sau rezervoare pentru colectarea apelor în subsolul

cl dirilor; se recomand s nu se amplaseze în subsol sta ii de hidrofor, puncte termice sau

sp l torii.

În cazul cl dirilor industriale, la care nu este economic realizarea de subsoluri tehnice

sau de canale circulabile, se pot realiza canale în pardoseal , controlabile pe toat lungimea lor i

care pot asigura condi iile necesare remedierii operative a defec iunilor.

A8.3. Toate amenaj rile (c mine, canale de protec ie, pardoseli la subsoluri tehnice sau

tehnologice etc.) care fac parte din sistemul de colectare i evacuare a apei, sau pierderilor de ap

i de dirijare a lor c tre emisarii de evacuare a apelor, trebuie dimensionate i etan ate

corespunz tor scopului i men inute permanent în stare de func ionare.

Golirea instala iilor interioare de înc lzire se va face prin intermediul unor pâlnii de

colectare amplasate de preferat în subsol deasupra nivelului maxim de refulare al re elei de

canalizare la care se racordeaz , sau în cazul în care în l imea subsolului nu permite aceast

amplasare, colectorul va avea pe racord o cana de închidere.

Apele provenite de pe pardoseala subsolurilor sau a canalelor de protec ie se vor evacua

c tre sistemul de evacuare a apelor provenite din exfiltra ii sau avarii, astfel încât s se evite

pericolul de refulare sau p trundere a apelor în subsolul cl dirilor sau în canalele de protec ie.