NOTHING VENTURED, NOTHING GAINEDClearing the way to success

ROGER FRITZ

Copyright © 2005 by Roger Fritz

All rights reserved

FÅRÅ RISC NU EXISTÅ CªTIGDescoperå drumul spre succes

ROGER FRITZ

ISBN 978-973-7780-95-9

© 2007 – EDITURA AMALTEA

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a RomânieiFRITZ, ROGER

Fårå risc nu existå câ¿tig : descoperå drumul spresucces / Roger Fritz ; trad.: Dorina Oprea. - Bucure¿ti :

Amaltea, 2007

ISBN 978-973-7780-95-9

I. Oprea, Dorina (trad.)

159.923.3

Adevår: Via¡a nu esteun dar garantat.

Întrebare: Dacå via¡a meava continua ¿i mâine,

ce voi face cu ea?

Pe måsurå ce înaintez în vârstå, sunt din ce în ce maiconvins cå sfatul cel mai bun pe care îl pot oferi cuiva, înspecial tinerilor, poate fi exprimat în trei cuvinte:

Via¡a înseamnå anticipare.

Ziua de ieri s-a dus ¿i nu se va mai întoarce. Aståzi seîntâmplå ceea ce vreau eu så så întâmple, iar ziua demâine depinde de modul în care îmi anticipez op¡iunile¿i de felul în care må pregåtesc så le pun în aplicare.

Am descoperit cå testul cel mai bun al acestei teoriieste så vizitezi un cåmin de båtrâni. Mul¡i dintre cei carese aflå acolo au foarte pu¡ine ¡eluri, exceptând probabilfaptul cå vor så råmânå în via¡å. Dar pentru unii nicimåcar acest scop nu mai pare atrågåtor.

Anticiparea ne face så mergem mai departe. Indiferentcå implicå teamå sau plåcere, epuizare sau odihnå, muncåasiduå sau lenevealå, atrac¡ie sau plictisealå, carierå sauhobby…

Vrem så credem cå avem un viitor¿i cå acesta va fi unul bun.

Aceastå carte a fost scriså pentru a ne concentra peceea ce eu cred cå este elementul-cheie al anticipårii –

IIIIINTRODUCERENTRODUCERENTRODUCERENTRODUCERENTRODUCERE

riscul. Se acordå aten¡ie celui mai comun elementimplicat în depå¿irea temerilor ¿i a ezitårii, oferindmodalitå¡i specifice de a le anihila. Sugestiile suntîntårite de exemple din via¡a realå ¿i ilustra¡ii. Sper cåvå va ajuta så descoperi¡i noi moduri de a alege drumulspre succes.

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1Oportunitå¡ile sunt create, nu oferite ..........13

Pe noroc nu te po¡i baza ......................................15Necesitatea – mama inven¡iei ............................17Riscurile elibereazå instinctele ¿i energia

creatoare ..........................................................19Firmele mici se pot schimba repede ..................21Oamenii pot experimenta ¿i

controla riscurile ............................................24

CAPITOLUL 2Pilulele otråvitoare .............................................27

Så a¿tep¡i så devii inspirat .................................28Så a¿tep¡i aprobarea ...........................................31Så a¿tep¡i sincronizarea perfectå ......................33Så a¿tep¡i garan¡ii/asiguråri ..............................35Så a¿tep¡i sprijin .................................................36Så a¿tep¡i så te sim¡i în siguran¡å ....................37

CAPITOLUL 3Antidoturi pentru îndoialå ...............................39

Studiul amånun¡it conduce la succes ................40Cunoa¿terea teritoriului ....................................42Insistå så faci schimbårile pe care le dore¿ti .......43Nu ignora niciodatå faptele ................................44Împårtå¿e¿te-¡i ideile ..........................................45Evitå diversiunile ................................................46Cautå sarcini dificile ...........................................48Nu a¿tepta så ¡i se dea permisiunea ..................49Îndepårteazå nesiguran¡a ...................................50Caracterul conteazå ............................................51Treze¿te-te devreme – stai pânå târziu .............52

Cuprins

Roger Fritz10

CAPITOLUL 4Dorin¡a este suficientå? .....................................55

Ce anume nu fac oamenii de succes ...................56E¿ecul este temporar ..........................................60Fårå regrete .........................................................65Pur ¿i simplu remediazå .....................................69Nu privi înapoi ....................................................72Gåse¿te persoane care gândesc pozitiv .............74

CAPITOLUL 5A supravie¡ui sau a prospera? ..........................77

Så vezi în primul rând careeste realitatea .................................................78

Så munce¿ti atunci când sunt probleme ...........79Så prevezi în mod obiectiv consecin¡ele ............82Så ai încredere în tine pe baza realizårilor

actuale, nu så visezi cu ochii deschi¿i ..........83O analizå atentå a motivelor ¿i

a abilitå¡ilor ....................................................85Evaluarea realistå a obstacolelor ......................87Eliminarea factorilor ce distrag aten¡ia ...........89

CAPITOLUL 6Învingåtori, învin¿i ¿i ceilal¡i ..........................93

Influen¡a pårin¡ilor .............................................94Încercarea de asumare a

responsabilitå¡ii .............................................95Capcanele ambi¡iei ..............................................96Cum pot vedetele så piardå .................................98Rezolvarea problemelor din trecut ....................99Recuperarea .......................................................100Fårå scurtåturi ..................................................102Cultivarea unor idei ciudate ............................103Insistå .................................................................104Concentrarea .....................................................106

11Fårå risc nu existå câ¿tig

CAPITOLUL 7Cât de departe? Cât de rapid? .......................109

Påstrezi pozi¡ia sau mergi mai departe? .........110Iatå ¿i ziua de mâine – cum se pregåtescînvingåtorii ........................................................114Påstreazå-¡i flexibilitatea .................................118Fere¿te-te de pericolele ambi¡iei ......................122

CAPITOLUL 8Principala surså a perseveren¡ei ..................127

Unde încep responsabilitå¡ile ..........................129Ce te motiveazå? ................................................129Constrângerile constructive ............................133Cel din urmå råmâne ........................................137Factorul teamå ..................................................140

CAPITOLUL 9Pe cine må pot baza? .........................................143

Cine sunt cei care analizeazå ceea ce fac eu? .....145Rafineazå-¡i procesul de selec¡ie ......................146Ob¡ii ajutorul de care ai nevoie? ......................149Clien¡ii tåi sunt bine servi¡i? ...........................151Alimentarea automotivårii ..............................152Cine pe cine ajutå? .............................................153

CAPITOLUL 10Cel mai bun pariu ..............................................157

Ghidul de clasificare a deciziilor .....................159Få ceea ce trebuie ..............................................161Regulile de bazå pentru cooperare ...................162Descoperirea ultimelor noutå¡i .......................163De ce este necesar un management bazat pe

performan¡å? .................................................164Ei au riscat – noi câ¿tigåm ..............................165O privire spre viitor ..........................................168

13

CCCCCAPITOLULAPITOLULAPITOLULAPITOLULAPITOLUL

11111

Probabil cå tråsåtura cea mai importantå a america-nilor, observatå de-a lungul timpului, este aceea cå ei aupreferat så se bazeze pe propriile for¡e. Se pare înså cå deceva timp multe persoane preferå ini¡iativele autoritå¡ilorde stabilire a „siguran¡ei“. Statisticile aratå cå, totu¿i,libertatea depinde de ini¡iativa individualå, iar capitalismulde crearea unor noi forme de comer¡ ¿i industrie – începândcu afacerile mici.

Norocul îi favorizeazå pe cei care se ajutå singuri,deoarece:

Pe noroc nu te po¡i bazaNecesitatea este mama inven¡ieiRiscurile elibereazå instinctele ¿i energia creatoare

Oportunitå¡ile sunt create,nu oferite

„Succesul nu este descoperit,el este clådit.“

Roger Fritz14

Firmele mici se pot schimba repedeOamenii pot experimenta ¿i controla riscurile

Deci ce indicii trebuie så cåutåm ca så descoperimdeclan¿atorii proprii de ac¡iune? Iatå câteva:

Cautå copiii care:Nu cautå permanent laudeleSunt mai pu¡in egoi¿tiοi ajutå pårin¡iiSe pot distra singuri

Tinerii care:οi câ¿tigå propriii baniStrâng bani pentru a merge la facultateNu mai sunt complet dependen¡i de pårin¡i dupåvârsta de 18 aniSunt mândri de ei

Adul¡ii care:Våd ceea ce trebuie fåcut ¿i îndeplinesc acestesarciniοi asumå responsabilitå¡ileοi apreciazå reputa¡iaSe sacrificå pentru scopurile pe termen lung

„Succesul fårå e¿ecapare doar în vise.“

15Fårå risc nu existå câ¿tig

Pe noroc nu te po¡i baza

Unii oameni sunt cu adevårat noroco¿i? Poate la înce-put, dar chiar dacå norocul joacå un rol important înfericirea de care se bucurå, ceea ce fac ei cu acest noroc îitransformå în adevåra¡i câ¿tigåtori. Dacå depinzi de noroc,faci o mare gre¿ealå.

Modul în care te compor¡i într-o anumitå situa¡iedeterminå succesul sau e¿ecul. Câteodatå î¡i dai seama defaptul cå oportunitatea va fi cea mai mare provocare a ta,dar odatå ce ai identificat un avantaj, ¿ansa ta realådepinde de valorificarea ideilor ¿i de capacitatea deadaptare.

Un exemplu elocvent de persoanå norocoaså care a bene-ficiat de aceastå situa¡ie ¿i a avut de câ¿tigat de pe urma eieste W.K. Kellogg. El a experimentat realizarea unuisortiment mai sånåtos de pâine ¿i a låsat peste noapte într-otigaie o pastå din grâu fiert. Diminea¡a, a copt ingredien-tele uscate, rezultând ni¿te cereale pråjite. Erau gustoase¿i s-a hotårât så le vândå sub numele de Cereale Kellogg.Dar întâmplarea norocoaså nu a fost singurul motiv pentrucare a avut succes. Fabricarea produsului nu costa mult ¿i,în mod firesc, pe pia¡å au intrat ¿i al¡i competitori.

În acel moment produsul såu putea så e¿ueze, darKellogg a decis så îl diferen¡ieze de celelalte produse de pepia¡å. A creat fulgii din porumb ¿i apoi le-a adåugat zahår.

„Dacå ai câ¿tigat întâmplåtor, nute mai baza pe asta ¿i pe viitor.“

Roger Fritz16

De asemenea, a fost printre primii producåtori care aapelat la publicitate, în special pentru femei, în revisteprecum Ladies’ Home Journal. A atras în scurt timp loia-litatea fa¡å de brand, iar fulgii såi au învins produseleconcurente. Kellogg a profitat de o gre¿ealå ¿i ¿i-a creatpropriile sale avantaje.

ªi George Richmond a preluat o idee bunå ¿i a trans-format-o în ceva extraordinar. Singur la pårin¡i, crescutîntr-o locuin¡å såracå din New York, era considerat dinstart „dezavantajat“. Dar George era un copil cu înclina¡iiartistice, curios, silitor ¿i optimist. În cele din urmå afost acceptat cu burså la Universitatea Yale. Dupå ce aabsolvit, a devenit profesor în New York City.

În timpul orelor, Richmond îi învå¡a pe copiii care pro-veneau din medii sårace, la fel ca el, cum så facå bani ¿icum func¡ioneazå economia. Prin jocuri ¿i simulåri, leexplica elementele de bazå ale afacerilor, cum ar fi bånci,pia¡a imobiliarå, impozite, finan¡e ¿i cererea pie¡ei.Concluzia: orele sale aveau un succes atât de mare încât¿i-a înfiin¡at o companie denumitå MicroSociety School,apoi a trimis CV-urile cåtre 200 de ¿coli din 40 de state,ajutând mii de copii. Pårea cå este un om norocos, a cåruiidee a avut succes. Dar nu era a¿a. Via¡a nu a fost nicio-datå u¿oarå pentru Richmond.

La vârsta de 37 de ani s-a îmbolnåvit de Parkinson ¿inu a mai putut lucra. Partenerul såu de afaceri ¿i so¡iasa au trebuit så preia afacerea. A fost acesta sfâr¿itullui Richmond? Nicidecum. Chiar dacå nu mai putea munciîn cadrul firmei sale, reu¿ea încå så picteze – o pasiunedin copilårie. În acest moment, Richmond este un artistde succes, vânzând unele dintre picturile sale chiar unorcelebritå¡i, printre care se numårå ¿i Muhammad Ali.George Richmond nu a renun¡at, ci s-a adaptat.

17Fårå risc nu existå câ¿tig

Necesitatea – mama inven¡iei

Rezolvând pur ¿i simplu propriile probleme, po¡i creanoi oportunitå¡i de afaceri. Existå ¿anse ca altcineva såaibå aceea¿i problemå ¿i vei avea o pia¡å imediatå. Gåsindo solu¡ie, nu numai cå te aju¡i pe tine, dar îi po¡i ajuta ¿ipe al¡ii.

Elisha Otis era pasionat de rezolvarea problemelor.Numele lui vå sunå familiar? Data viitoare când sunte¡iîntr-un lift, privi¡i peretele de lângå lift ¿i ve¡i vedea scris:Otis Elevator.

Crescut la o fermå, Otis nu agrea majoritatea mun-cilor ¿i petrecea mult timp încercând så repare echipamen-tele familiei. În cele din urmå s-a mutat la New York ¿i adevenit mecanic. A lucrat la mai multe proiecte, încercândîntotdeauna så inventeze un produs mai bun. Dacå o ideedådea gre¿, trecea la urmåtoarea.

Otis era interesat în mod special de transportul culiftul. În anul 1850, a încercat så-l facå mai sigur ¿i maipractic. La vremea aceea, lifturile erau folosite la cåratulmobilei sau al materialelor de construc¡ii. Dacå frânghiase rupea, cådeau ¿i materialele din lift. Accidentele eraucostisitoare, a¿a cå Otis a creat un lift care se oprea

„Oamenii pesimi¿ti spun:«S-a pierdut.»

Oamenii încrezåtori spun:«Îl voi gåsi.»“

Roger Fritz18

singur. Surprinzåtor, nimeni nu pårea impresionat deinven¡ia sa, a¿a cå s-a hotårât så atragå aten¡ia fåcând odemonstra¡ie la Târgul Interna¡ional de la New York,din anul 1854. Stând în lift, muncitorul voia så coboare10 metri sub påmânt. Surprinzåtor, Otis a tåiat frânghia.Publicul a ¡ipat, a¿teptând îngrozit så-l vadå pe muncitorcåzând ¿i murind. Dar inven¡ia sa a oprit cåderea, iarcomenzile au început så curgå. În anul 2000, OtisElevator a avut vânzåri de aproape 6 miliarde de dolari.

„Descoperirea oportunitå¡iloreste u¿oarå;

cautå înså gre¿elile.“

În timpul celui de-al doilea råzboi mondial ¿i al råz-boiului din Vietnam, solda¡ii trebuiau så rezolve proble-mele rapid ¿i exact. Ingeniozitatea lor a salvat de multeori vie¡ile celor afla¡i în zonele de luptå. De exemplu, întimpul celui de-al doilea råzboi mondial, nem¡ii au pussârme sub¡iri din metal de-a lungul drumurilor pentru adecapita solda¡ii care conduceau jeep-urile. Când au auzit¿i ceilal¡i de aceastå tacticå fioroaså, nu a durat mult pânåcând americanii au modificat vehiculele, punându-le apårå-tori din metal. Apåråtorile rupeau firele, înainte caacestea så provoace pagube.

În Vietnam, foarte mul¡i au fost uci¿i atunci când¿rapnelul exploda lângå vehiculele lor. Solu¡ia: amplasa-rea unor saci de nisip pe podeaua camioanelor ¿i automo-bilelor. A mers. Grenadele automate reprezentau o altå

19Fårå risc nu existå câ¿tig

problemå. Solu¡ia: încercuirea cu sârmå deaså a vehicu-lelor, creând o cu¿cå. În mod miraculos, grenadele rico¿au¿i atingeau påmântul. Capacitatea de adaptare ¿i nevoiade solu¡ionare au salvat multe vie¡i. Aceste solu¡ii erauatât de eficiente încât au fost folosite ¿i pentru automo-bilele Hummer în timpul Råzboiului din Golf.

„Cea mai puternicå tråsåturåa celor care pierd

este aceea cå nu potrecunoa¿te oportunitå¡ile.“

Riscurile elibereazå instinctele ¿ienergia creatoare

Aventurarea în noi teritorii sau direc¡ii este provoca-toare, dar recompensele pot fi mari. În cea mai mare partea timpului, nu ne plac schimbårile ¿i ne sim¡im maiconfortabil cu ceea ce ¿tim. Dar dacå te for¡ezi så pårå-se¿ti zona de confort poate fi foarte profitabil. Dezvolta-rea ¿i cre¿terea apar doar în situa¡ia în care continuåmså învå¡åm, observând ceea ce se întâmplå în jurulnostru, punând întrebåri ¿i analizând ideile noi. Oameniide succes sunt cei care înva¡å toatå via¡a. Ei vor så ¿tiefoarte multe lucruri, pentru a-¿i îmbunåtå¡i via¡a, fiindîntotdeauna curio¿i.

Thomas Jefferson a stabilit un standard înalt pentrufiecare dintre noi. ªi-a fåcut noti¡e pe baza unor observa-¡ii zilnice. În fiecare diminea¡å petrecea câteva ore scriind

Roger Fritz20

¿i analizându-¿i ideile. οi nota observa¡iile când cålå-torea în stråinåtate ¿i venea cu acele informa¡ii în StateleUnite. A detaliat ¿i lucrurile mårunte din via¡å, de exem-plu modul în care cresc anumite plante sau tipurile desemin¡e folosite. Experimenta întotdeauna.

Jefferson credea cå lenea este du¿manul såu. Într-o scri-soare adresatå fiicei sale, spunea foarte clar: „Este extra-ordinar cât de multe lucruri pot fi fåcute, dacå suntemdispu¿i“. Mo¿tenirea låsatå de Jefferson este inestimabilå.A scris Declara¡ia de Independen¡å în 1776, a fost ales celde-al treilea pre¿edinte al SUA în 1801 ¿i a fondat Universi-tatea din Virginia în 1825.

Asumarea riscurilor rezolvå problemele ¿i creeazå noioportunitå¡i. Modul de gândire inovator al lui JamesNaismith a dus la apari¡ia unui sport de care sunt atra¿ipeste 300 de milioane de oameni din întreaga lume.

La sfâr¿itul secolului XIX, fotbalul american erapericulos ¿i câteodatå chiar mortal. Sportivii nu purtaucascå de protec¡ie sau echipament de siguran¡å. Naismitha fost un sportiv descurajat så joace fotbal de cåtre prie-tenii såi ¿i de cåtre familie, dar care voia totu¿i så se im-plice în acest sport.

Ca profesor de educa¡ie fizicå, s-a gândit så gåseascåun joc care så se joace în interior, pentru o claså de elevi

„Fii recunoscåtor pentruceea ce nu ¿tii.

Doar în descoperirivei gåsi oportunitå¡ile.“

21Fårå risc nu existå câ¿tig

gålågio¿i de la o ¿coalå din Springfield, Massachusetts.La început, a încercat så joace fotbal sau lacrosse în salå.Nu a mers. A¿a cå s-a decis så încerce ceva cu totul nou,la care så nu existe atât de mult contact fizic. A gåsit ominge de cauciuc de mårime medie, a agå¡at un co¿ fåråfund de un perete ¿i a numit noul joc baschet.

În timpul vie¡ii, Naismith nu ¿i-a petrecut foarte multtimp antrenând, dar a încercat så aducå sportul în via¡atinerilor. Credea cå sportul ajutå la stabilirea scopurilor,la eticå ¿i la munca în echipå. Foarte mul¡i erau de pårerecå preocupårile sale legate de siguran¡å ¿i de condi¡iafizicå au influen¡at medicina sportivå. Mo¿tenirea pe carea låsat-o este recunoscutå prin Muzeul Memorial albaschetului din Springfield, California.

Firmele mici se pot schimba repede

În America, e¿ti liber så-¡i alegi propria educa¡ie,slujbå, carierå ¿i så-¡i dezvol¡i propriile oportunitå¡i.Prin muncå asiduå po¡i clådi propriile idei ¿i abilitå¡i.În multe ¡åri, op¡iunile legate de carierå sunt încå depen-dente de statutul economic ¿i social. Dacå tatål tåu afost fermier ¿i a cultivat orez, vei fi ¿i tu la fel, fårå så

„Liderii analizeazå ¿i selecteazåîntotdeauna ideile

revolu¡ionare.“

Roger Fritz22

¡ii cont de dorin¡ele tale personale, de interese sauaptitudini.

Este foarte interesant så vezi o persoanå care are ideinoi, pe care reu¿e¿te så le transforme în adevåratesuccese. Bob Page a fost contabil în timpul zilei, dar înweekend îi plåcea så colec¡ioneze por¡elanuri ¿i cristale.În 1981, s-a decis så-¿i extindå hobby-ul.

A angajat un asistent part-time ¿i a deschis o afacerepe care a denumit-o Replacements, Ltd. Conceptul eraacela de a gåsi o pieså cu care så completeze un set depor¡elanuri, cristale sau argintårie, chiar dacå modelulrespectiv nu se mai fabrica. În primul an, Page a vândutmarfå în valoare de 150.000 de dolari. Trei ani mai târziu,vânzårile atinseserå 4 milioane de dolari, iar în 2002totalizau 69 de milioane de dolari.

În prezent, Replacements Ltd. are peste 10 milioanede piese în stoc ¿i un depozit uria¿, de mårimea unuiteren de fotbal. Este cel mai mare furnizor de por¡elanuri,cristale, argintårie ¿i piese de colec¡ie. Uluitor!

Elaine Hodgson, pre¿edinte ¿i CEO la IncredibleTechnologies, ¿i-a våzut compania dezvoltându-se într-unritm uimitor. La începutul anilor ’80, a colaborat la cre-area primului joc digital pe computer. În 1985, Hodgson,alåturi de un coleg, Richard Ditton, s-a hotårât så por-neascå o nouå afacere. Au denumit-o Incredible Technologies¿i au folosit 150.000 de dolari pentru a crea un joc videode golf interactiv, ¿i anume Golden Tee Fore!

În mai pu¡in de zece ani, compania a vândut mai multde 100.000 de aparate ¿i a devenit o afacere privatå învaloare de 65 de milioane de dolari. Aståzi este unul dintrecei mai mari designeri ¿i producåtori de jocuri video pebazå de fise.

23Fårå risc nu existå câ¿tig

Câteodatå, succesul ¿i dezvoltarea vin din locurinea¿teptate. Cålugårul Bernard McCoy se ocupa deactivitå¡ile bisericii cisterciene Abbey, din Wisconsin.Cumpåra toner pentru imprimantele din månåstire, darnu îi venea så creadå cå pre¡urile crescuserå cu 1000pânå la 2000 de procente. McCoy s-a decis så contactezedirect producåtorul, în speran¡a cå va ob¡ine o reducerepentru månåstire. De fapt, se întreba el, de ce så nu vinzila un pre¡ mai mic ¿i altor organiza¡ii non-profit?

Câ¡iva producåtori au agreat ideea de a-l încuraja såvândå direct ¿i altor organiza¡ii non-profit, dar ¿ifirmelor. McCoy a fost de acord ¿i, cu ajutorul unei firmede rela¡ii publice din California, a luat na¿tere firmaLaserMonks.com.

Månåstirea a ajuns så se descurce acum prin propriileputeri, iar cålugårii au våzut cum vânzårile au crescutde la 2.000 de dolari în 2002 la peste jumåtate de milionîn 2003. Se a¿teaptå ca vânzårile så creascå la peste 1,5milioane în 2004. Pårintele McCoy a gåsit un câ¿tigåtor.

„În America nimeni nu î¡i spune så profi¡i de ocaziilepe care altcineva ¡i le oferå.“

– Amy Tan, scriitoare

Roger Fritz24

Oamenii pot experimenta¿i controla riscurile

Chiar dacå ideea de a-¡i asuma riscuri este înspåimân-tåtoare, nu trebuie så fie de necontrolat. Po¡i pune înpracticå o idee nouå ¿i totu¿i så-¡i controlezi riscurile.Acesta este rolul incubatoarelor de afaceri.

Ele sunt concepute så ajute companiile aflate la începutde drum sau firmele care tocmai se înfiin¡eazå så-¿i con-troleze costurile ¿i så-¿i repartizeze resursele. Locali-zate de obicei în fostele fabrici sau parcuri industriale,ele pun la dispozi¡ie de cele mai multe ori acela¿iechipament, dar sub pre¡ul pie¡ei, tehnologia, chiria ¿iserviciile, cum ar fi contabilitatea sau marketingul.Multe sunt concepute în jurul unui element specific, cumar fi produc¡ia, tehnologia sau sånåtatea.

În 2001, Asocia¡ia Incubatoarelor Na¡ionale de Afaceria raportat cå incubatoarele au oferit asisten¡å pentru maimult de 35.000 de firme aflate la început de drum, con-ducând astfel la crearea a peste 82.000 de locuri de muncåfull-time. Numårul total de incubatoare de afaceri acrescut de la 12 în anul 1980 la peste 950 în 2003.

Tim Lavengood, director executiv la centrul de inova-¡ie tehnologicå din cadrul Universitå¡ii Northwestern,era de pårere cå o economie slabå are un efect redus

Oamenii de succes credcå au avut multe oportunitå¡i.

Învin¿ii cred cå le-au fost furateoportunitå¡ile.

25Fårå risc nu existå câ¿tig

asupra incubatoarelor. Poate fi greu pentru firmele aflatela început de drum så gåseascå finan¡are, unele stau maimult timp în incubatoare, dar este bine de notat cå noileafaceri nu sunt afectate de scåderea economiei.

Într-o economie slabå, mul¡i dintre cei care au fostobliga¡i så renun¡e la joburile lor se hotåråsc så înceapåafaceri noi. Centrul Fulton Carroll din Chicago adåpos-te¿te persoane care încep afaceri diverse, de la repara¡iide piane la producåtori de pâine, bijutieri ¿i florari. Pro-prietarii pot închiria spa¡ii mari, de la 1.800 de mp, launele foarte mici, de 5 mp. Le oferå firmelor noi locuriîn care så func¡ioneze imediat, punându-le la dispozi¡iespa¡ii de birouri, legåturå telefonicå, încålzire, aer condi-¡ionat, plus suportul ¿i serviciile necesare pentru a mergemai departe. Rata de succes cre¿te foarte mult, deoarecepot controla în mare måsurå riscurile.

„Ob¡inerea succesului fåråo pregåtire prealabilå

înseamnå noroc. Doar nebuniidepind de noroc.“

Lui Walter, tatål lui Michael Powell, îi plåcea så compareafacerile cu pescuitul. Walter l-a învå¡at pe fiul såu cå unpescar câ¿tigå bani doar atunci când are undi¡a în apå.Tânårul Powell a ascultat sfatul tatålui såu ¿i ¿i-a deschiso librårie, investind 3.000 de dolari, în perioada în careera student la ¿tiin¡e politice la Universitatea din Chicago.Într-o varå, Walter a lucrat alåturi de Michael ¿i i-a plåcutatât de mult încât s-a întors la Portland ca så-¿i deschidå

Roger Fritz26

propria librårie. În 1971, împrumutul lui Michael Portera fost achitat ¿i el s-a mutat în Portland, alåturi de tatålsåu.

Walter Powell a avut o idee inovatoare, aceea de a vindeatât cår¡i noi, cât ¿i cår¡i vechi în acela¿i magazin. Michaela ezitat la început, dar ideea a avut un mare succes. De laînceput, cei de la Powell’s Books tratau clien¡ii cu foartåmultå amabilitate ¿i le ofereau un pre¡ bun pentru cår¡ilelor.

Reputa¡ia magazinului a crescut, la fel ca ¿i profiturile.În 1997, au deschis un magazin on-line, iar în 2003, 35%din vânzårile companiei proveneau din afacerile on-line.

Powell era convins cå este foarte important så afli cenu fac marile companii sau så descoperi ce nu fac bine,deoarece acest lucru înseamnå oportunitå¡i.

Dar în loc så lupte cot la cot cu marii competitori,Powell’s Books a lucrat cu ei. Chiar dacå Amazon îi depå-¿ea, ei s-au adaptat ¿i s-au concentrat pe titlurile epuizate.Acum, Amazon utilizeazå Powell’s pentru titlurile rare ¿iau în jur de 1.000 de parteneriate cu alte companii. οimåresc în mod constant profiturile, cåutând noi pie¡e, dar¿i titluri. Powell’s are ¿apte sedii în Portland ¿i mai multde un milion de titluri disponibile.

Morala: începând cu o investi¡ie minimå ¿i adap-tându-se din mers, Powell’s a demonstrat cå punerea înpracticå a unor idei ce implicå un risc scåzut poate fifoarte profitabilå, conducând la o dezvoltare extraor-dinarå.