note de curs mppe
TRANSCRIPT
1
DPPD Nivelul II
PROIECTAREA ŞI MANAGEMENTUL PROIECTELOR EDUCAŢIONALE
- Note de curs -
Cursul Proiectarea si managementul programelor educaţionale
abordează elementele constitutive ale proiectelor, încercând să ofere informaţiile
cele mai utile şi să dezvolte competenţe în proiectarea, derularea şi evaluarea
proiectelor educaţionale. Astfel, cursul se constituie într-o introducere în cultura
managementului prin proiect, ca instrument util de abordare a activităţilor curente
din domeniul educaţiei.
Obiective specifice
La finalul cursului, participanţii vor putea:
- să definească şi să utilizeze corect termenii specifici managementului de proiect;
- să identifice şi să descrie elementele cheie ale unui proiect;
- să elaboreze un proiect educaţional utilizând instrumente specifice de planificare;
- să elaboreze un proiect de dezvoltare instituţională.
Grup ţintă: cadre didactice/ masteranzi
Conţinutul
Nr.
crt.
U N I T A T E A D E Î N V Ă Ţ A R E O B I E C T I V E D E R E F E R I N Ţ Ă
1 Notiunea de proiect 1.identificarea notiunii de proiect.
2.Definirea notiunii de proiect / program.
2 Tipuri de proiecte. 1.Clasificarea proiectelor: proiecte s.s. si proiecte
educationale.
2.Definirea notiunii de proiect educational.Is- toricul
acestei notiuni.
3.Clasificarea proiectelor educationale.
2
3 Elementele unui proiect. Planul de proiect 1.Identificarea elementelor componente ale unui
proiect.
2.Legaturile intrinseci intre elementele proiectului.
3.Definirea notiunii de plan de proiect.
4.Modele ale unui plan de proiect.
4 Ciclul de viata a unui proiect educational. 1.Definirea ciclului de viata a unui proiect.
2.Identificarea fazelor unui ciclu de viata.
3.Delimitarea fazelor unui proiect.
4.Modele ale ciclurilor de viata a unui proiect.
5 Managementul de proiect.
1.Definirea notiunii de management.
2.Delimitarea notiunii de management de proiect.
3.Functiile managementului.
4.Tipuri caracteristice ale managementului
proiectelor educationale.
5.Model al unui management de proiect.
6.Analiza SWOT.
6 Identificarea problematicii unui proiect
educaţional.
1.Clasificarea si definirea notiunilor de prioritati
institutionale si motivatii personale.
2.Interdependenta dintre aceste notiuni.
3.Comunitatea – sursa si beneficiara implementarii
proiectelor educationale.
4.Problematica proiectelor educationale.
7 Surse.
1.Geneza proiectelor educationale.
2.Modalitatile de identificare a surselor.
3
8 Propunerea de proiect 1.Delimitarea notiunii de propunere de proiect.
2.Criterii de selectie a propunerilor de proiect.
3.Studiul gradului de fezabilitate si eligibilitate a unei
propuneri de proiect.
9 Conceperea si dezvoltarea unui proiect
educational.
1.Identificarea instituţiei şi a managerului de proiect.
2.Titlul proiectului.
3.Perioada de desfăşurare.
4.Locul de desfăşurare.
5.Grupul ţintă.
6.Scopul.
7.Obiective generale şi specifice.
8.Motivaţia
9.Produsul proiectului.
10.Planificarea activităţilor.
11.Parteneri şi colaboratori.
12.Rezultatele proiectului şi impactul scontat.
13.Efecte multiplicatoare
14.Durabilitate
15.Factori de risc
16.Paşii următori finalizării proiectului.
17.Resursele proiectelor.
18.Monitorizarea proiectelor.
19.Evaluarea proiectelor.
20.Raportul final.
10 Startegia si metodologia proiectelor. 1.Definirea notiunii de strategie a unui proiect.
4
2.Functiile strategiei.
3.Delimitarea notiunilor de metodologie si metode de
lucru.
4.Tipuri de metode.
11 Echipa proiectului.
1.Delimitarea notiunii de echipa de proiect.
2.Importanta si functiile acesteia.
3.Model de formare a unei echipe de proiect.
4.Stadii de formare a unei echipe de proiect.
5.Tipuri ale echipelor de proiect.
6.Modalitati de formare a unei echipe de proiect.
12 Voluntariatul.
1.Voluntariatul – definire, rol si importanta.
2.Cadrul legislativ.
3.Functiile voluntariatului.
4.Beneficiile voluntariatului.
13 Managerul de proiect. 1.Managerul de proiect – definire, rol si importanta.
2.Calitatile unui manager de proiect
3.Stilurile unui manager de proiect.
14 Prospectiunea finantatorilor proiectelor
educationale.
1.Contextul actual.
2.Clasificarea finantatorilor.
3.Modalitati de creare a unei baze de date cu posibili
finantatori.
4.Aplicaţii practice pentru găsirea finaţatorilor
5.Completarea propunerii de proiect
15 Evaluare finala 1.Fixarea cunostintelor acumulate.
2.Evaluarea abilitatilor dobandite.
5
E V A L U A R E A
Evaluarea cursanţilor se face atât pe parcurs, prin activităţile din cadrul seminariilor,
cât şi în sesiune, prin examen. Examinarea din sesiune se realizează în două secvenţe,
astfel:
1. Se depune un portofoliu* al disciplinei, care conţine 3 (trei) proiecte, din care: un
proiect educaţional, un proiect de cerere de finanţare a unui proiect educaţional şi
un proiect de dezvoltare instituţională. Toate aceste proiecte vor fi realizate de
echipe constituit din 3 studenţi/cursanţi. Fiecare proiect se evaluează cu notă
întreagă. În calcularea notei pe portofoliu se ia în considerare nota fiecărui proiect.
Din cele trei note se face media aritmetică. Aceasta are o pondere de 40% în nota
finală.
2. Fiecare echipă va susţine** unul dintre proiectele educaţionale.Proiectul
educaţional susţinut se evaluează cu notă întreagă. Această notă are o pondere de
30% în nota finală;
Activitatea de seminar se apreciază cu notă întreagă şi are o pondere de 30% din
nota finală.
Exemplu : (8 + 9 + 9) : 3 x 4 0% + (9 x 30%) + (10 x 30%) = (8,67 x 40%) + 2,70
+3,00 = 3,47 + 2,70 +3,00 = 9,17 adică 9,00
(Npe + Ncf + Npdi): 3 x 40% + (Sp x 30%) + (Ns x 30%), în care :
Npe = Nota proiect educaţional;
Ncf = Notă cerere de finanţare
Npdi = Nota proiect de dezvoltare instituţională;
Sp = Susţinere proiect
Ns = Notă seminar
Notă. : 1. * Portofoliul cu proiectele se depune cu o săptămână înaintea susţinerii;
2. ** Susţinerea se face în cadrul examenului din sesiune;
3. Nedepunerea portofoliului, la termen, conduce la neexaminarea cusanţilor în
proxima sesiune.
2
Proiectarea şi managementul programelor educaţionale
- Sinteză -
Definiţii ale proiectului/ programului date de diferiţi autori:
Proiectul...
„O iniţiativă individuală sau colectivă , minuţios planificată şi destinată să atingă un
scop particular”( Oxford English Dictionary)
„Proiectul este o întreprindere cu un început şi un sfîrşit, condusă de oameni să
atingă obiectivele stabilite încadrându-se în parametrii de cost, program si calitate”
.Buchanan şi Boddy (1992)
„Proiectul este un mecanism format din oameni şi alte resurse asamblat temporar cu
scopul de a obţine obiectivele stabilite, de regulă cu un buget fix şi cu o perioadă de
derulare fixată. Proiectele sunt de obicei asociate cu produsele sau procedurile
realizate pentru prima dată, sau cu procedurile cunoscute dar schimbate.”Graham
(1985)
„Un proiect are alocate resurse, o singură răspundere, limite clare în care resursele
se mişcă, o durată limitată, este o temă unică şi are obiective. Este o metodă
folositoare de organizare a muncii. Proiectele nu apar fără o intervenţie
deliberată”. Gray (1994)
Un proiect poate exista independent, ca produs al unei iniţiative singulare, care
poate/nu poate continua în viitor, sau este parte integrantă a unui program, situaţie în
care poate funcţiona independent, dar servind (oligatoriu) scopului programului.
Programul...
Un cumul de proiecte de acelaşi tip.
„Un set dearcini specifice intercorelate, conduse în mod coordonat, ce permit
realizarea unor obiective în cadrul unei strategii cuprinzătoare şi obţinerea unor
beneficii suplimentare celor care s-ar putea obţine prin conducerea lor separată. ”(
G.M.Sava)
Care sunt termenii cheie ai definiţiilor proiectului?
- un proiect este o abordare unică: fiecare va diferi de celelalte dintr-un anumit punct
de vedere;
- proiectele au obiective specifice ( sau scopuri) de atins;
3
- proiectele necesită resurse;
- proiectele au bugete ;
- proiectele au câte un program;
- proiectele necesită efort din partea oamenilor;
- măsoară calitatea aplicată.
Definiţie de lucru a proiectului
Pentru atingerea scopurilor, se poate defini proiectul ca fiind munca organizată
pentru atingerea scopurilor sau obiectivelor propuse care necesită resurse şi efort, o
răspundere unică (şi deci riscantă) care are un buget şi o programare prealabilă, şi
proiectul este o abordare unică (şi uneori riscantă) care are un buget şi un program de
implementare. Odată proiectul terminat, el ia sfârşit, lucrul la proiect este caracterizat
prin durată limitată.
Indicatorii succesului unui proiect, pot fi realizati daca:
Proiectul a respectat termenele, costul şi calitatea obiectivelor
A satisfacut cererile specifice ale clienţilor ;
Il determină pe client să dorească să coopereze în continuare cu cei ce l-au realizat
În ce condiţii derularea unui proiect ar fi cel mai potrivit aranjament
organizaţional?
Atunci :
Când schimbarea este necesară (dorită);
Când structurile organizaţionale sunt neclare;
Când se introduc noi programe, legi, politici, sisteme;
Când se încearcă sau probează ceva nou;
Când se alocă fonduri specifice sau diferite;
Când activităţile sau obiectivele necesită o echipă disciplinată din mai multe puncte de
vedere;
Când procesul este complex şi necesită o planificare făcută cu grijă.
Majoritatea proiectelor sunt precedate de o examinare a dezideratelor şi
fezabilităţii proiectelor.
Aceasta se numeşte faza de definire.
Criterii de fezabilitate
4
Identificaţi criteriile care ar putea să justifice de ce un proiect este necesar, dorit sau
fezabil.
Când se poate considera că un proiect se justifică?
Atunci când:
- va rezolva o problemă;
- va îmbunătăţi condiţiile unui anumit grup care are nevoie de ajutor;
- va realiza schimbările dorite;
- beneficiul proiectului va depăşi costurile;
- proiectul ia în considerare scopurile finanţatorului;
- proiectul are şanse mari de succes;
- există obiective clare ale proiectului care pot fi măsurabile;
- proiectul este cea mai bună soluţie de rezolvare a problemelor;
- proiectul este fezabil;
Odată cu terminarea studiului de fezabilitate si prezentarea proiectului
comitetului de coordonare şi apoi stabilirea ariei de cuprindere a proiectului, se intră în
procesul de realizare a proiectului.
Tipuri ţi subtipuri de proiecte educaţionale
Clasificarea de mai jos s-a făcut după criteriul ţintei predominante
Tipul proiectului. educaţional Subtipul proiectului. educaţional
Proiecte culturale -cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor unor
etnii/popoare;
-cunoaşterea şi respectarea stilurilor de viaţă a unor
comunităţi;
-promovarea valorilor culturale ale societăţii...
Proiecte civice - promovarea şi respectarea drepturilor
omului/copilului;
- promovarea unor instituţii ale UE;
- educarea pentru democraţie/pace etc;
Proiecte de protecţie a mediului - atenuarea dezastrelor ecologice;
- modalităţi de prevenire a deteriorării mediului
ambiant;
- modalităţi de conservare a unor monumente
naturale, geologice etc.
5
Proiecte de educaţie sanitară - modalităţi de combatere a unor maladii specifice;
- alimentaţia raţională şi igiena nutriţiei;
- modalităţi de combatere a consumului de
etnobotanice, droguri etc.
Proiecte sociale - promovarea unor metode de comunicare între
persoanele cu deficienţeşi comunitate,
- integrarea în societate a copiilor cu nevoi speciale;
- educarea pentru participarea activă la dezvoltarea
socială
Proiecte informale - mass-media în educaţie,
- accesul direct al populaţiei la informare corectă,
transparentă şi competentă;
- educarea pentru cunoaşterea şi respectarea
principiilor şi valorilor instituţiilor naţionale şi
europene.
Proiecte pentru diferite grupuri
ţintă
- organizarea de conferinţe/seminarii/simpozioane
pentru schimbarea atitudinilor;
- consulting în domeniul...;
- scrierea proiectelor...
Planul de proiect
1. geneza şi definirea ideii proiectului;
2. propunerea de proiect;
3. perioada de desfăşurare;
4. locul de desfăşurare;
5. grupul ţintă vizat;
6. scopul proiectului;
7. motivaţia/justificarea proiectului;
8. obiectivul general al proiectului;
9. obiectivele specifice ale proiectului;
10. etapele şi conţinutul activităţilor propuse;
11. planificarea activităţilor;
12. bugetul proiectului;
13. resursele proiectului 8altele decât cele financiare);
14. rezultatele şi impactul scontat;
15. criterii de evaluare a proiectului;
6
16. paşii care urmează finalizării proiectului
Ciclul de viaţă al proiectului.
Unii autori includ studiile de fezabilitate elaborate în faza de definire (de iniţiere) ca
parte a ciclului de viaţă a proiectului, alţii consideră că proiectul începe cu adevărat
numai după ce studiile de fezabilitate au fost realizate şi propunerile acceptate, sau
numai după ce principalele costuri au fost definite.
Ciclul dfe viaţă al proiectului- principalele faze.
Sunt mai multe modele ale ciclului de viaţă al proiectului. Opţiunea noastră este modelul
în 5 faze (pe baza criteriului stării de realizare):
1. Faza de INITIERE
2. Faza de PLANIFICARE,
3. Faza de ORGANIZARE,
4. Faza de EXECUŢIE,
5. Faza de FINALIZARE/ÎNCHEIERE
7
Faza de iniţiere (de definire) include identificarea problemelor, a variantelor de
soluţii, evaluarea opţiunilor potenţiale.
În această fază, managerul de proiect se familiarizează cu membrii echipei sale de proiect, le
evaluează potenţialul şi începe să iniţieze responsabilităţi. Activităţile specifice fazei de iniţiere
sunt: analiza cerinţelor; studiul de fezabilitate; specificaţii funcţionale; dezvoltarea unui
scenariu; analiza cost beneficiu; stabilirea de obiective; şi compararea de alternative.
Odată luate deciziile, proiectul trece în faza de planificare. Anumite planuri sau
estimări generale vor fi generate din examinarea fezabilităţii, dar va fi necesară multă finisare a
acestor planuri în faza de planificare. Planurile şi estimările de costuri din fazele de început vor
trebui în mod necesar să fie mai elaborate pentru a decide dacă se va avansa mai departe în
proiect, nu pentru a planifica execuţia în detaliu propriu-zisă.
Unele planuri şi calcule asupra costurilor vor rezulta din faza de iniţiere, dar vor fi necesare
detalieri şi clarificări în această fază, pentru a defini modul de implementare.
Aceasta este etapa în care riscurile proiectului devin aparente. Este important ca toate
riscurile să fie identificate şi înregistrate. În continuarea cursului, participanţii vor învăţa
anumite tehnici necesare acestui scop.
Sarcinile principale în faza de planificare:
- identificarea şi planificarea sarcinilor;
- identificarea activităţilor critice pentru succes şi a riscului;
- estimarea bugetului;
- organizarea echipelor de lucru;
- identificarea riscurilor.
Faza de organizare
Până la sfârşitul fazei de planificare, munca poate începe cu faza de organizare.
Scopurile fazei de organizare sunt cele referitoare la stabilirea echipelor, a
controlului, a instrumentelor necesare şi a modului de comunicare necesare fazei
următoare. În timpul acestei faze este necesară multă muncă de negociere.
Faza de execuţie sau implementare:
Activităţile importante ale acestei faze sunt:
- Comunicarea cu clientul, utilizatorul şi cu managementul;
- Revizuirea progresului;
- Monitorizarea costurilor;
- Controlul calităţii;
- Modul de acceptare al schimbării.
8
Aceasta este faza când apar produsele proiectului, esenţiale pentru succesul proiectului
Faza de finalizare/încheiere
Acestei faze de obicei nu i se acordă prea mare atenţie. Această etapă este crucială pentru
succesul pe termen lung al proiectului. Este motivul perntru care insistăm, în paginile
următoare, asupra acestei probleme valorificând instrumente pe care echipe specializate în
scrierea şi evaluarea proiectelor le-au validat
Importanţa evaluării finale pentru proiect:
- clientul acceptă că proiectul este satisfăcător;
- documentaţia proiectului trebuie încheiată;
- trebuie întocmit un raport referitor la proiect, pentru ca alţii să poată învăţa din el;
- trebuie introduse aranjamentele pentru continuitate;
- bugetul trebuie închis;
- personalul proiectului trebuie realocat.
UN INSTRUMENT COMUN DE AUTOEVALUARE A PROIECTELOR
EDUCAŢIONALE EUROPENE DIN ŞCOALĂ (sursa site MICE project)
Ghidul de evaluare prezentat aici contine câteva instrumente menite să vă ajute în
diferitele faze ale procesului:
1) Tabelul cu indicatori de performanţă oferä o paletă a posibilelor efecte (şi a indicatorilor
de performantä privind aceste efecte) ale unui proiect european în şcoală, Impärtite In patru
categorii (elevi, profesori, şcoala şi parteneriatul) şi câteva domenii (de exemplu
competente/aptitudini lingvistice, aptitudini In studiul diverselor discipline, competente sociale,
cetätenie europeanä…). Acest tabel vä va ajuta sä stabiliti obiectivele prioritare ale proiectului
atât pentru şcoalä cât şi pentru parteneriat In ansamblul säu.
Vä rugäm sä folositi acest tabel pentru a selecta domeniile/aspectele ce vor fi urmăite în cadrul
proiectului şi vor fi evaluate. Selectia poate fi fäcutä In fiecare şcoalä de „Echipa de lucru‟, iar
aspectele comune ce vor fi evaluate se pot stabili In cadrul unei Intâlniri de proiect. Trebuie sä vä
asigurati cä toti partenerii de proiect au fost informati despre obiective , prioritäti şi planurile de
evaluare ale şcolilor partenere.
9
2) Lista de instrumente contine o prezentare a instrumentelor ce pot fi folosite pentru evaluare.
Dacä doriti sä creati un instrument de evaluare pentru un anume aspect al proiectului , vä puteti
folosi de aceastä listä.
3) Modele de instrumente de evaluare şi exemple practice de instrumente pentru evaluarea
proiectului .
Un tabel , folosind aceleaşi categorii ca şi tabelul cu indicatori de performantä, oferä legätura cu
instrumente „gata fäcute‟ pentru evaluarea diferitelor aspecte (efecte) ale proiectului. Fiecare
paginä ne prezintä o listä de indicatori ( dovezi cä proiectul a avut anumite efecte) şi câteva
propuneri privind culegerea informatiilor privitoare la indicatori. Dacä doriti sä creati propriile
dumneavoasträ instrumente de evaluare, puteti folosii combinatii ale exemplelor propuse sau
puteti adapta aceste exemple la propriile dumneavoasträ nevoi.
Instrumentele propuse aici nu sunt „bätute In cuie‟. Ele reprezintä „sugestii pentru evaluare‟
Evaluarea este un proces care:
sustine un proiect prin mäsurarea gradului In care s-au realizat obiectivele
identificä domeniile/aspectele ce trebuie Imbunätätite
Incurajeazä deciziile ce trebuie luate, incluzând schimbarea obiectivelor şi metodologia
proiectului.
Evaluarea proiectului implicä un numär de paşi corelati cu stagiile proiectului:
colectarea de date privind obiectivele proiectului şi subiectul evaluärii
analiza şi interpretarea acestor date pentru stabilirea unor concluzii
amendamente In lumina dovezilor obtinute.
Evaluarea , dacä se face Incä de la Inceputul proiectului, poate ajuta sä se :
simplifice conceperea proiectului şi consultarea cu şcolile partenere
simplifice dezvoltarea proiectului
10
punä In evidentä dovezilor actuale cu privire la ce ati realizat , la progresul vostru
facä rezultatele şi realizärile proiectului cunostute publicului
- imbunätäteascä un proiect In curs de desfäşurare.
Cum poate fi autoevaluat un proiect educaţional european?
Evaluarea poate avea perspective diferite : evaluare normativä (perspectiva inspectiei),
evaluare formativä (perspectiva imbunätätirii-corectiei). În situatia de fatä ne vom ocupa de
evaluarea formativä, pentru ameliorarea proiectului.
Când?
Evaluarea poate fi folositoare şi efectivä numai dacä se face Incä de la Inceputul proiectului.
Cum poti sä Inbunätäteşti un proiect dacä nu ai nici o informatie Incä de la Inceputul proiectului şi
nu ştii ce doreşti se Imbunätäteşti? Evaluarea trebuie sä fie parte a proiectului şi sä se facä In toate
momentele cheie (la Inceput, pe parcurs, cu ocazia rapoartelor intermediare, Intâlniri cu partenerii,
raport final,...).
Cine va fi responsabil cu evaluarea?
În contextul autoevaluärii institutia/şcoala va decide cine va participa la activitate. Pot fi
implicate câteva persoane (profesori, directorul, coordonatorul de proiect, toti Impreunä sau
separat). Dacä doriti sä implicati elevii In evaluare, ei trebuie de asemenea consultati atunci
când se stabileşte subiectul proiectului şi privind alte chestiuni importante. În orice caz ar putea fi
foarte folositor sä
se stabileascä una sau mai multe persoane cu responsabilitäti specifice privind evaluarea. Acestea
vor colecta date, documentatia proiectului şi vor crea un portofoliu sau jurnalul proiectului. Se
poate lua In considerare ideea cä şcoli diferite implicate In parteneriate diferite ar putea sä se
asiste una pe alta In evaluare.
Cum poate fi autoevaluat un proiect educaţional european?
Evaluarea poate avea perspective diferite : evaluare normativä (perspectiva inspectiei),
evaluare formativä (perspectiva imbunätätirii-corectiei). În situatia de fatä ne vom ocupa de
evaluarea formativä, pentru ameliorarea proiectului.
11
Când?
Evaluarea poate fi folositoare şi efectivä numai dacä se face Incä de la Inceputul proiectului.
Cum poti sä Inbunätäteşti un proiect dacä nu ai nici o informatie Incä de la Inceputul proiectului şi
nu ştii ce doreşti se Imbunätäteşti? Evaluarea trebuie sä fie parte a proiectului şi sä se facä In toate
momentele cheie (la Inceput, pe parcurs, cu ocazia rapoartelor intermediare, Intâlniri cu partenerii,
raport final,...).
Cine va fi responsabil cu evaluarea?
În contextul autoevaluärii institutia/şcoala va decide cine va participa la activitate. Pot fi
implicate câteva persoane (profesori, directorul, coordonatorul de proiect, toti Impreunä sau
separat). Dacä doriti sä implicati elevii In evaluare, ei trebuie de asemenea consultati atunci
când se stabileşte subiectul proiectului şi privind alte chestiuni importante. În orice caz ar putea fi
foarte folositor sä
se stabileascä una sau mai multe persoane cu responsabilitäti specifice privind evaluarea. Acestea
vor colecta date, documentatia proiectului şi vor crea un portofoliu sau jurnalul proiectului. Se
poate lua In considerare ideea cä şcoli diferite implicate In parteneriate diferite ar putea sä se
asiste una pe alta In evaluare.
Reţineţi:
- Este imposibil sä evaluezi totul. Vä rugäm selectati domeniile din proiect pe care puneti
accentul.
- Efectele pot fi pe termen scurt sau pe termen lung.
Întotdeauna cäutati indicatorii de performantä :‟De unde ştim?‟
Creati un portofoliu special pentru culegerea dovezilor-indicatorilor (folositor pentru
Intâlniri, prezentäri, inspectii...).
Întrebati-vä de asemenea: „Ce Inseamnä asta pentru noi?‟ şi „Ce trebuie sä facem mai
Intâi?‟.
Introducerea evaluärii chiar de la începutul proiectului, ar putea de asemenea sä
contribuie la crearea unei culturi privind evaluare In şcoalä.
12
Exemple de evaluare a proiectelor educative europene (Proiectul Comenius)
Ce efecte au proiectele Comenius? Există dovezi ale acestor efecte? Există schimbări sau îmbunătăţiri în următoarele domenii?
DOVEZI PRIVIND EFECTELE
ASUPRA ELEVILOR DOVEZI PRIVIND EFECTELE
ASUPRA PROFESORILOR DOVEZI PRIVIND EFECTELE ÎN
ŞCOALĂ DOVEZI ALE BUNULUI
PARTENERIAT ÎN CADRUL
UNUI PEE A1
COMPETENŢ E PRIVIND STUDIUL DISCIPLINELOR
Referitor la o disciplinä sau cross curricular
CUNOŞ TINŢ E
cunoştinte mai bune legate de tematica
implicatä
o mai bunä perspicacitate In aplicatiile
practice privind subiectul
o Intelegere crescutä a contextului
european privind subiectul tratat
ATITUDINE
copil/elev
are initiativa de a cunoaşte mai mult
privind subiectul implicat
pune mai multe Intrebäri In timpul
orelor
este mai activ, aratä mai multä
motivare
VALORI
este mai orientat spre studiu
B1
COMPETENŢ E PRIVIND STUDIUL DISCIPLINELOR
Consultatia cu profesorii parteneri
privind subiectul tratat
Comparatie Intre abordärile, metodele
folosite/alese de profesorii parteneri
Integrarea materialelor obtinute de la
partenerii de proiect In lectii
Schimbul de materiale pedagogice
Abilitatea de a amplasa subiectul tratat
Intr-un context european
C1
INTEGRAREA ÎN CURRICULUM
lista disciplinelor care au legäturä cu
tematica proiectelor europene
lista schimbärilor/Imbunätätirilor ce
nu se puteau produce färä PEE
metodologie legatä de proiect,
continut, abordare didacticä In
timpul orelor
activitäti orientate explicit spre
promovarea unei atitudini europene
educatie interculturalä
activitäti orientate spre integrarea
limbilor sträine
ore special dedicate activitätilor
internationale
ore şi activitäti extraşcolare privind
tematica proiectului
monitorizarea şi evaluarea activitätii
elevilor In cadrul PEE
D1
OBIECTIVE
Este utilä o listä a obiectivelor
specifice ale şcolii
Este utilä o listä a obiectivelor
comune
Concentrarea proiectului asupra
prioritätilor Socrates (cetätenie
europeanä, şanse egale, utilizarea
limbilor sträine, conştiintä
interculturalä, ICT...)
13
A2
LIMBI STRĂ INE
COMPETENŢ E/CONŞ TIENTIZAREA
IMPORTANŢEI STUDIULUI
GENERALE
performante orale mai bune la
B2
LIMBI STRĂ INE
COMPETENŢ E/CONŞ TIENTIZAREA
IMPORTANŢEI STUDIULUI
GENERALE
performante orale mai bune la
C2
POLITICA Ş COLII
Intâlnirile legate de proiect ale
colectivului profesoral sunt
programate explicit
existä un acord Intre diferitelor
D2
COORDONAREA
existä In scris o distribuire clarä a
sarcinilor Intre parteneri
existä o distributie clarä a
responsabilitätilor fiecärui partener
14
folosirea limbii sträine
folosirea mai fluentä a limbi sträine
performante mai bune la scrisul In
limbi sträine
CUNOŞ TINŢ E
Imbunätätirea cunoştintelor de
gramaticä, vocabular sau culturä a
tärii a cärei limbä se foloseşte In
proiect
ATITUDINE
elevii vorbesc mai des In limbi sträine
In timpul orelor
retinere scäzutä In comunicarea Intr-o
limbä sträinä cu oamenii
VALORI
o minte deschisä fatä de alte limbi
folosirea limbii sträine
folosirea mai fluentä a limbi sträine
performante mai bune la scrisul In
limbi sträine
CUNOŞ TINŢ E
Imbunätätirea cunoştintelor de
gramaticä, vocabular sau culturä a
tärii a cärei limbä se foloseşte In
proiect
ATITUDINE
vorbeşte mai des In limba sträinä
retinere scäzutä In comunicarea Intr-o
limbä sträinä
VALORI
o minte deschisä fatä de alte limbi
catedre implicate
Consiliului de administratie şi
directorul sunt implicati
Consiliul de administratie a aprobat
proiectul
prevederea In planul de dezvoltare al
şcolii a unor proiecte şi activitäti la
nivel european.
facilitarea activitätilor extraşcolare
privind derularea proiectului
nominalizarea şcolii europene
coordonatoare
existenta unui plan strategic pentru
introducerea educatiei europene In
şcoalä
existenta unei liste cu activitäti extra
curriculare posibile la diferite
nivele de vârstä
dimensiunea europeanä este
reflectatä In obiectivele generale
ale şcolii
existä o strategie pentru a rezolva
necesitätile de formare ale echipei
şcolii
existä un acord cu privire la modul
de lucru şi de luare a deciziilor,
fiecare partener are un cuvânt de
spus
se tine cont de contributiile fiecärui
partener
A3
COMPETENŢ E METODOLOGICE
cross curricular
culegere de materiale
realizare de interviuri
efectuare de cercetare
efectuare de studii
realizare de rapoarte
autonomie In Invätare
B3
COMPETENŢ E DE PREDARE
folosirea In grad ridicat a metodelor
active de predare-Invätare
adoptarea unor noi abordäri
pedagogice preluate de la parteneri;
folosirea unor noi metode de predare
contacte cu lumea din afara şcolii
compararea metodelor de predare şi
abordärilor cu colegii parteneri
folosirea mai frecventä a noilor
metode de prezentare
C3
ABORDARE CROSS
CURRICULARĂ
Intâlniri regulate ale profesorilor
implicati
lucru In echipä la nivelul
profesorilor
aspecte cross curriculare In tematica
proiectului
acord Intre catedre privind
monitorizarea, evaluarea şi
continutul proiectului
existenta a cel putin doi profesori de
discipline diferite care abordeazä
D3
COMUNICAREA
partenerii s-au Inteles cu privire la
limba de lucru
persoanele de contact şi profesorii
implicati In proiect din fiecare
şcoalä sunt stabiliti şi cunoscuti de
parteneri
comunicarea şi schimbul Intre şcoli
se realizeazä In mod regulat
Intâlnirile de proiect Intre parteneri
sunt bine pregätite şi productive
pentru proiect
existä o Intelegere şi un sistem de
15
tematica proiectului prin prisma (din punctul de vedere al)
disciplinei pe care o predau.
rotatie pentru locul Intâlnirilor
comunicarea şi schimburile au loc
la toate nivelele (elevi, profesori,
administratie, directori..)
A4
MOTIVAŢ IE
copil/elev
cere mai des sä efectueze activitäti
suplimentare
doreşte sä studieze intens
este mai atent In timpul orelor
ia mai des parte la activitäti extra
curriculare
are sentimentul „coautorului” de
proiect
B4
MOTIVAŢ IE
profesorul
aplicä mai des pentru cursuri de
formare, vizite de studiu, conferinte
participä la cursuri de limbi sträine pentru a comunica mai bine cu
partenerii
propune sä efectueze activitäti
suplimentare, ia noi initiative
ia initiativa diseminärii rezultatelor
proiectului
Işi manifestä dorinta sä fie mai
implicat In activitäti cross curriculare
creşterea implicärii In a face schimbäri
de câte ori este nevoie
este de acord cu autoevaluarea
are sentimentul „coautorului/autorului”
de proiect
C4
LEGĂ TURA CU COMUNITATEA
contacte regulate cu media : ziare,
televiziune localä, radio...
contacte cu comunitatea localä
contacte cu companii locale
(multinationale)
contacte cu societatea localä
(culturä, sport)
diseminare In alte şcoli
cäutarea expertizei locale
participarea la activitäti organizate
de comunitate
implicarea pärintilor este adecvatä
D4
ACTIVITĂ Ţ I
existä o listä a activitätilor acceptate
de parteneri şi In acord cu planul
de activitate
produsele proiectului sunt In mod
clar rezultatul unei cooperäri
A5
COMPETENŢ E SOCIALE (atitudini, conduite..)
sä fie o bunä gazdä sau un bun oaspete
sä fie capabil sä lucreze In echipä
sä fie capabil sä comunice bine
capacitatea de a-şi face prieteni
sä fie capabil sä discute Intr-un mod adecvat
VALORI
solidaritate
sä aibä deschidere pentru alte culturi
B5
COMPETENŢ E SOCIALE (atitudini, conduite..)
sä fie o bunä gazdä sau un bun oaspete
sä fie capabil sä lucreze In echipä
sä fie capabil sä comunice bine
capacitatea de a-şi face prieteni
sä fie capabil sä discute Intr-un mod adecvat
schimbäri In relatiile dintre profesori,
copii şi personalul ne-didactic
VALORI
C5
IMPLICAREA ÎNTREGII ŞCOLI
implicarea directorului
câti profesori sunt implicati In mod
activ In proiect?
sunt toti profesorii informati?
este implicat şi personalul ne-
didactic? Cum?
este abordat subiectul In consiliile
profesorale?
sunt implicati pärintii? Cum?
D5
EVALUAREA
este evaluat In mod regulat procesul
de cooperare?
s-a convenit In mod clar asupra
unei proceduri de feedback?
16
sä aibä deschidere pentru alte puncte
de vedere
Incredere mutualä
solidaritate
sä aibä deschidere pentru alte culturi
sä aibä deschidere pentru alte puncte
de vedere
Incredere mutualä
A6
COMPETENŢ E TIC
GENERALE
o utilizare mai bunä şi mai rapidä a
echipamentului TIC
prezentäri mai bune realizate prin
documentare folosind pagini WEB
informatii mai bune, la nivel
international şi actualizate cu privire
la subiect
produse WEB sau de prezentare de
bunä calitate
aprecierea utilizärii TIC In cadrul
contextului european
oportunitäti pentru o strategie evolutivä şi colaborativä
ATITUDINE
mai multä Incredere In folosirea noii
tehnologii pentru contacte, prezentare
sau cercetare
VALORI
mai multä deschidere pentru folosirea
noilor tehnologii
dorinta de a Impärtäşi cunoştinte şi
competente
B6
COMPETENŢ E TIC
GENERALE
o utilizare mai bunä şi mai rapidä a
echipamentului TIC
lectii mai bune realizate prin
documentare folosind pagini WEB
informatii mai bune, la nivel
international şi actualizate cu privire
la subiect
produse WEB sau de prezentare de
bunä calitate
aprecierea utilizärii TIC In cadrul
contextului european
oportunitäti pentru o strategie evolutivä şi colaborativä
ATITUDINE
mai multä Incredere In folosirea noii
tehnologii la clasä
VALORI
mai multä deschidere pentru folosirea
noilor tehnologii
C6
VIZIBILITATEA PROIECTULUI,
PRODUSE, REZULTATE
prospecte, foi volante, publicatii
regulate, expozitii
folosirea diferitä a resurselor şcolii:
TIC, cabinete de limbi sträine,
bibliotecä
formäri specifice ale profesorilor şi
altor membrii ai echipei şcolii
un stand european In holul şcolii sau
än bibliotecä
produsele copiilor realizate In cadrul
proiectului sunt afişate sau
disponibile
accesibilitatea tehnicii de calcul,
schimbäri In infrastructurä,
echipament
dezvoltarea paginii WEB a
proiectului/ discutii, forum etc.
A7
COMPETENŢ E MANAGERIALE
asumarea responsabilitätii
B7
COMPETENŢ E MANAGERIALE
asumarea responsabilitätii
C7
COMPETENŢ E MANAGERIALE
asumarea responsabilitätii
17
delegarea sarcinilor cätre alti elevi
motivarea altora
rezolvare de probleme
luarea deciziilor
managementul timpului
managementul financiar
relatii cu publicul
competente de negociere
competente de colaborare
delegarea sarcinilor cätre altii
motivarea altora
rezolvare de probleme
luarea deciziilor
managementul timpului
managementul financiar
relatii cu publicul
competente de negociere
competente de colaborare
delegarea sarcinilor cätre altii
motivarea altora
rezolvare de probleme
luarea deciziilor
managementul timpului
managementul financiar
relatii cu publicul
competente de negociere
competente de colaborare
A8
CETĂ Ţ ENIE EUROPEANĂ
cunoştinte şi experientä privind
structurile democratice şi luarea
deciziilor la nivel local, national şi
european
sentimentul apartenentei la
comunitatea localä, nationalä
şi europeanä
conştientizarea propriei identitäti In
context local, national sau european
ATITUDINE
sä fie un cetätean mai activ
VALORI
conştientizarea valorilor drepturilor
omului
B8
CETĂ Ţ ENIE EUROPEANĂ
cunoştinte şi experientä privind
structurile democratice şi luarea
deciziilor la nivel local, national şi
european
sentimentul apartenentei la
comunitatea localä, nationalä
şi europeanä
conştientizarea propriei identitäti In
context local, national sau european
aplicarea valorilor drepturilor omului
acordarea unei atentii sporite In timpul
orelor aspectelor cetäteniei active,
accentuarea acestor aspecte In
continutul subiectului discutat
C8
CETĂ Ţ ENIE EUROPEANĂ
acordarea unei atentii sporite
aspectelor unei cetätenii active
existenta In planul activitätilor extra-
curriculare a unor activitäti privind
cetätenia europeanä
A9
ŞANSE EGALE
Intelegerea proceselor ce duc la
prejudicii, discriminare şi rasism
competente privind combaterea
exclusivismului şi discrriminärii
dezvoltarea experientelor interculturale
B9
ŞANSE EGALE
Intelegerea proceselor ce duc la
prejudicii, discriminare şi rasism
competente privind combaterea
exclusivismului şi discrriminärii
dezvoltarea experientelor interculturale
C9
ŞANSE EGALE
acordarea unei atentii sporite
aspectelor privind şansele egale şi
discriminärii
existenta In planul de activitate a
unor activitäti extra-curriculare
privind şansele egale
18
ATITUDINE
sä observe/receptioneze uşor
discriminärile
atitudine Impotriva discriminärii şi
prejudiciilor
VALORI
drepturi şi şanse egale
acordarea unei atentii sporite
aspectelor privind şanse egale In
timpul orelor, accentuarea acestor
aspecte In subiectul abordat
19
LISTA INSTRUMENTELOR
Multe instrumente sunt accesibile profesorilor care doresc să evalueze activităţi selectate.
Câteva instrumente sunt bine cunoscute şi folosite în mod frecvent. Nu putem analiza în orice detaliu toate instrumentele
1. Chestionare
Ce? O listä cu Intrebäri cerând fapte şi päreri
Existä diferite tipuri de chestionare: Intrebäri deschise, Intrebäri Inchise, selectare/marcare, cu scale de la 1 la 5...
Cine? Profesori, coordonatorul de proiect, persoane Insärcinate cu evaluarea
Avantaje Date cuantificabile, uşor de folosit ca instrumente comune, existä exemple
Riscuri şi limite Prea multe Intrebäri, consum mare de timp, dificultäti In formularea Intrebärilor, absenta oportunitätilor pentru
Intrebäri aditionale
Recomandäri Grup tintä: elevi, profesori, pärinti
Recomandäri: li se poate cere elevilor sä prelucreze rezultatele, limitati Intrebärile la aspecte pe care doriti sä le
Imbunätätiti ( nu Intrebati cât de bun a fost proiectul)
2. Interviuri
Ce? Puneti Intrebäri uneia sau mai multor persoane. Acest instrument este folosit adesea complementar unui chestionar.
Interviul poate fi structurat sau nestructurat
Cine? Profesori, formatori, responsabili cu evaluarea
Avantaje Dä posibilitatea pätrunderii In proiect şi proces
Este un instrument util pentru a evalua opinii, comportament, valori, sentimente
Riscuri şi limite Un interviu nu trebuie sä fie o discutie In care intervievatul se apärä
Recomandäri Grup tintä: elevi, profesori, pärinti
Intervievatorul trebuie sä adopte o tehnicä potrivitä, astfel Incât intervievatul sä fie relaxat
Elevii/profesorii pot fi intervievati de persoane neimplicate direct In proiect ca de exemplu formatori sau stagiari
3. Observaţie
Ce? Observatia comportamentului şi activitätilor elevilor (grupului de elevi) In timpul unor munci legate de proiect
Cine? Profesori, formatori, persoane responsabile cu evaluarea
Avantaje Uşor de fäcut (nu necesitä activitäti preliminare)
20
Riscuri şi limite Tendinta observatorului de a interveni In timpul activitätilor pentru a corecta comportamente
Recomandäri Grup tintä: elevii , In mod special In timpul activitätilor In echipä; alegeti activitätile ce trebuie observate şi
concentrati-vä asupra aspectelor selectate
Notati observatiile fäcute, chiar In timpul procesului sau imediat dupä aceea, folosind un formular special conceput
care sä continä diferite criterii
Spuneti elevilor ce ati observat
4. Măsurarea nivelului de participare
Ce? O cuantificare a participärii la activitäti şi/sau a resurselor folosite In legäturä cu proiectul. De exemplu: o
cuantificare a timpului (la ore, In activitäti suplimentare, muncä individualä acasä....) dedicat proiectului.
În ce mäsurä (cuantificabilä) au fost folosite echipamentele şi resursele institutiei (calculatoare, cärti, accesul la
Internet..)
Cine? Bibliotecarul, responsabilul cu sistemul de calculatoare, personalul administrativ, responsabilii cu evaluarea
Avantaje Este un instrument suplimentar de evaluare
Riscuri şi limite Nu trebuie sä fie unicul instrument de evaluare folosit
Recomandäri Grup tintä: elevi, profesori
Selectati cu atentie ce anume doriti sä observati (de cäte ori au accesat elevii Internet-ul, cIte e-mail-uri au fost
trimise partenerilor...)
Nu analizati dumneavoasträ rezultatele
5. Analiza documentelor
Ce? Rezultatele activitätii elevilor In cadrul proiectului, documente scrise (individuale sau In echipä), pagini de Internet,
prezentäri video etc...
Cine? Profesori, elevi
Avantaje Creşterea valorii muncii In cadrul proiectului dacä elevii sunt evaluati şi notati
Pot participa toti profesorii şi elevii din şcolile partenere
Riscuri şi limite Consum de timp
Recomandäri Grup tintä: profesori şi elevi
Trebuie definite dinainte criterii stricte pentru elevi şi profesori
Analiza documentelor poate fi de asemenea legatä de descrierea proiectului şi de orice fel de materiale realizate de
profesori sau de scoalä In general, materiale care sä punä In evidentä politica şcolii privind dimensiunea
internationalä a educatiei
21
6. Discuţii de grup cu elevii
Ce? Schimb de päreri In grupuri mici sau mari (minim 4 elevi-maxim o clasä) cu privire la orice aspect legat de proiect
Cine? elevi, profesori, echipa managerialä
Avantaje Rezultatele sunt uşor de prelucrat
Este un mijloc bun de a cunoaşte diverse päreri
Riscuri şi limite Moderatorul are tendinta sä apere proiectul şi nu este deschis criticii
Recomandäri Grup tintä: elevii
Începeti cu completarea unui scurt chestionar privind aspecte selectate pentru discutie
Cereti sugestii de imbunätätire
Cereti dovezi şi argumente
Tratati elevii ca parteneri egali
7. Discuţii de grup cu profesorii
Ce? Schimb regulat de päreri şi experientä
Cine? Profesori, echipa managerialä
Avantaje Pot ajuta la rezolvarea de probleme
Pot ajuta la Imbunätätirea proiectului
Riscuri şi limite Necesitä timp
Recomandäri Grup tintä: profesori, echipa managerialä
Stabilirea unei ordini de zi precise
Încadrare cât mai bunä In timp
Stabilirea punctelor/aspectelor ce trebuie ameliorate
8. Rapoarte ale celor care învaţă
Ce? Elevii scriu un raport despre ce au Invätat privind competente, atitudini (conştiintä, cunoştinte...)
Cine? Profesorii vor citi şi vor comenta
Avantaje Cel mai bun mod de a reflecta asupra procesului de Invätare
Riscuri şi limite Consumä mult timp pentru procesare
Dacä elevii selectati pentru scrierea raportului sunt foarte motivati existä riscul sä fie prea pozitivi privind proiectul
Recomandäri Grup tintä:elevi nu foarte tineri
22
Alegeti câtiva elevi
Instruiti elevii In aşa fel Incât sä fie capabili sä redacteze un raport bine structurat (puncte slabe, puncte tari, puncte
ce trebuie ameliorate...)
Raportul poate fi folosit pentru a verifica competentele elevilor de redactare a rapoartelor şi de analizä a unor
procese
9. Joc de rol
Ce? Simularea unei situatii
De exemplu, proiectul este subiectul unei dezbateri publice. Elevii sunt invitati sä joace diferite roluri. Va exista o
acuzare şi o apärare. Se va constitui şi un juriu. Participantii vor trebui sä simuleze un rol şi sä prezinte argumente In
favoarea acuzärii sau apärärii proiectului. În final juriul va da verdictul.
Cine? Profesori care distribuie rolurile, evaluatori, manageri
Avantaje Evaluarea devine stimulativä şi amuzantä
Riscuri şi limite Este necesar timp
Dificil dacä elevii nu sunt obişnuiti cu jocul de rol
Polarizare , crispare privind douä puncte de vedere opuse (dacä jocul de rol este procesul In tribunal)
Recomandäri Grup tintä: elevii
Descrierea cu atentie a rolurilor
Acordarea timpului sufucient pentru pregätirea simulärii
Desemnarea elevilor care sä observe jocul de rol şi sä-şi noteze ce observä
Evaluarea jocului de rol atât din punctul de vedere al prestatiei cât şi al continutului
Instructiuni clare cu privire la ce trebuie discutat astfel ca dezbaterea sä se refere la puncte importante din proiect, nu
la cele marginale
10. Prezentare în faţa unei audienţe
Ce? Raport verbal privitor la proiect (posibil cu vizualizarea produselor proiectului)
Cine? Elevi, profesori, pärinti , alti elevi (care pot reprezenta publicul)
Avantaje Poate fi fäcutä In clasä sau In timpul şedintelor cu pärintii
Permit diseminarea proiectului
Evaluarea poate fi amuzantä
Faciliteazä dezvoltarea sentimentului de coautor/autor al proiectului
Riscuri şi limite Necesitä timp pentru organizare
23
Recomandäri Grup tintä: elevii
Läsati elevii sä organizeze o Intâlnire cu pärintii, In timpul cäreia sä-şi prezinte produsele In grup sau In mod
individual
Încercati sä implicati pärintii prin Internet sau video
11. Jurnale
Ce? Scrierea cu regularitate a experientelor, sentimentelor, pärerilor, gândurilor, schimburilor cu un „prieten critic‟
(metoda actiune-cercetare)
Cine? Profesori, eventual elevi
Avantaje Permite sä reflectezi periodic şi sä fi foarte flexibil şi deschis
Riscuri şi limite Necesitä disciplinä
Recomandäri Grup tintä: nu existä un grup tintä particular
Desemneazä un „prieten critic‟ care sä comenteze remarcile privind evaluarea
12. Metoda Delphi
Ce? Oamenii sunt invitati sä prezinte ce calitäti, träsäturi şi caracteristici tipice cred cä are proiectul. Declaratiile scrise
sunt apoi schimbate între participanti astfel încât fiecare dintre ei poate sustine sau nega ceea ce s-a scris pânä
atunci. În acest mod se pot colecta päreri şi In acelaşi timp se poate vedea câte persoane sunt de acord sau nu cu
pärerile scrise.
Cine? Evaluatori, manageri
Avantaje Este o metodä productivä deoarece putem obtine declaratii foarte variate; In acelaşi timp este edificatoare deoarece
sunt puse In evidentä päreri diferite şi ecoul pe care îl are fiecare dintre ele
Riscuri şi limite Rezultatele obtinute pot fi diferite de ceea ce se dorea. Este o procedurä deschisä care poate pune In evidentä surprize
Recomandäri Grup tintä: nu existä un grup tintä particular. Pot fi implicati toti participantii la proiect
Stimulati participantii astfel Incât ei sä vinä cu idei nu numai sä critice
13. Evaluare dezbatere/contradictorie
Ce? Proiectul face obiectul unei dezbateri publice. Existä acuzatori şi apärätori. Se constituie de asemenea un juriu.
Participantii trebuie sä simuleze rolul lor şi sä prezinte argumente pentru atacul sau apärarea proiectului.
La sfârşit juriul dä verdictul.
Cine? Coordonatorii, echipa managerialä, profesorii, responsabilii cu evaluarea
Avantaje Exercitiu foarte stimulativ, care face evaluarea vivantä
24
Riscuri şi limite Bi-polarizarea, fixarea pe douä puncte de vedere opuse
Recomandäri Grup tintä: nu existä un grup tintä particular. pot participa toti cei implicati In proiect
Indicati clar Incä de la Inceput aspectele care trebuie dezbätute astfel ca dezbaterea sä se refere la puncte importante
din proiect, nu la cele marginale.
14. Criticism literar
Ce? Evaluarea unui expert extern. Evaluatorul, ca o persoanä neimplicatä direct In proiect, poate veni cu o nouä
perspectivä din care sä judece cursul evenimentelor. Evaluatorul este asemeni unui critic de artä privind o operä de
artä.
Nu existä criterii de evaluare prestabilite.
Acestä procedurä se poate adäuga altor metode de evaluare.
Cine? Un evaluator extern
Avantaje Stimulativä, deschisä, deschizând noi perspective, permitând confruntäri
Riscuri şi limite Negarea obiectivelor proiectului
Subiectivitate excesivä
Riscul de a nu fi convins cä evaluatorul ales reprezintä unanimitatea.
Recomandäri Alegeti un critic care este bine acceptat de toti cei implicati In proiect, astfel pärerile acestuia vor fi acceptate de
participantii la proiect
15. Dezvoltare de scenariu
Ce? Confruntând oamenii cu o serie de scenarii ei Işi vor prezenta rationamentele cu privire la posibilele dezvoltäri
viitoare. Fäcând acest lucru ei vor evalua In mod implicit evenimentele trecute şi In acelaşi timp vor translata evaluarea In alegeri pentru viitor. Prin discutarea de scenarii, atmosfera este mai degrabä optimistä şi productivä decât criticä şi privind spre trecut.
Cine? Evaluatori/manageri
Avantaje Productivä, constructivä, amuzantä, stabilind directia alegerilor viitoare
Riscuri şi limite Prin prezentarea de scenarii punem respondentii pe o anumitä pistä. În acest mod scenariul poate fi manipulativ.
Recomandäri Încercati sä oferiti un larg evantai de scenarii care sä difere In modul de tratare al chestiunilor importante, astfel Incât
participantii sä nu fie limitati In alegerea lor pentru viitor, ci numai stimulati sä gândeascä creativ
25
26
INSTRUMENTE MODEL PENTRU EVALUARE
A1 COMPETENŢE ALE ELEVILOR LA DIFERITE DISCIPLINE
Ce? Evaluarea efectelor proiectului asupra competentelor legate de subiectul abordat.
INDICATORI ai efectelor
Referitor la o disciplinä sau cross curricular Cunoş tint e
cunoştinte mai bune legate de tematica implicatä
o mai bunä perspicacitate In aplicatiile practice privind subiectul
o Intelegere crescutä a contextului european privind subiectul tratat
Atitudine
copilul/elevul are initiativa de a cunoşte mai mult privind subiectul implicat
copilul/elevul pune mai multe Intrebäri In timpul orelor
copilul/elevul este mai activ, aratä mai multä motivare Valori
copilul/elevul este mai orientat spre studiu SUGESTII PENTRU EVALUARE
Chestionar pentru evaluarea elementelor europene ale proiectului şi a modului de abordare.
Analiza documentelor pentru evaluarea elementelor europene ale produselor.
Observatia pentru a evalua schimbärile de atitudini.
Teste scrise privitoare la subiectele abordate In cadrul proiectului pentru a evalua cunoştintele
acumulate In timpul derulärii proiectului.
27
I Chestionar
1. Ce discipline/materii sunt implicate In proiect?.................................................
............................................................................................................................
2. Cât timp a fost dedicat proiectului In timpul lectiilor obişnuite ?......................
............................................................................................................................
3. Acest timp a fost folosit pentru predarea la clasä sau pentru lucru In echipä?...
............................................................................................................................
4. Proiectul acoperä activitatea obişnuitä la clasä preväzutä In programä? Dati câteva
exemple:..................................................................................................
............................................................................................................................
............................................................................................................................
5. Puteti mentiona 5 exemple care sä evidentieze cä şcolile partenere au obtinut rezultate diferite
de ale dumneavoasträ? Mentionati 5 similitudini...................
............................................................................................................................
............................................................................................................................
............................................................................................................................
............................................................................................................................
............................................................................................................................
6. Credeti cä ati Invätat mai mult datoritä abordärii proiectului european?...........
Explicati..............................................................................................................
............................................................................................................................
............................................................................................................................
............................................................................................................................
7. Credeti cä implicarea In proiect va oferit exemple practice menite sä
contribuie la o mai bunä Intelegere a subiectului abordat? Explicati.................
............................................................................................................................
............................................................................................................................
............................................................................................................................
8. Considerati cä In timp proiectul a evoluat, vä place mai mult acum? Da/Nu.
De ce?.................................................................................................................
............................................................................................................................
............................................................................................................................
9. V-a dat profesorul vreo notä pentru munca dumneavoasträ?.............................
28
II Analiza documentelor Pot fi analizate mai multe documente:
- documentele finale ale copiilor
- orice produs realizat de copii
- prezentarea fäcutä altor copii/pärinti
Sugestii privind un posibil instrument de analizä a documentelor realizate de elevi pentru a
pune In evidentä „dimensiunea europeanä‟ , instrument care contine câteva Intrebäri cheie:
Existä valoare adäugatä In document ?
Documentul este de calitate mai bunä decât un document asemänätor realizat
de o grupä de elevi neimplicatä In proiect?
Documentul are o calitate mai bunä comparativ cu alte produse realizate la
Inceputul proiectului?
Au folosit copiii/elevii documente, date realizate sau culese de parteneri?
Cum: partial, preluate In totalitate şi färä adaptare, adaptate mediului propriu..?
Existä In document elemente comparative?
Copiii/elevii au gäsit asemänäri cu datele culese In tärile partenere?
Copiii/elevii au gäsit diferente Intre datele culese In tärile partenere?
Existä produse (rezultate) ale unei munci In colaborare?
Au obtinut copiii/elevii un "räspuns european", la o Intrebare sau o "solutie europeanä" la o
problemä?
III Observaţia Obsevatia este unul dintre cele mai bune instrumente pentru evaluarea schimbärilor
In atitudine. La Inceput este mai bine ca evaluarea sä fie orientatä pe grup şi nu pe indivizi. Ca instrument de evaluare poate fi folositä observatia fäcutä de profesori , stagiari, formatori, colegi
(elevi), persoane din exterior. Indicatorii au fost mentionati
anterior. Nu trebuie evaluate numai efectele imediate ci şi cele de lungä duratä.
IV TESTE SCRISE LA DISCIPLINELE IMPLICATE Profesorii pot evalua cunoştintele acumulate In timpul proiectului pe baza testelor.
29
A5 COMPETENŢE SOCIALE ALE ELEVILOR Ce?
Evaluarea efectelor proiectului asupra competentelor sociale ale elevilor.
INDICATORI ai efectelor
Conduitä/atitudini El/ea este un/o bun/bunä gazdä?
El/ea este capabil/capabilä sä lucreze In echipä? El/ea este
capabil/capabilä sä comunice bine?
El/ea este capabil/capabilä sä discute Intr-un mod adecvat?
Valori El/ea dä dovadä de solidaritate?
El/ea are disponibilitate pentru Intelegerea altor culturi? El/ea
acceptä alte puncte de vedere?
Existä dovezi ale Increderii mutuale? SUGESTII PENTRU EVALUARE
- Sä se foloseascä observatia pentru a evalua competentele de lucru In echipä şi conduitä socialä.
Sä se redacteze un jurnal pentru evaluarea aspectului social al proiectului
I Observaţia Pe parcursul derulärii proiectului, profesorii, stagiarii şi elevii pot observa alti elevi.
Încercati sä alegeti pentru observatie activitäti de scurtä duratä care se realizeazä
prin munca colaborativä a elevilor.
Puneti accentul pe competente de lucru In echipä dacä este vorba de grupuri nationale şi pe
competente de lucru In echipä şi/sau competente sociale dacä este vorba de grupuri internationale.
Întrebäri cheie pentru observatie:
Au luat parte toti elevii la activitäti?
- Elevii au lucrat In mod individual sau Impreunä cu altii?
- Grupul a folosit competentele şi abilitätile tuturor participantilor?
30
A ajuns grupul In mod spontan la o distributie clarä şi eficientä a sarcinilor?
În cazul unui schimb international (mobilitate realä a elevilor)
În cadrul grupului s-a realizat o bunä integrare a nationalitätilor?
- Au avut grijä elevii de oaspetii lor? Cum s-a observat aceasta?
- Au comunicat toti cu elevii de alte nationalitäti?
- Contactul a fost prietenos?
II Jurnal colectiv, crearea unui jurnal de bord social Când ? Colectarea datelor In timpul derulärii proiectului şi evaluarea la sfârşit.
Cine ? Elevii şi profesorii.
Cum ? Grupuri mici de 3-4 elevi scriu un jurnal privind zilele sau perioadele
semnificative In derularea proiectului. Se acordä atentie activitätilor de grup, conduitei
sociale, comunicärii...
În cazul unui schimb international de elevi ( mobilitate realä a elevilor) se poate redacta un
jurnal de bord social pentru säptämâna respectivä de proiect, acordându-
se atentie lucrului In echipä, activitätilor desfäşurate cu familiile gazde, comunicärii
şi contactelor din timpul liber.
Pentru scrierea jurnalului trebuie realizat un instructaj initial potrivit vârstei elevilor.
Riscuri:
- Elevii vor avea tendinta sä scrie ceea ce profesorii vor sä citeascä
- Trebuie specificat clar cä acest jurnal nu va fi folosit pentru alte tipuri de evaluare (gramaticä,
talent literar, etc.)
31
A8 CETĂŢENIE EUROPEANĂ CE ?
Evaluarea efectelor produse de proiectul european asupra elevilor privind conştientizarea
cetateniei europene INDICATORI ai efectelor
Copiii/elevii
au cunoştinte şi experienta privind structurile democratice şi luarea deciziilor la nivel local,
national şi european
au sentimentul apartenentei la comunitatea locala, nationala şi europeana
sunt conştienti de propria identitate rn context local, national sau european
sunt cetateni mai activi
sunt conştienti de valorile drepturilor omului SUGESTII PENTRU EVALUARE
Chestionar pentru elevii din rnvatamantul gimnazial
Discutie de grup pentru elevii din licee
Observarea jocului de rol pentru a evalua deschiderea/toleranta
32
I Chestionar privind conştientizarea cetăţ eniei europene (învăţământ
gimnazial) 1. Cunoşti pe cineva care traieşte rntr-o alta tara europeana? DA/NU
2. Cum se numeşte şi rn ce tara locuieşte?
3. Este interesat/interesata de sport / televiziune / lectura / cinema / jocuri pe calculator
/moda /muzica ? (subliniati aspectele alese) 4. Locuieşte rn oraş mare/ oraş mic / sat ? (subliniati aspectele alese)
5. Locuieşte rntr-o casa / un apartament / / ? (subliniati aspectele alese)
6. Ce ştii despre şcoala rn care rnvata ? ( gandeşte-te la perioada din zi cand rnvata, vacante, obiecte
de studiu, timp de joaca, etc.)
7. Ce ştii despre regiunea rn care traieşte ? (gandeşte-te la ce se produce rn regiunea respectiva,
echipe de footbal, personalitati, clima, monumente, limba vorbita)
8. Ce ştii despre obiceiurile din zona ? (gandeşte-te la mancare, muzica, dans, meserii)
9. Cum comunici cu prietenul tau/ prietena ta? (gandeşte-te la e-mail, scrisori, fotografi, casete
video, etc.) 10.Poti sa scri mai jos doua lucruri care sunt asemanatoare şi doua lucruri care difera rn modul
vostru de viata ?
33
II Discuţie de grup Cultura/ identitate
Încercati sa gasiti 5 aspecte prin care diferiti de oamenii din alte tari
europene.
Încercati sa gasiti 5 aspecte prin care elevii din şcolile partenere difera de oamenii din alte
tari europene.
Încercati sa gasiti 5 similitudini rntre voi şi partenerii de proiect.
Parearea dumneavoastra cu privire la cele discutate s-a schimbat pe parcursul derularii
proiectului?
Democratie/ cetat enie activa
În ce mod colaborati la luarea deciziilor rn comunitatea locala (ce domenii,
cum)?
Credeti ca rn aceasta directie rolul elevilor din alte tari este mai important?
Dati 3 exemple.
Ce exemple din alte tari v-ar place sa fie aplicate rn tara dumneavoastra?
Datorita proiectului stiti mai multe lucruri despre structurile democratice?
Datorita proiectului va simtiti mai implicat rn ceea ce se rntampla rn comunitatea
locala?
V-ati planificat ca pe viitor sa fiti mai implicat rn luarea deciziilor rn comunitatea
locala?
Structuri participative rn ş coala
Comparati structurile participative şi relatia profesor –elev din şcoala
dumneavoastra şi din şcolile partenere.
Cat de implicat simtiti ca sunteti rn bunul mers al şcolii dumneavoastra, comparativ cu
partenerii dumneavoastra?
Întrebarile de mai sus sunt numai exemple şi trebuiesc reformulate rn corelatie
cu varsta grupului de elevi. Elevii ar trebui sa primeasca rntrebarile rnaintea
discutiei şi sa fie rugati sa faca comentarii rn scris pentru discutii (pot fi folosite
ca dovezi). Ar trebui sa se rntocmeasca proces verbal.
34
B1 COMPETENŢE ALE PROFESORILOR PRIVIND DISCIPLINELE CE ?
Evaluarea efectelor produse de proiect asupra competentelor privind disciplinele de studiu. INDICATORI ai efectelor
Consultatia cu profesorii parteneri privind subiectul tratat.
Comparatie rntre abordarile, metodele folosite/alese de profesorii parteneri.
Integrarea materialelor obtinute de la partenerii de proiect rn lectii.
Schimbul de materiale pedagogice.
Abilitatea de a amplasa subiectul tratat rntr-un context european.
SUGESTII PENTRU EVALUARE
Chestionare pentru profesori
Interviu luat profesorilor de coordonatorul de proiect sau de colegi
Discutie de grup cu profesorii implicati rn proiect şi cu coordonatorul de proiect sau directorul.
35
I Chestionar de folosit pentru profesori în cazul interviurilor sau discuţiilor de
grup
1. Ce discipline/materii sunt implicate rn proiect?.................................................
............................................................................................................................
2. Aceleaşi discipline sunt implicate şi rn activitatea de proiect a şcolilor partenere
?...........................................................................................................
............................................................................................................................
3. Cat timp a fost dedicat proiectului rn timpul lectiilor obişnuite ?......................
...........................................................................................................................
4. Acest timp a fost folosit pentru predarea la clasa sau pentru lucru rn echipa?...
............................................................................................................................
5. Proiectul acopera activitatea obişnuita la clasa prevazuta rn programa? Dati cateva
exemple:..................................................................................................
............................................................................................................................
............................................................................................................................
6. Au existat consultatii interdisciplinare şi cooperare cross curriculara rntre
profesori?............................................................................................................
............................................................................................................................
7. Puteti folosii la lectiile dumneavoastra materiale didactice obtinute de la partenerii
dumneavoastra ?.................................................................................
Va rugam dati cateva exemple...........................................................................
............................................................................................................................
............................................................................................................................
8. În ce masura ati reuşit sa dati o dimensiune europeana disciplinei pe care o predati
?..............................................................................................................
............................................................................................................................
9. Ati evaluat munca depusa de elevi rn cadrul proiectului ? În ce mod ?.............
............................................................................................................................
10.Abordarea cross curriculara din şcolile partenere a fost la fel ca cea din şcoala
dumneavoastra?..................................................................................................
Va rugam sa notati orice asemanari şi deosebiri. Ce ati rnvatat de la partenerii dumneavoastra
?.................................................................................................
............................................................................................................................
............................................................................................................................
............................................................................................................................
36
B3 PREDARE BAZATĂ PE ACTIVITATEA DIN PROIECT CE ?
Evaluarea efectelor proiectului asupra competentelor de predare.
INDICATORI ai efectelor
Proiectele europene pot oferii oportunitatea dezvoltarii de noi tehnologii î n procesul de
predare-învatare, adica:
- folosirea în grad ridicat a metodelor active de predare-rnvatare
adoptarea unor noi abordari pedagogice preluate de la parteneri
contacte cu lumea din afara şcolii
compararea metodelor de predare şi abordarilor cu colegii din şcolile partenere
folosirea mai frecventa a noilor metode de prezentare
folosirea noilor tehnologii
SUGESTII PENTRU EVALUARE
Observatia în timpul unor lectii prin vizitarea profesorilor din şcolile partenere în timpul unor
întalniri de proiect sau schimburi de profesori sau prin interasistenta la ore.
Observatia indirecta, adica discutii de grup cu partenerii, rn rntalniri nationale sau
transnationale
Folosirea de comun acord a unor proceduri pentru evaluarea competentelor de predare:
chestionare fara sau cu interviu, urmate de analiza documentelor,diseminare.
37
I Fişă de observaţie pentru activitatea la proiect 1. Exista dovezi ale unei planificari clare ?
2. Ce materiale ale proiectului au fost folosite rn timpul lectiei?
Scrise/tiparite sau scrise manual
Bazate pe TIC
Auditive
Orale
Altele....va rugam specificati
3. Ce metodologii s-au observat? Va rog descrieti.................
4. Descrieti interactiunea profesor –elev
5. Exista dovada unei abordari cross curriculare?
6. Ce dovezi au existat privind influenta proiectului rn procesul normal de predare- rnvatare?
Puteti sa analizati:
jurnalele elevilor/jurnalul de bord
discutii de grup
rapoartele celor care rnvata
portofoliile
relatiile profesori-elevi
cererile de formare continua a profesorilor privind activitati la nivel european
III Discuţii de grup
În cursul acestor rntalniri se pot:
analiza metode
discuta rezultatele evaluarii metodelor folosite
prezenta, examina , selecta noi metodologii
redefini procesul de evaluare
Întaniri (la nivel national)
Domeniile abordate pot include:
cooperare/abordare cross curriculara
spirit de echipa
38
noi metodologii-discutate şi aprobate pentru a fi folosite rntr-un proiect european
Întalniri (la nivel transnational)
compararea diferitelor posibile metode de predare legate de proiect
acord posibil cu privire la o metodologie comuna pentru un aspect particular
al proiectului
analiza datelor culese pentru evaluare; acord cu privire la modul de difuzare/
diseminare a rezultatelor
redefinirea procesului de evaluare pentru urmatoarea etapa a proiectului, sau pentru un nou
proiect
39
B4 MOTIVAŢIA PROFESORILOR CE ?
Evaluarea efectelor produse de proiect asupra motivatiei profesorilor.
INDICATORI ai efectelor
Profesorul:
aplica mai des pentru cursuri de formari, vizite de studiu, conferinte
participa la cursuri de limbi straine pentru a comunica mai bine cu partenerii
propune sa efectueze activitati suplimentare, ia noi initiative
ia initiativa diseminarii rezultatelor proiectului
rşi manifesta dorinta sa fie mai implicat rn activitati cross curriculare
se implica mai mult rn a face schimbari de cate ori este nevoie
este de acord cu autoevaluarea
are sentimentul „coautorului/autorului” de proiect SUGESTII PENTRU EVALUARE
Întrebari puse folosind chestionare , interviuri sau discutii de grup
40
Întrebă ri ce pot fi folosite într-un chestionar/interviu/discuţ ie de grup A) Termen scurt:
Va face placere munca la proiect?
Va simtiti mai implicat rn activitatile şcolii? Explicati.
Va veti rncuraja colegii sa participe la proiecte europene rn viitorul apropiat?
Sunteti pregatit sa va asumati mai multe sau alte responsabilitati rn cadrul proiectului? B) Termen lung:
Ati:
participat la cursuri de formare pe teme rn conexiune cu proiectul?
............................................................................................................................
luat parte la vizite de studiu/ rntalniri transnationale?
............................................................................................................................
participat/asistat la conferinte pe teme legate de proiect?
............................................................................................................................
studiat o noua limba straina?
............................................................................................................................
rncercat sa va formati noi deprinderi ? (TIC)
............................................................................................................................
luat initiative?
............................................................................................................................
luat parte la munca cross curriculara din şcoala?
............................................................................................................................
schimbat metodele dumneavoastra de predare?
............................................................................................................................
simtit ca sunteti mai obligat/ legat fata de şcoala dumneavoastra?
............................................................................................................................
41
B7 COMPETENŢE MANAGERIALE ALE PROFESORILOR CE ?
Evaluarea efectelor produse de proiect asupra competentelor manageriale ale profesorilor INDICATORI ai efectelor
asumarea responsabilitatii
delegarea sarcinilor catre altii
motivarea altora
rezolvare de probleme
luarea deciziilor
managementul timpului
managementul financiar
relatii cu publicul
competente de negociere
competente de colaborare SUGESTII PENTRU EVALUARE
Întrebari pentru chestionare sau discutii de grup atat la nivelul parteneriatului
cat şi al şcolii. Posibilitati de inter-evaluare rntre parteneri. Referire de
asemenea la D2, D3, C5
42
I Întrebări pentru chestionar sau discuţie de grup Pot fi identificate cateva arii cheie privind competentele manageriale ale
profesorilor ce trebuie evaluate rn contextul unui proiect international: La nivelul parteneriatului. La nivelul şcolii
1) Competente de negociere
a dat dovada profesorul de aceste competente?
rn ce situatii?
cu cine ?
cu ce rezultat? 2) Competente de colaborare
a dat dovada profesorul de aceste competente?
rn ce situatii?
cu cine ?
cu ce rezultat? 3) Asumarea responsabilitatii
a dat dovada profesorul de aceste competente?
rn ce situatii?
cu cine ?
cu ce rezultat? 4) Delegarea de sarcini
a dat dovada profesorul de aceste competente?
rn ce situatii?
cu cine ?
cu ce rezultat? 5) Motivarea altora
a dat dovada profesorul de aceste competente?
rn ce situatii?
cu cine ?
cu ce rezultat? Aspecte ce pot fi rmbunatatite rn ariile cheie de mai sus:
profesorii au rntampinat dificultati rn coordonarea proiectului?
daca da, cum s-au rezolvat aceste dificultati? Dovezile pot include:
referiri la planul de munca al proiectului/buget/procese verbale ale
rntalnirilor/ strategia de diseminare.
43
C2 POLITICA ŞCOLII
CE ? Evaluarea efectelor produse de proiectul european asupra politicii şcolii.
INDICATORI ai efectelor
Au loc rntalniri ale colectivului profesoral legate de proiect?
Exista un acord rntre diferitelor catedre implicate rn proiect?
Consiliului de administratie şi directorul sunt implicati?
Consiliul de administratie a aprobat proiectul?
Prevederea rn planul de dezvoltare al şcolii a unor proiecte şi activitati la nivel european.
Facilitarea activitatilor extra-şcolare privind derularea proiectului.
Nominalizarea şcolii europene coordonatoare.
Existenta unui plan strategic pentru introducerea educatiei europene rn şcoala.
Existenta unei liste cu activitati extra-curriculare posibile la diferite nivele de varsta.
Dimensiunea europeana este reflectata rn obiectivele generale ale şcolii.
Exista o strategie pentru a rezolva necesitatile de formare ale echipei şcolii. SUGESTII PENTRU EVALUARE
Întrebari pentru lista de verificare sau pentru interviu.
Întrebari pentru discutii de grup
44
I Listă de verificare pentru director sau coordonatorul de proiect
Scoala dispune de un document care sa indice politica sa rn materie de
internationalizare?
Ş coala dispune de un document care sa indice politica sa privind proiectele
Comenius? 1. Planul politicii şcolii.
Cine a formulat documentul privind politica şcolii? Cine a
fost implicat rn discutiile privind planul?
Cine a aprobat planul privind politica şcolii? 2. Obiective generale.
Planul Comenius face referiri la viziune/ planul de dezvoltare al şcolii? Este reflectata
dimensiunea europeana rn obiectivele generale ale şcolii? 3. Proiectul Comenius a fost prezentat profesorilor? În ce mod? Diferitele catedre
au fost de acord cu proiectul? 4. Exista masuri concrete care sa faciliteze proiectele europene?
a fost acordat profesorilor timp suplimentar pentru a se ocupa de proiect?
s-a stabilit rn şcoala un coordonator de proiect?
exista rn şcoala o strategie privind detectarea nevoilor de formare ale angajatilor?
activitatile europene figureaza rn ordinea de zi a şedintelor/consiliilor profesorale?
II Întrebă ri pentru discuţ ii de grup cu directorul şi profesorii
Proiectul Comenius este rn concordanta cu viziunea şcolii?
Proiectul Comenius este un proiect singular sau este o parte a unei strategii generale privind
internationalizarea?
Proiectul este integrat rn activitatile obişnuite din şcoala?
Internationalizarea/globalizarea este luata rn discutie rn activitatea de la clase?
De ce este implicata aceasta şcoala rn internationalizare? Care sunt obiectivele?
Exista dovezi privind politica şcolii privind internationalizarea ?
45
C4 LEGĂTURA CU COMUNITATEA CE ?
Evaluarea efectelor produse de proiect asupra legaturi şcolii cu comunitatea locala
INDICATORI ai efectelor
contacte regulate cu media: ziare, televiziune locala, radio...
contacte cu autoritatile locale
contacte cu companii locale (multinationale)
contacte cu societatea locala (cultura, sport)
diseminare rn alte şcoli
dovezi ale folosirii expertizei locale
participarea la activitati organizate de comunitate
implicarea parintilor este adecvata SUGESTII PENTRU EVALUARE
Discutii de grup
46
I Discuţ ii de grup Întrebari cheie:
1. În ce masura aveti legaturi cu comunitatea locala?
2. Aceste legaturi sunt potrivite unor scopuri precise?
3. În ce masura aceste legaturi ajuta proiectul?
4. Exista vreo participare a unor reprezentanti ai comunitatii la activitati din proiect?
5. Exista un sprijin direct sau indirect (material sau financiar) din partea acestei
relatii cu exteriorul ?
6. Ati reuşit sa intrati rn legatura cu toti partenerii externi posibili? Daca nu, de ce ?
7. S-a schimbat legatura şcolii cu comunitatea locala datorita proiectului? Cum? Dovezi ale acestei legaturi
1. prezentarea materialelor care pun rn evidenta acesta legatura
2. articole rn ziare
3. coneziuni rntre pagini WEB
4. activitati desfaşurate rn colaborare
47
C5 IMPLICAREA ÎNTREGII ŞCOLI CE ?
Evaluarea implicarii rntregii şcoli rn proiect:
- implicare activa?
- conştientizare?
- responsabilitate?
- sprijin? INDICATORI
Implicarea directorului.
Numarul profesorilor implicati activ.
Sunt profesorii informati?
Implicarea personalului ne-didactic.
Implicarea parintilor. Cum?
Numarul studentilor implicati.
Este proiectul pe ordinea de zi a unor consilii profesorale? SUGESTII PENTRU EVALUARE
Chestionare pentru profesori si/sau elevi.
Discutii de grup/ rntalniri ale echipei şcolii
48
I Chestionar pentru evaluarea implicării întregii şcoli pentru profesori şi elevi
1. Care este numele proiectului european rn care este implicata şcoala?....................
...................................................................................................................................... 2. Scrie celelalte tari implicate rn proiect....................................................................
...................................................................................................................................... 3. Cine este coordonatorul de proiect?........................................................................
...................................................................................................................................... 4. Ai fost implicat rn vreo etapa a proiectului? Cum?.................................................
......................................................................................................................................
....................................................................................................................................... 5. Ai vrea sa fi implicat rntr-un proiect european?......................................................
....................................................................................................................................... 6. Cum ai aflat despre acest proiect?
Intâlnire
Revista şcolii
De la alti elevi/profesori
Panou de afizare şi publicitate
Altele (specificati)......................................................................................... 7. Care sunt avantajele pentru tine ca ai fost implicat rn proiect?...............................
.......................................................................................................................................
....................................................................................................................................... 8. Care sunt avantajele pentru şcoala?.........................................................................
....................................................................................................................................... 9. Ai avut contact personal cu cineva din şcolile partenere? Din ce tara?...................
....................................................................................................................................... 10.Ce modalitate de comunicare ai folosit?..................................................................
.......................................................................................................................................
49
II Discuţii de grup cu profesorii şi personalul ne-didactic Implicarea echipei manageriale.
Echipa manageriala faciliteaza sarcinile profesorilor implicati?
Echipa manageriala este implicata rn dezvoltarea proiectului?
Echipa manageriala monitorizeaza integrarea progresiva a internationalizarii rn politica şcolii?
Echipa manageriala faciliteaza rezolvarea dificultatilor care pot sa apara?
Cum sunt toate acestea organizate rn şcolile partenere?
Implicarea profesorilor.
Ca un progres al proiectului, numarul de profesori implicati a crescut?
Au avut loc actiuni menite sa creasca participarea membrilor echipei
manageriale sau ai echipei şcolii?
Cum sunt toate acestea organizate rn şcolile partenere?
Implicarea elevilor/ copiilor
Câti elevi sunt implicati direct rn proiect?
Au existat criterii pentru selectarea grupului tinta? Mai sunteti de acord cu aceasta decizie?
Profita şi alti elevi de pe urma proiectului? In ce mod? Se poate rmbunatatii aceasta?
Cum sunt toate acestea organizate rn şcolile partenere?
Implicarea pa rint ilor
In ce mod au fost implicati parintii?
Sunt multumiti de cooperare atât parintii cât şi şcoala?
Cum poate fi rmbunatatita cooperarea dintre parinti şi şcoala?
50
CE ?
D3 COMUNICAREA ÎNTRE PARTENERII DE PROIECT
Evaluarea comunicarii rntre partenerii de proiect. INDICATORI
Partenerii s-au rnteles cu privire la limba de lucru.
Persoanele de contact şi profesorii implicati rn proiect din fiecare şcoala sunt stabiliti şi
cunoscuti de parteneri?
Comunicarea şi schimbul rntre şcoli se realizeaza rn mod regulat?
Intâlnirile de proiect rntre parteneri sunt bine pregatite şi productive pentru proiect?
Exista o rntelegere şi un sistem de rotatie pentru locul rntâlnirilor?
Comunicarea şi schimburile au loc la toate nivelele (elevi, profesori,
administratie, directori..)? SUGESTII PENTRU EVALUARE
Chestionare privind metodele şi frecventa comunicarii.
Discutii de grup privind efectivitatea comunicarii
I. CHESTIONAR Cine completeaza acest formular? Nume .....................................................................
Rolul rn proiect?............................................................................................................
1. Strategie
Aveti o strategie?
limbi folosite rn comunicare?
rntelegere cu privire la frecventa comunicarii?
mijloace de comunicare?
obiectivele comunicarii?
climat potrivit pentru rezolvarea problemelor?
strategie privind colectarea materialelor?(portofolii pentru elevi şi profesori) 2. Dovezi
Exista:
51
un plan de activitate?
exemple de comunicare (rntre profesori/rntre elevi)?
rapoarte despre progresul proiectului?
un portofoliu continând note privind comunicarea verbala (telefon) şi/sau fax/scrisori/e-
mail-uri legate de proiect? II Discuţii de grup în timpul întâlnirilor dintre partenerii de proiect:
52
COMMUNICATION
Intelegere cu privire la frecventa comunicärii?
Intelegere cu privire la aşteptäri?
Ghid de evaluare
COMUNICAREA
Se evalueaza Nu
Se comunica bine? Da Nu se evalueaza
Cum ?
prin
Discutii de grup cu profesorii
(proces de evaluare cu scop de corectare)
STRATEGIA Aveti o strategie? limbi folosite In comunicare?
climat potrivit pentru discutarea problemelor?
strategie privind colectarea indicatorilor de
performanta? (portofolii pentru elevi şi profesori)
Strategia trebuie stabilitä de la Inceput proiectului cu
scopul de a preIntampina orice problemä şi pentru a
clarifica procesul de rezolvare al oricärei probleme ce
Subiecte
DOVEZI plan de activitate; exemple de comunicare (Intre
profesori/Intre elevi);
agenda
rapoarte
note privind comunicarea verbalä
Materialele cu rol de indicatori pot fi culese pe tot
parcursul proiectului ( pästrate In portifoliile
elevilor şi profesorilor).
ar putea sä aparä. COMUNICARE cat de eficientä este comunicarea noasträ? ce v-ar place sä schimbati?
cum/ cand/ sarcini-actiuni?
Pot conduce la modificarea / schimbarea strategiei
53
54
D5 EVALUAREA CE ?
Evaluarea evaluärii activitätilor din proiect
INDICATORI
Evaluarea are loc In mod regulat.
S-a convenit In mod clar asupra unei proceduri de feedback.
Evaluarea este un obiectiv clar al agendei Intalnirilor dintre parteneri.
Obiectivele partenerilor privitoare la proiect sunt clar definite şi existä o
Intelegere cu privire la distribuirea sarcinilor privind evaluarea.
Materialele pentru evaluare (chestionare, jurnale de bord, rapoarte ale interviurilor
sau discutiilor...) sunt disponibile.
‚Evaluarea‟ parteneriatului nu ar trebui privitä ca Incä o sarcinä suplimentarä. Este
Intr-un anume fel rezultatul firesc al campurilor anterioare (D1-D4).
In timp ce celelalte campuri (A1-D4) sunt legate direct cu evaluarea, acest camp ar putea fi väzut ca
un meta-nivel al evaluärii. Campurile (D1-D4) pot reprezenta liste
de verificare pentru D5 cu scopul de a culege dovezi pentru procesul general de cooperare.
Fiecare partener poate verifica In mod regulat, Inainte sau In timpul implementärii
proiectului, dacä punctele prezentate In campurile D1-D4 sunt realizate şi poate pästra o
urmä/ dovadä (Da/Nu) a progresului.
In cazul unui räspuns negativ, trebuie gäsitä o solutie agreatä de toti partenerii. Dacä nu este
posibil sä se Imbunätäteascä cooperarea , acest lucru ar trebui notat In
D5 pentru a Inregistra şi pästra ‚urma‟ de progres.
I Portofoliu
Documentatia referitoare la D1-D4 (plan de activitate, procese verbale ale Intalnirilor,
comunicatia prin e-mail...) ar trebui colectatä într-un portofoliu care ar putea reprezenta
instrumentul pentru D5. Portofoliul ar putea fi folositor In diverse moduri, de exemplu:
diseminarea informatiilor Intre parteneri, diseminarea In alte şcoli, la nivelul autoritätilor
şcolare, la nivelul Agentiei Nationale etc....
55
II Procedura de Feedback (reacţ ie inversă/negativă )
Procedura de Feed-back asigurä ca dovezile pentru cooperarea în cadrul proiectului (D1-D5
adicä procesele verbale ale Intalnirilor de lucru transnationale) sä fie diseminate Intre
participantii la PEE astfel ca fiecare sä poatä reactiona şi contribui la proces. Procedura de
feedback poate include feedback extern ( autoritatea şcolarä, pärinti, comunitatea localä,
etc...). Procedura de feedback permite tuturor participantilor sä asigure continuarea paşilor fäcuti
la diferite nivele In cadrul PEE.
Agentia Nationalä ar trebui sä fie interesatä de portofoliul complet pentru a pätrunde
In profunzimea PEE.
Acest portofoliu ar trebui sä fie de asemenea de interes pentru autoritatea şcolarä, pentru
şcolile Invecinate etc...
Portofoliul poate ajuta şcolile In pregätirea Intalnirilor iar procedura de feedback poate promova
diseminarea rezultatelor vizitelor şi Intalnirilor.
Rezultate/consecinte interculturale:
Partenerii de proiect ar trebui sä fie conştienti cä multe dintre problemele ce ar putea sä aparä
sunt legate de interculturalitate şi limbä. De exemplu:
puteti fi dezamägiti de calitatea unor produse primite de la parteneri;
puteti avea puncte de vedere diferite privind aspectele financiare
planificarea nu este acceptatä, respectatä...
...
Aspectele problematice trebuie discutate In mod deschis, Intr-o manierä senzitivä.
Comitetul de coordonare al proiectului
Fazele ciclului de viaţă sunt revizuite de un Comitet de Cooordonare al proiectului care se
stabileşte în momentul în care este luată decizia de realizare a proiectului.
Acest comitet răspunde pentru implementarea cu succes a proiectului.
56
Comitetul de coordonare al proiectului
Fazele ciclului de viaţă sunt revizuite de un Comitet de Cooordonare al proiectului care
se stabileşte în momentul în care este luată decizia de realizare a proiectului.
Acest comitet răspunde pentru implementarea cu succes a proiectului.
Componenţa comitetului de coordonare:
- un reprezentat experimentat al beneficiarului;
- un reprezentat experimentat al finanţatorului ;
- managerul de proiect;
- alţi deţinători de interese importanţi;
- reprezentanţii tehnici importanţi.
Activităţile unui bun comitet de proiect
Ce ar trebui să facă un bun comitet de coordonare al unui proiect?
Răspunsuri:
- ajută managerul de proiect în rezolvarea tuturor aspectelor nesigure referitoare la
domeniul de acţiune al proiectului;ia în considerare acele aspecte ale proiectului care
implică riscuri, sunt dificile sau prea costisitoare şi sunt esenţiale pentru proiect;
- supune analizei gradul de realism al planurilor;
- stabileşte noi termene fără să accepte ca domeniul de acţiune sau obiectivele
proiectului să fie afectate;
- acordă managerului de proiect autoritate de a lua decizii în cadrul domeniului
de autoritate stabiliţi de comitetul de coordonare;
- caută aspectele negative şi le investighează; se consultă rapid şi ia decizii prompte;
- sprijină proiectul dacă se desfăşoară bine şi îl anulează dacă este nesatisfăcător;
- îşi ia rolul în serios.
57
MANAGEMENTUL DE PROIECT
M.p. = folosirea eficientă a tuturor resurselor disponibile din cadrul proiectului, în
scopul realizării tuturor obiectivelor propuse
Sarcina majoră a M.p. este asigurarea echilibrului între: RESURSE – TIMP –
STANDARDE DE PERFORMANŢĂ
Ddirecţii principale ale M.p.:
Primele şapte direcţii constituie managementul operaţional al proiectului.
Aceste direcţii au o delimitare riguroasă în timp şi spaţiu, asigurând funcţionarea pe termen
scurt a echipei de proiect
1. M.R.U.:
-selecţie;
-perfecţionarea personalului;
- sprijinirea muncii în echipă;
- monitorizarea performanţei şi a insucceselor;
- supervizarea activităţii;
- asigurarea înţelegerii sarcinilor de lucru
2. Managementul muncii:
- planificarea activităţii;
- claritatea şi realismul obiectivelor;
- monitorizarea timpului;
- monitorizarea cantităţii şi calităţii muncii prestate;
- asigurarea procedurilor tehnice;
- asigurarea standardelor de performanţă;
- schimbă/improvizează
3. M. R .M.
- gestioneză resursele;
- explorează premisele;
- asigură necesarul de echipamente
4. Managementul informaţiei şi comunicării:
- evaluarea informaţiei;
- asigurarea comunicării în interiorul şi în exteriorul echipei;
58
- selectarea noilor informaţii şi comunicarea lor;
- crearea unei baze de date
5. Managementul relaţiilor externe:
- comunică cu partenerii;
- reprezintă organizaţia;
- asigură relaţiile publice;
- comunică cu partenerii;
- face publicitate
6. Managementul finanţelor:
- planifică bugetul;
- monitorizează bugetul;
- controlează cheltuielile bugetare;
- asigură noi surse de finanţare
7. Managementul riscului
- identifică, analizează şi evaluează riscul,
- identifică factorii riscului;
- elaborează strategii specifice: de abordare, de evitare, de reducere, de transfer,
de acceptare a riscului;
- monitorizează riscul
În lumea reală lucrurile nu se întâmplă întotdeauna aşa cum ne aşteptăm sau dorim
noi. La fel se întâmplă în management şi în proiecte.
O tehnică importantă cu ajutorul căreia se face faţă riscului este “Managementul
riscului”. Ce înţelegeti prin cuvântul “risc” în contextul managementului de proiect :.
-“lucruri care merg prost”;
- “resurse insuficiente”;
- “manageri care nu se implică suficient în proiect”;
-“persoane fără talent în domeniu implicate în proiect”;
- “persoane care nu îşi respectă promisiunile”.
Definirea riscului
“Riscul este o posibilă barieră către succes – toate lucrurile care pot merge prost”
Diferenţa dintre cuvintele risc şi problemă. O problemă este o întrebare fără
răspuns. Dacă nu se găseşte răspunsul pentru întrebare, atunci problema poate deveni
59
un risc pentru proiect.
Identificarea riscului
Pentru identificarea riscurilor unui proiect, oamenii trebuie să participe la un
exerciţiu de “brainstorming” şi să gândească profund toate lucrurile susceptibile să
meargă prost. Este important ca acest exerciţiu să fie unul creativ fără a se face
judecăţi referitoare la sugestiile oamenilor. Obiectivul este să se realizeze o listă
substanţială de riscuri posibile, evaluarea fiecărei sugestii se va face mai târziu în
cadrul procesului.
Registrul de risc
Registrul este o parte esenţiala a documentaţiei de proiect. El listează riscurile
identificate: probabilitatea de a avea loc; consecinţele asupra proiectului
Circumstante in care riscul are probabilitate mare
Când ceva se face pentru prima dată (nu există experienţă practică). Când se foloseşte
tehnologie de ultimă oră (ea nu este testată sau cunoscută).
Când scopul proiectului nu este foarte clar.
Când există mai mulţi furnizori ai proiectului.
Când lanţul de aprovizionare este lung.
Când nu există un finanţator sigur sau o structură managerială.
8.Managementul strategic depăşeşte restricţia temporală şi spaţială a managementului
operaţional şi are următoarele caracteristici:
- asigură implementarea proiectului;
- realizează planificarea strategică pe termen mediu şi lung;
- asigură resursele adecvate;
- dezvoltă şi susţine scopul proiectului;
- sprijină apariţia de idei noi;
- asigură cadrul adecvat pentru luarea şi comunicarea deciziilor
Un instrument util în managementul de proiect este analiza SWOT (Strenghts,
Weaknesses, Opportunities, Threats), care permite evidenţierea aspectelor pozitive, a
deficienţelor, a oportunităţilor şi a pericolelor. Primii doi factori sunt specifici
mediului intern al echipei de proiect, iar ultimii doi sunt specifici mediului extern.
60
61
Identificarea problematicii şi a surselor unui proiect educaţional.
Varietatea de probleme şi situaţii ale vieţii profesionale şi personale, precum şi viziuni,
vise, motivaţii personale şi aspiraţii, priorităţi instituţionale pot constitui surse ale unor idei
pe care se pot construi proiectele educaţionale.
Problematica proiectelor educaţionale poate fi:
- specifică unei arii dominante ( arie curriculară, dimensiunii educaţiei- moral.- civică,
ecologică, estetică, intelectuală etc.-, managementul clasei etc.),
- compusă (din arie dominantă şi una sau mai multe arii secundare);
- multiplă (complexitate mare, fără posibilitatea de a diferenţia între diferitele arii şi
modul de interacţiune a acestora)
Propunerea de proiect
Identificarea instituţiei şi a managerului de proiect - are rolul de o oferi
partenerilor / finanţatorilor repere pentru eligibilitate, capacitate de implementare, de
organizare şi financiară.
Prezentarea instituţiei cuprinde:nume, adresa, nr. tel./fax,,pagina web/e-mail, scopul
şi menirea, data înfiinţării, nivel de organizare, nr. persoane angajate, dotarea, bugetul de
venituri şi cheltuieli, contul bancar, cod fisca, persoana cu drept de semnătură în bancă,
specimenul de semnătură, proiecte mai importante derulate sau aflate în derulare,
experienţa în domeniu, prezentarea partenerilor cu care colaborează,, rezumatul proiectului
( o pagină în care se menţionează:titlul…,numele managerului de proiect…, rezumatul
proiectului…).
Uneori, sunt specificate şi alte solicitări facute de finanţatori sau de parteneri ( CV
membrilor echipei de proiect, experienţa în domeniu, copii după statutul şi hotărârile
judecătoreşti de înfiinţare, protocoale încheiate cu alte instituţii etc.
Prezentarea managerului de proiect: numele şi prenumele, naţionalitatea, data naşterii,
locul de muncă, funcţia, telefon, pagina web/e-mail, descrierea unor proiecte implementate
ca manager de proiect, CV.
Titlul proiectului trebuie să incite, să provoace, să atragă persoanele din grupul ţintă.
Formularea titlului trebuie făcută după o tehnică la fel de elaborată ca cea a formulării
obiectivelor. Se recomandă ca titlul:
62
- să se formuleze după scrierea motivaţiei proiectului;
- să reflecte, pe scurt, scopul proiectului;
- să aibă mărimea unei fraze medii ;
- să conţină cuvinte cheie folosite în proiect
Perioada şi locul de desfăşurare
Perioada se referă nu numai la implementarea proiectului, ci şi la timpul necesar pentru
planificare, monitorizare, evaluare şi managementul proiectului. de regulă durata
proiectelor educaţionale este de la 6 – 24 luni.
Locul de desfăşurare se referă la locaţiile în care :
- este coordonat proiectul ;
- se implementează proiectul
Grupul ţintă – vizează dimensiunea comunităţii căreia i se adresează proiectul.
Sub acest aspect comunitatea poate fi : naţională ; regională, locală. Este important ca
grupul ţintă să fie reprezentativ pentru comunitatea din care provine.
Scopul proiectului- se formulează în legătură cu analiza de nevoi din comunitate,
de particularităţile acesteia, de arealul geografic, de mediul social în care ăşi desfăşoară
activitatea.
Prin formularea scopului se exprimă schimbarea majoră preconizată la nivelul
grupului ţintă, noua realitate dorită, competenţele pe care beneficiarii nu le aveau sau nu le
aveau la acelaşi nivel înainte de implementarea proiectului.
De asemenea, scopul proiectului trebuie să anticipeze o direcţie de rezolvare a unei nevoi a
comunităţii, prin precizarea schimbărilor pe care le preconizează la nivelul persoanelor din
grupul ţintă, precum şi o prioritate între nevoile reieşite din analiza de nevoi.
Obiectivele generale şi specifice
Obiectivele generale exprimă mai clar scopul şi modul de transpunere în practică a
acestuia prin formulări mai concrete, precise şi uşor de realizat .
Obiectivele generale se înmpart în trei categorii :
- obiective ale standardelor de performanţă;
- obiective de cost;
- obiective de timp
Obiectivele specifice desemnează ipostaza cea mai concretă a scopului şi conţin
tipurile de schimbări pe care proiectul şi-a propus să le realizeze. Formularea lor trebuie să
63
fie scurtă şi clară.
O metodă adesea folosită pentru formularea obiectivelor este metoda SMART
(Specific, Measurable, Achievable, Realistic, Timed), adică : specifice, măsurabile,
realizabile, reale, încadrabile în timp
Motivaţia proiectului
Paşi necesari în evaluare
Pentru a organiza un proces de evaluare, evaluatorul trebuie sa clarifice foarte bine care
este misiunea proiectului, care este grupul tinta al proiectului, valorile, si obiectivele
proiectului.
Misiunea:
O misiune bine definita/ declarata identifica scopul general al proiectului, duce la
identificarea nevoilor sau problemelor la care proiectul se adreseaza, si identifica
mai bine asteptarile detinatorilor de interese.. Intrebari utile: Care sunt
serviciile si functiile/ activitatile care ar trebui furnizate de catre proiect? Care
sunt problemele si nevoile la care se adreseaza proiectul si pentru care
proiectul a fost dezvoltat? De ce exista acest proiect?
Grupurile Tinta:
Identificarea detinatorilor de interese si a clientilor/ beneficiarilor (grupurilor
tinta) din cadrul proiectelor si a serviciilor te poate ajuta sa iti focalizezi mult
mai bine atentia asupra misiunii si obiectivelor. Intrebari utile: Cine primeste
servicii sau beneficii in urma proiectului? Sunt mai multe categorii de beneficiari?
Care sunt clientii interni ai proiectului? Care sunt nevoile clientilor si ce isi doresc
de la organizatie?
Valori:
Valorile de baza descriu modul in care organizatia se autoorganizeaza/ se auto
conduce pentru a-si atinge misiunea. In mod general, valorile exprima atitudinea
organizatiei asupra a trei aspecte: (1) modul in care oamenii sunt tratati; (2) modul
in care organizatia este condusa si sunt luate deciziile;
(3) Asteptatrile privind calitatea serviciului.
Scopuri:
64
Scopurile sunt rezultatele dorite a fi atinse la sfarsitul proiectului. Acestea sunt
declaratii care descriu ceea ce proiectul doreste sa realizeze; ele trebuie sa fie
motivante si sa propuna o schimbare, destul de realiste si realizabile. Intrebari utile:
Cum dorim ca organizatia noastra sa fie in anul…./ peste un an?
Ce puncte dorim sa atingem?
( Discutia despre intrari/ inputs, proces, iesiri/ outputs si ceea ce s-a realizat/ outcomes
este utila pentru a intelege nevoia pentru indicator). Punerea impreuna a “pieselor”
Intrari Proces Iesiri si Urmări Scop
Resurse Strategii si activitati Produse/Servicii Schimbarea dorita Viziunea
Metode de evaluare
Evaluarea se refera la impactul general al proiectului – a avut proiectul efectul care a
fost stabilit a-l avea?
Care sunt rolurile managerului de proiect?
Această secţiune se va referi la principalele domenii de care se ocupă
managerul de proiect, cunoştinţele, aptitudinile şi instrumentele de care are acesta
nevoie.
Managementul de proiect este foarte diferit de managementul de linie (aşa numitul
management de
"sistem").
Cum am menţionat mai devreme, proiectele au rostul de a schimba ceva: managerul
trebuie să fie în stare să facă faţă riscurilor inerente în managementul unor schimbări.
65
Cele trei dimensiuni principale ale managementului de proiect
Exista trei factori pe care trebuie să -i menţină managerul de proiect în echilibru:
timpul, resursele şi specificaţiile (calitatea).
O schimbare în oricare dintre aceste dimensiuni are impact asupra celorlalte două.
De exemplu: dacă resursele sunt reduse, devine necesar fie să se prelungeascã
timpul de realizare, fie să se reducă din specificaţii (calitate), fie ambele.
Rolul Managerului de Proiect (vezi şi anexa …)
1 Estimarea şi planificarea
Managerul de proiect sau cineva de sub comanda sa trebuie să colecteze informaţii
exacte despre ceea ce trebuie făcut şi despre cum anume trebuie organizate lucrurile; cât
de mult vor costa şi cât timp vor dura; care sunt interdependenţele dintre diferitele
sarcini, responsabilităţi şi resurse. Rezultatul unor astfel de demersuri este planul şi
bugetul proiectului.
2 Crearea echipei
De echipa de proiect depinde soarta bună sau rea a unui proiect. Adesea, managerul de
proiect nu prea are multe de spus în ceea ce priveşte persoanele implicate în
proiect: echipa este alcătuită din persoanele cu abilităţile necesare (dacă acestea
există), care nu sunt ocupate la momentul respectiv cu lucrări mai importante decât
proiectul. Abilitatea unui manager de proiect stă în capacitatea lui de a grupa oamenii
astfel încât aceştia să formeze o echipă - să-i motiveze, să le aplaneze, să le asigure o
bună comunicare.
3 Raportarea şi contactele
Managerul de proiect este purtătorul de cuvânt al proiectului. Menţinerea legăturilor cu
conducerea, cu clienţii, cu autorităţile şi cu toţi cei care participă la proiect cade în
responsabilitatea sa.
4 Folosirea instrumentelor adecvate
În efortul managerului de a gestiona şi controla proiectele şi de a întreprinde
activităţi de estimare şi raportare, există mai multe instrumente care se pot dovedi
utile. Managerul trebuie să vegheze ca toate instrumentele necesare pentru
desfăşurarea activităţilor să fie disponibile.
5 Administrarea şi coordonarea activităţilor
Odată ce proiectul a început, sarcina managerului de proiect este de a
66
administra activităţile desfăşurate şi de a coordona eforturile diferiţilor membri ai
echipei şi ale diferitelor grupuri din organizaţiei, astfel încât să fie atinse obiectivele
proiectului.
6 Managementul schimbării
Există foarte puţine proiecte care se încheie exact aşa cum s-a planificat iniţial. Pe
parcurs, apar o serie de probleme ce necesită modificări ale planurilor iniţiale: aceste
modificări pot fi pe termen scurt (de exemplu, întârzierea unei anumite activităţi,
deoarece materialele sau resursele necesare nu au fost disponibile la momentul
potrivit) sau pe termen lung.
Utilizatorii sau clienţii îşi pot schimba cerinţele pe măsură ce se familiarizează cu
produsul ce va fi obţinut la sfârşitul proiectului. De asemenea, climatul legislativ şi
financiar în care se desfăşoară proiectul poate suferi schimbări pe durata derulării
acestuia.
Principalele aptitudini pe care se pot identifica sunt: capacitatea de a clarifica
ţelurile; capacitatea de a clarifica rolurile membrilor echipei; capacitatea de a forma
rapid echipa şi de a-şi câştiga respectul membrilor ei; capacitatea de a motiva oamenii şi
de a le menţine motivarea de-a lungul unor perioade lungi de timp; capacitatea de a
comunica cu persoane aflate la toate nivelurile; capacitatea de a-i influenţa pe ceilalţi şi
aptitudini interpersonale bune; capacitatea de a-şi exercita aptitudinile politice;
aptitudini pentru managementul schimbării; capacitatea de a adopta o perspectivă largă
asupra locului ocupat de proiect în organizaţie; capacitatea de a menţine ritmul
desfăşurării proiectului; răbdare.
Arii de aptitudine ale managerului de proiect:
Aptitudini interpersonale
Relaţiile cu oamenii - superiorii, colegii sau subordonaţii - presupun un număr de
aptitudini speciale, numite de regulă aptitudini interpersonale.
67
Într-o oarecare măsură, apelăm mereu la astfel de aptitudini, ori de câte ori avem de-a
face cu oamenii:
când dorim să-i influenţăm să facă un lucru care ne interesează;
când negociem ceva cu ei;
când dorim să-i motivăm ca să ne ajute;
când încercăm să depăşim un conflict izbucnit între noi şi alţii.
Influenţarea
Managementul de proiect cuprinde şi o latură de influenţare a acţiunilor
celorlalţi, chiar fără exercitarea unei autorităţi directe. Puterea de convingere,
influenţa şi ceea ce am putea numi "un bun marketing" sunt, cu toatele, aspecte ale
aptitudinilor interpersonale şi de conducere care îi impun managerului de proiect o
bună (dacă nu chiar excelentă) capacitate de comunicare.
Adesea, un manager de proiect are prea puţină autoritate formală. De multe ori, el
trebuie să-şi câştige
autoritatea pe baza respectului impus de experienţa sa, de realizările cunoscute
de ceilalţi, de capacitatea sa de convingere sau chiar de determinarea sau
îndârjirea de care poate da dovadă - pe scurt, el trebuie să-şi folosească puterea de
influenţă.
Delegarea
Ca şi capacitatea de influenţare, delegarea reprezintă, pentru un manager de
proiect, o aptitudine esenţială. Managerul unui proiect trebuie să-i clarifice şi să-i
scoată în evidenţă ţelurile, să facă uz de capacitatea sa de influenţă pentru a-şi atrage
sprijinul echipei în realizarea acestora. Prin delegare, sunt clarificate astfel rolurile
membrilor echipei.
Câteva reguli simple care pot duce la reuşita delegării:
Delegarea unui subproiect, fază, etapă sau activitate trebuie să fie neapărat însoţită de
atribuirea, către persoana respectivă, a autorităţii asupra resurselor necesare acelui
subproiect, fază, etapă sau activitate. O responsabilitate fără autoritatea
corespunzătoare înseamnă o poziţie extrem de ingrată! Delegaţi, dar evitaţi apoi să vă
amestecaţi prea mult în ceea ce face persoana respectivă. În practică, delegarea
înseamnă să discutaţi cu persoana vizată abordările pe care aceasta ar putea să le adopte
dar, după ce discuţiile s-au încheiat, trebuie să fiţi în stare să acceptaţi eventualele
68
greşeli fără iritare şi reproşuri.
Oamenii învaţă din greşelile pe care le fac - de aceea, trebuie să aibă libertatea să le
facă. Ei pot trage rapid concluzii din erorile comise şi, dacă sunt lăsaţi să şi le
corecteze singuri fără să li se reproşeze, ei pot câştiga încrederea de a adopta mai
târziu abordări noi şi inovative. Desigur că dacă un membru al echipei care răspunde
de o anumită etapă a proiectului este pe cale să facă o greşeală serioasă,
managerul de proiect nu poate sta de-o parte, lăsând lucrurile să se agraveze.
Dar:
Nimeni nu poate delega întreaga responsabilitate. Până la urmă, răspunderea
pentru succesul de ansamblu al unui proiect o are managerul de proiect.
Negocierea
Negocierea este procesul prin care sunt îndeplinite cerinţele unui proiect (ale unei
echipe sau ale unui departament) pe calea obţinerii unei înţelegeri ori a unui compromis
cu alte părţi interesate.
În cazul unui proiect, negocierea are loc atunci când, ca să obţină ceea ce are nevoie
pentru realizarea
acestuia, managerul trebuie să se bazeze pe oameni asupra cărora nu are o autoritate
directă - şi care, la rândul lor, nu au autoritate asupra managerului de proiect.
Negocierea se petrece întotdeauna între două sau mai multe părţi. Când vine la
negociere, fiecare parte
are o anumită poziţie de plecare (cu privire la un rezultat pe care îl consideră ideal)
şi o poziţie de rezervă (care, pentru cei care deţin controlul resurselor, reprezintă
concesia maximă pe care o pot face,
iar pentru echipa de proiect, este minimum necesar de la care mai poate porni lucrările).
Relaţiile cu persoanele interesate de proiect
Un manager este aproape întotdeauna o persoană foarte ocupată.
Totuşi, încă de la început, el face foarte bine dacă îşi ia răgazul să se gândească cine
sunt cei care ar putea influenţa mersul şi succesul proiectului. Managementul
oamenilor cuprinde, evident, relaţiile cu toţi cei care au o miză în proiectul dvs.!
Identificarea persoanelor interesate de proiect
Persoanele interesate de proiect sunt persoanele (sau grupurile) care au o miză
în proiect, sunt afectate de acesta sau îi pot influenţa rezultatele. Printre aceste
69
persoane se numără toţi cei cărora proiectul le-ar putea schimba modul de muncă;
toţi cei pe care proiectul îi atinge într-un fel sau altul;
70
toţi cei care ar putea avea posibilitatea de a-i obstrucţiona sau frâna cumva mersul;
dar şi cei din conducere, care pot asigura resursele necesare proiectului.
Relaţiile cu "şefii"
Succesul unui proiect poate depinde în mod decisiv de sprijinul şi asistenţa conducerii.
Acest lucru nu presupune doar resursele care trebuie obţinute, ci şi angajarea
conducerii faţă de scopurile proiectului, susţinerea şi promovarea acestora.
Pentru a obţine toate aceste lucruri, o componentă importantă a atribuţiilor
managerului este să le ofere celor din conducere atât informaţiile necesare despre
mersul lucrărilor, cât şi argumente care să-i convingă de beneficiile pe care
proiectul le poate aduce întregii organizaţii.
Relaţiile cu finatatorul/sponsorul
Pentru a avea relaţii bune cu sponsorul, managerul de proiect trebuie să se gândească ce
anume doreşte acesta să obţină de la proiect şi ce anume trebuie să i se ceară.
Patru documente importante pe care orice proiect ar trebui să le aibă:
Descrierea Proiectului
Acesta este documentul care descrie proiectul. El defineşte, printre alte lucruri,
domeniul de
asistenţă pe care doriţi să îl acoperiţi, intervalele de timp pe care se va desfăşura,
şi resursele solicitate. El ar trebui să definească şi justificarea financiară a
activităţilor desfăşurate de proiect.
Planul Proiectului
Planul Proiectului ar trebui să ofere o descompunere a proiectului în componente
realizabile, denumite „Produse‟. Plan permite o monitorizare a progresului şi o
identificare a acelor domenii care trebuie supravegheate pe durata proiectului (aflate
pe drumul critic).
Registrul de Riscuri
Registrul de Riscuri conţine riscurile identificate ca rezultat al analizei de riscuri, şi
care sunt propunerile pentru managementul acestora incluzând cine este responsabil de
aceasta.
Registrul de Probleme
Registrul de Probleme este evidenţa tuturor problemelor care apar pe durata
proiectului şi a deciziilor luate pentru rezolvarea lor. Problemele care nu sunt
71
rezolvate pot deveni riscuri. Problemele unui proiect sunt acele lucruri care nu sunt
abordate corespunzător. De exemplu:
Întrebări la care trebuie răspuns;
Noi idei sau preocupări;
Schimbări posibile;
Noi riscuri potenţiale.
Acest registru ar trebui folosit pentru a înregistra probleme pe măsură ce sunt
identificate de la începutul proiectului, oferind un sistem de înregistrare unică a
tuturor aspectelor nerezolvate. Această evidenţă ar trebui să includă o descriere a
problemei, stadiul său actual şi persoana responsabilă. Managerul de proiect ar
trebui să asigure că Registrul de Probleme este revizuit periodic ca o parte a
procesului regulat de trecere în revistă a planului.
Reguli pentru un bun management de proiect
Menţine aria şi obiectivele clare
Înţelege cum vor fi cerinţele satisfăcute în termeni de rezultate finale. Descompunerea
fiecărei etape în trepte şi sarcini acoperă toate activităţile care trebuie efectuate
Comunicare eficientă şi continuă. Aceasta va implica oamenii în proiect, ei vor
avea acces la informaţii precise pentru înţelegerea a ceea ce se întâmplă şi ce au de
făcut în proiect în diferite etape
de dezvoltare. Chiar şi ştirile proaste ar trebui împărtăşite cu echipa de proiect.
Estimări detaliate sunt necesare pentru a monitoriza progresul proiectului şi a
realiza sarcinile mai eficient.
72
O echipă de proiect motivată şi valoroasă.
Utilizarea planificării pentru a asigura că personalul este în mod constant “re-
motivat” prin indicarea unor ţinte pe termen scurt care pot fi realizate fără
întârziere. Îndeplinirea sarcinilor alocate va consolida auto-încrederea oamenilor
implicaţi în proiect.
Realismul planificării. O condiţie esenţială a unui bun management de proiect este să
pună în relaţie resursele disponibile cu activităţile care ar trebui efectuate cu scopul
realizării obiectivelor stabilite şi scopurilor.
Riscuri şi probleme controlate în mod activ pe durata întregii durate a proiectului.
Resursele adecvate nu vor trebui diluate prin alocarea de prea multe responsibilităţi.
În relaţie cu aceste Reguli, trebuie să cunoaştem care sunt rolurile unui „‟bun„‟ comitet
de coordonare al proiectului şi ale unui „‟bun‟‟ manager de proiect.
BIBLIOGRAFIE
Antonesei, L., - Management universitar, Editura Polirom, Bucureşti, 2000
Arcaro, J. S., - Quality in Education – And implementation, Handbook, St.
Lucie Press, Delray Beach, Florida, 1995
Atanasiu, G. M. - Managementul internaţional şi asigurarea calităţii în
învăţământul superior, Editura Economică, Bucureşti, 2000
Bârzea, C., - Reforma învăţământului din România. Condiţii şi perspective, Ministerul
Învăţământului, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, 1993
Boboc, I., - Psihosociologia organizaţiilor şcolare şi managementul educaţional,
Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2002
Burdus, E.,Căprărescu, G.,- Fundamentele managementului organizaţiei, Editura
Economică, Bucureşti, 1999
Cotton, K., - Applying Total Quality Management Principles To Secondary
Education, Mt. Edgecumbe High School Sitka, Alaska, 2001
Cristea, G., - Reforma învăţământului. O perspectivă istorică (1864-1944), Editura
Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2001
Cristea, S., - Metodologia reformei educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti,
1994
Cristureanu, C., - Economia invizibilului. Tranzacţiile internaţionale cu servicii,
Editura All Beck, Bucureşti, 2004
73
Drăgulănescu, N.,- Standarde pentru evaluarea calităţii în învăţământul superior din
Romania, UPB, Bucureşti, 2003
Goldberg, J., S., - Quality Management in Education: Building Excellence and Equity
in Student Performance, în Quality Management Journal, USA, nr. 10, 2002
Hedouin, J., P., - La question du diagnostic dans un project qualite a
l’universite: un outil inadpte, a reconstruire, L‟Institut d‟etudes Economique,
Paris, 2001
Hele, J., - Cele opt principii ale managementului calităţii – o abordare practică, în
Standardizarea, nr. 4, Bucureşti, 2004
Juran, J. M., - Planificarea calităţii, Editura Teora, Bucureşti, 2000
Juran, J. M., - Supremaţia prin calitate, Editura Teora, Bucureşti, 2002
Lisievici, P., - Evaluarea în învăţământ – teorie, practică, instrumente, Editura Aramis,
2002
Malinschi, V., - Din trecutul învăţământului economic, Editura Academiei, Bucureşti,
1978
Marga, A., - Învăţământul şi negocierile de aderare a României la Uniunea
Europeană, Bucureşti, 2000
Marinescu, C., - Educaţia – perspectivă economică, Editura Economică, Bucureşti, 2001
Militaru C. - „Cercetarea calităţii învăţământului superior din România”, în „Public
şi privat în economie, învăţământ-cercetare şi drept”, Editura Oscar Print, Bucureşti,
2002
Militaru C. - „Managementul educaţional în contextul intergrării europene” în
„Stefan cel Mare şi Sfânt – 500 de ani”, Editura Sylvi, Bucureşti, 2004
Militaru C. - „Procesul de la Bologna şi învăţământul superior”, în „Analele
Universităţii, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale”, Editura
Sylvi, Bucureşti, 2005
Militaru C. - „Managementul Calităţii şi procesul de la Bologna în
învăţământul superior românesc” în „Analele Universităţii, Facultatea
de Relaţii
Economice Internaţionale”, Editura Sylvi, Bucureşti, 2005
74
Novak, C., - Cartea albă a reformei învăţământului, MEN, Bucureşti, 1998
O‟Hanlon, T., - Auditarea în conformitate cu standardul ISO 9001:2000 trebuie să
furnizeze valoare adăugată afacerilor, în Standardizarea, nr. 3,Bucureşti, 2004
Stanciu C., - Sisteme de asigurare a calităţii, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2002
Stanciu, S., - Pedagogia modernă şi contemporană, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2001
Stronach, I., - Calitatea este cheia dar oare învăţământul este lacătul? Transformarea
radicală a învăţământului prin diverse proceduri de asigurarea
calităţii,Conferinţa internaţională de la Brno pri Kranju, Slovenia, 2000
Suciu, M-C., - Investiţia în educaţie, Editura Economică, Bucureşti, 2000
*** - Manualul sistemului calităţii, Editura Tehnică, Bucureşti, 1997
*** - Spaţiul European al Învăţământului Superior – Realizarea obiectivelor,
comunicat al Conferinţei Miniştrilor Europeni Responsabili cu Învăţământul
Superior, Bergen,2005
*** - Explorarea dimensiunilor sociale ale spaţiului european de
învăţământ, Atena, 2003
*** - Analiza politicii naţionale în domeniul educaţiei: Ministerul Educaţiei
Naţionale, Bucureşti, 2000
*** - Raport de ţară, Conferinţa Europeană a miniştrilor educaţiei,
MEN, Berlin, 2003
*** - Enseignement supérieur en Europe, UNESCO-CEPES, 2001
*** - Memorandum asupra Învăţării Permanente, Comisia Comunităţii
Europene, Bruxelles, 2000
*** - Private education in the European Union, Eurydice, 2000
*** - Reforma învăţământului în anul 2000, MEC, Bucureşti, 2000
*** - Orientări strategice pentru învăţământul superior din
România, Conferinţa Naţională a Învăţământului Superior,
Bucureşti, 2003
*** - Educaţia Economică – actualitate şi perspective, Editura
Economică, Bucureşti, 2003
*** - Standardul ISO 9004-2 – Managementul Calităţii şi elemente ale
75
sistemului calităţii: Partea 2: Ghid pentru servicii - Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
Reforma învăţământului obligatoriu din România, Bucureşti, 2003
- Raport periodic privind progresul realizat de România în procesul de
aderare, Comisia Comunităţilor Europene, Bruxelles, 2002
76