norii
TRANSCRIPT
5/14/2018 norii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/norii 1/9
A
orii ...
orii sunt un amestec coloidal de picături de apă, amestec de picături şi cristale
e gheaţă sau cristale de gheaţă în stare de suspensie. Acestia se clasifica dupăai multe criterii :
) După formă : nori filamentari ; nori stratiformi ; nori cumuliformi (sub forma
e grămezi).
) După geneză : nori de convecţie termică (majoritatea norilor) ; nori frontali
însoţesc fronturile atmosferice) ; nori de radiaţie (iau naştere noaptea, dispar epede).
) După altitudinea la care se formează: nori inferiori (50÷2500 m) ; nori
ijlocii (2500÷6000 m) ; nori superiori (6000÷8000 m) ; nori cu dezvoltare
erticală (50, 100÷8000 m). Grupa norilor superiori: se formează de la 6000 la000 de metri altitudine. Sunt de culoare albă din cauza cristalelor de gheaţă. Nu
au precipitaţii.
irrus (Ci) – nori cu formă de fibre (filamente). Prevestesc apariţia frontului
tmosferic cald şi apar cam cu 1000 km înaintea frontului. Nu reduc strălucireaoarelui sau a Lunii.
irrostratus (Cs) – nori sub formă stratificată, sub formă de pături, de benzi. Nu
5/14/2018 norii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/norii 2/9
au precipitaţii. Prevestesc apariţia frontului atmosferic cald. Suprapuşi peste
oare sau Lună dau fenomenul numit halou (un curcubeu circular).
irrocumulus (Cc) – nori cu aspect de grămezi mici de culoare albă. Apar odată
u norii Cirrus dar dispar rapid si nu dau precipitaţii.
rupa norilor mijlocii: se formează de la 2500 la 6000 de metri altitudine. Au o
uloare cenuşie deschisă. Sunt formaţi din amestec de picături de apă şi cristalee gheaţă. Altostratus (As): sunt sub formă de pături sau de pânze suprapuse deuloare gri; suprapuşi peste Soare sau Lună, aştrii se văd ca o pată luminoasă; dau
recipitaţii cu caracter general (ploi obişnuite); sunt nori frontali (în cadrulronturilor atmosferice).
ltocumulus (Ac): sunt nori de culoare gri sub formă de grămezi; se înroşesc la
5/14/2018 norii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/norii 3/9
pusul şi la răsăritul Soarelui; nu dau precipitaţii; prevestesc vremea bună sau în
urs de îmbunătăţire; caracteristici zonei litorale sunt norii “altocumulusigdalatus” de un cenuşiu închis, ce dau precipitaţii cu stropi mari.
rupa norilor inferiori: se formează de la 50 la 2000 de metri altitudine.imbostratus (Ns): sunt nori de ploaie, de culoare închisă, formaţi numai din
icături de apă; au formă de voaluri suprapuse; dau precipitaţii cu caracter general
i sunt nori frontali.
tratocumulus (Sc): sunt nori sub formă de grămezi stratificate; nu dau
recipitaţii, sunt nori de vreme bună; apar mai ales seara şi dimineaţa.
5/14/2018 norii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/norii 4/9
tratus (St): sunt norii cu cel mai jos plafon; au o culoare cenuşie deschisă; dau
recipitaţii sub formă de burniţă.
orii cu dezvoltare verticală: se formează de la 50 la 8000 de metri altitudine. Au
aza de culoare închisă iar vârful de culoare albă. Cumulus (Cu): sunt nori de
reme bună cu contururile bine precizate; sunt de culoare albă.
umulonimbus (Cb): sunt nori de furtună, cu extindere mare pe verticală: au
5/14/2018 norii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/norii 5/9
aza cam la 50÷100 m şi vârful la 8000 de metri; baza lor este întunecată
neagră), mijlocul cenuşiu iar sus sunt albi; generează averse de ploaie care, mai
les vara, sunt însoţite de descărcări electrice; sunt însoţiţi şi de vânt puternic şi în
afale.
YM E-mail
lte produse
ureri reumatice Starea vremii Vantul Nebulozitate Temperatura aer.
re
siunea atm. Satelit Radar Analiza fronturilor
Vremea acum
DigiStation
Satelit
Radar
Indicele de racire Detalii Banat si
Crisana
Detalii Bucuresti
Detalii Crisana siMaramures
Detalii Dobrogea
Detalii Moldova
Detalii Oltenia Detalii sudul
Moldovei
Detalii Transilvania Temperatura aerului
in tara
Prognoze
Starea vremii Directia si viteza
vantului
Nebulozitate Temperatura
aerului
Presiunea
atmosferica
Alte harti
Temperatura resimtita
Indicele de racire
Disconfort termic in
sezonul rece Dureri reumatice
Vremea in
EuropaAnaliza
fronturilor
Meteograme
Banat Crisana
Dobrogea
Maramures Moldova
Muntenia
Oltenia
Transilvania
Artic
Atmmete
Curc
FenoMete
Mete
popu
NivoOmu
Sfatu
Stiat
Valu
5/14/2018 norii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/norii 6/9
Nebulozitate, nori, fenomene meteorologice
Nebulozitatea
Pentru un observator situat astfel sa poata percepe in orice directie linia orizontului,
acoperirea cerului de nori este variabila in timp. Cerul poate fi in intregime senin,
partial acoperit de nori, sau in intregime acoperit de nori. Nevoia unor caracterizari mai
precise a determinat pe specialisti sa recurga la scari conventionale in care cerul senin
este notat cu 0, iar cerul complet acoperit cu 8 sau 10.
DEFINITIA 17.10 Nebulozitatea este gradul de acoperire a cerului cu nori.
Variatia nebulozitatii este diurna si sezoniera, functie de anotimp. In general variatia
diurna are doua maxime, una dimineata si cealalta, dupa amiaza.
Deasupra marii variatia diurna a nebulozitatii este inversa celei de la uscat, ziua
predomina norii de genul Stratos si Stratocumulus si noaptea, cei de tip convectiv.
Conditiile locale de mediu conditioneaza variatia anuala a nebulozitatii (astfel pe
latitudini medii nebulozitatea inregistreaza valoarea minima vara si cea maxima, iarna.
Codificarea Ship iRixhVV
iR indicativ privind precipitatiile atmosferice;
ix indicativ privind dotarea statiei;
h indicativ privind plafonul norilor;
VV vizibilitatea
iR (1,2,3,4) 1,2 - precipitatii incluse;
3 - precipitatii omise;
4 - nu sunt date disponibile.
ix (1,2,3,4,5,6) 1,2,3 - statii cu personal;
4,5,6 - statii automate. h(l,2,3,4,5,6,7,8,9) 0 < 50 m
1 50 - 100m
2 100 - 200m3 200 - 300m
4 300 - 600m
5 600 - 1000m6 1000 - 1500m
5/14/2018 norii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/norii 7/9
7 1500 - 2000m
8 2000 - 2500 m9 > 2500 m (cer senin).
VV 90 - 98 m vizibilitate exprimata vizual;
01 - 80 m vizibilitate determinata instrumental;
Nddff N - indicativ referitor la nebulozitate (0 - 9);
dd - indicativ referitor la directia vantului (±10);
ff - indicativ referitor la viteza vantului.
Notarea conventionala
Nebulozitatea este reprezentata pe harti sinoptice de "gradul de innegrire" al cerului.
NoriiNorii sunt formatiuni constituite din picaturi de apa care iau nastere prin condensarea
sau sublimarea vaporilor de apa din atmosfera.
Mentinerea lor la diferite inaltimi deasupra marii sau a uscatului este posibila numai ca
urmare a miscarilor verticale ascendente ale aerului.
Inaltimea la care se formeaza depinde de factorii mentionati mai jos:
- nivelul de condensare;
- nivelul izotermei de 0° C;
- nivelul nucleelor de gheata;
- nivelul de convectie.
Culoarea norilor difera in functie de structura lor, de inaltimea Soarelui si de pozitia
observatorului.
Clasificarea norilor
Norii se clasifica dupa geneza (dupa fenomenul fizic care duce la formarea norilor) si
dupa aspectul exterior, purtand nume provenite din limba latina.
Dupa geneza, norii pot fi stratiformi - mari aglomeratii de nori migratori, ce insotesc
perturbatiile ciclonice in miscare (de exemplu norii Cirrostratus, Altostatus,
Nimbostratus); ondulati - ce se formeaza in interiorul straturilor de aer cu mare
stabilitate termodinamica dispuse deasupra straturilor turbulente, ca urmare a miscarilor
ondulatorii ce apar aici (de exemplu norii Status de toate speciile si varietatile,
Stratocumulus si Altostatus cu diferite specii, Cirrocumulus cu speciile stratiformis si
lenticularis).
In cadrul clasificarii internationale a norilor se definesc genurile, speciile si varietatile
de nori.Genurile de nori sunt:
Cirrus - Ci; Cirrocumulus - Cc; Cirrostratus - Cs; Altocumulus - Ac; Altostratus - As;
Nimbostrtus - Ns; Statocumulus - Sc; Stratus - St; Cumulus - Cu; Cumulonimbus - Cb.
Speciile de nori sunt:
Fibratus, Uncinus, Spissatus, Castellanus, Floccus, Nebulosus, Lenticularis, Fractus,
Calvus, Capillatus.
Varietatile definesc caracteristici particulare ale norilor si pot fi:
Intortus, Vertebratus, Undulatus, Radiatus, Duplicatus; translucidus, perlucidus, sau
opacus atunci cand se fac referiri la gradul de transparenta al norilor.
Functie de inaltimea bazei lor deasupra suprafetei solului (plafonul norilor) norii se
5/14/2018 norii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/norii 8/9
clasifica astfel:
1. Norii superiori (inaltime 5.13 km)
Norii superiori sunt:
Cirrus (ci) - se formeaza la inaltimi de 8000.11000 m fiind alcatuiti in cea mai mare
parte din microcristale de gheata:
- fibratus (fib), aceastia indica de obicei ca vremea rea se afla inca la o distanta relativ
mare de locul unde se observa;
- uncinus (unc), specie caracterizata prin prezenta la unele din capetele norilor, a unei
forme scamosate asemanatoare unui carlig sau gheare;
- spissatus (spi), specie ce prezinta pentru observatori in directia Soarelui o culoare
cenusie;
- castellanus (cas), in partea superioara prezinta forme asemanatoare unor creneluri sau
a unor mici turnuri;
- floccus (flo), nori mici care apar destramati.
Cirrocumulus (Cc) - se formeaza intre 5000.7000 m la latitudini medii, fiind alcatuiti
din cristale de gheata si picaturi de apa in stare de supraracire.
Cand observatorul se afla sub ei distinge o serie de "lenticule" asemanatoare unor
ghemotoace de lana grupate ori dispuse in siruri paralele. Prezinta uneori si o dispunere
pe inaltimi mici. In cadrul acestui gen de nori se identifica urmatoarele specii:
stratiformis (stra); lenticularis (len); costellanus (cos); floccus (flo).
Cirrostratus (Cs) - se formeaza la inaltimi situate intre 6000.11000 m, fiind aproape in
intregime alcatuiti din cristale de gheata. Se infatiseaza sub forma unor straturi subtiri
sub aspectul unui voal fin, abia vizibil, sau sub forma unor petice rupte, destramate de
vant, dand cerului un aspect laptos. In cadrul acestei grupe se intalnesc urmatoarele
specii: fibratus (fib);nebulosus (neb).
2. Norii mijlocii (inaltimea 2.7 km)
Norii mijlocii sunt:
Altocumulus (Ac) - se formeaza la inaltimi situate intre 3500.6500 m, infatisandu-se
adeseori pe cer in grupuri aparent echidistante. Cand acesti nori prezinta pe cer o
dispunere in benzi paralele, ei preced un front cald asociat cu precipitatii, ploi sau
ninsori de durata. Acest gen de nori cuprinde urmatoarele specii: stratiformis (str);
lenticularis (len); costellanus (cos); floccus (flo).
Altostratus (As) - se formeaza la inaltimi de 3500.6000 m si au in genere culoarea gri
deschis, iar discul Soarelui sau al Lunii nu poate fi distins prin ei de observator. Acesti
nori sunt considerati de meteorologi si marinari ca fiind cei mai buni indicatori ai
vremii. Ei aduc caderi de precipitatii de lunga durata, indeosebi cand se constata ca
stratul de nori devine din ce in ce mai gros si coboara.
3. Norii josi (inaltimea 80.2000 m)
Norii josi sunt:
Nimbostratus (Ns) - sunt rezultatul coborarii plafonului unor nori altostratus si a
ingrosarii puternice a acestora. Inaltimea lor medie este de aproximativ 800 m. Au
infatisarea unui strat continuu fara relief, de culoare cenusie, aproape uniforma. Acesti
nori nu pot fi socotiti indicatori ai evolutiei vremii deoarece in momentul in care
5/14/2018 norii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/norii 9/9
observatorul constata existenta lor pe cer, vremea rea s-a instalat (ploi torentiale, ninsori
intense sau viscole, vanturi cu rafale puternice).
Stratocumulus (Sc) - se formeaza la altitudini prin coborarea norilor specifici altor
inaltimi sau prin ridicarea unui strat de ceata. Acest tip de nori cuprinde urmatoarele
specii: stratiformis (str); lenticularis (len); costellanus (cos).
Prezenta norilor stratocumulus pe cer indica burnita sau ninsori slabe (fulgi mici si
nori).
Stratus (St) - se formeaza la inaltimi cuprinse intre cateva sute de metri si 1000 m. Cand
acesti nori se formeaza inaintea unui front cald, vor cadea precipitatii sub forma de
ploaie, caz in care exista posibilitatea ca ploaia sa suprasatureze aerul mai rece de sub
frontul cald.
Norii cu dezvoltare pe verticala
In aceasta categorie fac parte norii care se formeaza in general prin procese convective
(convectia termica si dinamica), fapt care explica extensia lor pe verticala, pe distante
care ating uneori mii de metri.
Cumulus (Cu) - sunt nori care la latitudinile medii incep sa se formeze la cateva ore
dupa rasaritul Soarelui, se dezvolta puternic in orele amiezii si dispar de regula odata cu
inserarea sau in timpul noptii. Au un aspect pufos, se modifica continuu si au o culoare
alb stralucitoare cand sunt iluminati de razele Soarelui. Daca se constata dezvoltarea lor
puternica pe verticala devin foarte probabile ploi torentiale si rafale puternice de vant in
apropierea zonelor in care cad aversele de ploaie. Din aceasta specie fac parte: humilis
(hum) - nori cu dimensiuni mici; mediocres (med) - nori cu dezvoltare medie; congestus
(con) - nori prezentand protuberante si bucle mari; fractus (fra).
Cumulonimbus (Cb) - sunt nori grei, densi, caracterizati printr-o puternica dezvoltare pe
verticala. Priviti de la distanta au aspectul unor turnuri sau munti uriasi, albi sau gri pal
la varf si cenusiu inchis la baza. Baza lor se poate afla la aproximativ 1000 m, iar
extinderea pe verticala poate depasi 11000 m., observarea lor pe cer constituie
totdeauna un indiciu de inrautatire a vremii, caracterizata frecvent prin rafale de vant
puternice, ploi torentiale, fulgere, tunete si trasnete. Din aceasta cauza ei mai sunt
denumiti "capete de tunete". Din aceasta specie de nori fac parte: calvus (cal) - cu
protuberante in curs de destramare; capillatus (cap) - cu forme asemanatoare norilor
cirrus in partea superioara.
Copyright © Contact | Trimite referat