norii

9
 Urmariti  Acasă orii ... orii sunt un amestec coloidal de picături de apă, amestec de picături şi cristale e gheaţă sau cristale de gheaţă în stare de suspensie. Acestia se clasifica după ai multe criterii :  ) După formă : nori filamentari ; nori stratiformi ; nori cumuliformi (sub forma e grămezi).  ) După geneză : nori de convecţie termică (majoritatea norilor) ; nori frontali însoţesc fronturile atmosferice) ; nori de radiaţie (iau naştere noaptea, dispar epede).  ) După altitudinea la care se formează : nori inferiori (50÷2500 m) ; nori ijlocii (2500÷6000 m) ; nori superiori (6000÷8000 m) ; nori cu dezvoltare erticală (50, 100÷8000 m). Grupa norilor superiori: se formează d e la 6000 la 000 de metri altitudine. Sunt de culoare albă din cauza cristalelor de gheaţă. Nu au precipitaţii. irrus (Ci)    nori cu formă de fibre (filamente). Prevestesc apariţia frontului tmosferic cald şi apar cam cu 1000 km înaintea frontului. Nu reduc strălucirea oarelui sau a Lunii. irrostratus (Cs)    nori sub formă stratificată, sub formă de pături, de b enzi. Nu Aute Numel Parola:   Vide Com Vrem Sfatu Desc Direc

Upload: carmen-iordan

Post on 16-Jul-2015

97 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

5/14/2018 norii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/norii 1/9

 

 

 

A

orii ... 

orii sunt un amestec coloidal de picături de apă, amestec de picături şi cristale

e gheaţă sau cristale de gheaţă în stare de suspensie. Acestia se clasifica dupăai multe criterii :

 ) După formă : nori filamentari ; nori stratiformi ; nori cumuliformi (sub forma

e grămezi). 

 ) După geneză : nori de convecţie termică (majoritatea norilor) ; nori frontali

însoţesc fronturile atmosferice) ; nori de radiaţie (iau naştere noaptea, dispar epede).

 ) După altitudinea la care se formează: nori inferiori (50÷2500 m) ; nori

ijlocii (2500÷6000 m) ; nori superiori (6000÷8000 m) ; nori cu dezvoltare

erticală (50, 100÷8000 m). Grupa norilor superiori: se formează de la 6000 la000 de metri altitudine. Sunt de culoare albă din cauza cristalelor de gheaţă. Nu

au precipitaţii. 

irrus (Ci)  –  nori cu formă de fibre (filamente). Prevestesc apariţia frontului

tmosferic cald şi apar cam cu 1000 km înaintea frontului. Nu reduc strălucireaoarelui sau a Lunii.

irrostratus (Cs)  –  nori sub formă stratificată, sub formă de pături, de benzi. Nu

5/14/2018 norii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/norii 2/9

 

au precipitaţii. Prevestesc apariţia frontului atmosferic cald. Suprapuşi peste

oare sau Lună dau fenomenul numit halou (un curcubeu circular). 

irrocumulus (Cc)  –  nori cu aspect de grămezi mici de culoare albă. Apar odată

u norii Cirrus dar dispar rapid si nu dau precipitaţii. 

rupa norilor mijlocii: se formează de la 2500 la 6000 de metri altitudine. Au o

uloare cenuşie deschisă. Sunt formaţi din amestec de picături de apă şi cristalee gheaţă. Altostratus (As): sunt sub formă de pături sau de pânze suprapuse deuloare gri; suprapuşi peste Soare sau Lună, aştrii se văd ca o pată luminoasă; dau

recipitaţii cu caracter general (ploi obişnuite); sunt nori frontali (în cadrulronturilor atmosferice).

ltocumulus (Ac): sunt nori de culoare gri sub formă de grămezi; se înroşesc la

5/14/2018 norii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/norii 3/9

 

 pusul şi la răsăritul Soarelui; nu dau precipitaţii; prevestesc vremea bună sau în

urs de îmbunătăţire; caracteristici zonei litorale sunt norii “altocumulusigdalatus” de un cenuşiu închis, ce dau precipitaţii cu stropi mari. 

rupa norilor inferiori: se formează de la 50 la 2000 de metri altitudine.imbostratus (Ns): sunt nori de ploaie, de culoare închisă, formaţi numai din

icături de apă; au formă de voaluri suprapuse; dau precipitaţii cu caracter general

i sunt nori frontali. 

tratocumulus (Sc): sunt nori sub formă de grămezi stratificate; nu dau

recipitaţii, sunt nori de vreme bună; apar mai ales seara şi dimineaţa. 

5/14/2018 norii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/norii 4/9

 

 

tratus (St): sunt norii cu cel mai jos plafon; au o culoare cenuşie deschisă; dau

recipitaţii sub formă de burniţă. 

orii cu dezvoltare verticală: se formează de la 50 la 8000 de metri altitudine. Au

aza de culoare închisă iar vârful de culoare albă. Cumulus (Cu): sunt nori de

reme bună cu contururile bine precizate; sunt de culoare albă. 

umulonimbus (Cb): sunt nori de furtună, cu extindere mare pe verticală: au

5/14/2018 norii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/norii 5/9

 

aza cam la 50÷100 m şi vârful la 8000 de metri; baza lor este întunecată

neagră), mijlocul cenuşiu iar sus sunt albi; generează averse de ploaie care, mai

les vara, sunt însoţite de descărcări electrice; sunt însoţiţi şi de vânt puternic şi în

afale.

YM  E-mail 

lte produse

ureri reumatice  Starea vremii  Vantul  Nebulozitate  Temperatura aer. 

re

 

siunea atm.  Satelit  Radar  Analiza fronturilor 

Vremea acum

DigiStation 

 

Satelit 

Radar 

Indicele de racire Detalii Banat si

Crisana 

Detalii Bucuresti 

Detalii Crisana siMaramures 

Detalii Dobrogea 

 

Detalii Moldova 

Detalii Oltenia Detalii sudul

Moldovei 

Detalii Transilvania Temperatura aerului

 

in tara 

Prognoze

Starea vremii Directia si viteza

vantului 

Nebulozitate Temperatura

 

aerului 

Presiunea

atmosferica 

Alte harti

Temperatura resimtita 

 

Indicele de racire 

Disconfort termic in

sezonul rece Dureri reumatice 

Vremea in

EuropaAnaliza

fronturilor 

Meteograme

Banat Crisana 

Dobrogea 

 

Maramures Moldova 

Muntenia 

Oltenia 

Transilvania 

Artic

Atmmete

 

Curc

FenoMete

 

Mete

 

popu

 

NivoOmu

Sfatu

Stiat

Valu

 

5/14/2018 norii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/norii 6/9

 

 

Nebulozitate, nori, fenomene meteorologice

 

Nebulozitatea

 

Pentru un observator situat astfel sa poata percepe in orice directie linia orizontului,

 

acoperirea cerului de nori este variabila in timp. Cerul poate fi in intregime senin,

 

partial acoperit de nori, sau in intregime acoperit de nori. Nevoia unor caracterizari mai

 

precise a determinat pe specialisti sa recurga la scari conventionale in care cerul senin

 

este notat cu 0, iar cerul complet acoperit cu 8 sau 10.

 

DEFINITIA 17.10 Nebulozitatea este gradul de acoperire a cerului cu nori.

 

Variatia nebulozitatii este diurna si sezoniera, functie de anotimp. In general variatia

 

diurna are doua maxime, una dimineata si cealalta, dupa amiaza.

 

Deasupra marii variatia diurna a nebulozitatii este inversa celei de la uscat, ziua

 

predomina norii de genul Stratos si Stratocumulus si noaptea, cei de tip convectiv.

 

Conditiile locale de mediu conditioneaza variatia anuala a nebulozitatii (astfel pe

 

latitudini medii nebulozitatea inregistreaza valoarea minima vara si cea maxima, iarna.

 

Codificarea Ship iRixhVV

 

iR indicativ privind precipitatiile atmosferice;

 

ix indicativ privind dotarea statiei;

 

h indicativ privind plafonul norilor;

 

VV vizibilitatea

 

iR (1,2,3,4) 1,2 - precipitatii incluse;

 

3 - precipitatii omise;

 

4 - nu sunt date disponibile.

 

ix (1,2,3,4,5,6) 1,2,3 - statii cu personal;

 

4,5,6 - statii automate. h(l,2,3,4,5,6,7,8,9) 0 < 50 m

 

1 50 - 100m

2 100 - 200m3 200 - 300m

4 300 - 600m

5 600 - 1000m6 1000 - 1500m

5/14/2018 norii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/norii 7/9

 

 

7 1500 - 2000m

8 2000 - 2500 m9 > 2500 m (cer senin).

 

VV 90 - 98 m vizibilitate exprimata vizual;

 

01 - 80 m vizibilitate determinata instrumental;

 

Nddff N - indicativ referitor la nebulozitate (0 - 9);

 

dd - indicativ referitor la directia vantului (±10);

 

ff - indicativ referitor la viteza vantului.

Notarea conventionala

 

Nebulozitatea este reprezentata pe harti sinoptice de "gradul de innegrire" al cerului.

 

NoriiNorii sunt formatiuni constituite din picaturi de apa care iau nastere prin condensarea

 

sau sublimarea vaporilor de apa din atmosfera.

 

Mentinerea lor la diferite inaltimi deasupra marii sau a uscatului este posibila numai ca

 

urmare a miscarilor verticale ascendente ale aerului.

Inaltimea la care se formeaza depinde de factorii mentionati mai jos:

 

- nivelul de condensare;

 

- nivelul izotermei de 0° C;

 

- nivelul nucleelor de gheata;

 

- nivelul de convectie.

Culoarea norilor difera in functie de structura lor, de inaltimea Soarelui si de pozitia

 

observatorului.

 

Clasificarea norilor

 

Norii se clasifica dupa geneza (dupa fenomenul fizic care duce la formarea norilor) si

 

dupa aspectul exterior, purtand nume provenite din limba latina.

 

Dupa geneza, norii pot fi stratiformi - mari aglomeratii de nori migratori, ce insotesc

 

perturbatiile ciclonice in miscare (de exemplu norii Cirrostratus, Altostatus,

 

Nimbostratus); ondulati - ce se formeaza in interiorul straturilor de aer cu mare

 

stabilitate termodinamica dispuse deasupra straturilor turbulente, ca urmare a miscarilor

 

ondulatorii ce apar aici (de exemplu norii Status de toate speciile si varietatile,

 

Stratocumulus si Altostatus cu diferite specii, Cirrocumulus cu speciile stratiformis si

 

lenticularis).

 

In cadrul clasificarii internationale a norilor se definesc genurile, speciile si varietatile

 

de nori.Genurile de nori sunt:

Cirrus - Ci; Cirrocumulus - Cc; Cirrostratus - Cs; Altocumulus - Ac; Altostratus - As;

 

Nimbostrtus - Ns; Statocumulus - Sc; Stratus - St; Cumulus - Cu; Cumulonimbus - Cb.

 

Speciile de nori sunt:

 

Fibratus, Uncinus, Spissatus, Castellanus, Floccus, Nebulosus, Lenticularis, Fractus,

 

Calvus, Capillatus.

 

Varietatile definesc caracteristici particulare ale norilor si pot fi:

 

Intortus, Vertebratus, Undulatus, Radiatus, Duplicatus; translucidus, perlucidus, sau

 

opacus atunci cand se fac referiri la gradul de transparenta al norilor.

 

Functie de inaltimea bazei lor deasupra suprafetei solului (plafonul norilor) norii se

5/14/2018 norii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/norii 8/9

 

clasifica astfel:

 

1. Norii superiori (inaltime 5.13 km)

 

Norii superiori sunt:

 

Cirrus (ci) - se formeaza la inaltimi de 8000.11000 m fiind alcatuiti in cea mai mare

 

parte din microcristale de gheata:

 

- fibratus (fib), aceastia indica de obicei ca vremea rea se afla inca la o distanta relativ

 

mare de locul unde se observa;

 

- uncinus (unc), specie caracterizata prin prezenta la unele din capetele norilor, a unei

 

forme scamosate asemanatoare unui carlig sau gheare;

 

- spissatus (spi), specie ce prezinta pentru observatori in directia Soarelui o culoare

 

cenusie;

 

- castellanus (cas), in partea superioara prezinta forme asemanatoare unor creneluri sau

 

a unor mici turnuri;

 

- floccus (flo), nori mici care apar destramati.

 

Cirrocumulus (Cc) - se formeaza intre 5000.7000 m la latitudini medii, fiind alcatuiti

 

din cristale de gheata si picaturi de apa in stare de supraracire.

 

Cand observatorul se afla sub ei distinge o serie de "lenticule" asemanatoare unor

 

ghemotoace de lana grupate ori dispuse in siruri paralele. Prezinta uneori si o dispunere

 

pe inaltimi mici. In cadrul acestui gen de nori se identifica urmatoarele specii:

 

stratiformis (stra); lenticularis (len); costellanus (cos); floccus (flo).

 

Cirrostratus (Cs) - se formeaza la inaltimi situate intre 6000.11000 m, fiind aproape in

 

intregime alcatuiti din cristale de gheata. Se infatiseaza sub forma unor straturi subtiri

 

sub aspectul unui voal fin, abia vizibil, sau sub forma unor petice rupte, destramate de

 

vant, dand cerului un aspect laptos. In cadrul acestei grupe se intalnesc urmatoarele

 

specii: fibratus (fib);nebulosus (neb).

 

2. Norii mijlocii (inaltimea 2.7 km)

 

Norii mijlocii sunt:

 

Altocumulus (Ac) - se formeaza la inaltimi situate intre 3500.6500 m, infatisandu-se

 

adeseori pe cer in grupuri aparent echidistante. Cand acesti nori prezinta pe cer o

 

dispunere in benzi paralele, ei preced un front cald asociat cu precipitatii, ploi sau

 

ninsori de durata. Acest gen de nori cuprinde urmatoarele specii: stratiformis (str);

 

lenticularis (len); costellanus (cos); floccus (flo).

 

Altostratus (As) - se formeaza la inaltimi de 3500.6000 m si au in genere culoarea gri

 

deschis, iar discul Soarelui sau al Lunii nu poate fi distins prin ei de observator. Acesti

 

nori sunt considerati de meteorologi si marinari ca fiind cei mai buni indicatori ai

 

vremii. Ei aduc caderi de precipitatii de lunga durata, indeosebi cand se constata ca

 

stratul de nori devine din ce in ce mai gros si coboara.

 

3. Norii josi (inaltimea 80.2000 m)

 

Norii josi sunt:

 

Nimbostratus (Ns) - sunt rezultatul coborarii plafonului unor nori altostratus si a

 

ingrosarii puternice a acestora. Inaltimea lor medie este de aproximativ 800 m. Au

 

infatisarea unui strat continuu fara relief, de culoare cenusie, aproape uniforma. Acesti

 

nori nu pot fi socotiti indicatori ai evolutiei vremii deoarece in momentul in care

5/14/2018 norii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/norii 9/9

 

observatorul constata existenta lor pe cer, vremea rea s-a instalat (ploi torentiale, ninsori

 

intense sau viscole, vanturi cu rafale puternice).

 

Stratocumulus (Sc) - se formeaza la altitudini prin coborarea norilor specifici altor

 

inaltimi sau prin ridicarea unui strat de ceata. Acest tip de nori cuprinde urmatoarele

 

specii: stratiformis (str); lenticularis (len); costellanus (cos).

 

Prezenta norilor stratocumulus pe cer indica burnita sau ninsori slabe (fulgi mici si

 

nori).

 

Stratus (St) - se formeaza la inaltimi cuprinse intre cateva sute de metri si 1000 m. Cand

 

acesti nori se formeaza inaintea unui front cald, vor cadea precipitatii sub forma de

 

ploaie, caz in care exista posibilitatea ca ploaia sa suprasatureze aerul mai rece de sub

 

frontul cald.

 

Norii cu dezvoltare pe verticala

 

In aceasta categorie fac parte norii care se formeaza in general prin procese convective

 

(convectia termica si dinamica), fapt care explica extensia lor pe verticala, pe distante

 

care ating uneori mii de metri.

 

Cumulus (Cu) - sunt nori care la latitudinile medii incep sa se formeze la cateva ore

 

dupa rasaritul Soarelui, se dezvolta puternic in orele amiezii si dispar de regula odata cu

 

inserarea sau in timpul noptii. Au un aspect pufos, se modifica continuu si au o culoare

 

alb stralucitoare cand sunt iluminati de razele Soarelui. Daca se constata dezvoltarea lor

 

puternica pe verticala devin foarte probabile ploi torentiale si rafale puternice de vant in

 

apropierea zonelor in care cad aversele de ploaie. Din aceasta specie fac parte: humilis

 

(hum) - nori cu dimensiuni mici; mediocres (med) - nori cu dezvoltare medie; congestus

 

(con) - nori prezentand protuberante si bucle mari; fractus (fra).

 

Cumulonimbus (Cb) - sunt nori grei, densi, caracterizati printr-o puternica dezvoltare pe

 

verticala. Priviti de la distanta au aspectul unor turnuri sau munti uriasi, albi sau gri pal

 

la varf si cenusiu inchis la baza. Baza lor se poate afla la aproximativ 1000 m, iar

 

extinderea pe verticala poate depasi 11000 m., observarea lor pe cer constituie

 

totdeauna un indiciu de inrautatire a vremii, caracterizata frecvent prin rafale de vant

 

puternice, ploi torentiale, fulgere, tunete si trasnete. Din aceasta cauza ei mai sunt

 

denumiti "capete de tunete". Din aceasta specie de nori fac parte: calvus (cal) - cu

 

protuberante in curs de destramare; capillatus (cap) - cu forme asemanatoare norilor

 

cirrus in partea superioara.

 

Copyright © Contact | Trimite referat