Înmulțirea vegetativă la plante - scifeleaarad · 2020. 5. 13. · altoirea: - presupune...
TRANSCRIPT
-
Disciplina: BIOLOGIE, clasa a VII-a A UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Funcția de reproducere (I)
Înmulțirea vegetativă la plante Angiospermele se pot înmulți și vegetativ, utilizându-se diferite fragmente de organe vegetative.
Exemple:
- despărțirea plantelor care formează tufe (bujori, violete);
- plantarea unor tulpini subterane: bulbi (lalea, ghiocei, ceapă), tuberculi (cartof), rizomi (stânjenei);
- utilizarea unor fragmente din tulpini cărora li se aplică lucrări speciale: butășirea (mușcate), altoirea
(pomi fructiferi), marcotajul (vița de vie).
Butășirea:
- capacitatea unui fragment dintr-o ramură sau frunză de a produce rădăcini;
- se taie un fragment de ramură cu 3 – 4 noduri (butaș), apoi se pune în apă (primele două noduri de
jos);
- se completează periodic apa, până apar primele rădăcini iar când acestea apar se face plantarea în
pământ;
- butășirea se poate realiza și direct în pământ (ex. vița de vie), în acest caz fiind necesară udarea
zilnică a butașilor.
Altoirea:
- presupune îmbinarea a două fragmmente de plantă;
- partea cu rădăcina se numește portaltoi, iar cealaltă atașată de prima se numește altoi;
- se aplică în special la pomii fructiferi;
Marcotajul:
- presupune înrădăcinarea unor fragmente de ramuri (marcote), fără a fi detașate de planta mamă;
- ramurile mai lungi se aleg și se îngroapă cu vârful afară, partea de ramură aflată sub pământ formând
rădăcini;
- când acestea devin suficient de mari, ramura se poate separa de planta mamă;
- se utilizează la vița de vie, coacăz, mur.
Școala Gimnazială „Ilarion Felea” Arad
Data: 13.05.2020
-
Alte tipuri de înmulțire
Diviziunea:
-este întâlnită la organismele unicelulare; - la bacterii, în condiții favorabile, o celulă se împarte în alte două celule la fiecare 20 de minute; - cele două celule se aseamănă foarte mult între ele, dar și cu celula din care au provenit; - în 24 de ore dintr-o singură bacterie se dezvoltă 272 bacterii! - protistele se înmulțesc și ele prin diviziune care poate fi longitudinală sau transversală;
Înmugurirea:
- la unele cipuerci, cum ar fi drojdia de bere, diviziunea produce celule inegale, prinse de celula mamă, având aspect de muguri;
- astfel, deși este unicelulară, drojdia formează colonii;
Înmulțirea prin spori:
-se întâlnește la unele ciuperci, la mușchi și la ferigi; - sporii sunt prevăzuți cu învelișuri rezistente care au nevoie de apă pentru a germina; - la ferigi, sporii sunt grupați pe dosul frunzelor în formațiuni numite sori; - când germinează, din spori se formează o structură în formă de inimă (protal) pe care se dezvoltă celulele reproducătoare; - acestea se unesc prin fecundație, generând o nouă plantă; - astfel, sporii sunt un element de reproducere asexuată în timp ce semințele sunt un element al reproducerii sexuate.