newsletter adr sud muntenia

ADR Sud Muntenia sprjină beneficiarii privaţiîn implementarea corectă a contractelor

finanţate prin Regio

Buletin Informativ nr. 186 / 21 - 25 iulie 2014

Publicaţie editată deAgenţia pentru

Dezvoltare RegionalăSud Muntenia

infO REGiO

S-a semnat contractul▪de execuţie pentruCentrul de Excelenţă Ploiești,ce va fi realizatcu finanţare Regio ....... 12

Proiect REGiO / Spitalul▪judeţean Dâmboviţadin Târgoviște: Din anii ’70,direct la „Anatomialui Grey” ............... 13-14

Situaţia proiectelor Regio▪depuse la nivelul regiuniiSud Muntenia ............... 15

Argeş / lucrările de construire a Centrului cultural multifuncţional din Pitești,în plină desfășurare ......................................................................17

Călăraşi / S-a aprobat suma totală a lucrărilor efectuate la Grupul Şcolar „DanMateescu” ..................................................................................17

Dâmboviţa / Peștera ialomiţei se reabilitează cu fonduri europene Regio,accesate de Cj Dâmboviţa ..............................................................18

Giurgiu / Primăria municipiului Giurgiu a fost selectată pentru finanţarea unuicentru naţional de informare turistică ................................................18

Ialomiţa / S-a semnat contractul de execuţie pentru modernizarea PieţeiRevoluţiei din Slobozia ...................................................................19

Prahova / administraţia locală a aprobat demararea proiectelor de investiţiiprioritare pentru ploieșteni .............................................................19

Teleorman / Proiecte de succes în Teleorman: Exploataţie apicolă, extinsăcu bani de la Uniunea Europeană ......................................................20

infO jUDEțE

paginile 2-3

infO REțEaUa REGiO

SUD MUnTEnia

BRCT Călărași: PCT▪România - Bulgaria2014 - 2020 – primulprogram de cooperareteritorială europeanăgestionat de MDRaP, încalitate de autoritatede Management, aprobatde Grupul Comun de lucrupentru Programare ........ 4

DEClaRația SăPTăMânii

Victor Mocanu, primarul▪orașului amara ............. 3

infO POS CCESituaţia proiectelor depuse▪

în cadrul POS CCE ........ 16

OPORTUniTăți DE finanțaRE

Dezbatere pe marginea▪versiunilor actualizate aleprogramelor operaţionale2014 – 2020 ................. 5

Eugen Teodorovici:▪Reforma din sistemva conduce la o absorbţiede 100% pe POS DRU și POS CCEla final de 2015 .......... 6-7

Primul apel▪pentru propuneri deproiecte pentru StrategiaDunării ...................... 9

http://www.youtube.com/user/ADRSudMuntenia

https://twitter.com/ADRSudMuntenia

https://www.facebook.com/adrsudmuntenia

agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Mun-tenia, în calitate de Organism intermediar pentruProgramul Operaţional Regional, a organizat, săp-tămâna trecută, o nouă rundă de seminarii de in-struire destinate beneficiarilor privaţi de la nivelulregiunii noastre, care au primit finanţare neram-bursabilă Regio.

Întâlnirile de lucru, ce s-au desfășurat la sediulagenţiei în datele de 22 și 25 iulie, au avut ca scopoferirea de asistenţă noilor beneficiari Regio, prininformarea lor cu privire la modul cum trebuie sărealizeze implementarea corectă a proiectelor pen-tru care au obţinut, în luna iunie, finanţare neram-bursabilă de 100% din fEDR și de la bugetul de stat.

la aceste instruiri au participat în total peste30 de reprezentanţi ai mediului privat din regiuneaSud Muntenia, care au primit asistenţă financiară încadrul axei prioritare 4 „Sprijinirea dezvoltării me-diului de afaceri regional şi local”, Domeniul majorde intervenţie 4.3 „Sprijinirea dezvoltării microîn-treprinderilor”.

(continuare în pagina 3)

2info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 186 / 21 - 25 iulie 2014

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

EVENIM

ENTE

ADR Sud Muntenia sprjină beneficiarii privaţiîn implementarea corectă

a contractelor finanţate prin Regio

http://regio.adrmuntenia.ro

http://www.adrmuntenia.ro



EVENIM

ENTE

Victor Moraru,primarul orașului amara

Cu ocazia conferinţei cu te -ma „Finanţări integrate pen truDezvoltarea Locală prin progra -mele europene 2014 – 2020”,organizată, în data de 10 iulie,la amara, primarul Victor Mora -ru și-a exprimat recunoștinţafaţă de autoritatea de Mana-gement pentru POR și aDR SudMuntenia, pentru contribuţiala desfășurarea ProgramuluiOperaţional Regional, decla-rând următoarele:

„Mă bucur că în sfârşit, prinevenimentul de la Amara, amocazia să îi prezint, să le mul-ţumesc şi să îi felicit pe ceimai apropiaţi parteneri ai ora -şului Amara în absorbţia fon-durilor europene şi realizareaproiectelor de la Amara, şi anu -me pe domnul Gabriel FRIPTU -Director General al Autorităţiide Management al Programu-lui Operaţional Regional şi pedomnul Liviu MUŞAT - Directo -rul Agenţiei de Dezvoltare Re -gională Sud Muntenia.

Adevărata echipă a absorb -ţiei pentru fondurile europe -ne de la Amara a fost consti-tuită din echipa Primăriei ora -şului Amara, domnul GabrielFRIPTU, împreună cu echipaa cestuia, şi domnul Liviu MUŞAT,împreună cu echipa Agen ţieipentru Dezvoltare RegionalăSud Muntenia.”

(continuare din pagina 2)noii beneficiari privaţi au

aflat, cu această ocazie, informa-ţii utile despre etapele imple-mentării proiectelor, subiecteleabordate fiind legate de obliga-ţiile de informare și publicitate,management de proiect, monito-rizarea și evaluarea proiectului,implementare, cerinţe minimepentru implementarea cu succesa proiectului, indicatori, vizitelede monitorizare, măsurarea și ra-portarea progresului, tipuri deevaluări, modificări la contractulde finanţare. alte teme de discu-ţie au vizat instrucţiunile de pre-finanţare, plata și rambursareacheltuielilor, achiziţiile publice încadrul proiectului‚ principii și re-guli, întocmirea documentaţieide atribuire și conformitatea do-

sarului achiziţiei.Cele două seminarii fac parte

din sesiunea de instruire demara -tă de aDR Sud Muntenia pentrubeneficiarii de la nivelul regiuniinoastre, care au semnat contrac-tele de finanţare în luna iunie, încadrul celui de-al treilea apel dedepunere de proiecte al progra-mului Regio 2007 - 2013, pentrudezvoltarea microîntreprinderilor.

aDR Sud Muntenia este Orga-nism intermediar pentru Regio șiare responsabilităţi delegate pentruimplementarea acestui program.Mai multe detalii despre po sibili -tă ţile de finanţare din Regio puteţiobţine contactând experţii Servi-ciului Comunicare: 0242/331.769,0242/315.009, 0728/026.708, fax:0242/313.167, e-mail: [email protected].

Declaraţia săptămânii





INFO

REȚEA REGIO

BRCT Călăraşi: PCT România - Bulgaria 2014 - 2020 –primul program de cooperare teritorială europeană gestionat

de MDRAP, în calitate de Autoritate de Management,aprobat de Grupul Comun de Lucru pentru Programare

Grupul comun de lucru pentru programare aanalizat și aprobat versiunea finală a Programului deCooperare Transfrontalieră România - Bulgaria 2014- 2020. Structurat în cinci axe prioritare, cu un bugettotal de 215.745.513 euro din fEDR, noul Programoperaţional își propune capitalizarea rezultatelorobţinute din actualul program și intensificarea re -laţiilor din zona de graniţă pentru identificarea desoluţii comune în vederea dezvoltării economice șisociale a zonei. Documentul va fi supus, în perioadaurmătoare, aprobării celor două state membre și,ulterior, transmis către Comisia Europeană înaintede termenul limită 22 septembrie 2014.

Reprezentantul Comisiei Europene, Kypros KY-PRianOU, a felicitat munca echipei româno-bulgare,subliniind faptul că este primul program de coope-rare din sud-estul Europei, a cărui versiune finală aprimit aprobarea grupului comun de lucru pentruprogramare.

Întâlnirea a fost organizată de autoritatea deManagement (aM) a Programului de Cooperare Trans-frontalieră România - Bulgaria 2007-2013 - MinisterulDezvoltării Regionale și administraţiei Publice dinRomânia (MDRaP), autoritatea naţională (an) - Mi-nisterul Dezvoltării Regionale din Bulgaria (MDR) șiSecretariatul Tehnic Comun (STC) al Programului deCooperare Transfrontalieră România - Bulgaria 2007-

2013 - Biroul Regional pentru Cooperare Transfron-talieră (BRCT) Călărași pentru Graniţa România - Bul-garia. Cele două delegaţii au fost conduse de DoinaSURCEl, director general adjunct în cadrul MDRaP(România) și Dimana SaDOnKOVa, director generaladjunct în cadrul MDR (Bulgaria).

Grupul Comun de lucru are rolul de a asiguraeficienţa și calitatea planificării și programării vii-torului exerciţiu financiar, respectiv a Programuluide Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria2014 - 2020. Grupul are în componenţa sa reprezen-tanţi de la nivel naţional, regional și local ai celordouă state.

Sursa: www.cbcromaniabulgaria.eu

http://www.cbcromaniabulgaria.eu



Ministerul fondurilor Europene a organizat, îndata de 23 iulie, un eveniment dedicat prezentăriiși dezbaterii versiunilor actualizate ale programe-lor operaţionale pentru perioada de programare2014 - 2020 cu reprezentanţii instituţiilor implicateîn gestionarea fondurilor europene și cu potenţialiaplicanţi.

Versiunile actualizate ale programelor au fostprezentate de oficialii Ministerului fondurilor Eu-ropene, Ministerului Dezvoltării Regionale și admi -nistraţiei Publice și ai Ministerului agriculturii șiDezvoltării Rurale. Cele trei ministere menţionateau funcţii de autoritate de management în viitoa-rea perioadă de programare, după cum urmează:

Ministerul fondurilor Europene va fi autorita -•te de management pentru: Programul OperaţionalCapital Uman, Programul Operaţional Competiti-vitate, Programul Operaţional asistenţă Tehnică șiProgramul Operaţional infrastructură Mare;

Ministerul Dezvoltării Regionale și administra -•ţiei Publice va fi autoritate de management pen-tru: Programul Operaţional Regional, Programul Ope -raţional Capacitate administrativă, respectiv pentru

programele de cooperare teritorială europeană;Ministerul agriculturii și Dezvoltării Rurale va fi•

autoritate de management pentru: Programul na -ţional pentru Dezvoltare Rurală și Programul Opera -ţional pentru Pescuit.

Prezentările susţinute în cadrul evenimentuluiau fost publicate pe site-ul Ministerului fondurilorEuropene.

Sursa: www.fonduri-ue.ro



OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Dezbatere pe marginea versiunilor actualizateale programelor operaţionale 2014 – 2020

Instituţiile româneşti vor putea participa la implementareacontractelor de asistenţă tehnică în ţări care nu sunt membre UE

instituţiile românești vor putea participa la im-plementarea de contracte de asistenţă tehnică în ţăricare candidează pentru a obţine statutul de membreale Uniunii Europene și în state terţe în relaţia cu UE.Până în prezent, România, în calitate de ţară membrăUE, prin instituţiile sale, putea participa doar la pro-iectele de înfrăţire instituţională.

În vederea creșterii gradului de implicare a insti-tuţiilor române în acordarea de asistenţă a fost apro-bată în ședinţa de Guvern din data de 23 iulie, Ordo-nanţa pentru modificarea și completarea Ordonanţeide Urgenţă a Guvernului nr. 196/2008, privind înfiin-ţarea activităţii de derulare și gestionare a proiectelorde înfrăţire instituţională finanţate de Uniunea Euro-peană, pentru care România are calitate de donator.

Modificările aduse de actul normativ aprobat înședinţa de Guvern sunt următoarele:

extinderea cadrului legal și asupra contractelor•de asistenţă tehnică, creându-se posibilitatea partici-pării instituţiilor românești (instituţii ale administraţieipublice din România, singure sau în parteneriat cu in-stituţii private naţionale și internaţionale) la acestea;

extinderea atribuţiilor autorităţii administrative•de Înfrăţire instituţională, din cadrul Ministerului fon-durilor Europene, și asupra gestionării asistenţei Tehnice;

clarificarea categoriilor de cheltuieli eligibile•finanţate exclusiv din veniturile proprii – procent dincosturile totale ale proiectului derulat de instituţiadonatoare de asistenţă.

instituţiile din România au participat la proiectede înfrăţire instituţională în state precum: RepublicaMoldova, Ucraina, Republica Croaţia, Republica alba-nia, Republica Serbia, Republica azerbaidjan.


http://www.fonduri-ue.ro




Ministerul Fondurilor Europene»a încheiat, în data de 21 iulie, campaniade informare a beneficiarilor ProgramuluiOperaţional Sectorial „CreştereaCompetitivităţii Economice” (POS CCE),organizată de Autoritatea de ManagementPOS CCE în mai multe oraşe ale ţării.

„Aproximativ 3.000 de persoane din întreagaţară au participat la conferinţele noastre şi con-sider că această nouă abordare în relaţia dintreautoritate şi beneficiar este unul dintre paşii pecare actuala guvernare şi-a propus să îi facă în fa-voarea unei maniere de lucru mult mai eficiente.Trebuie să admitem că din momentul mutăriiAutorităţilor de Management la Ministerul Fondu-rilor Europene, abordarea este schimbată şi îmidoresc să continuăm pe acest drum, unul mult maipragmatic decât cel folosit anterior. Eu sunt con-vins că programul de competitivitate va avea la fi -nalul lui 2015 o absorbţie de 100%. Acest lucru estevalabil şi pentru POS DRU. Vom transfera toate su-mele necheltuite până acum către alte proiectece pot fi implementate, astfel încât să nu pierdemniciun ban. Încă de vineri (n.r.: 18 iulie) am lansatîn cadrul POS DRU şi am postat pe site-ul ministe-rului alte patru ghiduri cu idei frumoase, simpleşi cu impact social. Nu vreau ca banul european sămai fie cheltuit cu nesăbuinţă”, a declarat minis-trul fondurilor europene, Eugen Teodorovici.

Reamintim că autoritatea de Management POSCCE a încheiat, la sfârșitul lunii iunie, un număr de66 de contracte, cu o valoare totală de peste 250milioane de lei, pentru finanţarea proiectelor deinvestiţii mari. Proiectele semnate se aflau pe listade rezervă aferentă operaţiunii „Sprijin financiar cuo valoare cuprinsă între 1.065.001 lei şi 6.375.000de lei acordat pentru investiţii pentru IMM”, iarpentru finanţarea acestora a fost suplimentat bu-getul apelului. aceste proiecte sunt dintre cele de-puse în luna august 2011, ce au stat neevaluatepână în vara anului 2013, când MfE a pus la dispo-

ziţia autorităţii de Management POS CCE experţidin mediul privat. Procesul de evaluare a fost fi-nalizat în luna decembrie 2013, iar contractarea aînceput în acest an.

Totodată, în această peri oadă au fost lansatenoi finanţări în cadrul POS DRU. astfel, Ministerulfondurilor Europene supune consultării publiceghidurile pentru lansarea a patru tipuri de cereride proiecte. În cadrul acestor apeluri vor fi acor-date fonduri pentru:

formarea profesională a personalul medical•din domeniul cardiologiei pediatrice;

formarea profesională a personalul medical•care realizează transplanturi;

îmbunătăţirea participării grupurilor vulnera-•bile pe piaţa muncii;

susţinerea parteneriatelor transnaţionale cu•impact asupra pieţei muncii.

„Cele patru cereri de proiecte sunt gânditeastfel încât banii europeni să rezolve o par te dinproblemele pe care încă le avem în prezent. Prinacor da rea de finanţări pentru formarea profesio-nală a personalul medical din domeniul cardiologieipediatrice vom aduce medici din afara ţării, carevor o pera aproximativ 3.000 de copii ce suferă deboli grave. Mult mai important, aceştia vor pregătimedicii români să realizeze respectivele intervenţiipentru ca România să aibă un număr ridicat de spe-cialişti în acest domeniu.




OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Eugen Teodorovici: Reforma din sistemva conduce la o absorbţie de 100%

pe POS DRU şi POS CCE la final de 2015

Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene



Finanţator

Comisia Europeană, prin agenţia Executivă pentru iMM-uri.

Obiectiv general

Consolidarea competitivităţii sectorului turistic european prinîncurajarea diversificării ofertei de servicii turistice a produselor.

Obiective specifice

sprijinirea proiectelor de promovare a unor trasee turistice•transnaţionale, itinerarii, trasee fizice sau virtuale;

stimularea competitivităţii industriei turismului;•încurajarea diversificării ofertei de produse și servicii turistice,•

prin dezvoltarea de produse de turism sustenabil;încurajarea participării iMM-urilor și crearea un cadru favorabil•

cooperării iMM-urilor.

Buget

Bugetul programului este de 1 milion de euro.

Acţiuni eligibile

proiecte de cooperare;•conferinţe, seminarii, evenimente de sensibilizare;•activităţi de cercetare privind formarea sau dezvoltarea turis-•

mului durabil;acţiuni de sensibilizare și de difuzare;•acţiuni vizând crearea și îmbunătăţirea de reţele, schimburi de•

bune practici;studii, analize, proiecte de cartografiere;•dezvoltarea de informaţii practice pentru potenţialii turiști (in-•

clusiv oferte/ pachete turistice).Sursa: fonduri-structurale.ro


OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

(continuare din pagina 6)Astfel, datorită acestor finan -

ţări, medicii noştri vor putea sal -va vieţile multor copii. O altă ce-rere de proiecte, destinată tot per -sonalului medical, va sprijini for-marea profesională a personalu-lui care efectuează transplanturi.În acelaşi timp, două apeluri vorviza susţinerea formării profesio-nale a persoanelor vulnerabile. Pemă sură ce lansăm astfel de cereride proiecte, dedicate, am satis-facţia că banii europeni îşi a tingscopul de a salva vieţi, de a îmbu -nătăţi nivelul de trai al românilor,de a susţine dezvoltarea societă-ţii. Adică, fondurile europene începsă fie mai bine folosite: pentru Ro -mânia şi pentru români!”, a decla -rat ministrul fondurilor europene.

Totodată, ministrul Eugen Teo -dorovici a afirmat că până la fi-nalul anului 2015, pe actualul ca -dru financiar, România va a tingeun grad de absorbţie a fon duriloreuropene de 80%: „Să ab sorbimintegral fondurile până în 2015nu este imposibil, dar extrem dedificil. 36%, cât este as tăzi pro-cesul de absorbţie, ara tă că pu-tem să atingem în viitor un nivelcât mai ridicat. Mulţi nu ne dă-deau şanse de nici măcar 50% a -nul viitor, eu spun că ne vom du -ce undeva la 80% cele 19,2 mi-liarde de euro alocate Românieipe actualul cadru financiar, ceeace ne va duce la un nivel fruntaşîn Europa. Asta nu înseamnă călucrurile vor fi simplu de făcut.Conform calculelor pe care le-amfăcut şi în acest an, şi pentruanul viitor eu zic că undeva la80% putem să atingem, ceea cene creează premisele pentru în-ceput cu dreptul pentru următo-rul cadru financiar.”.



Programul COSME:Diversificarea ofertelor

şi produselor turistice ale UE -Produse turistice

transnaţionale sustenabileBeneficiari eligibili Valoarea finanţării

acordateTermen

de depunere

Entităţi publice, semi-publiceși private constituite legalîn ţări ale UE sau participantela programul COSME

250.000 de euro/proiect(75% din costurileeligibile)

7 octombrie2014,ora 17:00




http://www.fonduri-structurale.ro

Guvernul ar putea să interzică beneficiarilor careau înregistrat nereguli în accesarea fondurilor UE să maiaplice pentru banii europeni, pentru a nu afecta imagi-nea ţării în acest domeniu. aceasta este una dintre so-luţiile invocate luni de ministrul fondurilor europene, Eu-gen Teodorovici, pentru prevenirea corecţiilor financiareaplicate României de către Comisia Europeană.

„Ca măsuri pe care le luăm pentru a împiedicaaceste lucruri amintesc simplificarea sistemului. Avemnevoie de mai puţine reguli, mai simple şi mai clare, darmai dure pentru cei care nu le respectă”, a declarat Teo-dorovici. „E posibil să interzicem acelor beneficiari careau avut probleme de acest fel să nu mai aplice la fondurieuropene pentru ca imaginea să nu ne mai fie afectată”,a completat el. În context, ministrul a indicat partea deachiziţii publice pentru principalele abateri. „Vor fi fă-cute verificări mai clare, mai dese, acolo unde benefi-ciarii dovedesc că au o problemă în acest sens, iar în zonapublică, unde ar fi principala problemă, instituţiile careau avut probleme pe partea de proceduri interne au fa-cut schimbări, există un cumul de factori în zona de achi-ziţii publice care a fost principala zonă în care Româniaa fost afectată, unde au fost schimbările necesare, iarregulile au fost făcute altfel”, a mai spus Eugen Teodo-rovici. România a suferit corecţii financiare de 285 demilioane de euro în anul 2013, în creștere faţă de 2012,din cauza neregulilor depistate în absorbţia fonduriloreuropene, a informat, de curând, Comisia Europeană, înRaportul anual privind protecţia intereselor financiareale Uniunii Europene și lupta împotriva fraudei.

Cea mai mare parte a corecţiilor suferite de Româ-nia în anul 2013, 219 milioane de euro, se referă la baniidin fondul Social European, din care este finanţat în pri-mul rând Programul Operaţional Dezvoltarea ResurselorUmane (POSDRU), dar și Programul Operaţional Dezvol-tarea Capacităţii administrative (PODCa). alte corecţiis-au aplicat la proiectele finanţate din: fondul Europeande Garantare agricolă (fEGa) - 28 de milioane de euro,fondul de Coeziune - 21 de milioane de euro, fondul deDezvoltare Rurală - 17 milioane de euro. În anul 2013,România a absorbit fonduri europene de peste 5,5 mili -ar de de euro, dar a contribuit la bugetul UE cu 1,5 miliar -de de euro, rezultând un sold pozitiv de 4 miliarde de eu -

ro, potrivit Programului de convergenţă al Guvernului.În anul 2012, România a suferit corecţii financiare de 139milioane de euro. Dar și absorbţia de bani europeni a fostmai redusă: ţara a tras atunci 3,4 miliarde de euro și acontribuit la bugetul UE cu 1,3 miliarde de euro, rezul-tând un sold pozitiv de 2,1 miliarde de euro. Dintre ne-regulile constatate în absorbţia fondurilor europene, Ro-mânia a raportat în anul 2013 un total de 109 neregulide natură frauduloasă: 60 la agricultură, 23 la politicăde coeziune și 26 la cele de preaderare. Sumele implicateîn fraudele raportate de România se ridică la 36,5 mi-lioane de euro. Cele mai mari sume implicate în neregulifrauduloase sunt la politica de coeziune - circa 23 de mi-lioane de euro. România se situează astfel pe locul aldoilea în UE, la numărul neregulilor de natură frauduloasăraportate. Pe primul loc este italia - 302, pe locul al trei-lea este Bulgaria - 97, urmată de Polonia - 91. „În 2013,doar un singur stat membru, Irlanda, nu şi-a clasificatvreo neregulă ca fiind frauduloasă. Detecţia continuă săvarieze în rândul statelor membre. Statele membre careau detectat şi raportat cel mai mare număr de neregulifrauduloase sunt: Italia, România, Bulgaria, Polonia, Da-nemarca şi Grecia (între 302 şi 55). În termeni de sumeimplicate, cele mai mari cifre au fost raportate de Italia,Polonia, România, Grecia şi Germania (între 68 şi 24 mi-lioane de euro)”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Ministrul fondurilor europene a motivat plata aces-tor penalizări prin faptul că toate proiectele aprobatepână în 2011 în România sunt purtătoare de corecţii fi-nanciare. „Acest loc fruntaş vine din faptul că Româniaa trimis Comisiei Europene un număr mai mare de fac-turi, automat şi suma de corecţii este una mai mare,pentru că toate proiectele aprobate până în 2011 suntpurtătoare de corecţii financiare, iar până ele nu se vortermina aceste corecţii nu vor înceta. Asta e explicaţiacreşterii valorii de corecţii financiare pentru România,noi, la fiecare factură pe care o dăm la Comisie aplicămo corecţie financiară”, a declarat Teodorovici.

El a pus corecţiile pe seama erorilor la nivel din pro-iectele europene, cauzate de citirea încorectă a regulilorsau de reaua intenţie a beneficiarilor care deruleză pro-iectele, publici și privaţi.

Sursa: economie.hotnews.ro



OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Soluţia ministrului Teodorovici împotrivapenalizărilor CE: E posibil să interzicem beneficiarilor

care au avut probleme să mai ceară fonduri UE



http://economie.hotnews.ro



OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Primul apel pentru propuneri de proiectepentru Strategia Dunării

S-a deschis primul apel pentru propuneri de pro-iecte al fondului pentru Proiecte al Strategiei DunăriiSTaRT, activ până în data de 17 septembrie 2014.

Ce este START?

Realizarea de proiecte și iniţiative este esenţialăpentru succesul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării(SUERD). STaRT - fondul Proiectelor pentru regiuneaDunării este o nouă iniţiativă pilot al SUERD și oferăbani de demarare, finanţarea de început pentru dez-voltarea și punerea în aplicare a proiectelor din re-giunea Dunării. Banii iniţiali înseamnă că beneficiariiprimesc o prefinanţare la începutul anului pentru aacoperi cheltuielile de proiect de la început. STaRTeste coordonat de PaC 10 - Priority Area Coordination10 of the EUSDR (Domeniul prioritar de Coordonare10 al SUERD) al orașului Viena, cu implicarea tuturordomeniilor prioritare. EuroVienna asigura punerea înaplicare operaţională a facilităţii.

alocarea totală pentru STaRT se ridică la 900.000de euro - finanţată în proporţie de 95% de către Comi -sia Europeană și 5% - de orașul Viena. Punerea în apli-care a STaRT se va derula până la sfârșitul anului 2016,fiind prevăzute două cereri de propuneri de proiecte.

Principii de bază ale eligibilităţii proiectelorfinanţate prin START

Proiecte situate în întreaga regiune a Dunării:state membre ale UE: Germania (Baden-Württem-•

berg și Bavaria), austria, Ungaria, Republica Cehă, Re-publica Slovacă, Slovenia, Bulgaria, România și Croaţia;

ţările în proces de aderare la UE: Serbia, Bosnia și•Hertegovina și Muntenegru;

ţări din afara UE: Moldova și Ucraina (parte a ţării,•situată în regiunea Dunării).

În principiu, proiectele trebuie să implice cel pu-ţin doi parteneri din două ţări SUERD.

Candidaţii eligibili sunt organizaţii publice sauprivate cu personalitate juridică (nu persoane fizice).STaRT este conceput special pentru instituţiile mici,nonguvernamentale și organizaţiile societăţii civile.

Proiecte ce abordează un subiect de la cel puţinunul dintre domeniile prioritare (AP) ale SUERD: Pro-iectele trebuie să fie de interes public, să aibă un im-pact macro-regional și să aibă o durată de implemen-

tare de până la un an.START este conceput pentru a sprijini două ti-

puri de proiecte: a) O anumită parte a unui proiect mai mare - bu-

getul proiectului global este mai mare decât finanţareaSTaRT disponibilă (dar sub € 25M). STaRT poate finanţa,de exemplu, faza de pregătire și/ sau punere în aplicarede pachete de lucru specifice ale proiectului de ansam-blu. Rezultat: pachete de lucru specifice sunt complete.

B) Un proiect mic - bugetul total al proiectului seîncadrează în limitele de STaRT: STaRT poate finanţaîntreaga implementare a proiectului (inclusiv activită-ţile de pregătire, dacă este cazul).

Pentru ambele tipuri de proiecte (a și B), fondurile STaRTpot fi utilizate pentru a efectua următoarele activităţi:

Activităţi de dezvoltare a proiectuluipregătirea planul de concept/ acţiune a proiec-•

tului, urmărirea pașilor, o strategie de comunicare etc.; definirea bugetului pentru implementarea proiectului;•găsirea de opţiuni de finanţare;•pregătirea și depunerea unei cereri de finanţare; •construirea de parteneriate strategice, crearea de•

reţele. Activităţi de implementare a proiectuluiorganizarea de ateliere de lucru specifice, semi-•

narii, training-uri, evenimente de networking etc.; organizarea / participarea la evenimente publice,•

mese rotunde etc.;realizarea unor studii de cercetare, evaluări, studii•

etc.; efectuarea de acţiuni relevante pentru proiect.•

Ce finanţare este disponibilă?

Suma granturilor STaRT UE poate varia între 10.000și 40.000 de euro pe proiect. În plus, partenerii din pro-iect trebuie să cofinanţeze mininim 10% din costuriletotale ale proiectelor, din resurse proprii sau din altesurse (non-UE).

STaRT achită 50% prefinanţare după selecţia pro-iectelor, pentru a asigura fluxul de numerar suficient.O a doua prefinanţare (până la 25%) poate fi plătitădupă validarea raportului intermediar, la jumătatea pe-rioadei de implementare a proiectului. Plata ultimeipărţi se face după validarea raportului final.

Sursa: www.fabricadebani.ro

http://www.fabricadebani.ro





OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Programul „Inovare în industria verde”Programul „Inovare în industria»

verde” se adresează întreprinderilor,cu scopul de a spori competitivitateaîntreprinderilor ecologice, sprijinireaecologizării întreprinderilor noi şi existente,inovarea în domeniul protecţiei mediului.

Depunere: până la 30.09.2014.Buget alocat: 8,5 - 9,5 mil. euro.Programul este împărţit pe 3 componente /

linii de finanţare:Proiecte individuale (200.000 – 1.500.000 de•

euro);Granturi mici (50.000 – 200.000 de euro);•Relaţii bilaterale România – norvegia (30.000•

de euro).Suma totală destinată cofinanţării de proiecte

este cuprinsă între 8,5 și 9,5 mil. euro, iar opera-torul de program este innovation norway.

Potenţialii aplicanţi pentru finanţare sunt în-treprinderile comerciale cu activitate pe perioadăde minim un an fiscal. În cadrul schemei de gran-turi mici pot solicita finanţare firmele implicate îniniţiative eco-inovative. Proiectele realizate în par -teneriat cu o entitate din norvegia sunt încurajate șivor primi puncte suplimentare în cursul evaluării.

Cofinanţarea proprie a unui proiect va fi calcu -lată pentru fiecare proiect în parte, pe baza reguliide acordare a ajutorului de stat. Pentru iMM-uri vafi în mod normal de 50% din valoarea proiectului,iar pentru întreprinderile mari va fi mai mare. Con-tribuţia proprie va reprezenta contribuţia aplican-tului și/sau a partenerului de proiect.

Granturi vor fi oferite pentru proiecte indivi-duale, pentru scheme de granturi mici, și pentrurelaţii bilaterale.

Activităţile eligibile sunt dezvoltarea, imple-mentarea, investiţiile și activităţile de instruiredin domeniul tehnologiilor cu impact redus asupramediului, produse și servicii eco-inovative, redu-cerea și refolosirea deșeurilor, iniţiative legate deeficienţa energetică și folosirea în mai mare mă-sură a energiei regenerabile în activităţile între-prinderilor, precum și o eficienţă crescută a resur-selor prin inovarea sistemelor și proceselor în de-rularea activităţilor. Toate proiectele susţinute voravea ca rezultat îmbunătăţirea impactului pe care

întreprinderile îl au asupra mediului, în sectoareleeconomice în care activează.

Grupul ţintă pentru proiecte individuale suntîntreprinderile private legal constituite în Româ-nia. Grupul ţintă pentru schema de granturi micisunt întreprinderile private din România (iMM-uriși microîntreprinderi) care urmăresc să dezvolteafaceri eco-inovative în regiuni mai puţin dezvol-tate din România. Pentru a fi eligibile, întreprin-derile trebuie să fi avut activitate pe durata a celpuţin un an fiscal complet.

Proiectele realizate în parteneriat cu entităţidin norvegia sunt încurajate.

numai organizaţiile precizate mai sus sunt eli-gibile ca solicitanţi de finanţări. Pe de altă parte,entităţile norvegiene de oricare tip, legal constitui teîn norvegia, de cel puţin 1 an, sunt eligibile ca par-teneri de proiect. Proiectele realizate în partene-riat (un solicitant român cu un partener norvegian)sunt puternic încurajate și vor primi puncte supli-mentare în cursul evaluării proiectului.

Sursa: www.eeagrants.ro

http://www.eeagrants.ro





OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Comisia a anunţat 100 de milioane de europentru „Calea rapidă spre inovare”

şi cinci premii pentru inovareComisia Europeană a prezentat informaţii deta-

liate privind finanţarea cu 100 de milioane de euro aunei noi acţiuni-pilot intitulate „Calea rapidă spre ino -vare” (CRi) și privind cinci premii pentru inovare acor-date în cadrul programului Orizont 2020, programulUE pentru cercetare și inovare, al cărui buget este de80 de miliarde de euro. CRi urmărește să sprijine eco-nomia Europei, oferind granturi întreprinderilor și or-ganizaţiilor inovatoare, pentru a da un impuls finaltranspunerii marilor idei în piaţă. Premiile oferă o re-compensă pentru inovaţii tehnologice extraordinare,cu mare relevanţă pentru societate. iniţiativele punîn evidenţă ferma determinare de a sprijini inovareaîn Europa, ca parte a primului program de lucru cu du -rată de doi ani din cadrul programului Orizont 2020.anunţul confirmă, de asemenea, valoarea totală de7 miliarde de euro a cererilor de propuneri vizândprogramul Orizont 2020 pentru 2015 și stabilește ca-lendarul de depunere a cererilor (MEMO/14/492).

Máire Geoghegan-Quinn, comisarul european pen -tru cercetare, inovare și știinţă, a declarat: „Reacţiala primele cereri de propuneri în cadrul programuluiOrizont 2020 a fost de mare amploare, fiind primitedeja peste 17.000 de propuneri. Sunt impresionatăde creşterea evidentă a interesului industriei, în spe-cial din partea întreprinderilor mici. Astăzi dăm star-tul cererilor de propuneri pentru 2015 şi sunt încre-zătoare că ele vor suscita un interes la fel de mare.Calea rapidă spre inovare şi noile premii vor oferi şimai multe oportunităţi de implicare a inovatorilordin întreaga Europă. Prin aceste măsuri, contribuimla creşterea competitivităţii Europei, la stimulareacreşterii şi la crearea de locuri de muncă.”

acţiunea „Calea rapidă spre inovare” va fi des-chisă cererilor începând din ianuarie 2015. Ea va spri-jini consorţiile mici, formate din trei până la cinci or-ganizaţii, cu participare semnificativă din partea în-treprinderilor, să confere ideilor promiţătoare un ul-tim imbold înainte de a intra pe piaţă. acţiunea estedeschisă ideilor din orice domeniu tehnologic sau deaplicare și oricărei entităţi juridice stabilite în UE sauîntr-o ţară asociată programului Orizont 2020.

Concursurile vizând cele cinci premii pentru ino -

vare vor începe la sfârșitul anului 2014 și începutulanului 2015. Premiile, în valoare de 6 milioane de eu -ro în 2015, vizează trei domenii diferite de tematicăde cercetare:

sănătate („Premiul pentru reducerea utilizării•antibioticelor”, „Premiul pentru scaner de alimente”);

mediu („Premiul pentru reducerea poluării ae-•rului”);

TiC („Partajarea în colaborare a spectrului”,•„Premiul pentru transmisiunea optică”).

Programul de lucru actualizat adoptat confirmădetaliile cererilor de propuneri pentru 2015, anunţateprima dată în luna decembrie a anului trecut, și pre-cizează termenele pentru trimiterea propunerilor (ase vedea iP/13/1232). Toate oportunităţile de finan-ţare în cadrul programului Orizont 2020 sunt accesi-bile prin portalul dedicat participanţilor.

Reacţia la primele cereri de propuneriîn cadrul programului Orizont 2020

Reacţia la primele cereri de propuneri în cadrulprogramului Orizont 2020 anunţate în luna decem-brie a fost de mare amploare, până la sfârșitul luniiiunie fiind primite peste 17.000 de propuneri, a că-ror valoare financiară ar fi de 9 ori mai mare decâtfondurile disponibile. aceasta înseamnă o creșteresubstanţială faţă de precedentul program, al șap-telea program-cadru (PC7), și un nivel de concu-renţă mai mare. a existat o creștere semnificativăa cererilor din partea industriei, cererile întreprin-derilor pentru pilonii „poziţia de lider în sectorulindustrial” și „provocările societale” din cadrul pro-gramului Orizont 2020 reprezentând 44% din valoa-rea totală, faţă de 30% în domeniile similare alePC7. Participarea iMM-urilor este deosebit de mare,existând peste 5.500 de răspunsuri la cererile depropuneri din cadrul programului Orizont 2020, vi-zând facilitarea atingerii poziţiei de lider în dome-niul tehnologiilor generice și industriale și aproape2.700 de cereri de finanţare în cadrul noului instru-ment pentru iMM-uri, în valoare de 3 miliarde deeuro.

Sursa: fonduri-structurale.ro

http://www.fonduri-structurale.ro





INFO

REGIO

S-a semnat contractul de execuţiepentru Centrul de Excelenţă Ploieşti,

realizat cu finanţare Regioadministraţia ploieșteană a semnat de curând

contractul de execuţie pentru amenajarea Cen -trului de Excelenţă în zona de vest a municipiului,investiţie realiza tă cu fonduri europene Regio încadrul Planului integrat de Dezvol tare al Polului deCreștere Ploiești-Praho va. Proiectul vizează crea-rea unei structuri de sprijinire a afacerilor, care săurmărească încurajarea tinerilor, în vederea ini-ţierii în propria afacere în domenii precum protec-ţia mediului, peisagistică, investiţii eco.

În luna iunie 2013, Primăria Municipiului Plo-iești a semnat contractul de finanţare pentru pro-iectul „Realizarea parcului municipal PloieştiVest, inclusiv a căilor de acces şi a reţelei edilitarespecifice - Centru de Excelenţă în Afaceri pentruTinerii Întreprinzători”, pentru care a primit fon-duri nerambursabile în cadrul axei prioritare 1

„Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poliurbani de creştere”, Domeniul major de interven-ţie 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană”,Sub-domeniul „Poli de creştere”.

Valoare totală a proiectului este de 12.057.946,20lei, din care: valoarea eligibilă nerambursabilă dinfEDR este de 3.341.955,19 lei, cofinanţarea eligi-bilă a beneficiarului este de 4.075.555,11 lei, iarvaloarea TVa-ului aferent cheltuielilor eligibileeste de 1.956.266,45 lei. Contractul de finanţarese va implementa în 18 luni, perioadă de timp încare va fi realizată o structură de afaceri destinatăsprijinirii tinerilor întreprinzători din Ploiești. Po-trivit indicatorilor stabiliţi prin proiect, la finali-zarea acestuia vor putea funcţiona în noua struc-tură de afaceri nouă iMM-uri și vor fi create 40 delocuri de muncă.

A început concursul „Europa în regiunea mea”Ce proiecte finanţate din fonduri»

UE aveţi pe-aproape? Nu mai este multpână pe 25 august! Premiul constă în1.000 de euro pentru echipamente fotoşi o excursie pentru doi la Bruxelles!

Consiliul DG REGiO - Direcţia Generală Dezvol -tare Regională a Comisiei Europene a lansat a treiacompetiţie fotografică „Europa în regiunea mea”,care promovează proiecte de succes finanţate deUniunea Europeană (UE) - https://www.facebook.com/ EuropeanCommission/app_386310531430573.

Premiile constau într-un echipament foto în va-loare de 1.000 de euro și o excursie la Bruxelles înperioada desfășurării Open Days 2014, în luna oc-tombrie. Competiţia are ca scop sensibilizarea pu-blicului cu privire la proiectele ce au primit finanţareîn cadrul politicii regionale a UE.

Ca și în anii anteriori, competiţia se deruleazăprin intermediul paginii de facebook a Comisiei Eu -ropene. astfel, toţi cei interesaţi trebuie doar să sur -prindă într-o fotografie o investiţie și elementele de

identificare ale finanţării UE (panou temporar sauplacă permanentă, afișe etc., care să conţină stea-gul Uniunii Europene și alte detalii privitoare la fi-nanţare) și să se înscrie la concurs urmând link-ul:https://www.facebook.com/EuropeanCommis-sion/app_386310531430573.

Cele 100 de imagini cu cel mai mare număr devoturi, plus până la 50 de intrări „wildcard” (carenu au fost incluse în grupa 1 cu cele mai mari voturi)vor fi analizate de un juriu format din trei fotografiprofesioniști, care va selecta trei câștigători.

Înregistrările în concurs vor fi acceptate pânăluni, 25 august, la prânz.

Reamintim că în anul 2012, câștigătoarea con-cursului „Europa în regiunea mea” a fost CristinaDumitru Tăbăcaru, care a participat, la categoria„Martor ocular”, cu o fotografie de la locul de im-plementare a unui proiect finanţat cu fonduri Re-gio din Sud Muntenia, mai precis din orașul Mio-veni, judeţul argeș - „Modernizarea străzii I.C.Brătianu din oraşul Mioveni, prin crearea a 2 benzisuplimentare”.

https://www.facebook.com/EuropeanCommission/app_386310531430573








INFO

REGIO

Proiect REGIO

Spitalul Judeţean Dâmboviţa din Târgovişte:Din anii ’70, direct la „Anatomia lui Grey”

Complexul de clădiri de pe»Str. Tudor Vladimirescu a fost reabilitatcomplet şi echipat cu aparatură deultimă generaţie, de care vor beneficiacei peste 46.000 de pacienţi trataţianual în regim de urgenţă, respectivcirca 300.000 în ambulatoriu, dinîntregul judeţ Dâmboviţa.

În urmă cu patru ani, „bătrânul” Spital jude-ţean Dâmboviţa din Târgoviște risca să nu mai pri-mească autorizaţia de funcţionare ca unitate sa-nitară, în lipsa unor reparaţii urgente. incintele și in -stalaţiile tehnice erau degradate, iar echiparea sec -ţiilor și a blocului operator erau uzate fizic și moral.

atunci, cu greu și-ar fi închipuit cineva că la fi -nele anului 2013 (când clădirea a împlinit 40 de ani),ea va fi „întinerită“ în urma unui amplu proiect cufinanţare europeană, demarat de Consiliul jude-ţean. astăzi, când intri acolo parcă pășești pe pla-toul de filmare al unui serial TV ca „Spitalul de ur-genţă” sau „Anatomia tui Grey”.

Scările, coridoarele, mobilierul, lifturile - toa -te sunt noi, curate, bine ventilate. Seamănă cu ce -le dintr-o clădire de birouri și nu degajă acel miros

specific „de spital“, care agravează neliniștea pa-cienţilor înainte să afle de ce suferă. Corpurile declădire reabilitate, în care se află 634 de paturi (dintotalul de 1.938), sunt accesibile și persoanelor cudizabilităţi, iar ușile permit accesul cărucioarelorși paturilor mobile.

Până să se ajungă aici, personalul medical și au -xiliar (circa 2.000 de angajaţi) a trebuit să dea do-vadă de multă răbdare. Deoarece judeţul nu puteafi lăsat fără servicii medicale de urgenţă nici măcaro zi, lucrările s-au desfășurat concomitent cu acti -vitatea obișnuită, din toamna lui 2010 până în de-cembrie 2013.

Reabilitarea termică a patru corpuri de clădi re,înlocuirea lifturilor, a sistemului de încălzire și a celuide ventilaţie, a instalaţiilor electrice și sanitare, aferestrelor etc., precum și recompartimen tarea spa-ţiilor au presupus eforturi considerabile. „Nu a fostdeloc uşor când o parte din etaj era închisă complet,iar alături exista activitate medicală. Spaţiile au fostfoarte bine izolate, dar zgomotul era puternic. Laterminarea lucrărilor a ieşit ceva util pentru personalşi pacienţi, aşa că s-au uitat lucrurile neplăcute dintimpul desfăşurării lucrărilor“, a declarat Rodica ni-colae, director de îngrijiri medicale.


FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUITitlul proiectului: „Reabilitarea şi mo-

dernizarea Spitalului Judeţean Dâmboviţa”Beneficiar: Consiliul judeţean DâmboviţaAxa prioritară 3, Domeniul major de in-

tervenţie 3.1 „Reabilitarea/ moderniza-rea/ echiparea infrastructurii serviciilorde sănătate”

Valoarea totală contractată a proiectu-lui: 83,54 milioane de lei, din care:

FEDR: 56,61 milioane de lei;•contribuţia de la bugetul de stat:•

24,49 milioane de lei;contribuţia beneficiarului: 2,42 mi-•

lioane de lei.





INFO

REGIO

(continuare din pagina 13)Pe lângă lucrările ce au asigurat eficienţa ener -

getică a clădirii, au sporit nivelul de securitate încaz de incendiu și gradul de igienă, un obiectiv ma-jor al proiectului a constat în reînnoirea aparaturiimedicale. „La blocul operator, mesele de opera-ţie, cărucioarele de tratament, instrumentarul, la -paroscopul, echipamentele de anestezie şi moni-torizare sunt noi, chiar şi spălătoarele medicilorchirurgi“, spune Rodica nicolae.

De asemenea, în secţia aTi (anestezie și tera-pie intensivă), „începând de la rampele de fluidemedicale, fiecare pat este utilat cu aparat de ven-tilaţie, monitor de funcţii vitale, injectomat, in-fuzomat etc“. Un singur pat complet echipat dis-pune de aparatură modernă cu o valoare totală deaproape 50.000 de euro.

Premise pentru un act medical performant

„Toate aceste lucruri uşurează foarte multmunca personalului medical, pentru că, anteriorproiectului, spitalul avea doar cinci aparate deventilaţie. Erau insuficiente şi le mutam perma-nent de la un pat la altul când era nevoie. Acumavem 20“, a precizat doamna nicolae.

Personalul avea nevoie de o îmbunătăţire acondiţiilor de muncă în aceeași măsură în care clă-direa necesita reparaţii, căci „toate secţiile spi-talului sunt sub normativul de personal, dar maiales secţia ATI, Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU),secţia de nou-născuţi“. „Este o mare diferenţă în-tre situaţia în care 7-8 pacienţi de la ATI în staregravă sunt îngrijiţi de către un singur asistent saucazul când acesta are în grijă 2-3. În primul caz,volumul de muncă se dublează“, apreciază Rodicanicolae, descriind astfel cea mai gravă problemăa spitalului. la rândul său, medicul-șef al Secţieide neonatologie, Roxana aldea, are numai cuvintede laudă despre „aparatura ultimul răcnet”, carepermite echipei pe care o conduce, „salvarea unorcopii născuţi prematur chiar şi la şase luni şi ju-mătate, pe care nu mai suntem nevoiţi să-i trimi-tem la Bucureşti“. În același timp, remarcăaceeași problemă, a deficitului de personal, careînseamnă uneori și zece gărzi (a câte 24 de ore) pelună pentru medici, respectiv îngrijirea a câte 10copii de către o singură asistentă, în loc de 2-3.

alături de aparatura performantă adusă deproiectul cu finanţare Regio, dacă ar avea personal

complet, Secţia de neonatologie ar putea fi omo-logată drept maternitate de grad superior, ceea cei-ar permite accesul la o mai bună finanţare.aceasta ar însemna servicii mai bune și pentru cei2.300 de copii născuţi anual în Spitalul judeţean.

implementarea proiectului a adus deja „o di-ferenţă de la cer la pământ“ între condiţiile dinspital de acum câţiva ani și cele de acum, constatăși un pacient care vine de trei ori pe săptămână ladializă. El și vecinul său de salon sunt foarte mul-ţumiţi, și ca „obişnuiţi“ ai spitalului, nu pun pro-bleme personalului.

Din păcate, alţi pacienţi și vizitatori sunt multmai dificili, pentru că „nu respectă curăţenia,aruncă pe jos mucuri de ţigări, gumă de mestecat,pahare de unică folosinţă...“, mărturisește tristRodica nicolae. Spitalul nu are nevoie doar de ca-dre medicale (pentru a compensa plecarea a 20-30 de asistenţi medicali din 2010 încoace), ci și demuncitori calificaţi și îngrijitori, care să păstrezela parametri optimi beneficiile aduse de proiectulde modernizare.

Autor: Bogdan MUnTEanU (Revista REGIO nr. 30)Sursa: inforegio.ro/images/Publicatii/RR%20nr%2030%20site.pdf

http://www.inforegio.ro/images/Publicatii/RR%20nr%2030%20site.pdf





Situaţia proiectelor Regiodepuse la nivelul regiunii Sud Muntenia

Până în data de 28 iulie 2014, la sediul agenţieipentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia au fostdepuse 1.280 de proiecte, prin care se solicită fi-nanţare nerambursabilă prin Regio (Programul Ope-raţional Regional), Planul integrat de Dezvoltare Ur-bană pentru Polul de Dezvoltare (PiDU) – Municipiul

Pitești, PiD-ul Polului de Creștere Ploiești și Planuriintegrate de Dezvoltare Urbană pentru 12 centre ur-bane. Până la această dată au fost semnate 686 decontracte de finanţare, cu o valoare nerambursabilăsolicitată de 3.263.282.778,73 lei. Din cele 686 decontracte semnate, 44 de proiecte au fost reziliate.

INFO

REGIO

ADR Sud Muntenia este Organism Intermediar pentru Regio și are responsabilităţi delegate pentru implementarea acestui program.Mai multe detalii despre posibilităţile de finanţare din Regio puteţi obţine contactând experţii Serviciului Comunicare: 0242/331.769, 0242/315.009,0728/026.708, fax: 0242/313.167, e-mail: [email protected].

Domeniul/SubdomeniulNr.

PID-uridepuse

Nr.proiectedepuse

Nr.pro-iecte

retrase

Stadiul proiectelor Valoareasistenţăfinanciară

neranbursabilăsolicitată

- mil. Euro -

Suma alo-cată /

disponibilăRegiunii

SudMuntenia

- mil. Euro -

Res-pinse

Îneva-luare

Pre-con-trac-tate

Înre-

zervă

Con-trac-tate

axa1

1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană -centre urbane 12 35 0 10 0 0 0 25 86,55 58,20

1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană -poli de creștere 1 20 2 2 0 0 0 16 108,10 97

1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană -poli de dezvoltare 1 15 3 0 0 0 0 12 33,69 38,80

1.2 Sprijinirea investiţiilor în eficienţaenergetică a blocurilor de locuinţe 4 cereri 9 proiecte 0 0 5 0 0 1 0,33 22,80

Axa2

2.1 Reabilitarea și modernizarea reţelei de drumurijudeţene, străzi urbane - inclusiv construcţia/reabilitareașoselelor de centură

39 3 10 0 0 7 19 231,68 122,26

Axa3

3.1 Reabilitarea / modernizarea / echiparea insfrastructuriiserviciilor de sănătate 12 1 1 0 2 0 10 40,53 35,7

3.2 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea și echipareainsfrastructurii serviciilor sociale 60 10 14 0 3 5 28 22,25 13,88

3.3 Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazeloroperaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă 3 0 0 0 0 1 2 13,81 15,43

3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echipareainfrastructurii educaţionale preuniversitare, universitareși a infrastructurii pentru formare profesională continuă

100 5 3 4 8 31 53 99,00 39,73

3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echipareainfrastructurii educaţionale preuniversitare, universitareși a infrastructurii pentru formare profesională continuă -apel de proiecte pentru fondurile realocate POR conformDeciziei Comisiei C (2013)/9772 finale din 19.12.2013

67 3 5 54 5 24,62

Axa4

4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinirea afacerilor de importanţă regională și locală 26 7 7 0 1 0 12 48,77 37,11

4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate și neutilizateși pregătirea pentru noi activităţi 0 0 0 0 0 0 0 - fonduri

realocate

4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor 466 41 110 0 0 0 315 61,22 52,54

4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor - martie 2012 317 5 168 0 0 0 144 53,75 13,55

Axa5

5.1 Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultu-ral, precum și crearea / modernizarea infrastructurilor conexe 30 1 5 0 0 9 15 90,23 30,80

5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructuriide turism pentru valorificarea resurselor naturale șicreșterea calităţii serviciilor turistice

32 4 15 0 1 0 12 61,20 35,64

5.3 Promovarea potenţialului turistic și creareainfrastructurii necesare, în scopul creșteriiatractivităţii României ca destinaţie turistică

Pentru Domeniul major de intervenţie 5.3 „Pro movarea potenţialului turistic şi creareainfrastructurii necesare în scopul creşterii a tractivităţii României ca destinaţie turistică”,alocarea financiară în valoare de 150.355.934 de euro este distribuită la nivel naţional.ORGaniSMUl inTERMEDiaR PEnTRU TURiSM: Ministerul Economiei, Direcţia Gestionare fonduriComunitare pentru Turism - B-dul Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poștal 010873,București, telefon: 0372/144 018, fax: 0372/144 001, e-mail: [email protected].



Până în data de 28 iulie 2014, la sediul agen-ţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia aufost primite 711 proiecte, prin care se solicită fi-nanţare nerambursabilă prin Programul Operaţio-nal Sectorial „Creşterea Competitivităţii Econo-mice” 2007-2013. au fost evaluate 353 de pro-iecte, din care 301 au fost propuse spre finanţare

la nivel naţional, inclusiv Sud Muntenia. Din totalul proiectelor primite de aDR Sud

Muntenia, au fost respinse 101 și retrase 41.Până în prezent au fost semnate 313 contrac -

te de finanţare, cu o valoare nerambursabilă apro-bată de 300.187.610,31 lei. Din cele 313 contrac -te semnate, 37 de proiecte au fost reziliate.



INFO

POS CCE

Situaţia proiectelor depuse în cadrul POS CCE

aDR Sud Muntenia esteOrganism intermediar, pentruProgra mul Operaţional Sectorial„Creşterea CompetitivităţiiEconomice” și are responsabilităţidelegate pentru implementareaacestui program. Mai multe detaliidespre posibilităţile de finanţaredin POS CCE puteţi obţinecontactând experţii ServiciuluiComunicare: 0242/331.769,0342/100.160, 0242/315.009,0728/026.708, fax: 0242/313.167,e-mail: [email protected].

Domeniul/SubdomeniulNr.

proiectepreluate

Stadiul proiectelor

Evaluare Re-trase

Res-pinse

Con-trac-tate

Valoareasistenţăfinanciară

neranbursabilăSOLICITATĂ

- Euro -

Valoareasistenţăfinanciară

neranbursabilăAPROBATĂ

- Euro -

Rezi-liate

Axa1

1.1.1-a.1 - Sprijin financiar nerambursabil între1.065.000 - 6.375.000 lei pentru întreprinderilemici și mijlocii (COnTRaCTaRE)

36Evaluate

la aMPOSCCE

1 7 28 165.245.981,64 132.329.097,97 3

1.1.1-a.2 - Sprijin financiar nerambursabil de pânăla 1.065.000 lei pentru întreprinderile mici și mij-locii (EValUaRE)

204 204 2 23 179 140.192.625,09179 de proiecte

propuse spre finanţareîn alte regiuni

1.1.1-a.2 - Sprijin financiar nerambursabil de pânăla 1.065.000 lei pentru întreprinderile mici și mij-locii (COnTRaCTaRE)

206Evaluate în

alteregiuni

11 22 173 157.008.213,97 157.008.213,97 32

1.1.2 - Sprijin pentru implementarea standardelorinternaţionale (COnTRaCTaRE)

9(5 - SM, 4

- Bi)

Evaluatela aM

POSCCE0 5 4 583.756,49 583.756,49 1

1.3.2 - Sprijin pentru consultanţă acordat între-prinderilor mici și mijlocii (EValUaRE) 88 88 8 3 77 7.480.717,01

77 de proiectepropuse spre finanţare

în alte regiuni

1.3.2 - Sprijin pentru consultanţă acordat între-prinderilor mici și mijlocii (COnTRaCTaRE)

102(28 - SM,74 - Bi)

Evaluate înalte

regiuni3 21 78 7.968.637,42 7.968.637,42 1

Axa3

3.1.1 - Sprijinirea accesului la internet și la servi-ciile conexe (EValUaRE și COnTRaCTaRE) 66

61(5 preluate

în etapade precon-tractare)

16 20 30 2.552.572,06 2.297.904,46 0



În ședinţa extraordinară a Consiliului local Că-lărași, din data de 23 iulie, s-a aprobat finanţareatotală, reprezentând cheltuielile eligibile și celeneeligibile, din bugetul local, necesare pentru aobţine fonduri nerambursabile în cadrul programu-lui Regio pentru continuarea lucrărilor de reabili-tare a Grupului Şcolar „Dan Mateescu”.

lucrările de investiţii vizează extinderea șimodernizarea sălilor de curs și a campusului Gru-pului Şcolar „Dan Mateescu”. Până acum au fostexecutate lucrări în valoare de 3,86 milioane delei, valoarea totală ridicându-se la 8.080.645 delei.

lucrările de reabilitare vor fi executate cufonduri Regio, în cadrul axei prioritare 3 a Progra-mului Operaţional Regional 2007 - 2013, „Îmbună-tăţirea infrastructurii sociale”, DMi 3.4, „Reabili-tarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea in-

frastructurii educaţionale preuniversitare, univer-sitare şi a infrastructurii pentru formare profe-sională continuă”.

Sursa: actualitateacalarasi.ro

lucrările de construire a Centrului culturalmultifuncţional din centrul Piteștiului sunt în plinădesfășurare. Termenul de finalizare este 24 august2015, însă ritmul este unul bun și sunt șanse marica data limită să fie devansată. Pornind de la ci-nematograful „Bucureşti”, o nouă clădire se în-tinde până aproape de primărie, muncitorii lu-crând la structură. aici vor funcţiona un cinema-tograf modern, sediul filarmonicii și o sală de spec-tacole. jumătate din suma de 17,5 milioane de leinecesari investiţiei a fost alocată de la UniuneaEuropeană, iar restul este contribuţia Consiliuluilocal. Viitorul centru de pe Calea București va aveao sală multifuncţională, săli de repetiţie, vestiareși o scenă de peste 70 mp. În sală vor fi proiectatefilme în format 3D. În prezent, filarmonica din Pi-tești își susţine spectacolele în Casa de Cultură aSindicatelor și are sediul la Casa cărţii.

Sursa: ziarulargesul.ro



INFO

JUD

EȚE

Lucrările de construirea Centrului cultural multifuncţional din Piteşti,

în plină desfăşurare

Argeş

S-a aprobat suma totală a lucrărilorefectuate la Grupul Şcolar „Dan Mateescu”

Călăraşi



http://www.ziarulargesul.ro

http://www.actualitateacalarasi.ro

administraţia judeţeană a efectuat o vizită lașantierul de lucrări de la Peștera ialomiţei, undeConsiliul judeţean Dâmboviţa implementează pro-iectul „Reabilitarea şi modernizarea infrastructuriitehnice pentru creşterea potenţialului turistic alpeşterii Ialomiţei din masivul Bucegi”, prin Progra-mul Operaţional Regional 2007 – 2013. Proiectul areo valoare totală de 6.415.828,68 lei, din care4.665.725,12 lei – finanţare nerambursabilă de lafondul European pentru Dezvoltare Regională și bu-get naţional, iar 517.413,88 lei – finanţare din parteaConsiliului judeţean Dâmboviţa: „Contractul de fi-nanţare a fost semnat la data de 4 mai 2012, durataproiectului este de 36 de luni, ar trebui să finalizămproiectul în luna mai 2015. Eu mi-am propus să de-vansăm acest termen şi am convenit în sensul acestacu societatea comercială care execută lucrările ca,la data de 1 octombrie 2014, lucrările la Peştera Ia-lomiţei să fie finalizate. Această devansare are douăscopuri: să creştem gradul de absorbţie a baniloreuropeni şi să creăm condiţii de vizitare a peşterii,dar şi să atragem un număr suplimentar de turişti

prin punerea în valoare a potenţialului acestuiobiectiv turistic natural. La momentul acesta s-auconfecţionat şi montat 60 de bucăţi de pasarelă, s-au demontat scările de lemn, s-au montat cele noi,s-au desfăcut pavajele pentru platforma de la in-trare, s-a finisat platforma drumului de acces şi s-au început procedurile de achiziţie publică pentrudotările necesare. Lucrările merg într-un ritm decare sunt mulţumit. Au fost întârzieri la pornire, înacest an, din cauza vremii nefavorabile -ştiţi că anins şi în luna aprilie”, a declarat adrian țuţuianu,președintele Cj.

Prin acest proiect se dorește creșterea graduluide atractivitate turistică a zonei și punerea în va-loare a frumuseţii naturale a obiectivului, prin folo-sirea unor soluţii moderne de iluminare interioară șiexterioară, reconfigurarea traseului interior prin di-minuarea semnificativă a riscului producerii de ac-cidente, precum și conservarea și protejarea mediu-lui, prin prevenirea deteriorării obiectivului dincauza practicării unui turism neorganizat.

Sursa: www.ziardambovita.ro

Peştera Ialomiţei se reabiliteazăcu fonduri europene Regio,accesate de CJ DâmboviţaDâmboviţa



INFO

JUD

EȚE

Primăria municipiului Giurgiua fost selectată pentru finanţarea

unui centru naţional de informare turistică

Giurgiu

Primăria municipiului Giurgiu a fost selectată pen-tru a primi asistenţă financiară nerambursabilă euro-peană pentru dezvoltarea durabilă și promovarea tu-rismului, ce are în vedere crearea unui centru naţionalde informare și promovare turistică.

„În vederea promovării potenţialului turistic şicrearea infrastructurii necesare, în scopul creşteriiatractivităţii României ca destinaţie turistică, Compar-timentul Programe Europene din cadrul Primăriei Giur-giu a solicitat o finanţare pentru realizarea unui proiectcu finanţare europeană ce vizează crearea, în parculMihai Viteazul, a unui centru naţional de informare şipromovare turistică (CNIPT) şi dotarea acestuia”, a de-clarat reprezentanta municipalităţii, ianca Meca.

Ea a spus că acest proiect presupune o construcţie

unitară la nivel naţional, în scopul creșterii număruluituriștilor și se dorește includerea centrului de la Giurgiuîn reţeaua nou înfiinţată la nivel naţional și în sistemulintegrat și informatizat nou creat pentru promovareaofertei turistice românești. Prin acest proiect se va creași o bază de date în domeniul turistic, în scopul creșteriiatractivităţii pentru turism și afaceri a municipiului șia regiunii Sud Muntenia, din care acesta face parte.

Valoarea totală a investiţiei este de aproximativ629.000 de lei, iar contribuţia Consiliului local Giurgiuva fi de 2%, deoarece fondurile nerambursabile pentruastfel de proiecte se acordă în proporţie de 98%, iar du-rata de realizare a investiţiei este de 12 luni de la sem-narea contractului.

Sursa: www.administratie.ro

http://www.administratie.ro



http://www.ziardambovita.ro

Municipalitatea a semnat la jumătatea lunii iuliecontractul de execuţie pentru modernizarea Pieţei Re-voluţiei. Valoarea lucrărilor se ridică la 370 de miliardede lei vechi, bani obţinuţi din fonduri nerambursabileprin programul Regio, proiect la care administraţia lo-cală participă cu 2%.

licitaţia a fost câștigată de o firmă din București, iarșantierul va începe în cel mai scurt timp. firma își va

instala șantierul în zona Răzoare, unde ar fi trebuit săse ridice un complex comercial, iar terme nul de reali-zare a investiţiei este 1 decembrie 2015.

Şantierul din centrul civic al orașului va începe înaceastă vară și va schimba cu totul zona dintre CentrulCultural – Primărie și Palatul administrativ al judeţuluiunde funcţionează prefectura și Consiliul judeţean.

Sursa: guraialomitei.com



INFO

JUD

EȚE

S-a semnat contractul de execuţiepentru modernizarea Pieţei Revoluţiei din SloboziaIalomiţa

Plecând de la exemplul proiectelor incluse în Polulde Creștere Ploiești - Prahova, prin care Primăria Mu-nicipiului Ploiești a primit fonduri europene pentru oserie de lucrări ce au drept scop dezvoltarea localităţii– cum ar fi construirea pasajului suprateran din zonaMărășești, realizarea Parcului municipal Vest și ame-najarea unui Centru de excelenţă în aceeași zonă – au-torităţile publice au iniţiat un proiect de hotărâre ceare drept scop atragerea de bani nerambursabili și pen-tru alte investiţii. această iniţiativă s-a aflat pe ordineade zi a ultimei ședinţe a Consiliului local, ce a fostadoptată în unanimitate și care vizează demarareaunor proiecte de investiţii prioritare pentru Ploiești.

având în vedere oportunitatea accesării de cătreRomânia de fonduri nerambursabile disponibile în ca-drul Programelor operaţionale 2014 – 2020, autorităţilea iniţiat un proiect de hotărâre ce vizează demarareaunor investiţii prioritare în municipiul Ploiești. În acestcontext, având în vedere necesitatea pregătiriidocumentaţiilor pentru obţinerea finanţării europenepentru perioada 2014 - 2020, dar luând în calcul șiunele probleme cu care municipalitatea s-a confruntatla momentul întocmirii documentelor pentru alte in-vestiţii, prin proiectul de hotârâre s-a stabilit că estenecesară demararea, din timp, a procedurilor privindrealizarea documentaţiei tehnico-economice - studiiîn teren, studii de fezabilitate, proiecte tehnice, do-cumentaţii, avize etc. În lista obiectivelor pentru caremunicipalitatea ploieșteană dorește obţinerea de fi-nanţare europeană nerambursabilă în cadrul Progra-melor Operaţionale 2014-2020 se regăsesc următoa-

rele: modernizarea Căminului de pe strada Cosminele;construirea unui sediu pentru Primăria Ploiești; ame-najarea unui campus școlar la Colegiul Economic „VirgilMadgearu”; amenajare de grădiniţe cu program nor-mal pe aleea Strunga și Str. Trestioara, dar și a uneiacu program normal pe Bulevardul Petrolului; construi-rea unei săli de concerte, a unor ateliere, dar și a uneisăli de sport în cadrul liceului de artă „Carmen Sylva”.De asemenea, pe această listă mai figurează realizareaunui sistem de iluminat public care să aibă ca rezultateficientizarea consumurilor energetice; amenajareaunei parcări speciale pentru tiruri; realizarea de lo-cuinţe sociale în cartierul Bereasca; modernizarea car-tierelor Mitică apostol, Pictor Rosenthal, Râfov, dar șia Coloniei Vega; modernizarea străzii Gh. Cantacuzinoîn zona pasajului CfR (Podul Înalt), prin lărgire la patrubenzi; a străzii Ştrandului, ce va include și realizareaunui sens giratoriu; reabilitarea din punct de vedereenergetic a blocurilor de locuinţe; reabilitarea termi-nalului de transport auto de călători din zona de Sud;regularizarea pârâului Dâmbu; realizarea unei reţeleintegrate de comunicaţii digitale pentru activităţi deadministraţie locală, ordine publică și managementulsituaţiilor de urgenţă; fluidizarea traficului pe stradalibertăţii.

Totodată, se are în vedere și finalizarea unor pro-iecte aflate în derulare, cum ar fi asigurarea accesibi-lităţii în zona industrială Ploiești Sud, creșterea acce-sibilităţii în partea de Est a municipiului Ploiești prinrealizarea unui pasaj rutier peste calea ferată.

Sursa: ziarulprahova.ro

Administraţia locală a aprobat demarareaproiectelor de investiţii prioritare pentru ploieşteni

Prahova

http://www.ziarulprahova.ro



http://www.guraialomitei.com

Între proiectele finanţate din fonduri euro-pene nerambursabile puse cu succes în practică înjudeţul Teleorman se numără și cel implementatde către un tânăr din comuna Stejaru.

Din dorinţa de a duce mai departe tradiţia pă-rinţilor săi în domeniul stupăritului, Cătălin PavelŞoica, absolvent de studii superioare și al unor cur-suri cu specific apicol, a pornit în urmă cu câţivaani formarea unei stupine proprii, cu ambiţia de arealiza din creșterea albinelor o afacere de maresucces, ţinând seama și de faptul că mierea și ce-lelalte produse obţinute de la albine au întot-deauna desfacere garantată.

Tânărul întreprinzător și-a cumpărat o supra-faţă de teren în localitatea Stejaru, pe care a plan-tat-o cu pomi fructiferi, acolo amenajându-și și va-tra stupinei. a investit o sumă apreciabilă pentruprocurarea de inventar apicol, și-a extins numărulfamiliilor de albine, astfel încât rezultatele obţinuteîn afacerea pentru care s-a zbătut atât de mult s-opună pe picioare, cum se spune, i-au dat curajul săîntocmească și să depună la agenţia de Plăţi pentruDezvoltare și Pescuit – actualmente agenţia de Plăţipentru investiţii Rurale – Centrul Teleorman un pro-iect de accesare de fonduri europene nerambursa-bile. Întocmit ca la carte, proiectul depus de tânărulîntreprinzător din comuna Stejaru a fost declarateligibil de către specialiștii aPDRP, încadrarea aces-tuia fiind în Măsura 112 – instalarea tinerilor fer-mieri. Solicitarea tânărului fermier a primit apro-barea pentru finanţare, astfel încât valoarea totalăeligibilă a proiectului de 18.000 de euro a fost asi-gurată din fondurile europene și publice nerambur-sabile. investiţia făcută de Cătălin Pavel Şoica cubani proveniţi din fondurile nerambursabile afe-rente Programului naţional de Dezvoltare Rurală s-a materializat în extinderea propriei exploataţii api-cole până la 126 de familii de albine și procurareainventarului apicol necesar într-o stupină modernă.S-au procurat lăzi stupi verticali, hrănitoare pentrualbine, faguri artificiali, centrifugă electrică, bancde lucru și mașină universală de descăpăcit ramelecu miere, maturator pentru miere ș.a..

Punerea în practică a unui asemenea proiectde către tânărul din Stejaru poate fi un bun exem-plu și pentru ceilalţi tineri teleormăneni din mediulrural, o cale de accesare de fonduri publice și eu-ropene nerambursabile pentru susţinerea unei ac-tivităţi care să se constituie într-o resursă de traidecent pentru întreprinzători și pentru familiile lor.

Sursa: www.ziarulmara.ro



INFO

JUD

EȚE

Proiecte de succes în Teleorman:Exploataţie apicolă, extinsă cu bani

de la Uniunea Europeană

Teleorman



http://www.ziarulmara.ro

radiovocescampi.ro / 22 iulie 2014



REVISTA PRESEI

Ziarul Dâmboviţa / 23 iulie 2014

finanţare.ro / 21 iulie 2014

incomod-media.ro / 22 iulie 2014



newsletter-ul „Info Regional Sud Muntenia”este un material cu informaţii despre activităţile derulate de către

agenţie și de către Ministerul Dezvoltării Regionale și administraţiei Publice,în vederea promovării Programului Operaţional Regional 2007 – 2013.

Pe lângă aceste noutăţi, se dorește informarea publicului ţintădespre activitatea instituţiilor membre aleReţelei de informare REGiO Sud Muntenia

și despre cele mai importante evenimente organizate de acesteaîn judeţele regiunii.

DATE DE CONTACTAgenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia

Sediul central CĂLĂRAŞIAdresă / Str. General Constantin Pantazi, nr. 7a,cod poștal 910164, mun. Călărași, jud. CălărașiTel. / 0242/331.769, Fax / 0242/313.167E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean ARGEŞAdresă / aDR Sud Muntenia, Biroul judeţeanargeș, sediul Consiliului judeţean argeș: PiaţaVictoriei, nr. 1, et. iii, cam. 117, mun. Pitești,jud. argeș; Tel./fax / 0248/222.250E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean DÂMBOVIȚAAdresă / aDR Sud Muntenia, Biroul judeţeanDâmboviţa, sediul Consiliului judeţeanDâmboviţa: B-dul independenţei, nr. 1, et. iV,cam. 101, mun. Târgoviște, jud. DâmboviţaTel. / 0245/220.647, E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean GIURGIUAdresă / aDR Sud Muntenia, Biroul judeţeanGiurgiu, B-dul Mihai Viteazul, nr. 4,mun. Giurgiu, jud. GiurgiuTel./fax / 0246/215.271E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean IALOMIȚAAdresă / aDR Sud Muntenia, Biroul judeţeanialomiţa, Piaţa Revoluţiei, nr. 1, et. iV,cam. 55/58/59, mun. Slobozia, jud. ialomiţaTel./fax / 0343/101.139E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean PRAHOVAAdresă / aDR Sud Muntenia, Biroul judeţeanPrahova, B-dul Republicii, nr. 2-4, et. Vi, cam.626/627, mun. Ploiești, cod 100066, jud. PrahovaTel./fax / 0244/595.594E-mail / [email protected]

Biroul Pol de Creştere PloieştiAdresă / Str. Romana nr. 28-30, etaj 1, Ploiești,jud. Prahova (în spatele Palatului administrativ)Tel. / 031/824.94.71; Fax / 031/824.94.70E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean TELEORMANAdresă / aDR Sud Muntenia, Biroul judeţeanTeleorman, sediul Consiliului judeţeanTeleorman: Str. Dunării, nr. 178, parter,mun. alexandria, jud. TeleormanTel. / 0247/311.201, int. 358; Fax / 0247/312.494E-mail / [email protected]

Organismul Intermediar POS CCEAdresă / Str. Sloboziei, nr. 9, Călărași, jud.Călărași, cod 910001Tel. / fax 0342-100.160E-mail / [email protected]

Editor / Direcţia Dezvoltare şi Comunicare -Serviciul Comunicare / Daniela TRAIAN - directoradjunct, Cristina RADU - șef Serviciu Comunicare,Diana NEAGU, Mădălina CILIBEANU,Alexandra GHERASIM, Andreea PLOEŞTEANU,Marius CHIRCĂ, Ionuţ Marian POPAE-mail / [email protected]; Website / www.adrmuntenia.ro, regio.adrmuntenia.roData publicării / 28 iulie 2014

ADR Sud Muntenia vă oferă ocazia de a vă promova,în fiecare săptămână, instituţia și activităţile pe caredumneavoastră le desfășuraţi. Dacă sunteţi interesaţi

să promovaţi activitatea instituţiei dvs., vă rugăm să netransmiteţi un scurt material de informare (maxim 1.500

de ca ractere cu tot cu spaţii), împreună cu 1 - 2 poze,cel târziu până vineri, la ora 12:00, acesta urmând să fie

publicat în viitoarea ediţie a newsletter-ului.Materialele de informare vor fi transmise la adresa de

e-mail [email protected]. newsletter-ul va fipublicat pe site-ul agenţiei (http://regio.adrmuntenia.ro)și va fi distribuit electronic săptămânal tuturor membrilor

Reţelei de informare REGiO Sud Muntenia, membrilorConsiliului pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia,

consiliilor judeţene și locale și prefecturilor din regiune,Ministerului Dezvoltării Regionale și administraţiei Publice,reprezentanţilor mass-media de la nivelul regiunii Sud Muntenia

și site-urilor dedicate (portalurilor de știri economice),precum și publicului larg.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţiServiciul Comunicare, tel.: 0242/331.769, fax: 0242/313.167.




newsletter adr sud muntenia

Documents