nervii cranieni bulbari
DESCRIPTION
suubTRANSCRIPT
Nervii cranieni bulbari
Conf. Dr. Cristina Tiu
Nervul glosofaringian (perechea a IX a)
• Este un nerv mixt ce contine fibre : motorii somatice senzitive somatice viscerale eferente viscerale aferente senzoriale
• Iese din craniu prin gaura rupta posterioara, impreuna cu n. vag si n. spinal accesor, alaturi de vena jugulara
Nervul glosofaringianComponenta Ganglion Nucleu Organ tinta Functie
Motorie somatica
Ncl. Ambiguu(p. rostrala)
M. stilofaringian Ridica faringele
Motorie viscerala
Otic Ncl salivator inferior
Gld. parotida Secretia salivara
Senzitiva somatica
Ggl glosofaringian superior
Tractul spinal al trigemenului
Urechea externa, fata int. a membranei timpanice, 1/3 post a limbii,perete post. faringe
Sensibilitatea exteroceptiva
Senzitiva viscerala
Ggl glosofaringian inferior
Tractul si nucleul solitar (p. caudala)
Sinusul carotidian si glomusul carotidian
Reflexe baro- si chemo-receptoare
Senzoriale Tractul si nucleul solitar (p. rostrala)
Papilele gustative de la baza limbii
Sensibilitatea gustativa (gust amar)
Componenta somatica motorie
• Neuronii motori centrali coboara cu tractul corticobulbar si fac sinapsa bilateral cu neuronii motori periferici din partea rostrala (superioara) a nucleului ambiguu
• Axonii neuronilor din ncl. ambiguu (fibrele motorii branchiale), ies din bulb intre oliva bulbara si pedunculul cerebelos inferior
• Inerveaza m. stilofaringian care ridica faringele in timpul deglutitiei si vorbirii
Examen clinic
Reflexul faringian:
Se plaseaza pacientul in fata unei surse de luminaSe atinge cu o minispatula peretele posterior al faringelui Se obsera ridicarea peretelui faringian, iar pacientul are o reactie de greata
In cazul unei leziuni de tip neuron motor periferic, reflexul faringian va fi diminuat
Componenta motorie viscerala
• Fibre parasimpatice• Neuronii preganglionari sunt situati in
nucleul salivator inferior• Reactioneaza la stimuli provenind de la
hipotalamus (ex. Gura uscata ca raspuns la frica) sau la stimuli gustativi sau olfactiv
• Nervul timpanic pleaca din gg inferior, ajunge prin canalul timpanic la urechea medie; face sinapsa in gg otic, iar fibrele postganglionare ajung la gld parotida
• Fibrele postganglionare merg cu celelalte componente si ies din craniu
Componenta senzoriala
• Pericarionul se gaseste in gg inferior
• Fibrele merg la papilele gustative de la baza limbii (“V”- ul lingual), specializate pentru gustul amar
• Examinarea gustului (nervii VII + IX):
• Betisoare infasurate in vata, inmuiate in solutii apoase pentru cele patru principii gustative:
Dulce, acru, sarat, amar• Pacientul este rugat sa scoata limba• Se atinge suprafata limbii cu betisorul• Pacientul indica gustul pe care il simte,
aratand spre cartonasul corespunzator(nu vorbeste, pentru ca solutia ar difuza si nu am
putea aprecia corect scaderea sensibilitatii gustative)
Componenta senzitiva somatica
• Asigura sensibilitatea termica si dureroasa (sensibilitate constienta) din urmatoarele teritorii:– Fata interna a membranei timpanice– 1/3 posterioara a limbii– Partial pavilionul urechii externe– Portiunea superioara a faringelui
• Primul neuron se gaseste la nivelul ggl. glosofaringian superior• Axonii primului neuron proiecteaza in partea caudala a tractului
spinal al trigemenului (al doilea neuron)• Axonii celui de al doilea neuron se incruciseaza si urca pana la
nivelul talamusului in ncl ventro- postero- medial (al treilea neuron)• Axonii celui de al treilea neuron proiecteaza in girusul post central,
in regiunea cefalica a homunculus-ului senzitiv
Componenta senzitiva viscerala
- Chemoreceptorii din glomusul carotidian monitorizeaza nivelul de oxigen din sangele circulant-Baroreceptorii din sinusul carotidian monitorizeaza presiunea arteriala- -fiind o cale senzitiva (sensibilitate inconstienta), pericarionul primului neuron se gaseste la nivelul unui ganglion : gg. glosofaringian inferior-Terminatiile centrale ale acestor pericarioni merg in tractul solitar si apoi fac sinapsa in nucleul solitar, in partea sa caudala
-Din nucleul solitar pornesc conexiuni cu formatia reticulata si cu hipotalamusul , care contribuie la raspunsul reflex adecvat pentru controlul respiratiei, a debitului cardiac si a tensiunii arteriale
Aspecte clinice
• Paralizia de nerv glosofaringian– Tulburare de deglutitie pentru solide– Peretele posterior al faringelui tractionat de parte
sanatoasa– Diminuarea secretiei gld. parotide– Diminuarea senzatiei pentru gust amar
• Nevralgia de glosofaringian– De regula secundara unei leziuni– Durere cu caracter nevralgic la nivelul faringelui si baza
limbii
Nervul vagComponenta Functie
Motorie somatica Musculatura striata a faringelui, limbii (palatoglos) si laringelui (cu exceptia m. Stilofaringian (IX) si m. Tensor al valului palatin (V3)
Motorie viscerala Musculatura neteda si glandele faringelui si larigelui, viscerele toracice si abdominale
Senzitiva somatica Tegumentele din regiunea retroauriculara, suprafata externa a timpanului, meatul acustic extern, faringele
Senzitiva viscerala De la laringe, trahee, esofag, viscere toracice si abdominale ; receptori la intindere (stretch receptors) din peretele arcului aortic, chemoreceptori in corpul aortic adiacent arcului
Componenta motorie viscerala
Fibrele preganglionare fac sinapsa in gg situati in apropierea viscerelor; fibrle postganglionare determina braicardie, activeaza peristaltica intestinala, activeaza secretia glandulara a diferitelor organe
Componenta motorie somatica• Val palatin coborat• Reflex velopalatin abolit• Lueta tractionata de partea
sanatoasa• Tulburare de deglutitie ptr
lichide• Voce bitonala (pareza de nerv
laringeu recurent); poate fi cauzata de:– Endarterectomie– Tiroidectomie– Anevrism de arc aortic– Adenopatii mediastinale
Val palatin coborat pe stg
Lueta tractionata de partea sanatoasa(“semnul cortinei”)
Paralizie de nerv vag stg.
Paralizia de nerv vag
• Paralizia unilaterala– Disfagie pentru lichide– Disfonie (voce nazonata, voce bitonala)– Dispnee– Hipoestezie la nivelul faringelui, laringelui,palatului moale, a
conductului auditiv extern, a pavilionului urechii– Aritmii cardiace
• Paralizia bilaterala – este incompatibila cu viata, datorita intreruperii
inervatiei cardiace
Perechea a XIaNervul spinal accesor
Nerv strict motorOriginea: ncl accesor care coboara din bulb pana la nivel C5
Are:• o radacina craniala care se divide (un ram va merge cu nervul vag)•o radacina spinala care urca pe langa maduva si intra in craniu prin foramen magnum
Cele doua radacini se unesc si ies din craniu prin gaura rupta posterioara
Se distribuie mm sternocleidomastoidian si trapez
Examen clinic
• Inspectia maselor musculare (evidentierea atrofiilor, fasciculatiilor)
• Bilant muscular Ridicarea umerilor (m. Trapez)
Rotatia laterala (m. sternocleidomastoidian
Umar cazut
Paralizia de nerv spinal accesor
• M. sternocleidomastoidian determina– rotatia laterala a capului– extensia capului (contractie bilaterala, pct fix pe mastoida)– Flexia capului (contractie bilaterala, punct fix pe clavicula)
• Aceste actiuni nu vor mai putea fi efectuate contra rezistentei opuse de examinator; in plus, umarul este “cazut” si nu poate fi ridicat contra rezistentei
Sindromul de gaura rupta posterioara
• IX, X, XI ; semne clinice date de afectarea tuturor acestor nervi unilateral
• Cauze:– Tumori de glomus jugular/alte tumori de parti moi– Tumori osoase/meningeale– Traumatisme de baza de craniu
Perechea a XIIa : Nervul hipoglos
• Nerv pur motor• Ncl. de origine : partea
post a bulbului, paramedian, situat medial fata de ncl. dorsal al vagului
• Strabate bulbul dinspre posterior spre anterior si iese in santul dintre piramida bulbara si ncl. olivar inferior
De asemenea, ca raspuns la stimuli tactili sau gustative, fibre de la nucleul si tractul solitar si de la ncl. spinal al trigemenului proiecteaza in ncl. hipoglosului contribuind la actiitati reflexe cum ar fi inghititul, suptul, mestecatul
Perechea a XIIa : Nervul hipoglos
• Iese din craniu prin gaura condiliana anterioara
• Trece printre VJ int si ACI (ansa hipoglosului)
• Se distribuie mm intrinseci si extrinseci ai limbii cu exceptia m. palatoglos (inervat de N.X)
Nervul hipoglos:Musculatura intrinseca a limbiiMusculatura extrinseca : m. genioglos, stiloglos, hioglosMuschii geniohioid si milohioid
Aspecte clinice• Limba se examineaza in situ si la protruzie; observam
pozitia limbii. La protruzia limbii aceasta va devia in functie de tipul de leziune (NMC/NMP)
• Pacientul este rugat sa deplaseze limba lateral stg- dr si sus- jos; observam mobilitatea
• Observam daca exista atrofii, sau fasciculatii• Pacientul poate relata dificultati la deplasarea bolului
alimentar in cavitatea bucala • Poate avea dificultati de pronuntie a consoanelor
linguale (“l”, “m”, “n”, “b”)
Upper motor neuron Lower motor neuron lesion: tongue deviates lesion: tongue deviatesto the opposite side to the same side
Paralizie periferica de nerv hipoglos stg
Atrofii la nivelul ½ stangi a limbii
Limba deviata de partea bolnava, prin actiunea m. genioglos din partea sanatoasa
Cauze ale paraliziei de hipoglos
• NMC :Practic orice cauza care intrerupe fibrele
corticobulbare (vascular, inflamator, tumoral etc)
Totusi, desi proiectia fibrelor este predominant contralaterala, exista si fibre ipsilaterale, iar deficitul de motilitate al limbii nu va fi unul semnificativ clinic
Cauze ale paraliziei de hipoglos
• NMP :– Boli degenerative
• Scleroza laterala amiotrofica• Atrofia olivo- ponto- cerebeloasa• Boala Friedreich
– Sdr de gaura condiliana sau combinat condilo- gaura rupta posterioara
• Traumatisme• Tumori de parti moi/ osoase/ meningeale/glomus jugular
– Leziuni ale ansei hipoglosului• Disectia de a. carotida interna• Lezare iatrogena in timpul endarterectomiei