Descrierea GIP a Bibliotecii Na[ionale a Rom6nieiPUZO, MARIO

Nagul / Mario Puzo i trad. de Beatrice JunonaTutunea. - Bucuregti : Orizonturi, 2018

2vol.rsBN 978-973-736-380-0Vol. 1. - 2018. - ISBN 978-973-736-381-7

l. Tutunea, Beatrice Junona (trad.)

821.111

Redactor: Cassandra EnescuCorector: Mihaela EnacheTehnoredactor: Puiu EnacheCoperta: Puiu Enache

Mario Puzo, THE GODFATHER@ copyright 1969, MARIO PUZO

Editura ORIZONTURI - BucuregtiBdul Libertdtii nr. 4, bl. 117 , et.7 , ap. 20

telefon: 021 .3177 679, 0744531 333e-mail: orizonturi@editura-orizonturi.ro

MARIO PUZO

N4$uLvolumul I

Traducere de Beatrice Junona Tutunea

Editura ORIZONTURI

,,in spatele fiecdrei mari averisdldgluiegte o crimd".

BALZAC

Capitolul 1

,\f n sala de judecatd nr. 3 a Tribunalului din New York,I Amerigo Bonasera agtepta sd ise facd dreptate. Sd fieI pedepsi[i cei care o schingiuiserd cu atdta cruzime pefiica sa, incercdnd sd o violeze.

Judecdtorul, un bdrbat cu trdsdturi izbitor de dure,igi sumese mAnecile robei, de parcd s-ar fi pregdtit sd-isnopeascd in bitaie pe cei doitineri de pe banca acuza-

[ilor. Pe chip i se citea un dispre[ suveran fa!5 de vinovati..insd ceva anume trdda o notd de falsitate in toatd aceastd

atitudine, degi, pe moment, Amerigo Bonasera nu arfi pu-tut spune de ce avea acest sentiment.

- V-a[i purtat ca depravafii de cea mai joasd spe[d,rosti judecdtorul, cu asprime.,,Da, da," il aprobd in gAnd Amerigo Bonasera. ,,Ca ani-

malele. Ca animalele."Cei doi inculpa[i, cu frizurile strdlucind de briantind,

cu fetele dichisite mimAnd umilinla, igi plecard capetele,spdgi[i.

- V-a[i purtat precum fiarele sdlbatice din junglS, urmdjudecdtorul gi ave[i noroc cd nu a[i reugit s-o molestati se-xual pe biata fatd, c6 atunciv-ag fitrimis dupd gratii pentrudoudzeci de ani incheia[i.

Magistratulficu o pauzd, aruncd o privire furigd pe subsprAncenele stufoase citre fala palida gi incrdncenatd a

MARIO PUZO

luiAmerigo Bonasera, apoi igi lSsd ochii peste un teancde dosare. Se incrunta gi indl[a din umeri, de parcd ar firostit o sentin{d impotriva voin[ei sale.

- Dar pentru cd sunte[iincd at6t de tineri gi ave[i cazi-erele nepdtate p6nd acum, pentru cd provenili din familiirespectabile, iar legea, in nemdsurata sa Tngdduinld, nucautd in primul rdnd sd dea frdu liber rdzbundrii, vd con-damn la trei ani de detenfie Tn penitenciar, cu suspendarede pedeapsS.

Numai experien[a celor patruzeci de ani de veghelAngd suferin[a rudelor celor deceda[i Tl ajutd pe antre-prenorul de pompe funebre Amerigo Bonasera sd nu igivddeascd deloc minia gi ura coplegitoare ce il cuprin-seri dintr-odatd. Frumoasa lui fiici zdcea inci in spital,cu maxilarul rupt prins in atdtea copci, iar aceSte doudanimale rdm6neau in libertate? Deci tot procesul acelanu fusese dec6t o farsd. Se uitd la pirintii scipa[i degriji, cum igiimbrd{igau odoarele, plini de dragoste. Ah,Doamne, cdt de ferici[i erau, cum mai r6dea inima in eide bucurie acum.

Bonasera sim[i gustul amar al fierii napddindu-i gAtul,apoitoatd gura Tnclegtatd de furie. igiscoase batista albdgi isi acoperi buzele. Rdmase pe loc impietrit, in vremece tinerii se Tndepdrtau nestingherifi de banca acuzalilor,plini de ei, cu ochii senini, zdmbind fdrd nicio teami giarunc6ndu-i numai o privire, in fugd. Le fdcu loc sd sestrecoare pe l6ngd el, fird sd rosteascd niciun cuvAnt,[inandu-giin continuare batista curatd la gurd.

Pdrinfii inculpalilor, doi birbati gi doud femei de o v6r-std cu Bonasera, dar dupd haine pdr6nd americani stabi-lili de multe generafii, se uitard la el oarecum jena[i, degiin ochii lor triumfa o stranie sfidare.

Rdbufnind, Bonasera se rezemi de banca acuzdrii gistrigd rdgugit.

NA$UL

- O sd pldngeti voi mai tdziu, cum am pl6ns gi eu...O sd vd fac eu pe voi sd vd jeli[i cum m-au fdeut pe minenemernicii vogtri de copii.

lgi duse batista la ochi, tremur6nd de pldns gi de nepu-tin[d. Avoca[ii apirdrii, care incheiau cortegiul invingdtori-lor, igi mdnard grdbi[i clien[ii, acoperindu-i pe cei doitinericare se repeziserd inapoi, parcd voind sd igi protejezepdrin[ii. Un zdrahon de aprod se ivi imediat la capdtul rdn-dului unde stdtea Bonasera, sd il opreascd sd facd vreungest necugetat. Dar: nu era nevoie.

ln toti acegti ani, de c6nd trdia in America, AmerigoBonasera crezuse in puterea legilor gi a ordinii statului.$i o vreme o dusese bine. Acum Tnsd, in mintea lui intu-necatd de mdnie vedea doar cum cumpdra o pugcd gi iiucidea pe cei doi ticilogi. Se intoarse coplegit cdtre solialui, care Tncd nu in[elegea ce se petrece, giii explicd:

- $i-au bdtut joc de noi.Apoi tdcu, giin g6nd lud o hotdrdre, fiind pregdtit sufle-tegte sd pldteascd orice 9i oric6t pentru rdzbunare.

- Dacd vrem sd ni se facd dreptate, trebuie sd ne t6-rdm in genunchiin fafa lui D*on Corleone.*rr

intr-un apartament decorat in culori stridente, dintr-unhotel din Los Angeles, Johnny Fontane igi Tneca geloziain bdutur5, ca mai toti so[ii de rdnd. Rdstignit pe o sofarogie, bea direct din sticla de scotch, apoi igi clStea guracu apd rece dintr-o galetugd de cristal plind cu cuburi deghea[a.

Era ora patru diminea[a, iar el [esea tot felul de planurila belie, cum sd o ucidd pe uguratica lui nevastS, c6ndaceasta avea sd se intoarcd acasd. Dacd avea sd se maiintoarcd vreodatd. Era deja prea tdrziu ca s-o sune peprima lui nevastS, s-o intrebe ce maifac copiii, gi, in plus,nu voia sd se poarte ca un caraghios, telefon6nd vreunui

MARIO PUZO

prieten, mai ales acum, c6nd steaua lui norocoasd ince-puse sd asfin[easc5. Odatd, cu multd vreme in urmd, ori-cine ar fi fost inc6ntat, mdgulit, dacd Johnny Fontane arfi telefonat la ora patru diminea[a. Acum insd n-ar fi reu-git decdt sd plictiseascd ingrozitor cu insisten[ele lui. Selud chiar el in rAs, g6ndindu-se cd, pe parcursul cariereilui, scandalagiul Johnny Fontane fermecase unele dintrecele mai faimoase actrite ale Americii.

infruptdndu-se intruna din sticla cu scotch, auzi in sfAr-git cum se rdsucegte cheia in broasca ugii, insd bdu ne-tulburat p6nd ce ea intrd Tn cameri gi se postd in fata lui.I se pdru minunat de frumoasd, cu chipul ei de inger, cuochii ei viole[i, atAt de expresivi, gi trupul sub[ire, delicat,dar cu forme desdvArgite. O sutS de milioane de barba[idin toatd lumea o adorau pe Margot Ashton. gi plateauoricdt s-o vadd pe ecrane.* Unde mama dracu'ai fost pAni acum? o intrebiJohnny Fontane.

- SA md regulez, rdspunse ea calm5.Numai cd birbatul nu era chiar at6t de beat pe cdt cre-zuse ea. Sdri peste mdsu[a pentru cockteiluri gi o ingfd-cd de beregatS. Dar in apropierea acelei fele perfecte, asuperbilor ei ochi albagtri-violet, m6nia i se risipi ca prinminune 9i el devenidin nou neputincios. Femeia fdcu gre-geala de a zAmbi dispre{uitor, gi-atunci pumnul lui se in-clegtd indatd, gata sd loveascd.

- Nu in fat5, Johnny, gemu ea. Am primit un rolintr-unfilm.Rddea. El o pocni in stomac Ai Margot se pribugi pe

podea. Atunci Fontane se repezi asupra ei. Simti rdsufla-rea eiinmiresmatd in timp ce femeia Tncerca sd tragd aerin piept. O plesni cu sete peste bra[e gi peste coapselemitdsoase, bronzate. O bdtea a$a cum fdcea cu pugtaniiobraznici, in urmd cu multd vreme, pe cdnd era un adoles-cent, gmecherde NewYork, din cartierulHell's Kitchen. O

10

NA$UL

pedeapsd dureroasS, dar care nu avea sd se soldeze cucicatrici ur6te, din[i spa(isau nasul rupt.

Dar nu o lovea prea tare. Nu putea. Aga cd ea chicotea,fdrd sd-i pese prea mult. Rochia de brocart se desfdcusegi ii dezvelea coapsele lungi, iar ea Tlindemna zeflemitoa-re, printre hohotele de r6s, nestdpdnite.

- Hai, Johnny, ia-md! Hai, intrd Tn mine, doar asta vreide fapt, nu?Johnny Fontane se ridicd. O ura pe femeia Tntinsd pe

covor, gi-ar fi zdrobit-o, dar frumuse[ea ei era un scut deneinvins. Margot se rostogoli departe de el, apoi, cu unsalt gralios, [Agni Tn picioare, infrunt6ndu-1. porni din-tr-odatd sd danseze ca un copil, batjocorindu-lgic6nt6nd:

- Johnny nu md bate niciodatd, Johnny nu md baterriciodatd.Apoi, cu o triste[e care parcd o fdcea si mai frumoasd,

ii spuse:

- Sdrman nenorocit, md plesnegtica pe un plod. Ehei,Johnny, ai sd rdmAi totdeauna acelagi [iirdnoi gi ndtdrdu,pdnd gi dragoste te compo(i tot ca un pugtan. Tu incd aiimpresia cd amorul se face ca in legindturile alea de c6n-tece pe care le bdlmdjegti de c6nd te gtiu.

ClStind din cap, ingdduitoare.

- Vai de tine, Johnny. Pa, pa, Johnny.lntrd in camera ei giinchise uga cu cheia.Johnny rdmase pe podea, ghemuit, cu fala in m6ini.

Se sim[ea coplegit de scdrbd gi disperare neputincioasd.$i, deodatd, instinctul de conservare care-l ajutase sdsupravietuiasci ?n jungla Hollywoodului il determind sipund mdna pe telefon gi sd cheme o magind care s6-lducd la aeroport. O singurd fiin[a de pe lumea asta pu-tea si il scoatd din impas. Trebuia sd se intoarcd la NewYork. Acolo avea si se ducd la uniculom de a cdrui pute-re giinlelepciune avea nevoie giTn a cirui dragoste puteaIncd sd se increadd. Acesta era nagul lui, Corleone.

11

MARIO PUZO

**Brutarul Nazorine, rotofei gi rumen precum franzelele

italienegti pe care le cocea, incd pudrat din cap pAni inpicioare cu fdind, se incruntd furios la so[ia lui, la fiica luiincd minord, Katherine, gi la ucenicul Enzo. imbrdcat inhainele de prizonier de rdzboi, cu banderola inscrisd culitere verzi, 9i Enzo era vddit speriat cd in urma unuiscan-dal i se putea face raport la guvernatorul din Long lsland.Ca fiecare dintre cei cdteva mii de prizonieri italieni carese angajaserd sd munceascd efectiv in economia ameri-cand, trdia cu frica permanentd cd acea inlelegere puteafi anulatd de cdtre autoritd[ile americane. Aga cd scenaoarecum comicd la care lua acum parte se transformase,pentru el, intr-o problemd de via[d gi de moarte.

Nazorine il intrebd amenintdtor:

-Ai Tndrdznit s5-mi dezonorezi cumva familia? Nu i-ailSsat oare vreo micd ,,amintire" fiicei mele, tocmai acum,cdnd rdzboiul s-a terminat gi gtii bine cd America iti poatetrage oric6nd un picior In fund, de sd ajungi taman in cd-cdciosul dla de sat sicilian in care tu aifdcut ochi?

Enzo, un tAnir foarte scund, dar robust, igi puse m6naTn dreptul inimii 9i spuse cu lacrimi in ochi, dar gijuc6ndpu[in teatru:

- Padronel, md jur pe SfAnta Fecioard cd n-am pro-fitat in niciun fel de mdrinimia dumitale. Eu unul o iubescpe fiica dumneavoastrd cu tot respectul. $i o cer in cdsd-torie cu tot respectul pe care il meritd. $tiu prea bine cdn-am niciun drept aici, ca orice cetSfean, dar dacd or sdmd trimitd inapoiin ltalia, n-am sd md mai pot reintoarcenicic6nd in America. $i n-o sd mai am prilejul de-a mdTnsura cu Katherine.

Filomena, sofia lui Nazorine, incercd sd pund lucrurilela punct:

1 Stdpdne (ital.) - n.tr.

12 13

NA9UL

- la mai termind cu toati prosteala asta, se rdsti labdrbatul ei cel indesat. Doar gtii gi tu ce trebuie sd faci.Lasd-l pe Enzo sd rdm6nd aici gitrimite-l la verii nogtridinLong lsland, sd stea acolo ferit.

Katherine pl6ngea. Era deja o adevdratd femeiugcddurdulie, ur6ticd gi chiar incepuse s5-i creascd o umbrdde musta[5. Era convinsd cd nu ar mai fi gdsit un bdrbatmai chipeg decdt Enzo, niciunul care sd o pipdie cu at6tadragoste respectuoasd prin pa(ile cele tdinuite ale trupu-lui sdu.

-Am sd plec Ai eu in ltalia, lipd ea la taicS-sdu. DacInu-l opregti pe Enzo aici, am sd fug de-acasd.Nazorine o privi cu tAlc pe fiicd-sa. Mda, era cam ,,ar-

zoaicd" fata asta a lui. O vdzuse cum se impingea cu fun-dulin gli[ul lui Enzo, cdnd acesta se lipise de ea Tn trecere,ca sd puni franzelele fierbin[i, din cuptor, in navete. Pdida, p6nd la urmd batonulfierbinte givdrtos al ho[omanuluio sd intre in cuptorul ei dogorind, dacd nu iau mai repedemdsuri, gandi Nazorine, Tnnegurat. Enzo trebuie sd rdmA-ni in America gi sd primeascd cetd[enie americani. Daracest lucru nu-l putea rezolva dec6t un singur om. Nagul.Don Corleone.

***To[i acegti oamenigiincd multi altii primird invita[iispe-

ciale la nunta domnigoarei Constanzia Corleone, eveni-ment care avea sd se desfdgoare Tn ultima sambdtd a luniiaugust 1945. Tatdl miresei, Don Vito Corleone, nu-gi uitanicicdnd prieteniigivecinii de altddatS, degiin prezent trd-ia intr-o uriagd casd luxoasd, Tn Long lsland. Ceremoniain cauzd avea sd fie oficiatd in aceastd locuin[d, iar pe-trecerea urma sd [ind toatd ziua respectivd. Fdrd indoia-ld, era un moment cum nu se putea mai potrivit pentru oastfel de ocazie. Rdzboiul cu Japonia abia luase sfArgit,

MARIO PUZO

a$a ce grija pentru vie{ile fiilor plecali pe front nu intunecasufletele celor ce sdrbdtoreau. O nuntd era cel mai potrivitprilej de a-gi da cu tofi frdu liber bucuriei.

Astfel inc6t in acea s6mbitd diminea[d, numerogii pri-eteni ai lui Don Vito Corleone incepuri sd soseascd dela New York, pentru a-gi dovedi respectul ce i-l datorau.Fiecare aducea c6te un plic cafeniu, burdugit cu banc-note, nu cu cecuri. in toate plicurile se mai afla gi cdteun bilet care dezvdluia identitatea donatorului gi dovadarespectului sdu fatd de Nag. Un respect binemeritat.

Don Vito Corleone era cel la care alergau cu to[ii s5-iceard ajutorul gi nimeni nu pleca niciodatd dezamdgit. Elnu promitea nicicdnd in van, nici nu se eschiva spun6ndcd pe lumea asta nu depinde totul numai de el. Nu eraneapdrat nevoie sd fii prietenul lui gi nici mdcar nu-l in-teresa dacd nu aveai cum sd-i rdspldtegti bundtatea vre.odat5. Un singur lucru !i se cerea: tu, personal, sd ii cerisd te accepte ca prieten. $i atunci, oric6t de sdrman 9ineinsemnat era solicitantul, Don Corleone lua asupra luinecazurile acestuia. $i nimic nu-i stdtea in cale, pentru aimplini voia omului. Risplata? Prietenia sincerd, respec-tuoasa adresare cu titlul de ,,Don" gi uneori cu apelativulmai intim -,,Na9u1". $i, din cdnd Tn cdnd, numai pentrua-li ardta stima, nu pentru a obline vreun favor, puteai sd-iduci vreun mic dar - cdliva litri de vin de casd sau un cogcu taralles condimentate - special pentru masa festivdde Crdciun a Nagului. Era o chestiune de bun simf sd ilasiguri cd ii rdmdi profund indatorat, iar el avea dreptul dea apela la tine oric6nd, pentru a-[i rdscumpdra datoria prinvreun mic serviciu pe care il cerea.

in aceastd zimare,a nun[iifiiceisale, Don Vito Corleonestdtea in poarta casei sale de la Long Beach, pentrua-gi int6mpina oaspelii, toli cunoscuti gi de incredere.Majoritatea dintre acegtia ii datorau realizdrile lor in via[dlui Don Vito giin aceste imprejurdri fericite li se permiteau

14 15

NA9UL

sd-l numeascd ,,Nagul" pe fa[d. Chiar gi cei care serveaula masd erau prietenii lui. Barman era un vechi camaradal siu, care oferise ca dar de nuntd toati bdutura nece-sar5, precum si serviciile lui specializate. Ospdtari erauprietenii fiilor lui Don Corleone. Delicatesele aranjate pemesele de picnic din gradinS fuseserd pregdtite de so[ialui gi prietenele acesteia, iar grddina de aproape jumdtatede hectar fusese impodobitd de amicele mireasei.

Don Corleone primea pe toatd lumea - bogat sau s5-rac, faimos sau om de r6nd - cu aceeagi afec[iune. Nuldsa pe nimeni deoparte. Aga era felul lui de a fi.

Aldturi de Don Vito se aflau doi dintre cei trei fii ai sdi.Cel mai mare, pe numele de botez Santino, dar strigat detoatd lumea (mai pu[in de tatal sdu) Sonny, era privit chi-o169 de cdtre italienii vArstnici, dar cu mare admira[ie decdtre ceitineri. Sonny Corleone era un birbat inalt dintr-oprimd genera[ie de americani proveni[i din parin[i italieni.Mdsura aproape un metru optzeci, iar claia de pdr c6rlion-[at il fdcea sd pard gi maiinalt. Fiecare trdsdturi a chipu-lui sdu de Cupidon trdda voluptatea, dar mai ales buzelesenzuale, frumos arcuite, gi bdrbia rotundS, cu gropi[d,dovedea o fire pdtimagd, chiar prea carnald. Era puternicca un taur gi avea renumele unuia atdt de ddruit de la na-turd, incAt martira lui nevasti se temea de patul conjugalprecum, demult, ereticiide rug. Se zvonea cd pe c6nd erapugtan gi frecventa bordelurile, chiar gi cele mai ordinaregi mai versate femei de stradd, dupd ce-i vizuserd cu ui-mire gi teamd imensul organ, ceruserd prel dublu.

La aceastd petrecere, cdteva tinere matroane, late ingolduri gi cu gura c6t roata carului, Tl urmdreau cu priviripofticioase gi pline de speranli. Numai cd acum igi pier-deau vremea de poman6. Sonny Corleone, degi venisecu so[ia gi ceitrei copii ai lor, pusese ochii pe domnigoarade onoare a surorii sale, Lucy Mancini. Aceasta, in de-plind cunogtin[d de cauzd, gedea acum in gridind, la o

MARIO PUZO

masa, Tmbrdcatd in rochia roz, aga cum se cuvenea, gi cuo coronifd de flori peste pdrul negru gi strdlucitor. Flirtasecu Sonny pe parcursul intregii siptdm6ni de pregdtiripentru nuntd gi in acea diminea{d, in timpul ceremonieireligioase, il strdnsese de mdnd, cu inteles. Dar de-acum,ea, ca fatd, nu putea indrdzni mai mult dec6t atdt.

Ei nu-i pdsa c6tugi de pu[in cd Sonny nu avea sd fienici pe departe at6t de important precum tatdl lui. SonnyCorleone era puternic, era curajos. Eralafelde vestit, at6tpentru inima sa mare c6t gi pentru sexul lui. N-avea darultatdlui sdu de a se cobori la nivelul oricui, ci dovedea untemperament coleric, care deseori Tl impingea sd judecegregit. Degi era de mare ajutor tatdlui sdu Tn afaceri, mullise indoiau cd el va fi numit succesorul acestuia.

Cel ce-al doilea fiu, Frederico, numit de prieteni Fredsau Fredo, era un tdndr pe-ntru care fiecare italian se rugasfin(ilor sd-l aibd in paz5. indatoritor, loial, intotdeauna-ladispozifia tatdlui sdu, locuia incd impreund cu pdrinlii, degiimplinise deja treizeci de ani. Era scund gi voinic, nu at6tde chipeg ca Sonny, dar avea aceeagi figura de Cupidon,mogtenitd de toatd familia, un coif de zulufi care-i Tnca-dra fata 9i buzele pline, arcuite. Gura lui Fred nu pdreavoluptuoasd, ci mai degrabd tdiatd Tntr-un chip de piatrd.Singuratic din fire, se tinea dupS tatril lui ca o umbrd, fdrds5-i iasd nicicum din cuvAnt 9i fard sd-l necdjeascd vre-odatd cu aventuri scandaloase. in pofida tuturor acestorcalit6[i, nu poseda acea magneticd putere de atraclie,acea forfd animalicd, atdt de necesard unui conducdtor,aga cd nici el nu era considerat un posibil gef al clanului.

Al treilea fiu, Michael Corleone, nu stdtea laolaltd cutatdl gi cu ceilalti doi fra[i, ci se agezase la o masd ascun-si Tn cel mai ferit colt al grddinii. Dar nici acolo nu puteascdpa de ochii iscoditori ai prietenilor familiei.

Michael Corleone era cel mai mic dintre copiii luiDon Vito gi singurul care refuzase tutela pdrinteascd

16 17

NA9UL

rr insemnatului personaj. Nu avea acel chip plin, deCupidon, alcelorlal[ifra[i, iar pdruldes gi negru era aproa-pe lins. Avea o piele mdslinie, delicatd, care ar fi stat mi-rrunat oricdrei fete. Era frumos in felul lui, insi efeminat.lntr-o vreme, tatdl sdu fussse de-a dreptul ingrijorat in pri-vin(a bdrbd{iei fiului sdu. lngrijorarea se spulberase c6ndMichaelCorleone atinsese vArsta de gaptesprezece anigiHVUSese prima lui legdturd amoroasS.

Acum, mezinul ocupase o masd in cel mai retras colfirl grddinii, pentru a scoate in eviden[5 ruptura dintre el gifamilie. AlSturi de el gedea o tdndrd americancd desprer;are auzise toatd lumea, din zvonuri, dar pe care nimenirr-o vdzuse p6nd in ziua respectivS. Bineinteles, Michaeltrebuise sd respecte convenientele gi s-o prezinte tutu-ror, inclusiv familiei. insd familia nu fusese mai deloc im-presionatd. Dupd pdrerea lor, fata era prea slabd, preablondd, avea o fa[5 pe care se citea o inteligenld preaascu[itd pentru o femeie gi se comporta cu prea multddezinvolturd pentru o domnigoard binecrescutd. Numeleei le zg6ria urechile cu rezonanfa strdind. Se recoman-dase Kay Adams. Chiar dacd le-ar fi spus cd strdmogii eise stabiliserd in America Tn urmd cu doud sute de ani gicA numele ei era destul de des intdlnit, acegtia ar fi ridicatnepdsdtori din umeri.

Fiecare oaspete bdgase de seami cd Don nu dddeaprea multd atenfie celui de-al treilea fiu. Michael fusesepreferatul lui inainte de rdzboi gi, in mod vddit, cel careurma sd preia gefia clanului cdnd va fi sosit momentul.Era inzestrat cu toati fo(a stapanitd gi inteligenta caris-maticului sdu tatd, cu instinctulinndscut de a se comportagi a ac[iona in aga fel, inc6t cei din jur n-aveau incotropi trebuiau s6-l respecte. insd cdnd izbucnise cel de-alDoilea Rdzboi Mondial, Michael Corleone se inrolase vo-luntar in infanteria marind. Sfidase cu inddrjire ordinul ex-pres al tatdlui sdu cAnd acesta se Tmpotrivise.