n t ii МИНИСТЕРСТВО al republicii moldova...
TRANSCRIPT
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA
МИНИСТЕРСТВО ЗДРАВООХРАНЕНИЯ
РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА
O R D I N ПРИКАЗ
mun. Chişinău
04 aprilie 2012 Cu privire la aprobarea Strategiei de Comunicare a Ministerului Sănătății
Nr.326
În scopul promovării unei imagini instituționale pozitive Ministerului Sănătății pentru publicul larg, în conformitate cu actele legislative şi normative existente, în temeiul punctului 9 al Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 397 din 31 mai 2011,
ORDON: 1. Se aprobă Strategia de Comunicare a Ministerului Sănătății, conform
anexei nr.1. 2. Se aprobă Planul de Acțiuni în Comunicare a Ministerului Sănătății
pentru anul 2012, conform anexei nr.2.
3. Şefii subdiviziunilor Ministerului Sănătăţii, conducătorii instituțiilor medico-sanitare subordonate vor asigura colaborarea cu Serviciul de Informare și Comunicare al Ministerului Sănătății, în conformitate cu prevederile Strategiei.
4. Controlul executării prezentului ordin se atribuie domnului Viorel
Soltan, viceministrul Sănătății. Ministru Andrei USATÎI
Anexa nr.1
la Ordinul Ministerului Sănătăţii
Nr. 326 din 04.04.2012
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA
STRATEGIA DE COMUNICARE
a Ministerului Sănătăţii
Chişinău – 2012
CUPRINS
CAPITOLUL I. Introducere…………………………………....………………………………4
CAPITOLUL II. Descrierea situaţiei actuale………………..…………..…………….………5
Imaginea instituţională a Ministerului Sănătăţii……………………...……….……………......…5
Comunicarea internă………...…………………………………………………………….........…6
Comunicarea reformelor…………............……..................……………………...….....…………7
Analiza SWOT………………………..……………………………………..…….…........………8
Concluzii………..………………………………………………………...…..…...……..…….….9
CAPITOLUL III. Descrierea problemelor…………....………...………………....….………10
Statutul Serviciului de Informare şi Comunicare al Ministerului Sănătăţii…...….....…..….……10
Capacitatea de comunicare a personalului MS………..………………..…...………...…………10
Managementul sistemului informaţional………..………………….……...………….............…10
Tehnologiile informaţionale moderne…………………….……………...…..…..….......………11
Comunicarea strategică a reformelor……………...………………...…………..…………….…12
CAPITOLUL IV. Obiective generale şi specifice……...…..……….…….....……….....….…12
CAPITOLUL V. Măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor trasate….......................14
CAPITOLUL VI. Actorii şi partenerii antrenaţi în implementarea strategiei .....................15
CAPITOLUL VII. Estimarea impactului şi a costurilor……...………...…...….……….…..15
CAPITOLUL VIII. Rezultatele scontate şi indicatorii de progres………....……..….……..16
CAPITOLUL IX. Procedurile de raportare şi monitorizare………....….………..….……...16
CAPITOLUL X. Planul de acţiuni ............................................................................................16
Anexa 1 (CHESTIONAR: „Relaţia de comunicare a Ministerului Sănătăţii cu Mass-media”)...18
Anexa 2 (Exemplu de comunicare al reformelor în baza „Foii de parcurs pentru Moldova:
Accelerarea reformelor: abordarea necesităţilor din domeniul sănătăţii prin politici
investiţionale”)………………………………………...…………………………………………21
* Strategia este un proiect al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova şi a fost
elaborată cu suportul UNDP Moldova, prin contribuţia unui consultant naţional în
comunicare.
4
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
1.Strategia de comunicare (Strategia) reprezintă un document intern de planificare a tuturor
activităţilor de comunicare ale Ministerului Sănătăţii (MS). În procesul elaborării strategiei au fost
luate în consideraţie prevederile unui şir de documente relevante din domeniu, precum: „Politica
Naţională de Sănătate”, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova № 886 din 6 august
2007 (2007-2021); „Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017”, aprobată
prin GH nr.1471 din 24.12.2007; „Programul de activitate al Guvernului „Integrarea Europeană:
Libertate, Democraţie, Bunăstare” pentru perioada 2011-2014; „Planul de activitate al Ministerului
Sănătăţii pentru anul 2012”, aprobat prin Ordinul nr.81 din 01.02.2012; „Programul de Dezvoltare
Strategică al MS pentru anii 2012-2014”; „Foaia de parcurs pentru Moldova: Accelerarea reformelor:
abordarea necesităţilor din domeniul sănătăţii prin politici investiţionale” aprobată prin ordinul MS
nr.192 din 01.03.2012.
2. Scopul prezentei strategii este de a dezvolta, pe termen lung, o imagine instituţională pozitivă
pentru Ministerul Sănătăţii pe fundalul accelerării reformelor din sistem.
3.Factorii de bază care impulsionează Ministerul Sănătăţii să-şi planifice strategic paşii de
comunicare sunt: presiunea mediatică accentuată şi ascendentă din ultimii doi ani; răspândirea pe larg
a tehnologiilor informaţionale moderne, necesitatea vitală de obţinere a aderenţei diferitor grupuri
ţintă- Mass-media, ONG-urile, organizaţiile internaţionale, personalul medical, cetăţenii de rând etc.,
la planurile de reforme ale instituţiei. Drept urmare, Strategia va aborda o serie de subiecte care vor
reflecta calitatea imaginii actuale a MS şi va propune un set de obiective pentru îmbunătăţirea
performanţei sistemului de comunicare. De asemenea, va fi prezentat modelul standard de promovare
a reformei guvernamentale.
5
CAPITOLUL II
DESCRIEREA SITUAŢIEI ACTUALE
4. Imaginea instituţională a Ministerului Sănătăţii este în strânsă corelaţie cu imaginea Guvernului
per ansamblu, însă, în acelaşi timp distinctă date fiind trăsăturile specifice ale domeniului de activitate.
Totodată, prin calitatea promovării sectorului pe care îl gestionează, Ministerul Sănătăţii realizează
un transfer de imagine către aspectul integral al Executivului.
Până în prezent, activitatea de comunicare a MS nu a fost desfăşurată, conform unei strategii şi unui
plan de acţiuni. Respectiv, dintre cele 5 tipuri de bază de comunicare: proactivă, reactivă, empatică,
persuasivă, suportivă, Ministerul Sănătăţii optează, în cele mai multe cazuri în interacţiunea sa cu
publicul extern (în special cu Mass-media) pentru comunicarea reactivă. Astfel, în majoritatea
cazurilor se reacţionează la zvonurile apărute în presă, instituţia fiind luată prin surprindere de
fluxurile informaţionale.
Acest fapt este demonstrat de sondajele de opinie realizate pentru reprezentanţii Media, monitorizarea
presei din perioada aprilie- septembrie 2011, precum şi alte sondaje de opinie relevante.
Astfel, drept urmare a monitorizării minuţioase a apariţie Ministerului Sănătăţii în presă, în cele 6 luni,
se poate constata că, sub aspect cantitativ, numele instituţiei/aspectele activităţii sale apare suficient
de mult, în proporţie de minim 10 până la 25 de materiale pe zi. Ceea ce ţine de conţinutul
materialelor, din aceeaşi categorie, circa 50% din produsele media analizate pot fi calificate ca fiind
pozitive sau neutre. Din acest procentaj, doar circa 25% sunt generate de comunicatele de presă emise
sau evenimentele organizate de minister. În rest, poate fi uşor observat un flux continuu de noutăţi care
ştirbesc din imaginea MS. Ştirile respective au, de obicei, tematica corupţiei existente în sistemul de
sănătate, fie slaba activitate a personalului medical sau incapacitatea MS de a oferi suportul necesar
populaţiei. Drept concluzie, putem afirma că MS comunică reactiv, doar 25% din noutăţile din
domeniu fiind condiţionate de politica de comunicare a instituţiei, restul rezumându-se la ştiri negative
şi/sau reacţiile MS efectuate la solicitările jurnaliştilor.
6
În luna decembrie 2011, a fost realizat un sondaj printre reprezentanţii Mass-media (vezi Anexa 1)
care obişnuiesc să reflecte, în materialele lor, activitatea Ministerului Sănătăţii. Din cele aproximativ
60 de surse la care a fost transmis chestionarul, 10 respondenţi s-au declarat mediu satisfăcuţi de
comunicarea pe care o desfăşoară periodic cu MS. La acelaşi nivel a fost calificată deschiderea
funcţionarilor ministerului faţă de solicitările Media şi gradul de transparenţă al instituţiei. De
asemenea, în raport cu alte ministere (nr. de comunicate emise, evenimente organizate, atitudine) MS a
fost plasat la mijlocul acestui top.
În acelaşi timp, dacă abordăm subiectul dintr-o viziune mai complexă şi integră, se prezintă drept
relevante datele celui mai recent Barometru de Opinie Publică din noiembrie 2011 (sursă:
http://www.ipp.md), conform căruia, la capitolul încrederea în Guvern, circa 38 % din populaţie nu
prea au încredere în Guvern, fiind întrecuţi doar de Parlament 38,6%. Fapt ce relevă că, la moment,
imaginea Guvernului nu este una pozitivă. Această cifră, alături de faptul că 83,50% din cetăţeni
consideră că direcţia în care merge RM este greşită reprezintă cea mai mare provocare de comunicare
în activitatea actuală a Guvernului, respectiv a Ministerului Sănătăţii.
5. Comunicarea internă are un impact indiscutabil asupra reflecţiei instituţiei în exterior. În acelaşi
timp, factorii externi rămân a fi determinaţi pentru procesul de comunicare internă. În interiorul
Ministerului Sănătăţii, procesul comunicaţional are loc după modelul tipic guvernamental:
corespondenţă pe format de hârtie şi electronic între angajaţii MS şi între MS şi mediul extern, şedinţe
de planificare săptămânale, şedinţe ordinare etc. Aceste modalităţi de comunicare, însă, îşi pierd din
eficienţă datorită unor factori externi care, practic, forţează instituţia să-şi diversifice instrumentele
comunicaţionale.
Un factor fundamental, în acest sens, este răspândirea rapidă a utilizării tehnologiilor
informaţionale moderne, de către toate grupurile de interes aferente activităţii MS. Fapt atestat şi de
cel mai recent Barometru de Opinie (noiembrie 2011), care demonstrează că, numărul persoanelor care
preferă să se informeze de pe internet creşte vertiginos: de la 5,7 % în 2008 până la 24.9% în prezent.
În acest context, în luna august 2010, Guvernul Republicii Moldova a creat Centrul de Guvernare
Electronică cu scopul de a spori semnificativ, până în anul 2020, accesul la informaţie a populaţiei prin
utilizarea de e-servicii.
7
Pe de altă parte, erupţia pe care a cunoscut-o, în ultimii ani, piaţa mediatică din Republica Moldova, la
fel, condiţionează MS să-şi dezvolte capacităţile interne de comunicare. Au apărut două posturi de
televiziune importante - Jurnalt Tv (05.03.2010) şi Publika Tv (07.04.2010), precum şi o serie de
agenţii de ştiri online noi. Televiziunile menţionate emit ştiri din oră în oră şi poziţionează relaţia cu
Guvernul deja la un nou nivel. Funcţionarii publici au început să participe la emisiuni televizate, în
direct, unde se discută teme contradictorii, iar cetăţenii au posibilitatea să se dea cu opinia, să critice
activitatea acestora. Acest fenomen poate fi privit din două perspective diametral opuse : pericol sau
oportunitate pentru edificarea unei imagini proactive instituţionale. Aspectul de bază, care decide
perspectiva comunicaţională abordată, este capacitatea de comunicare a personalului Ministerului
Sănătăţii. Astfel, pentru a explora oportunităţile acestei erupţii mediatice, este necesară pregătirea
profesionistă şi continuă a personalului ministerului în domeniul comunicării. În acest context, de
menţionat este că, până în prezent, angajaţii MS nu au beneficiat de cursuri de instruire în comunicare.
6. Comunicarea reformelor. Ministerul Sănătăţii este promotorul reformelor din sistemul de
sănătate. Anual, sunt elaborate şi implementate o serie de acţiuni reformatoare cu impact asupra
cetăţeanului de rând. Este pe larg recunoscut faptul că, nici o reformă iniţiată de Guvern nu va avea
succes fără sprijinul populaţiei. Până la moment, Ministerul Sănătăţii realizează preponderent
informarea cetăţenilor privind politicile sale şi nu se concentrează pe convingerea societăţii civile
privind oportunitatea acţiunilor reformatoare, fapt ce are o repercusiune negativă asupra implementării
reformelor precum şi asupra imaginii sale.
Prezenta Strategie de comunicare va fundamenta elaborarea unor planuri de comunicare pe termen
scurt şi mediu, ce vor avea în vizor comunicarea reformelor iniţiate într-o anumită perioadă de timp.
Drept model în acest sens poate servi abordarea comunicaţională (vezi Anexa 2) ce va fi utilizată în
contextul reformelor actuale implementate de MS.
8
7. Analiza SWOT
PĂRŢILE FORTE OPORTUNITĂŢI
1) Instituirea oficială a Serviciului de Informare şi Comunicare al MS
2) Voinţa conducerii pentru promovarea continuă a unei imagine pozitive pentru instituţie
3) Cursurile de perfecţionare în ţară cât şi cursuri de schimb de experienţă peste hotare de care beneficiază persoanele responsabile de comunicare din cadrul MS (Belgia, China, Estonia, România).
4) Existenţa unei persoane în cadrul SIC cu funcţia de coordonare a procesului de consultare publică
5) Potenţial de dezvoltare al spiritului de echipă
6) Deschiderea şi receptivitatea manifestată de către personalul MS pentru reprezentanţii Media.
1) Erupţia noilor posturi de televiziune (Publika Tv, Jurnal Tv, Aici TV etc.) şi creşterea numărului de utilizatori care se informează de pe internet. Mesajele MS ajung mai calitativ, la un număr mult mai mare de cetăţeni într-o perioada mult mai scurtă.
2) Disponibilitatea organizaţiilor internaţionale de a finanţa proiecte pentru comunicarea guvernamentală
3) ONG-uri active în domeniul sănătăţii 4) Voinţă politică în promovarea reformelor
din sănătate 5) Tendinţa de dezvoltare a noilor tehnologii
informaţionale în cadrul Guvernului (E-guvernare)
6) Posibilitatea instruirii continue a personalului Serviciului Informare şi Comunicare, în special prin cursurile organizate în exterior.
PĂRŢILE SLABE RISCURI/PERICOLE
1) Lipsa cursurilor de instruire în comunicare pentru întreg personalul MS
2) Echiparea tehnică nesatisfăcătoare a SIC
3) Slaba utilizare a tehnologiilor informaţionale moderne
4) Comunicare internă slab dezvoltată 5) Lipsa documentelor pentru planificarea
comunicării interne şi externe 6) Lipsa elaborării/implementării
proiectelor pentru Media
1) Partidele politice de opoziţie 2) Presa de opoziţie 3) Colaborare insuficientă cu reprezentanţii
Mass-media 4) Implicarea insuficientă a societăţii civile
în promovarea reformelor, în procesul decizional
5) Presiunea mediatică puternică (piaţa mediatică a cunoscut o dezvoltare în ultimii 2 ani)
6) Lipsa încrederii din partea mass-media şi a populaţiei faţă de sistemul de sănătate
9
8. Concluzii. În ultimii trei ani, Guvernul Republicii Moldova, în activitatea sa, a început să acorde o
atenţie sporită comunicării cu societatea. Astfel, în anul 2010, a fost aprobată Hotărârea de Guvern
nr.1211 din 27.12.2010, care prevede că fiece minister/ agenţie subordonată Guvernului trebuie să
dispună, oficial, de subdiviziunea Serviciu de informare şi comunicare cu mass-media, angajaţii având
statut de funcţionari publici. Drept urmare a acestei decizii, scopul de bază al fiecărui minister este să
dezvolte o relaţie de comunicare eficientă cu publicul larg. Un rol aparte, în acest proces, îi revine
presei, supranumită cea de-a patra putere în stat. Dat fiind faptul că, în contextul relaţiilor cu presa
orice ameninţare poate fi utilizată drept oportunitate, realizarea obiectivelor de comunicare, prezente
în această strategie, va contribui esenţial la îmbunătăţirea şi promovarea unei imagini proactive a
Ministerului Sănătăţii.
10
CAPITOLUL III
DESCRIEREA PROBLEMELOR
9. Statutul Serviciului de Informare şi Comunicare al Ministerului Sănătăţii: La modul ideal,
Serviciul de Informare şi Comunicare (SIC) este unitatea care concentrează toată informaţia cu privire
la ce se întâmplă în interiorul organizaţiei, pe care o structurează ulterior în mesaje şi o transmite în
exterior. O dată cu instituirea oficială în organigrama MS, subdiviziunea respectivă capătă un nou
statut. La modul practic, însă, SIC este în proces de consolidare a imaginii sale pe intern. Cele mai
esenţiale probleme pot fi observate la următoarele nivele : gradul nesatisfăcător de concentrare a
informaţiei privind activitatea conducerii şi direcţiilor în interiorul SIC; solicitările din partea presei nu
sunt coordonate de fiece dată cu personalul SIC, fiind create astfel premise pentru confuzii şi
neînţelegeri cu reprezentanţii Media; personalul SIC nu utilizează toate pârghiile posibile pentru
asigurarea unei comunicări eficiente şi continue cu grupurile ţintă; SIC nu este informat, în timp util,
referitor la evenimentele organizate de instituţie, astfel încât acestea să fie mediatizate la nivelul
corespunzător. O serie de probleme pot fi depistate şi la capitolul colaborării SIC cu jurnaliştii. Baza
de date a reprezentanţilor Media este limitată la o serie de adrese de email-uri. Nu sunt organizate
seminare de instruire sau concursuri de motivare pentru jurnalişti. Aceste activităţi ar facilita stabilirea
unor relaţii eficiente şi productive cu reprezentanţii canalelor de informare în masă.
10. Capacitatea de comunicare a personalului MS. Pentru a reuşi să atingă un nivel sporit de
aderenţă a publicului faţă de politicile ce le elaborează şi implementează, personalul MS trebuie să
dispună de capacităţi dezvoltate de comunicare. De asemenea, dat fiind specificul activităţii MS şi a
instituţiilor subordonate, este necesară îmbunătăţirea capacităţii de comunicare a personalului MS în
situaţiile de criză/urgenţe. Dezvoltarea capacităţilor comunicaţionale este un proces continuu, care
asigură atât pe termen scurt, cât şi lung o mai bună relaţionarea a instituţiei cu publicul extern. Până în
prezent, personalul MS nu a beneficiat de cursuri de instruire în comunicare, fapt ce cauzează o serie
de lacune în procesul de comunicare al instituţiei cu societatea. Astfel, pot fi depistate o serie de
probleme, însă esenţială rămâne a fi percepţia eronată şi/sau incompletă a personalului MS faţă de
activitatea colaboratorilor Serviciului de Informare şi Comunicare.
11
11. Managementul sistemului informaţional. Calitatea circulaţiei informaţiei în interiorul
organizaţiei se reflectă indubitabil asupra imaginii sale în exterior. Comunicarea internă a MS este
caracterizată printr-o serie de probleme: nu sunt utilizate la maxim sistemele de comunicare interne
(ex. sistemul Intranet); agenda detaliată (data/ora) a evenimentelor organizate de fiece direcţie pentru
săptămâna viitoare nu este cunoscută de fiecare angajat în parte; procesul transparenţei decizionale
este realizat într-un mod haotic, nefiind asigurată continuitatea firească a acestui proces; lipsa
departamentelor de comunicare în cadrul instituţiilor subordonate MS creează premise pentru
comunicarea sectorială necalitativă cu Mass-media. Fiece instituţie subordonată MS are în gestiunea sa
un anumit domeniu, care, de asemenea, necesită a fi mediatizat. Din cauza lipsei secţiilor de Relaţii
Publice, această mediatizare ale loc sporadic/fragmentar, eventual prin desfăşurarea unor campanii de
informare, sau alte activităţi susţinute de organizaţii internaţionale, care nu sunt coordonate cu
Serviciul de presă al Ministerului Sănătăţii. Un alt aspect defectuos este că toate solicitările de la presă
vin iniţial la serviciul de presă al MS, care de cele mai multe ori trebuie să redirecţioneze jurnalistul
către instituţia responsabilă, care din lipsa de personal specializat în comunicare nu poate face faţă la
nivel acestor tip de solicitări.
În comunicarea sa cu publicul extern, circulaţia informaţiei la momentul actual are loc prin: site-ul
oficial al MS; pagina oficială a MS de pe reţeaua de socializare Facebook; comunicate de presă,
participarea la emisiuni TV/radio etc.
12. Tehnologiile informaţionale moderne. În prezent, toate structurile de stat şi private, şi în special
sursele Media dispun de tehnologii moderne, care avansează în continuu. Iar pentru a face faţă acestei
presiuni, calitatea comunicării a MS este direct interdependentă de tehnologiile moderne de care
dispune. În contextul acestei idei, este necesar de menţionat că pagina oficială web a MS
(www.ms.gov.md) a rămas la acelaşi nivel de la momentul apariţiei sale, fără a fi perfecţionată, pe
parcurs, conform noilor tendinţe din domeniu. Compartimente de maximă importanţă pentru
relaţionarea cu publicul extern nu funcţionează la nivelul corespunzător având un impact negativ şi
indicând un grad redus de transparenţă al instituţiei (ex: Interpelări, Sondaj).
Pe de altă parte, dotarea tehnică slabă a Serviciului de Informare şi Comunicare, inclusiv lipsa unui
aparat foto performant, camero video, nu permite distribuirea în exterior, inclusiv prin intermediul
unei potenţiale rubrici „Galerie multimedia ” pe site a materialelor informaţionale calitative (poze,
înregistrări video etc.).
12
De asemenea, pe intern, personalul MS nu utilizează maximal oportunităţile tehnologiilor
informaţionale avansate, spre exemplu Intranetul, ce ar îmbunătăţi semnificativ calitatea comunicării
interne.
În contextul celor menţionate, relevante sunt cifrele celui mai recent Barometru de Opinie (noiembrie
2011), conform căruia numărul de persoane care preferă să se informeze de pe internet creşte
vertiginos: de la 5,7 % în 2008 până la 24.9% în prezent. Acest fapt condiţionează instituţiile de stat să
acorde o atenţie sporită pachetului de servicii electronice pe care trebuie să le ofere cetăţeanului.
13. Comunicarea strategică a reformelor. În prezent, activitatea Serviciului de Informare şi
Comunicare nu este reglementată de documente de planificare strategică a procesului instituţional de
comunicare. Drept rezultat, apar o serie de carenţe în încercarea serviciului de a dezvolta o imagine
pozitivă ministerului. Pornind de la axioma că Relaţiile Publice reprezintă o activitate planificată,
lipsa unor planuri strategice în domeniu poate fi calificată drept o cauză esenţială a imaginii reactive
actuale a MS.
Cel mai mare risc al unei comunicări haotice din cadrul unei instituţii guvernamentale rămâne a
fi comunicarea ineficientă a reformelor iniţiate. După cum a fost enunţat anterior, Ministerul
Sănătăţii a început în anul 2011 accelerarea reformelor, însă până la momentul actual acest proces
complex şi sensibil nu este susţinut de o platformă strategică de comunicare cu publicul larg.
Provocarea comunicării devine şi mai mare în contextul în care, în Republica Moldova noţiunea de
„reformă” a căpătat pe parcursul anilor o conotaţie negativă. Iar tranziţia prelungită, prin care trecem
în ultimii 20 de ani, a cultivat o neîncredere generală şi puternică a populaţiei faţă de reformele iniţiate
de către Guvern. Dacă luăm în considerare şi datele celui mai recent Barometru de Opinie Publică
(noiembrie 2011), conform căruia 83,50% din moldoveni consideră că în Moldova lucrurile merg într-
o direcţie greşită, necomunicarea reformelor ar putea cauza nereuşita lor.
CAPITOLUL IV
OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE
14. Drept urmare a problemelor identificate în sistemul de comunicare al MS, au fost stabilite un şir de
obiective generale şi specifice care vor contribui la atingerea scopului general, şi anume, dezvoltarea
13
unei imagini instituţionale pozitive pentru Ministerul Sănătăţii pe fundalul accelerării reformelor din
sistem.
15. Statutul Serviciului de Informare şi Comunicare
Obiectiv general: creşterea rolului Serviciului Informare şi Comunicare în interiorul instituţiei
Obiective specifice :
1) sporirea gradului de concentrare al informaţiei privind activitatea instituţiei în interiorul
serviciului
2) fortificarea relaţiei de comunicare dintre personalul MS şi colaboratorii SIC
16. Capacitatea de comunicare a personalului MS
Obiectiv general: dezvoltarea capacităţilor de comunicare ale funcţionarilor MS, inclusiv în situaţiile
de crize/urgenţe
Obiectiv specific:
1) îmbunătăţirea percepţiei personalului MS vizavi de relaţiile de colaborare cu SIC şi
reprezentanţii Media
17. Managementul sistemului informaţional din interiorul instituţiei
Obiectiv general: perfecţionarea managementului sistemului informaţional al MS
Obiectiv specific:
1) îmbunătăţirea comunicării interne din cadrul MS/dintre MS şi instituţiile subordonate/între
instituţiile subordonate
18. Tehnologiile informaţionale moderne
Obiectiv general: sporirea utilizării de către MS a instrumentelor tehnologiilor informaţionale
moderne
19. Comunicarea strategică a reformelor
Obiectiv general: asigurarea aderenţei publicului extern la planurile de reforme ale MS
Obiective specifice:
14
1) popularizarea periodică a unor concepte de comunicare ale reformelor în rândul personalului
MS
2) promovarea strategică pentru publicul larg a unui set unitar de mesaje-cheie de comunicare al
reformelor în derulare.
CAPITOLUL V
MĂSURILE NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR
20. În scopul dezvoltării imaginii Serviciului de Informare şi Comunicare în interiorul instituţiei
se preconizează desfăşurarea următoarelor activităţi:
1) Organizarea training-urilor/întrunirilor comune între angajaţii MS şi colaboratorii SIC
2) Transmiterea regulată de către SIC a regulilor de colaborare a angajaţilor MS cu SIC
(prin email, telefon, discuţii personale)
3) Realizarea periodică a sondajelor de opinie pentru colaboratorii MS privind percepţia pe
care o au vizavi de activitatea Serviciului Informare şi Comunicare
21. Pentru a dezvolta capacităţile de comunicare ale funcţionarilor MS se vor:
1) organiza instruiri periodice ale personalului MS în domeniul comunicării
2) realiza sondaje de opinie în rândurile personalului MS
22. Spre perfecţionarea managementului sistemului informaţional al MS se va:
1) intensifica utilizarea tuturor instrumentelor ce sporesc circulaţia eficientă a informaţiei
2) instala sistemul intranet atât în cadrul MS, cât şi în instituţiile subordonate ministerului
3) institui o persoană responsabilă de comunicare ( cu studii de profil) în fiece instituţie
subordonată MS
23. Pentru a sporiri utilizarea de către MS a instrumentelor tehnologiilor informaţionale
moderne, vor fi realizate acţiuni, precum:
1) asigurarea Serviciului Informare şi Comunicare cu echipament performant (foto, video)
15
2) elaborarea, lansarea şi funcţionarea noului proiect de pagina web al MS
24. Spre asigurarea aderenţei publicului extern la planul de reforme al MS, vor fi întocmite
planuri anuale de comunicare (vezi Anexa 2).
CAPITOLUL VI
ACTORII ŞI PARTENERII ANTRENAŢI ÎN IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
25. Sunt identificaţi următorii actori ce îşi asumă realizarea obiectivelor strategice:
1) Conducerea Ministerului Sănătăţii;
2) Serviciul de Informare şi Comunicare al MS şi unităţile de comunicare din instituţiile
subordonate
3) Şefii de direcţii ai Ministerului Sănătăţii;
4) Şefii instituţiilor medicale subordonate Ministerului Sănătăţii.
26. Principalii parteneri invitaţi la implementarea activităţilor propuse:
1) Autorităţile centrale, autorităţile publice locale şi raionale;
2) Instituţii medicale din ţară şi de peste hotare;
3) Sectorul privat;
4) Organizaţiile neguvernamentale;
5) Comunitatea academică;
6) Mijloacele de informare în masă (agenţii de ştiri, ziare, reviste, posturi de radio şi TV,
publicaţii on-line);
7) Donatorii şi organizaţiile internaţionale.
CAPITOLUL VII
ESTIMAREA IMPACTULUI ŞI A COSTURILOR
16
27. Dat fiind specificul domeniului în care este elaborată, o bună parte din efectele masurilor
stipulate vor putea fi resimţite într-o perioada mai îndelungată de timp, asigurând o imagine
pozitivă stabilă ministerului pe termen lung. Pentru implementarea Strategiei vor fi accesate
atât sursele financiare bugetare, cât şi extrabugetare. Liniile de finanţare extrabugetare se
referă preponderent la mecanismul de elaborare a propunerilor de proiect, înaintate sub
formă de cereri de finanţare comunităţii donatorilor, cu menţionarea exhaustivă a contribuţiei
Ministerului Sănătăţii în cadrul fiecărui proiect.
CAPITOLUL VIII
REZULTATELE SCONTATE ŞI INDICATORII DE PROGRES
28. Ministerul Sănătăţii îşi propune să contribuie la consolidarea capacităţii sale de comunicare
şi la promovarea imaginii pozitive în societate. Aceste acţiuni vor: crea o infrastructură de
comunicare, ajustată necesităţilor şi disponibilităţilor ministerului; promova o imagine
pozitivă Ministerului Sănătăţii în exterior; spori gradul de implicare a personalului MS în
actul de comunicare; pune bazele unei coordonări permanente a sistemului de comunicare
internă şi externă în cadrul MS, inclusiv în raport cu instituţiile subordonate; fortifica
relaţiile cu mass-media şi în mod special relaţiile publice ale ministerului, asigurându-se în
acelaşi timp un grad sporit de transparenţă şi acces la informaţia cu caracter public.
Indicatorii de performanţă necesari pentru verificarea obiectivelor se vor conţine în planurile
anuale de acţiuni elaborate de Serviciul de Informare şi Comunicare al MS.
CAPITOLUL IX
PROCEDURILE DE RAPORTARE ŞI MONITORIZARE
29. Principalele surse de informaţii ce vor asigura monitorizarea şi evaluarea continuă a
Strategiei vor fi:
1) rapoartele periodice (o dată la jumătate de an) ale indicilor de comunicare (care vor
cuprinde şi o sinteză a rapoartelor unităţilor de comunicare ale instituţiilor subordonate
Ministerului Sănătăţii), întocmite de Serviciul de Informare şi Comunicare;
2) rapoartele de progres (o dată la trei luni) a implementării Planurilor anuale de Acţiuni
17
Rapoartele vor fi însoţite atât de recomandări şi măsuri de reabilitare a activităţilor neîndeplinite,
precum şi de argumentele neexecutării sau executării parţiale a activităţilor planificate anterior.
CAPITOLUL X
PLANUL DE ACŢIUNI ŞI ETAPELE DE IMPLEMENTARE
30. Strategia de Comunicare prevede elaborarea de către Serviciul de Informare şi Comunicare
al MS a Planurilor anuale de Acţiuni în Comunicare, care vor face trimitere la obiectivele,
acţiunile practice întreprinse pentru realizarea obiectivelor stabilite în Strategie, termenele de
realizare a acţiunilor, responsabilii pentru implementare, indicatorii de progres. Trimestrial
vor fi elaborate rapoarte de progres ale implementării acţiunilor prevăzute în Strategie.
18
Anexa nr.1 la Strategia de Comunicare
a Ministerului Sănătăţii
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA
_____________________________________________________________________________
CHESTIONAR
Chişinău, 12 ianuarie 2012
realizat la iniţiativa Serviciului de Informare şi Comunicare al Ministerului Sănătăţii
___________________________________
„Relaţia de comunicare a Ministerului Sănătăţii cu Mass-media”
Notă:
Informaţia expusă de Dvs va fi confidenţială , iar numele Dvs sau al sursei pe care o reprezentaţi nu
va fi făcut public. Sondajul va fi utilizat strict în scop de cercetare pentru a stabili căile de
îmbunătăţire a comunicării Ministerului Sănătăţii cu reprezentanţii Media. În caz că nu aţi colaborat
direct cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, vă puteţi expune opinia bazându-vă pe propriile
observaţii, eventual pe comparaţia realizată în raport cu alte ministere.
Marcaţi cu bold varianta de răspuns pentru care optaţi.
1.Cum aţi descrie într-un cuvânt calitatea comunicării Ministerului Sănătăţii cu Mass-media, din
experienţa Dvs. jurnalistică şi/sau propriile observaţii?
a. Excelentă (de fiece dată s-a răspuns operativ şi calitativ la solicitarea mea)
b. Satisfăcătoare ( la solicitările mele s-a răspuns operativ şi calitativ în proporţie de 80 %)
c. Nesatisfăcătoare ( la majoritatea solicitărilor mele nu s-a răspuns nici calitativ nici operativ)
19
2. Cum apreciaţi gradul de participare şi deschidere manifestat de către funcţionarii
Ministerului Sănătăţii în cadrul emisiunilor radio/tv sau interviurilor pentru diverse publicaţii
jurnalistice?
a. Excelent ( funcţionarii participă activ la emisiuni/interviuri şi abordează calitativ subiectele puse în
discuţie)
b. Mediu (depinde de situaţie şi de fiece funcţionar în parte. Unii manifestă deschidere pentru acest
gen de invitaţii, alţii sunt reticenţi)
c. Slab (funcţionarii MS refuză mai mereu participarea la emisiuni sau oferirea interviurilor)
3. În raport cu alte ministere (nr. de comunicate emise, evenimente organizate,atitudine), ce notă
aţi acorda relaţiilor de comunicare desfăşurate de către Ministerul Sănătăţii?
a. 10 ( Ministerul Sănătăţii se află în top la capitolul comunicării în raport cu celelalte ministere)
b. 7-8 ( MS se află undeva pe la mijlocul acestui top)
c. 5-6 (MS se află la coada acestui top)
d. 2 (MS nu acordă deloc importanţă relaţiilor cu Media comparativ cu celelalte ministere)
4. Cum apreciaţi calitatea comunicatelor de presă transmise de MS?
a. Foarte bună (utilizez de fiece data comunicatele instituţiei pentru a face ştiri)
b. Medie (Utilizez câteodată comunicatele de presă ale instituţiei. Depinde cât de „atractiv” este
comunicatul)
c. Joasă ( nu le consider deloc utile)
5. Cum apreciaţi numărul de evenimente la care vă invită ministerul?
a. Suficient
b. Mediu
c. Jos
6. Cum apreciaţi gradul de transparenţă al ministerului din propriile observaţii ( vizitarea site-
ul instituţiei, adresarea directă, reflectare Mass-media etc.) ?
a. Sporit (MS încearcă prin toate căile posibile să sporească accesul cetăţenilor la informaţia oficială)
b. Mediu (Satisfăcător, sunt multe capitole la care încă trebuie de muncit)
20
c. Slab (Activitatea MS nu este transparentă)
7. Care sunt cele mai eficiente şi actuale modalităţi de comunicare, prin care un minister
reuşeşte să stabilească relaţii productive (reciproc avantajoase) cu presa? Puteţi evidenţia 1-3
variante de răspuns.
a. Comunicatele de presă calitative şi/sau materiale în formă scrisă din partea ministerului
b. Evenimentele (conferinţe, mese rotunde, dezbateri etc.)
c. Interviurile
d. Atitudinea şi profesionalismul – solicitările care sunt prelucrate calitativ şi în timp util
c. seminare de instruire/concursuri organizate pentru jurnalişti
d. Virtuală: Pagină oficială web,pagină pe reţelele de socializare
e. comunicarea neformală
Vă mulţumim pentru timpul acordat!
Varianta finală o transmiteţi la adresa [email protected]
21
Anexa nr.2
la Strategia de Comunicare
a Ministerului Sănătăţii
Exemplu de comunicare al reformelor în baza „Foii de parcurs pentru Moldova: Accelerarea
reformelor: abordarea necesităţilor din domeniul sănătăţii prin politici investiţionale”.
Scop. Obiective. Provocări. Priorităţi
SCOPUL general al reformelor: asigurarea pe termen lung (până în 2017) a unui nivel înalt de
sănătate al populaţiei şi a unui grad înalt de satisfacţie faţă de serviciile medicale prestate. Fiecare
cetăţean urmează să fie protejat de riscurile financiare în contextul accesării serviciilor medicale şi de
inechităţile în utilizarea şi distribuţia serviciilor de sănătate.
Obiectivele reformei:
1. Asigurarea populaţiei cu servicii medicale accesibile şi calitative
2. Sporirea echităţii în finanţarea serviciilor de sănătate
Provocările:
1.riscul financiar 2. siguranţa şi calitatea serviciilor
Priorităţile reformei:
1. Reorganizarea cadrelor medicale conform parametrului cantitate/calitate
2. Optimizarea serviciilor de asistenţă medicală primară (medicii de familie), spitalicească şi
înalt specializată
3. Protejarea fiecărui cetăţean de riscurile financiare în accesarea serviciilor medicale
4.4.2. Teme de comunicare
În conformitate cu priorităţile programului de reformă au fost extrase 3 teme de comunicare pentru
care au fost formulate mesaje strategice. Spre a planifica comunicarea externă a Ministerului Sănătăţii,
22
în contextul demarării reformelor, mesajele vor fi utilizate în comunicatele de presă, discursuri
publice, emisiuni radio şi tv , materiale ziare, /interviuri etc.
Iniţial sunt propuse un set de mesaje generale, deoarece ele se atribuie tuturor temelor şi audienţelor:
• Calitatea trebuie să înfrângă obişnuinţele.
• A venit timpul să beneficiezi de servicii medicale calitative, sigure şi conform necesităţii
• Îngrijirea medicală tot mai aproape de calitate şi de TINE!
TEMA 1: ASIGURAREA OBLIGATIVITĂŢII POLIŢEI DE ASIGURARE ÎN MEDICINĂ
PENTRU CÂT MAI MULTE CATEGORII SOCIALE
Obiectiv comunicaţional: de a convinge grupurile ţintă, cu aproximativ 20% despre necesitatea şi
avantajele procurării poliţei de asigurare în medicină.
Audienţe specifice propuse - studenţii / cetăţenii străini (1), angajaţii structurilor de
forţă(2),persoanele neangajate(3)agricultorii (4) şi fondatorii de întreprinderi (5), populaţia asigurată
(6).
Mesaje: Mesajele vin să accentueze importanţa asigurării medicale pentru orice persoană
Slogane generale:
• Un om asigurat este un om protejat de riscurile financiare când ajunge la medic!
• Poliţa de asigurare medicală – instrumentul de protecţie a cetăţeanului!
• Oferă-i sănătăţii un loc din ziua ta de mâine!
• Fii grijuliu cu propria sănătate- cumpără poliţa de asigurare medicală!
• Alătură-te şi tu persoanelor care contribuie la sporirea calităţii serviciilor medicale din
Republica Moldova. Prin procurarea poliţei de asigurare începi să ai acces la serviciile din
toate instituţiile medicale.
• Doar cu poliţa de asigurare medicală ai posibilităţi egale în obţinerea unor servicii medicale
calitative
23
• Află şi tu care sunt serviciile gratuite incluse în poliţa ta de asigurare medicală!
• Ia-ţi de pe umeri povara riscului financiar în accesarea serviciilor medicale- procură poliţa de
asigurare medicală! Prin acest mesaj tuturor grupurilor ţintă le va fi insuflată întâi de toate
importanţa conceptului de asigurare şi beneficiile ei.
• Fii econom- procură poliţa de asigurare medicală! O singură internare în spital într-un an te va
costa mai mult decât poliţa care te va asigura tot anul împrejur.
• Persoană neasigurată plăteşte pentru spitalizare cu 83% mai mult şi de 4.3 ori mai mult
pentru o vizită la medicul cardiolog, decât cea asigurată (conform studiului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii)
Tactici de comunicare: campanii de informare care să conţină spoturi video/audio,comunicate de
presă care să informeze periodic privind beneficiile clare pe care le oferă poliţa de asigurare, broşuri
informaţionale, emisiuni radio/tv, conferinţe de presă, articole în ziare de susţinere a obiectivelor,
interviuri acordate de funcţionarii responsabili din cadrul MS şi CNAM, mese rotunde care să
întrunească grupurile ţintă (4,5) etc.
TEMA 2: RESTRUCTURAREA REŢELEI DE SPITALE PUBLICE/REGIONALIZAREA
SISTEMULUI DE SĂNĂTATE(INSTITUIREA CELOR 9 ZONE DE SĂNĂTATE)
Obiectiv comunicaţional: informarea persuasivă a populaţiei privind necesitatea restructurării reţelei
de spitale publice, inducând ideea generală că un număr mare de spitale nu echivalează cu servicii
calitative .
Audienţe: Dat fiind faptul că restructurarea va fi efectuată atât la oraş cât şi la sat pot fi identificate
iniţial 2 grupuri ţintă mari.
Populaţia din mediul rural (1)
Populaţia din mediul urban (2)
Mesaje pentru grupul 1: Acest grup va fi cel mai sensibil la restructurare, în situaţia când spitalul din
raion este transformat într-un centru medical, care va oferi doar servicii geriatrice şi cadrele medicale
vor fi transferate în raionul vecin unde va fi instituită zona de sănătate.
24
Mesajul va fi axat pe oportunităţile creării acestei zone de sănătate. De ex: „Acum ai acces la servicii
calitative şi la tine în regiune fără să fii nevoit de a te deplasa la Chişinău.” ; “Mai bine găseşti medicul
potrivit în raionul vecin decât la Chişinău”
„Acum ai medicul mai aproape de tine!„
Medicii vor fi informaţi vizavi de oportunităţile noilor condiţii de muncă, posibilitatea perfecţionării
continue, care va avea drept consecinţă satisfacerea atât a lucrătorului medical cât şi a pacientului.
Mesaje pentru grupul 2:
Acest grup nu va reacţiona la fel de sensibil privind deplasarea, de aceea vom pune accent pe calitatea
serviciilor în spitalele publice.
Ex. “Îngrijirea medicală tot mai aproape de calitate şi de TINE!”
Obiectivul comunicaţional va fi însă atins şi prin formularea unor mesaje pentru grupuri ţintă mai
specifice.
Audienţe specifice: medicii (1),persoanele cu potenţial ridicat de tratament în spitalele publice
(bătrânii, părinţii cu copii mici,femeile gravide) (2) persoanele cu potenţial scăzut de tratament în
spitalele publice(3), sindicatele(4), reprezentanţii APL (5), donatorii (6).
Mesaje:
• Spitalul de lângă tine nu se închide! Mesaj dedicat grupului ţintă 2- persoanele care
frecventează des instituţiile medicale. Acestei categorii sociale le va fi explicată în detaliu noua
restructurare a spitalului unde era obişnuit să se ducă zilnic. De ex. Bătrânilor li se va
comunica că serviciile geriatrice vor rămâne.
• Doar prin repartizarea medicilor în instituţii medicale în funcţie de profil poate fi asigurată
calitatea actului medical (pentru grupurile 1,2,3,4,5,6).
• Restructurarea nu înseamnă închiderea spitalelor, ci eficientizarea lor.
• Sănătatea va căpăta o nouă formă prin reprofilarea medicilor (1,2,3,4,5,6).
25
• Distribuţia geografică a spitalelor la fel ca şi spectrul de profiluri nu reflectă necesităţile
populaţiei- noul sistem va satisface necesităţile pacientului (1,2,3,4,5,6).
• Prin restructurarea spitalelor medicii vor avea în sfârşit mai puţin lucru administrativ şi mai
mult timp pentru pacienţi (1,4,5,6).
• Fuziunea spitalelor în funcţie de profil va permite economisirea de resurse financiare care vor
fi utilizate deja pentru pacient (1,2,4,5,6).
• Fuziunea nu înseamnă concediere. În condiţiile în care în Moldova nu se ajung cadre medicale
nici nu se poate discuta despre disponibilizări. (1,4)
• Noua structură a spitalelor va asigura medicii cu loc stabil de muncă, condiţii adecvate de
muncă, satisfacţie profesională şi materială.(1)
• Datorită restructurării medicii din acelaşi domeniu vor putea conlucra mai eficient spre
beneficiul pacientului (1,2,3,4,5).
• Calitatea actului medical implică costuri (pentru toate grupurile ţintă).
Ceea ce ţine exclusiv de aspectul regionalizării sistemului de sănătate pot fi formulate trei mesaje
specifice:
• La fiece al treilea raion din ţară câte un centru de asistenţă medicală performant.
• Medicina mai aproape de fiecare cetăţean în parte.
• Nu contează de unde eşti, asistenţă medicală calitativă primeşti!
Tactici de comunicare: întruniri de informare cu medicii din toate instituţiile medicale; conferinţe de
presă; comunicate de presă care să explice mecanismul restructurării şi beneficiile ei; emisiuni radio şi
televizate, mese rotunde cu participarea medicilor, societăţii civile, funcţionarilor; broşuri
informaţionale pentru medici şi pacienţi; filmuleţe informative în care să fie arătate toate minusurile
actualei organizări spitaliceşti şi evidenţiate perspectivele de viitor condiţionate de restructurare etc.
26
TEMA 3: ORGANIZAREA EFICIENTĂ A RESURSELOR UMANE DIN SISTEMUL
SĂNĂTĂŢII - Optimizarea serviciilor de asistenţă medicală primară (medicii de familie),
spitalicească şi înalt specializată
Obiectiv comunicaţional: răspândirea şi convingerea grupurilor ţintă vizavi de impactul irevocabil pe
care îl va avea noul management asupra calităţii actului medical
Audienţe: Grup prioritar- medicii(1), populaţia(2) ,studenţii la medicină(3), sindicatele (4) donatorii
(5)
Mesaje:
• Din cauza distribuirii neuniforme a medicilor (majoritatea fiind concentraţi la Chişinau) nu este
asigurat dreptul fiecărui cetăţean la servicii medicale calitative. Reforma va asigura că
ORICINE din ORICE colţ al ţării va avea acces la servicii medicale calitative (2).
• Un cetăţean din raion are aceleaşi drepturi ca şi cel din Chişinău. (adresat populaţiei din mediul
rural).
• Aducem medicii acolo unde lipsesc! (populaţiei din raioane)
• Din cauza intervenţiilor chirurgicale insuficiente medicul este lipsit de perfecţionarea
deprinderilor profesionale. Prin noua repartizare a cadrelor medicale se va obţine
îmbunătăţirea actului medical (1,3,4,5).
• Prin reformă se va reuşi echilibrarea raportului dintre medicii de familie şi asistenţa
spitalicească, ceea ce va duce, de asemenea la ameliorarea calităţii serviciilor medicale
(1,3,4,5).
• Noile condiţii de muncă vor motiva medicii şi va stopa migraţia cadrelor medicale (1,3,4,5).
Ceea ce ţine de optimizarea serviciilor de asistenţă medicală vor fi formulate mesaje care au
drept scop educarea populaţiei:
Mesaje:
27
• Spitalul îl alegi în ultimă instanţă. Consultă medicul de familie şi află care este soluţia cea mai
oportună pentru sănătatea ta!
• Tactici de comunicare: întruniri cu medicii şi studenţii la medicină; conferinţe de presă;
comunicate de presă; reportaje; mese rotunde cu participarea funcţionarilor,
sindicatelor,medicilor, ONG-urilor şi donatorilor.
1
Anexa nr.2
La Ordinul Ministerului Sănătăţii
Nr. 326 din 04.04.2012
PLANUL DE ACŢIUNI ÎN COMUNICARE AL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII PENTRU ANUL 2012
(elaborat cu suportul UNDP)
Nr. Obiectivul de comunicare
Acţiunile/măsurile Termenul de realizare
Subdiviziunea/Instituţia responsabilă
Parteneri de implementare
Indicatori de monitorizare
Statutul Serviciului Informare şi Comunicare al Ministerului Sănătăţii
1. Creşterea rolului Serviciului Informare şi Comunicare în interiorul instituţiei
Organizarea training-urilor/întrunirilor comune între angajaţii MS şi colaboratorii SIC
� aprilie 2012 � Pe parcursul
anului 2012
SIC UNDP Numărul de traing-uri/întruniri realizate între colaboratorii SIC şi personalul MS
2. Sporirea gradului de concentrare a informaţiei privind activitatea instituţiei în interiorul serviciului
Transmiterea regulată de către SIC a regulilor de colaborare a angajaţilor MS cu SIC (prin email,
� Pe parcursul 2012
SIC
Conducătorii subdiviziunilor MS şi a instituţiilor subordonate MS
Numărul de email-ri transmise, consultări personale/telefonice realizate de
2
telefon,discuţii personale)
colaboratorii SIC pentru angajaţii MS/instituţiilor subordonate, sondajele de opinie ce vor fi efectuate la sfârşit de an.
3. Fortificarea relaţiei de comunicare dintre personalul MS şi colaboratorii SIC
Realizarea periodică a sondajelor de opinie pentru colaboratorii MS privind percepţia pe care o au vizavi de activitatea Serviciului Informare şi Comunicare
� Decembrie 2012 (primul sondaj)
SIC
Conducătorii subdiviziunilor MS şi a instituţiilor subordonate MS
Rezultatele sondajelor de opinie
Capacitatea de comunicare a personalului MS
4. Dezvoltarea capacităţilor de comunicare ale funcţionarilor MS, inclusiv în situaţiile de criză/urgenţe
Instruirea periodică a personalului MS în domeniul comunicării, inclusiv in situaţiile de criză
� Pe parcursul anului 2012
SIC UNDP Numărul de instruiri realizate
3
5. Îmbunătăţirea percepţiei personalului MS vizavi de relaţiile de colaborare cu SIC şi reprezentanţii Media
Realizarea sondajelor de opinie în rândurile personalului MS
� 2012 SIC Sondajele realizate
Managementul sistemului informaţional
6. Perfecţionarea managementului sistemului informaţional al MS
Intensificarea utilizării tuturor instrumentelor ce sporesc circulaţia eficientă a informaţiei
� 2012 SIC
CNMS
Direcţiile MS
Numărul de instrumente informaţionale utilizate
Instalarea sistemului intranet atât în cadrul MS, cât şi în instituţiile subordonate ministerului
� Trimestrul 4 al anului 2012
CNMS
Instituţiile subordonate MS
SIC
Sistemul Intranet instalat
7. Îmbunătăţirea comunicării interne din cadrul MS/ între MS şi instituţiile subordonate/între instituţiile
Instituirea unei persoane responsabile de comunicare ( cu studii de profil) în fiece instituţie subordonată MS
� 2012 Instituţiile subordonate MS
SIC
Numărul de persoane instituite
4
subordonate
Tehnologiile informaţionale moderne
8. Sporirea utilizării de către MS a instrumentelor tehnologiilor informaţionale moderne
Asigurarea Serviciului Informare şi Comunicare cu echipament performant (foto, video)
� 2012 Secţia contabilitate şi raportare MS
SIC
UNDP Numărul de tehnologii achiziţionate
Elaborarea, lansarea şi funcţionarea noului proiect de pagina Web a MS
� 2012 CNMS
Noul proiect de site
Comunicarea strategică a reformelor
9. Asigurarea aderenţei publicului extern la planurile de reforme ale MS
Informarea strategică a publicului extern privind planul de reforme al MS pentru anul 2012
� 2012 SIC
Direcţiile MS
Instituţiile subordonate MS
Rapoartele trimestriale ale indicilor de comunicare
10. Popularizarea periodică a unor concepte de comunicare ale reformelor în rândul
Informarea personalului MS privind conceptul de comunicare stabilit
� 2012 SIC
Direcţiile MS
Monitorizarea presei
5
personalului MS
11.
Promovarea strategică pentru publicul larg a unui set unitar de mesaje-cheie de comunicare al reformelor în derulare
Utilizarea setului de mesaje-cheie stabilite în toate materialele şi evenimentele pentru presă
� 2012 SIC
Direcţiile MS
Monitorizarea presei