M Z E ÎÂ 'T M N S LY1N EI.* E D A t | I l .\EA Ş I A IM flX IS T B A Ţ IU X E A :

BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 2?.

„ G A Z E T A “ I E S E Î N F I E C A R E D I .

Pe una an d 12 fior., pe ş e s e luni 6 fior., pe t r e i l u n i 3 fior.România şi străinătate:

Pe anii 36 fr., pe ş e s e l uni 18 fr., pe t r e i l u ni 9 franci.

A N U L U X L V I I ,

SE P R E N U M E R Â :la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.

A N U N C I U R I L E :O seriă garmondâ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare

Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retrămitu.

NI 92. Duminecă 10 (22) Iunie 1884.

Unü nou atentatü în contra scólelorü nóstre.B r a ş o v u 9 (21) Iunie.

Ca unu trásnetü din seninü ne veni adî dela Blaşiu scirea despre unü nou atentatü alű mi­nistrului Trefort în contra gimnasiului din acestü orăşeltt, care este cea mai vechia scólá romanésca în monarchia. Abia a trecutü anulü de când acelaş ministru a fostű trámisű la Blaşiu unü comisarű în calitate de poliţaiu alü statului ca se facă cer­cetări pentr’unü lucru de nimicü, călcândii peste dreptulü de inspecţiune alü Arcliiepiscopului şi Metropolitului Yancea.

Până astăzi nu ne este cunoscutü ce paş! a íntreprinsü Prea Sânţia Sa pentru repararea acestei ilegalităţi. Scimü numai că câtva timpü estrăr darea testimonielorű la gimnasiulü din Blaşiu a fostu oprită, că unulü din şcolari a fostü elimi­naţii din tóté scólele şi că directorulü gimnasiului a fostü constrínsü, a repăşi fiind numitü altulü în loculü lui.

Credeamű, că cu acésta s’a terminatü aface­rea nelegalei ingerinţe, dér ne-amű înşelatfl, căci acum vedemü, că d-lü Trefort nici nu mai voiesce se considere şcolile din Blaşiu ca scoli confesiu- nale, ci le tractézá ca pe nisce scoli supuse de-a- dreptulű autorităţilora şcolare ale statului.

Dér’ se lásamű se vorbéscá scrisórea ce-o primirămii din Blaşiu cu data de 19 Iuniu:

Domnule Redactoră !„Sunt fórte tristü, pentru ca prima oeasiune

ce m’a pornitü să-ţi scriu e unü adevératű desas tru pentru noi.“

In 16— 18 ale curentei s’a ţinuttt esamenulü verbalii de maturitate (bacalaureatü) de aici sub yrmdiulü unni directore trámisü de regimü.

Adecă gimnasiulü nostru este aservitü regi mului din Budapesta!

Gimnasiulü nostru, paladiulü culturei nóstre naţionale, réspanditorulü şi íntaritorulü semţului nostru na^ionalű, este supusű de-a-dreptulü unui regimü urgisitorü de ori-ce mişcare naţională ro

căreia esistă acestü guvernű. Este o revoluţiune I afla în totdéuna unü ecou puternicű şi unü

Gimnasiulu nostru, întemeiată anume spre culturei române şi susţinerea bisericei n6s

tre, de adî încolo nu se mai consideră de institutiX mfesionalU, — nu mai e supusU capului bisericei mne unite: ci e aruncaţii în noianulâ fluctuaM-

vti, politice, espustt eventualităţilor^, ce nu se irecalculâ nici pe trei-(}eci de (}de. sţ^anasiulu nostru e lipsiţii de adăpostulu

^ "S care se bucura sub conducerea capulu °% : busola lui a trecutii în mâna

•1 le mâne o pote încredinţa unui^ bmence, „o au e pfcm™ e a n V a lf T n W e la f t !

S i n t C ; cn mu' te ’ mari saci’ificie ale bi

Nedreptăţirea e flagranta.Suntem ti securi, câ ea nu se face cu învo

»» capulu. bisericei nostre; de aceea ne mâr- ţ m i a semnalA faptulii şi a cere, ca cei ce « « u obiectulfi mai de apr<5pe se ne lumineze:

ajunserătnu aici şi ce s’a făcuta ca se scă- de calamitatea acesta ?

, Nedreptftţirea e flagrantă“ ^ice cu dreptü ltu stimabilulű seriitorü alü acestorö rénduri. Nedreptatea — adaugemü noi — este mai

decátü flagrantă, este strigatóre la ceriu. Atentatulü comisü de guvernulű ungurescü

ra gimnasiului din Blaşiu este totodată unü titű índreptatü în potriva legilorü statului şi «c&ta chiar în potriva constituţiunei pe basa

ce se face de süsü in josű.Cupa paţienţii nóstre faţă cu ingerinţele ne

legale ale guvernului în afacerile scólelorü confe sionale române e plină. De aceea nu ne mai este iertatü de a fi spectatori pasivi a acestora acte de violenţă, ci datoria de cetăţeni leali ne impune a ne folosi şi de ultimulű remediu, ce ne-a mai rémasű, şi de a depune remonstrările nóstre la piciórele tronului, care stă peste par tide şi prin urmare nu póte privi cu nepăsare cum legile se secuestrézá numai pentru interesele spe­cifice alü unei singure partide şi cum se calcă autoritatea lorü, cieându-se astfelü o stare de ne­siguranţă şi de desperare între cetăţenii statului de naţionalitate nemaghiară.

Credemü şi noi că ceea ce se petrece a<}i în Blaşiu nu se petrece cu învoirea capului bi sericei unite, dér credemü mai multü decátü atátü : credemü, că era datoria Archiepiscopului, ca ins- pectorü superiorii alü scólelorü dela Blaşiu, sé pună piciorulü ín pragü şi sé aviseze direc­torului, care a fostü trámisü de d-lü Trefort ca se conducă esamenele de maturitate, loculü ce se cuvinea, ca simplu óspe spectatorü.

Vedemü cu părere de réu că acésta nu s’a íntémplatü şi că se face o călcare lege după alta fără ca sé se semţă câtuş de puţină ener gica intrevenire a autorităţii superióre bisericesc! şi şcolare, spre a ímpedecá ori-ce abusü în de trimentulü intereselorű nóstre de cultură.

Nu voimü sé prejudecăm pasilorű ulteriori, ce credemü că-i va intreprinde, ce trebue sé-i intreprindă Escelenţa Sa Metropolitulü Yancea în apérarea autonomiei scólelorü din Blaşiu, dér constatamü cu adencă durere, că acésta autono­mia a pututű fi călcată în faţa capului bisericei care precum scimü se află în Blaşiu.

Ne aducemü aminte, că înainte cu aţâţi ani earăşi unü omü alű guvernului a fostü trámisü la esamene în Blaşiu, dér i s’a spusü atunci, şi încă categoricii, că numai ca simplu óspe póte se asiste.

De ce nu s’a fácutü şi acum astfelü? Unde o se ajungemű décá vomü suferi asemeni abusurî?

Pericululii e mare. Caveant consules!

Sciri telegrafice.(Serv. part. alü ,Gaz. Trans,<)

inunaanaif iö-cunle şi causandü pagube însemnate. Inundaţi-

anulü i 8 6 7 tUlUÍ NeUSandeo sén'&ná cu cea din

f>aris' Iunie. — Guvernulű a renun- Vaţu la intenţiunea de a mări vama pe făină, dér manţme manrea vămei pentru importulű viţe­

ii. In curendu se va depune ín consiliulü de miniştrii proiectulü de lege ín acéstft privinţă

Bucurescî, 21 Iu„ie. _ pa'iame*tulű a inchisu. Discursulű tronului cjice, că revisu-

irea constituţiunn şi noua lege electorală sunt mari progrese.

In privinţa domenielorü coronei, dice Ree-e- e, parlamentulü a doveditü din nou, că monar­

chia constituţională ereditară este pétra unghiu­lara a edificiului naţionalfl. Primescü cu mulţu-

spnjmu.Nişft, 21 Iunie. — Scupcina a primitü le­

gile privitóre Ia imposite.

Cronica cjlilei.Marţa viitóre se vorii face în Braşovă alegerile

funcţionarilorii comunali. Auqfimű că astăzi membrii ro­mâni ai comunei vorü $iné o conferenţă, spre a stabilio atitudine solidară la alegeri.

*

Cu trenulü de asérá ne spune »Posta* c ’a sosită în Galaţi prinţulă W i n d i s h g r â t z şi a descinsü la otelü Metropolă. Elü este însărcinată a duce Sultanului şâse cai, din partea împăratului Austriei. Aceşti şese cai, albi toţi, au fostü aşedaţi în grajdurile otelului Moldova. Mâne vorü fi îmbarcaţi pentru Constantinopole.

*Acelaşi c|iarü spune că pe linia ferată Nr. 8., nisce

copii găsindu unü vagonü deşertă, ’i au datü brânci ca sé circule. Unii din băeţî s’au suitü în vagonü, ér alţii au rétnasü jo.-sîi spre a-lü împinge. Intre aceşti din urmă erâ şi unü copilü ca de 8 anî cu numele Mihalache, fiu^i lui Petrea Mihai; acestuia dându-i brânci unü altü băiatu numitü Iancu Bălănescu, ca de 10 anî, că(Ju josü şi o rotă a vagonului trecéndü peste elü, i-a ruptü mâna stângă din cotü. Faptulü s’a anchetatü, ér pacientulü se află greu bolnavü la spitalulü » E l i s a v e t a Dómna. «

*Deputaţii cari au votatü contra legei kpanagiurilorü

Corónei sunt: dd. G. Antonescu, Dr. Antoniu, P. Cernă- tescu, A. Demetrianü, C. lonescu, Andreiü Ioneseu, L. Lupescu, N. Hagi Nicola, Micescu G., Ursianu Valerianü, Ciocazanü, C. Sache Nicolau, I. Ornescu şi Pr. Cazoti. S ’au abţinută dd. Dr. Calenderu, Z. Zamfirescu, Nicu Ca- targi şi Fundescu.

Senatorii cari au votatü contra sunt dd. Grossu, Locusteanu, Maniu şi Morţunfi. S ’a abţinuttt dd. Bădescu şi Polizu Micşunescu.

*

In 10 Iuniu au ţinută acţionarii c ă i i f e r a t e T e r g u l f l - M u r e ş u l u i ş i R e g h i n ü adunarea gene­rală constitutivă în Reghinü. Mai toţi acţionarii au luatü parte la acéstá adunare. Şi ministeriulü de comunica- ţiune şi de comerciu ca acţionari ş’au trimisü represen­tanţii lorü. In acéstá adunare generală s’au stabilitü sta­tutele în speranţă, că ínaltulü ministeriu le va încuviinţă s’au alesü membrii consiliului administrativo şi ai direc­ţiunii şi tolde-odată s’a datü totă construcţiunea acestei căi ferate pentru 690,000 fl, consorţiului A. Kohner fii şi Comp. din Budapesta. In consiliulü administrativü s’au alesü: deputatulü dietalü br. Carolü Husar ca preşedinte, deputatulü dietalü br. Colomanü Kémény ca vice-preşe- dinte, prefectulü Zoltanü BanfFy, plutariulű Iosifü Altzner, şi Danielü Iosifü Schuller, fabricantulü de spirtü Mendel Farkas. Câte unü locü s’a conservatü pentru represen­tanţii ministerului de comunicaţiune şi de comerciu. Patru voturi în consiliulü administrativü s’au datü firmei A.

aríifif" losim “Í B Ö i i t s M K a t r 'plutariulű Albertü Ellető, adv. Or. Emilü Wermescher şi’ fisiculü Dr. Iosiftt Fritsch. Inginerii firmei A. Kohner Iu- creză la detaiurile construcţiunii căii ferate. Dupa ce va da mmisterulu concesiunea, sS va începe îndată şi se va termina pănă la l-a Iuniu 1885.

Direcţiunea farului >Románulü* face cunoscutü că comitetu Ü de redacţiune alü acestui ^iarü este compúsü in modulu urmátorü : proprietarü — directorii politică si girante réspuD^tord- C. A. Rosetti; comitetulü de red ac ţmne: I. G. B i b i c e s c u , V. A l e x a n d r e s c u U r e c h i ă D. G i a m , P e t r e G r ă d i ş t e a n u , Gr. S e r u r i e , P a n ă

c u , G. P a l a d i şi M i h a i C o r n e a .*

»Telegrafulü* din Bucurescî spune, că unü batalionü

1 : * ; “ Sérbá„a frecutú TiI«oculü, îndrePtându-se spremire dovezile de devotamentü ce Mi ledati- fití f ->------aHlcsiguri că ín palatulü Meu, care este alü naţhmei I taedLü“! h T r - BT ^ Guverni>m Sofia a trámisü tóté ideile, sentimentele şi trebuinţele téréi vorü1«.« ^ - batalione de drujină, care au împedecatâ lua-

V * v o m rea prm surprindere a satului bulgfirescü. Staţiunea tele-

grafică Nehotinskaja (sârbă) nu răspunde la telegramele din Vidinü.

*

ţ)iarele din Bucurescí spunü, că prefectulü poliţiei capitalei, ne mai puténdü ţină faţă manifestaţiuniloră, ’şi a datü demisiunea. De asemenea arü fi demisionatü şi miniştrii Chiţu şi Voinovü.

*Reclamările d’aicî contra taxării dării pe venitü se vorü

trata J o i în 26 Iunie st. n . : ale cofetarilorü strugarilorű, architectilorü, íntreprin4étoriIorü, pepténarilorü, fotografi- lorű, strefarilorü, pictorilorű, firmarilorö, vápsitorilorü, fri- serilorü şi bárbieriíorü dela Nr. 295—350. Vineri ín 27 Iunie st. n . : ale căruţaşilor!! de nisipü şi espeditorilorü. S â m b ă t ă în 28 Iunie st. n. ale fabricanţilor^ spălăto- rilorü de lână, ţesătoriloră, grădinărese de copii şi năs- turarilorü. *

Duminecă în 10/22 curentă se ţină esamenele pu­blice cu elevii dela scóla de sérá a gremiului românii de comerciu levantină din locă şi vorü durá dela 10— 12 óre a. m.

Manifestulü deputaţiloru eşiţi din camera română.

Cetimă în fruntea »Românului* de Vineri urmă- tórele:

Vécjurámü cu întristare, că unii au dată cele mai greşite apreţuirî demisiunii nóstre de deputaţi.

Aceste tălmăciri nu potă avé nici o valóre în faţa esplicării ce deterămă camerei şi ţârei, în demisiunile nostre.

Toţi au pututü ceti c’am dechiaratö, că »libertatea presei a fostă totdéuna înscrisă pe drapelulă partidei li­berale. «

Vé4indu-o în pericolă am cre^utü că, pHn demi­siunea nóstrá, vomă da o tăriă mai mare protestăriloră, ce necurmată amă fostü fácutü în favórea libertăţii cu- véntului.

Pentru ca sé evitámü însă multe alte neînţălegerî şi restălmăciri, — mai cu sémá în situaţiunea politică în care ne aflámü, — noi, ceşti demisionaţi, ne întrunirămfi, desbăturămă şi ne înţăleserămă se supunemă publicului următorea mărturire a credinţăloră nóstre :

Dechiarămă îndată — deşi cei mai mulţi ne cu- noscă, — că nu suntemă ună grupă de indivizi întru­niţi numai pentru câtva timpă, pentru a lupta in alege­rile viitóre, nici pentru a face oposiţinne sistematică şi de interesă guvernului, indiviqfiloră şi chiar partideloră opuse.

Ecă în.esinţa loră, cari suntă credinţele nóstre:Stindaridulü mai tuturoră Româniloră din vechime

a fostă lupta pentru constituirea, apărarea şi întărireaStatului românii.

întruniţi sub acestü stindardü, ei au salvatü nu nu­mai România, dar mari servicii au făcută chiar Europei.

In urmă, copleşiţi de numără şi pe rendű amă­giţi de feluritele ginte cu cari luptau, slăbiră in puterea loră materială şi morală.

După ani mulţi, în cari fură bântuiţi de totü felülő de suferinţe, suflarea vieţii străbătu érási printre noi. Dra- pelulü naţionalităţii, ală libertăţii şi ală dreptăţii se ri­dică din nou la 1821 de cătră Domnuiă Tudoră.

Suflarea reacţiunii străbătândă Europa, Tudoră Vla- dimirescă fu ucisă şi România, părăsită şi lovită de toţi, că(Ju din nou în sclăviă putemă <}ice.

Drapelulă domului Tudoră însă, sfâşiată, poporulű strinse în sinulü séu sfintele lui sdrenţe şi prin ele do­bândi puterea d’a suferi şi a trăi.

Aceste m0şte produseră revoluţiunea dela 1848; dar şi densa, învinsă la rendülő ei prin suflarea reacţiunii din tótá Europa, recătjurămă sub tésculü invatjiunii Tur- ciloră, a Ruşilorii şi a Austriaciloră.

Mari şi lungi fură din nou suferinţele Románilorü. Ei însă înţăleseră, că unde nu este libertate principiulă naţionalităţii neputéndü dobândi necurmată puteri noue, morale şi raateiale, elă slăbeşte în locă de a se întări;

că unde nu esté dreptate, deplină şi fegală pentru toţi, libertatea nu póte së mai rësufle cu toţi plámÉnii ei, numaipóte atrage mulţimea, şi astfelă perdendu-se iubirea înflăcărată a libertăţii cu lesnire se va perde şinaţionalitatea.

Acéstá înţelegei’e făcii, ca drapelulü naţionalitţii, alü libertăţii şi ală drept ăi së se rădice din nou la 1856, la 1857 şi la 1859, prin ţ^iarele din Iaşi şi din Bucuresci, prin iluştrii şi sincerii luptători ai divanuriloră ad h o c şi în fine prin cei dela 1866.

Negreşită că în acestă timpă multe fură încă sufe­rinţele poporului română ; ele însë ne luminară, întăriră vechiulü drapelü naţională şi liberalü şi. după mai multe urcări şi scăderi, cei mai mulţi veniră treptată sub acestă drapelü, îlü îmbrăţişară cu iubire şi cu credinţă şi ast­felü, elü, luatü în mână cu credinţă în poporulü romànü de domnulü şi căpitanulă sëu, lumea întrégâ îlü saluta cu admiraţiune pe câmpiele de onóre, în lupta pentru independenţă şi pentru liberarea popórelorü din peninsula balcanică.

Guvernulü partidei naţionale şi liberale, susţinuttt cu credinţă de poporulü românü, făcu multe lucrări bune şi’n conformitate cu cele înscrise în vechiulü şi puterni-culü sëu drapelü.

Ca tóté partidele însë, cândü sunt la putere — şi mai cu semă la noi unde ameninţările şi lovirile din a- fară adese ne paralisézá — mulţi începură a se lenevi, şi unii pare că uitară în parte şi suferinţele trecutului şi principiile libertăţii, şi cu dînsele détorla d’a îngriji ş’a întări necurmatü stêlpii de graniţă ai dreptăţii, fără de cari de sigură se surpă ună Stată, ori câtü de puternicü ar fi elü.

Nu trebue së tăgăduimfl în nimicü adevërulü, căci pătimaşulO, care îşi ascunde boia, spre nevindecare şimórte se duce.

Societatea nóstrá sufere, căci multe şi dese nedrep­tăţi se facü.

Administraţiunea, justiţia, rëmâindü ca şi mai îna­inte, mai cu sémá în judeţe, sub deplina domniă a de- putaţiloră ş’a senatoriloră. nu mai este dreptate asigurată pentru nimeni şi mai eu sémá pentru cei mai slabi.

Dreptatea lipsindu, toţi suferă.Guvernulă fiindă de optă ani în mâna partidei na­

ţionale, ea şi numai dînsa este acusată.Suferinţele necurmându-se şi autorii nedreptăţilor

lăsându-se nepedepsiţi, partida perde necurmatü pe cei cari o iubia.

Aceste perderi o slábescü pe totă (fiua; slăbirea o iritézá, o divi4eză.

Protivnicii, vë(|êndü suferinţele ţărei şi diviziunea nóstrá, se încuragiază, lucrézà şi începü a fi ascultaţi de cei cari suferü.

Cunoscêndü toţi rëulü ; sciindü toţi că o naţiune cândü sufere nu mai înţelege, nu mai judecă şi face totű ce póte, pentru a scăpa de suferinţă; fiindü asemenea recunoscută de totă lumea că o naţiune nemulţămită şi divizată în întru, şi ne mai avêndü încredere în nici unü drapelü, este cu totulü nesocotită şi prin urmare slabă înaintea inimicilorü din afară, luaràmü hotàrîrea de a face totű ce ne va stá prin putinţă pentru de a lumina pe toţi membrii partidei naţionale, pentru ca cu toţii së eşimfi din acestü mare rëu în care cu toţii ne afun- dâmü.

Pentru acésta facemű apelù la toţi cei cari vorü voi se lupte pe acestü tërêmü, fără ură, fără pasiune şi fără së ţîntâscă d’a veni la guvernü. séu de a dobêndi folóse personale, së se pue pe lucru pentru libertate şi pentru dreptate pentru toţi, fără osebire de clase şi de partide.

Organulü nostru este şi va fi, » R o m â n u 1 ü, « fiind­că elü este celü mai vechiü ş’a t.inutü dela 1857 fflră şovăire drapelulü partidei naţionale liberale.

Programa nóstrá este cea vechiă.Multe din prescrierile iei s’au deplinitü. Multe au

rëmasü încă nedepline.Vomă arëîo aci, treptată şi în modă clară şi posi-

tivă, ce trebue încă së deplinimü şi în ce modü credemü că se póte deplini.

încă odată, nu ceremü nimicü de câtü lupta sin­ceră, liniscită, legală şi stăruitóre pentru asigurarea na­

ţionalităţii, â libertăţii şi a dreptăţii. Cei cari vorü arétó că au acéstá tendinţă alături cu dânşii ne vorü găsi.

C. A. R o s e t t i , Grigorie S e r u r i e , V. Alee- s a n d r e s c u U r e c h i ă , D. G i a n i , P. Grădi s t eanu, P. B u e s c u , I. B i b i c e s c u , Gr. G i a n i , G. Fărcăşanu,B. Ie pu r e seu.

Corespondenţa nostră din Comitate.Betleanü, 19 Iunie.

l iua alegerei de deputatű pentru acestü cerea a fostă ficsată pe 13 a. 1. c. în comuna Betleanü la »Os- pătăria cea mare.« Diminâţa după órele 8, sala a fostü plină de alegători, şi fâră a se face multű svonü nefiindö altcumü nici contra candidatü, a fostü alesü cu acla- maţiune ârăşi contele Bethlen Ödön ca deputatű gnver- namentalü. Dnpă alegere a urmatü banchetulü. care pentru alegétorii ţărani a fostü pregátitű în o şură, érft pentru inteligenţă în sala ospătăriei.

Cu durere trebue să arătă că între alegători s’au rătăcită pe lengă câţi-va primari români şi notari, oari au fostü siliţi sé mérgá la alegeri, avéndü mandată spe- cialü dela judele procesualü, şi vr’o trei docenţi porecliţi altcumü luminători ai poporului. Cátü despre doi dintre aceia nu mă mirü, de órece credü că nici nau cetită vre-o foiă románéscá, cu atátü mai puţinfl au luatü parte la conferinţa ţinută în Ghetla la 14 Aprilie a. c. Celü ce îmi causâ mai mare indignaţiune a fostü alü treilea docentü alü cărui nume ílü sciu, dar’ ílü trecü cu vede­rea pentru acum. Acesta a luatü parte la süsü amintita conferinţă şi a afirmatü că aderézá la programa din Si­biiu. Şi acum étá că ne trezimü cu elü între tufarii »Viitoriului« din Buda-Pesta. Pe când ne credémü că noi ceşti din acestü comitatü bátutü de D-zeu cu un Faşă teribilü, baremü acum după atâtea suferinţe şi maltratări vomü fi solidari, étá că şi acum n’au lipsitü de aceia cari să ne compromită. Póte respecţivulü docentü aştâplâ vr’unü premiu dela aceia cu cari s’a aliatű, dar se înşâlă, Priméscá mai înteiu ind i g n a ţ i u n e a acelora, cu cari a participa.ü la conferinţa din Gherla, ca premiu şi după aceea de la poporulü din sudórea căruia se susţine, du­r e r e a ini me i s a l e Nu cugete că aceia cu cari s’a ospétatü ’i vorü mări salariulü, nu, căci acésta nu-o póte face decâtü poporulü de care acum s’a desfăcută- Adu- că’şi aminte de cuvintele unui bárbatü eruditü care <jice că : »Unü poporü amágitü se deşteptă, décá nu acjí, mâ­ne şi atunci vai de amăgitori.« Séu doră aştăptă altü- ceva, póte vr’o decoraţiune? Eu din partemî recomándü, ca să se lase pe viitorü de acea măiestriă, de a fi cu două feţe, se depună masca şi să se dechiare francii d séu e pasivistü séu activi tü.

Nu poiü sé trecü cu vederea purtarea solidară a preoţimei din acesiu cercii alegătorii prin neparliciparea la alegere nici baremü a unui preotü. Preoţimea de aci in adevérü a fostü la culmea misiunei sale şi şl recunó?le misiunea ce o are, ca conducátóre a poporului. Dorescü ca şi pe viitorü sé dovedéscá totü aceeaşi solidaritate, căci numai aşa vorü fi păstori buni ai turmd şieşi în­credinţată, numai aşa vorü arăta că sunt îu adevérü fiii acelui poporü de 3 milióne, cari astădl sufere în urma machinatiunilorü duşmane. Ună poporanii

R e g i n ü , 17 Iuniu.Precum scimü, fraţii noştri maşteri Maghiari, în

multe părţi a nefericitei nóstre patrie şi-au mésuratü pu­terile, şi-au spartü capetele, şi s’au fácutü de batjocură, Şi tóté aceste scandale sau făcută nu pentru apărarea principieloră, ci pentru coşniţa cu miere a puterii şi b getului. Nu prosperarea patriei, nu simţuiă de dre£

=r Pe

F O I L E T O N Ü.

Cocomilfi Tasache la alegeri.tragi-comediă contemporană,

Coconulă T o ^ i‘u 1'------ ' r— — , «ghiile.

Ş ’apoi sciţi d-vostră, ce se întâmplă de obiceiă,

cândă îşi taie cineva unghiile.Se gândesce şi mai la una şi mai la a lta — sciţî,

cum e omulă!Aşa se gândea şi coconulă Tasache.Şi óre spre ce parte sé îndreptau în clipitele, des­

pre care e vorba, negustorescile gândiri ale coconuluiTasache ? ___ Era óre vorba despre vre-ună nou chilipirü,séu vre-unü nécazü, vre-o négrá grijă rodea în tocmai ca omida nesăţi0să inimióra ighemoniconului, despre care

amu ínceputű a face gură?Nu, nici una, nici alta.Cu totului totü în alte regiuni rătăcea în aceste

momente f a n d a c s i a coconului Tasache.Eată, cam ce felă de idei bâjbăiau pe sub peruca

ce împodobea cu mândriă etagiulă celă mai de süsü alü persónei sale înalte şi în adevérü bine făcute:

,Măi Tasache, tu ai acuma totü ce’ţi trebue. Ai bani din destulă, ai case, ai m o şiă ... Ce’ţî mai lipses-

c e ? . . . . Intre omeni eşti destulü de bine vëcjutü; ori şi ce plăcere ţ’o poţi îndeplini fără nici o greutate. Ce­ai mai avé tu de d o rită ? ,.. Aşa-i, că aprôpe nimicü?«

Până aici coconuîu Tasache îşi curăţise numai un­ghiile de la mâna stâneră. A

a lua o altă direcţiune.»Ba 4eu, Tasache dragă,« clocotea acum prin cra-

niulü bine desvoltatü alü negustorului nostru; nu ţ’ar mai trebui ţie curatü nimicü? Së nu mai aibă ôre pen­tru tine acéstà lume mare şi largă nimicü de dorită ? . . .

p fi tristü, forte tr is tü !........... Dar aşa o decora-

Dar de unde şi pănă unde?..... Cine să te dtine, şi pentru ce?« şi

Acumă coconulă Tasache nu numairostea cuvintele pe jumătate. Agitată cr

mânile îndărătă la omenii ce

Ç)ëu, ar ti tnsiu, unic ...........ţiă mititică, o cruciuliţă, ori o steluţă de aură legata de

-ar «p.dea? . . . , CH j O Oi UI 0 1 un yu v* • - - _ ^o bucăţică de panclică roşiă óre réu ţi-ar şedea? . . . , Mai cu sémá la fraculü celü nou, când ai pune-o colea la peptü!.... Hai, ce 4 ^ ? • • • • Aşa-i, că te-ar prinde de minune!.... Ş ’apoi scii, mai e încă c e v a ! . . . . Pe lengă decoraţiă póte omulü să-şi câştige şi unü titulü, să între în nobilime, şi paremi-se, că nobi l i ) d e T a s a ­c h e , orî chiar c a v a l e r ü de T a s a c h e n’ar suna

tocmai reu !.....Şi rápitü de aceste gânduri coconulü Tasache îşi

uitâ de sine aşa de tare, íncátü când ajunse cu tăiatulăunghiilorü la degetulü celü micü, erá aprópe sé si-lü

scurte de jumétate.»Decoraţiă, titulü__ _ bune lucruri ar fi acestea.

în uşă şi privea cu pe stradă în süsü şi’n josü.

Preumblându-se elü aşa în drépta şi în stânga]!întâmplare dă cu ochii de jurnalulű, la care era aboi şi care zăcea 1a o parte pe tăvabă încă nedesfâcutü.

Neavândü alt-ceva de lucru, îlü iea în mână,

desface, şi-şi aruncă ochii pe elő.In articolulü primü era vorba de alegerile de d|

putaţi, cari avéu së fia peste vre-o doué, trei

mâni. »Bravo!* striga deodată Tasache triumfătord, îtf tocmai ca unü alü doilea Archimede. » Amü găsită!..

Ta s a - 1 Decoraţia e mai multă ca sigură!.... Numai de m’aşî» tâlni mai curândü cu prefectulü séu cu vice-prefeciulfl!«

Dorinţa i se împlini în timpulü celü mai scurţii. »Domnule prefectü,* începù negustorulü nostru,

peste vre-o 4ece, douë-spre4ece 4^6 au se fië alegerfejf »Adevëratü!« răspunse Ilustritatea sa.»Pe cine are candidatü guvernulü ín cerculörf

»Pe Domnulü

nu cugetulü de a ridicá popórele aduse la sapă de lemnű vrênd nevrêndü ar fi trebuitü së recunóscá şi d-lü Tisza, Gherla nu scimü din ce motive ni-a oprit’o ca or- prin miserabila guvernare a fostü motivulù luptei. In de era aci, că acestű poporü nu póte peri nici odată. ganü obligëtorü pentru toţi membrii ordinari, jurulü corifeilorü ce dispunü de coşniţa cu miere, se află După terminai ea serviciului divinü, împreună cu o b) Că adunarea generală viitóre se va ţine în apoi mai mulţi politici de buzunarü, cari ca şi părăsiţii cuvântare acomodată (Jilei din partea preşedintelui »Reu- Mint.eulű Gherlei cu ocasiunea esamenului de vérâ dela tràescü din spinarea celorü mari. Precumü în întréga niunei,« d. M. Ş e r b a n î i , canonicü şi vechiu inspectorii acea scólá.ţeră, aşa şi aici se află astfelü de părăsiţi, cari con- scolasticii diecesanü, se deschisă adunarea la 9 Va Mai amintescü că desérá tineretulü adunatü a îm- sumă totü ce potû. Aceşti părăsiţi au scormonitü că ore. In şedinţa I. se constatézà membrii presenţi, se ci- provisatü o petrecere cu jocü animată. In principiu eu subscrisulü ar’ păşi de candidatü nationalü, deşi eu ţîntt tesce raportulü generáld alü comitetului, celü alü cassa- unulü nu potü aprobă petrecerile cu jocü la atarï ocasi- strînsü la hotărîrile conferinţei nóstre Sibiene alü cărei rului, alü bibliotecarului, şi se alegü comisiunile diferite uni, din simplulü motivü, că docenţii noştri de comunü membru fui şi eu. Ei nu s’au ruşinatfi a publica în îndatinate pentru studiarea acelora. S ’a mai cetitü ra- nu potü participă faptice la jocü, ci asü dori în loculü Nr. 136 alü (Jiarului »Magyar-Polgár« din 14 Iunie, că portulű d-lui I. Boieriu, deputatulü dela conferinţa regni- lorü conferinţe libere mai alesü din istoria cutărui subscrisulü e contra-candidatü naţionalfl contra baronu- colară a înveţătorilorfl din Ungaria ţînută în Aug. 1883 obj. de înveţămentti, carea în preparandii de comunü nu lui Coloman Kemény, şi întrebuinţându-mî numele de în Budapesta, unde şi Reuniunea nostră a fostü repre- se propune din causa înbulzelei materiei, ori şi nisce atare, au corteşiW mai multü timpü prin cercü, seducêndü sentată prin 2 delegaţi. In acelü raportü se înşirară producţiunî de cântări, musică şi declamaţiunî aprobate spiritele. Declarándü deci de minciună capitală colpor- agendele isprăvite în acea adunare, precum şi unele îm- mai ’nainte prin presidiulü reuniunei, esecutate prin în- tarea din Nr. 136 alü faru lu i »Magyar-Polgár« faţă de prejurări mai momentóse, precum: decurgerea festivi- şişi învâţătorii cu concursulü sexului frumosü. persóna mea, rogü pre Ddeu së le dea minte, ori sé le tăţilorfi la onomastica domnitorului s. a. Pe mine unulü Écá, d-le redactorü, activitatea pe scurtü a adună-o ia şi câtă mai au. nu m’a îndestulitü acelü raportü şi anume : a) pentru că rei nóstre din ëstü anü. Décá o vomü compará cu cele

A4î, fiindü alegerea la noi, s’a proclamatü deputatü agendele conferinţei precum şi decurgerea festivităţiiorü trecute, cu bucuriă trebue se constatâmü unü progresü Br. Kemény făr’ de contra-candidatü, şi părăsiţii din ju- pomenite le sciamü din gazete ; b) pentru că aşteptanm ínsemnatü în tótá privinţa : mai multü zelü şi interesare rulü dênsului au rëmasü de minciună. se ne pună deputatulü nostru mësurile ce le-a luatü adu- amü observatü acuma decâtü în trecutü, dovéda dd. Bene

Dintre ai noştri au participatü la alegere, respective narea aceea în interesulü promovărei scólelorü in genere, şi Chelnerü dovedă, presentarea membrilorü ordinari în la osp0ţO numai cei din oficiu, veniţi la porunca s l u g ă - precumü şi ţinuta deputaţilorfi reuniunilorü cenfesionale numërü mai mare ca ori şi cândü la adunare preste 60 bi răul ui ce fugea după dânşii prin piaţă spre a ’i duce faţă cu a celorü de statü, şi în urmă emolumintele con- inşi; dovédá în urmă interesulü celü viu cu care ni-a la supeu, precumü şi vr’o doi preoţi, ale càrorü nume crete fie chiar numai morale, ce le potü avé reuniunile, petrecutü publiculü asistatoriu. Décá va merge tot-aşa, le voiu împărtăşi cu altă ocasiune. respective scólele confesionali dela participarea la atarï e de speratü, că acéstá reuniune în mânia tuturorü

conferinţe mixte. Totü în şedinţa I. se mai cetiră şi 2 uneltirilorü unorü malcotenţi va deveni unü factorü disertaţiuni: una a docentelui din locü d. Petru Gra- culturalü ínsemnatü în acestü Çênutü.

Reuniunea învëtâtorilorû români din jurulű Gherlei. ma; f espre * ^ c e 5i t a t e a i n d u s t r i e i de c a s ă « în Fie ca atarf reuniuni taviţ&toresd së se înfiinţezeT . scoleie poporali, m carea d. disertanle arétâ ín modü în tóté părţile locuite de români, pentru-că folosulü lorü

’ eumunea înv ţ ori or rom ni gr. ca . in ju p r ^ jc ^ cum suntü a se introduce pruncii ba şi cei eres- e de nepreţuitfl, mai alesü pentru noi, cari pe alte tere-rulü Gherlei« s a înfiinţata acuma cinci am a s ruinţa cuţî în lucpu de măt,a (preeum: împletirea din speteză, nuri nu ne pré putemü adună şi înţelege. Corespoid mai al eső a profesorului pnmaru dela preparandia din rachiţel(Si curpeni ^ diferite oblecUj. djn paje -------------L V t0reSp0ia'Gherla, d. V . Gr. Borgovanu, estimjêndu-se preste cele Spre scopula aeesta a dela ^12 districte protopopescl din jurulü Gherlei, anume: a erau pe œésa preşedinleIui mai multe obiecte bine lucrate D i v e r s e .Gherlei a Secuiului, a Buzei, a ^ g i^ u lu i a Uulei a Pentru ^ e de ÎD3éamatüi cà d. m p Grama e unicula q y j j oiudats _ Pe d. ş6ra Luciái singurulù c0.Caţcăului, a Olpietului, a \ adului, a eteag u , a Lă învë(àtorü în părţile acestea, carele se ocupă de muitù Pjlü alü unei familii de frunte din Parisü, a apucat’o înpuşului, a Cristurului, şi a Sân-Marghitei. Ea numără cu i ntj u s t r i a d o m e s t i c ă , întroducèndu-o în scóla sa* ( e acestea 0 bólá ciudată. Acéstá copilă .rumósá şila 126— 130 membrii ordinari (cart sunt. toţi învSţătoni d<J 2 anI 0 une . ,a Jja din Gherla c ’ ou minte « părftsim numai în anula trecuta pensionatul«si învëtàtôrele dela scólele gr. cat. din districtele amin- ~ * r .. PámHu ei au observatü ivmduse la densa nisce sim-l ? - _ Cde 12 districte formézà - de sine - fie-care ?• “^ u l u Ş1-a aretatU indestuhrea cu conte' Ptome deosebite, mai cu sémá în órele de diminétá,! ' . .... . . renţiaruiO prin dese aprobări şi aplaudări. Urmà diser- cândü avea mari ferbinţeli, încâtü fruntea-i ardea, obra-

oftte o »reuniune filiala« a cărei preşedinte e pro opo- taţjunea înVeţătorului din Bonţiu d. loanü Tèrnoveanü zu]ö aprópe-i plesnia de roşu şi, abia stândü pe picióre, pulű respecţi vü şi ţinO douë adunări ordinare pe anü: despre , necesitalea j folosu)ü bibliotecelorü poporale« avea mâncărime de vorbe, declamă şi cânta. Acestü pă­ună tómna şi alta primàvéra, la cari convemndü toţi carea asemenea roxismù se sferşea c ’unû somnü adêncü, din care fat.a se

Patriciu Barbu,advocatü.

cu voiă rea şi bea multă apă rece. ,î puteau esplica ce o fi avêndü co-

a c to i staţiune se ţine adunarea, face înaintea corpului “ T ? ' 8* “ “ “»“t4 P«*1“ 3 ‘/, ore şedinţa a 2-a, pUc> lorü. Ferbinţelele o apucau acum mai desü pe d-ra’ . â. „ , .. ... . care dupa pracsa adunanloru nóstre generalie a fostü Lucia şi la unü dejunü au apucat-o cu atata vechementă,

Wţâtoresca o lecţiune practică ou şcolar,, sei; apoi aslstarea taturorjJ membrilora ^ încâtü a strînsü la sine tóté tacâmurile şi unü pastetüii resolvescu ş, alte cestium locale reiat,vu a promova- n u J a de v e r â ^ prundlorù seolall La ânzuW m supă l’a pusa pe capultt mătuşei sale. Ni-» cause, scolastice. Póte diserta lunile lecţuin, e prac- amk |a ^ Jtíce însoţite de reflecsiumle respectiviloi u docenţi se aş- r 0.. r r Buue

. , • j • • , i- * » La á /a ore se începu esamenulü, ca si sedin-teraü comitetului admimstrativu ceiuralu (cu reşedinţa in . , • - ... . . . , ’ 9 ^, ■ - , . . tele adunarei in hberü in şura îmbrăcată cu verdetaGherla : aşa dară 24 disertaţiuni şi pe atatea lecţium , , . * eraeţâ

7 : t , * r - • 1 ! ■ X domnului protopopü, la care s’au présentât ü numai 17oractice Acesta le studiaza şi raporteză apoi in totu „ , w n ^, ... .. , , - - r r I - a Pruncl şcolari. Resultatulu a fostü îndestulitorü conformüanuü despre activitatea celorü 12 reuniuni filiale in adu- . . _ . . . . , , wmiu

, . „ v i . * * x * ■ mprejuràrilorü. Mai alesü dmtr’unü dialogü, ce combateDările generale, cari fiindü ambulante — pe intregù teri-, „ • t a i . . m limbagiu forte poporalu superstiţiunile poporului pre-torulû Reuniunei — se tinü. de regulă la reşedinţa proto- . , . . . . . . v F H w, . . * o • - , « •? , \ a■ cumü: solomonarii, strigoii, pnculicii, vrăjitorii, vârcolaciipopului respectívű. Si m adunările generale se tenü di- M j . .v , ^

,. , . . . j . , . , marţiole etc. poporulü de rêndü adunatü în numërü maiesertatiunï din sfera pedagogiei şi didacticei : una seu doue . . x. UM . r i, v h s ’ Ÿ a pututü invëta multű şi a preţui folosulü scólei şi alüduoă cum iar ă împrejurările. In anulu acesta, adu- . x.„. . ,T , , ^

CA , , , , ’ , mvë aturei. Vedeai pe feţele lui espresiunile bucuriei si narea generală s’a ţinutu in Sânte-Jude, la zelosulü . , .. . , , .x , uutunei şiT * J tr V r> • • „ „ f an A * ^destulirei sale faţă cu predarea învetătorului. Dinadm. protop, d. Vasilie Puscanu, in presenţa a 60 de D . • / • • * > i J .

, . . r • Religiune şi fisică s’a predatü mai putinù. Altcumü tinutamembru ordinari, a mai multora onoratorî şi a unei .i c ' A A • A ■ 1 A- ■ x r invëçàtorului precumü şi a pruncilorû a làsatü încă multü[cunune pré frumose de dame şi darnicele dm jurü. La , , .(V „ Y . u

» i - doritü, precumű a reportatű şi comisiunea însărcinatăcomitetului se vedea poporu multü imbracatu ser- .... i d ístBippa comitetului se vedea poporü multü îmbrâcatü ser- ... i r » , n ~.sosirea ooimietumi w , , x . . eu cntisarea csainenuliu. La urmă s’au produsü pruncii[Utoresce îndreptăndu-se catră biserica, lţ, ridé mima cu ,oţji !n to ,etirea tezi, _ tnainte# ^ !nJibncuriă, cănda privé, aceste chipuri m mama vitn- fc|iu de fe,ju d(ţ lucrurf> cga ce nev^ êndu. s ’ânalimei timpului în o ţinută senosă şi sărbătorescă, şi ,luuci v v v acuma mcăirea), a incununatü pré bine esamenulü.

On<5re fratelui Grama!

.Ş i credeţi c’o së reuşiţt?« Şedin*a a 3 ' a , s’a ' inulû la 8 V> ôre s’a

.De, sciu şi e u ! . . , . Cela putinù voma căuta, ca petrecutû eu raportulü diverselora comisiunî. Din acestea’ Y mi-amü însemnatü urmàtôrele: ireuşimu.«

»Şi ce aţî 4ice, cândü ar veni cine-va şi v’ar asi- 1- Că din cele 12 reunim filiale numai singură a«ira cu vre-o patruzeci, cinci-4ecï alegëtori altfelü cu Buzei n’a desvoltatü nici o activitate în decursulü anu-totului totü nesiguri?« ^ espiratüj că d. prot. Bene dela San-Margita şi Ghel-

»Aştt 4ice, că o astfelü de personă ar merită pe nerü dela Valea-Groşilorti, cari până acuma n’au fostü fă-deplinü recunoscinţa înaltului guvernü.« cutü nimicü, în ëstü anü ’şi-au organisatü şi denşii sub

»Şi ce aţi 4iee mai departe, cándü aşfi fi eu per- despre care e vorba? ... Étá, eu suntü fórte bine

loscutü în satele Y. şi Z. cea mai mare parte din ale- torii români de aici sunt supuşi influinţei mele. Sciţi,

■enii mai vinü la câte-o nevoiă, se împrumută la mine te ceva. , .»A! . . . d-le Tasache, v’aşO fi fórte índatoratü, deşi le d-vostră ar fi fórte greu a-şi aréta cineva recu-

Parale aveţi din destulű, funcţiuni nu vé . ţ)eu, de bună sémá aşü veni în perplecsitate!«

[ar aşa o decoraţiă mititică...« deW, d-le Tasache, ne-am ínvoitü. Numai băgaţi iţA ca la (Jiua holărîtă sé nu lipséscá nici unulü

^ j jy ü , de cari dispuneţi. Ar fi pécatü, ca bieţii . A - ş i esercite uuü dreptü atátü de ínsemnatü!« 1,1 Se \ căldurosă stríngere de mână, şi o n o r a -

>ărţiră de totö mulţămiţi unulü de altulü.(Va urma).

» ------ y»»reuniunile şi au ţinutti adunări prescrise, ba ce e mai multü s’au presentatü şi la adunarea generală, cea ce a implutü de bucuriă inimile tuturorü membrilorü.

2. Că percepţiunea a fostü: 150,44 fl.. erogaţiu- nile: 139,75 îl., remanenţa casei: 10 .75; er restanţa tac- selorű neplătite: 192.76 fl. din cari dela 1 Ianuarie până la 9 Iunie au mai incursü 65 fl., ér la adunarea presen- tă 17.60 fl., în urmare starea cassei în bani gata face 82.60 fl. Cele mai însemnate oferte benevole li-au fácutü d. redactorü N. F. Negruţiu, gentilele domnişore din Gherla: Ana şi Maria C. Popű, Mariţa Puşcariu din locü, d-lü Em. Negruţiu.

3. Biblioteca reuniunei are: 50 opuri în 70 vo­lume şi mai multe foi pedagogice.

Dintre concluse merită amintire: a) că adunarea de nou a primitü de organü alü séu »Scóla Practică« a d-lui V. Petri, deşi precumü amü au<|itü din rapor­tulü generalü Prea Yen. Consistorü scolasticü dm

4 . ___ A--------£-■ v-»*.«.» tiâuiuyvi oaio. 1H"

meni nu scia de ce sufere, numai unü uncheaştt betrênü, loc. colonelü dela cavaleria în pensiune a (|isü atâta: »Eu sunt cătană bătrână, multe am vë4utü în lume şi a şti puté së jurü, că acéstá copilă şi-a udatü gâtulü cu bëuturï spirituóse.« Firesce toţi au gânditü că bátrénulü pensionarü vorbesce nebunii, căci Lucia nu s’a íntinsü nici odată la bëuturï spirituóse şi chiar şi la mésá amesteca vinulü roşu cu apă. In timpulü din urmă suferinţa fetii ajunsese la acelü gradü, încâtü a trebuitü së fie chematü unü medicü. Fata era fórte tăcută, privirea îi eră în­cordată, pe obrazü avea pete roşii şi mânile îi tremurau. Mediculü, după o esaminare seriósá, a declaratü că d-ş0ra a cácjutü în d e l i r i u m t r e m e n s , în acéstá bolăînfioră- tóre a beţiei. »Se pare a fi imposibilü ceea ce 4ieü, adaose mediculü, dar diagnosa nu më póte înşelă. Tre­bue d-ş0ra de aprópe supraveghiată şi pândită, ca së se scie de unde-şi procură alcoholulü, căci cumcă bea şi încă în mësurà mare, este evidentü.« Mama adêncü în­fiorată, care încă totü nu voiă së crécjá, a luatü asu- pra-şi serviciu de spionagiu, şi chiar în 4iua dintâiü a bágatü de sémá, cum fie-sa se furiş0ză în camera de durmitü şi, apucând în mâna butelia cu apă de Colonia, a trasü din ea câtü a pututü. Acum tolulü era limpede înaintea mamei, care acum numai înţelegea motivulü că se consumă în casa sa atâtü de multă apă parfumată. Nenorocita copilă s’a fostü aruncatü cu totulü în braţele alcoholului şi deşertă sticle după sticle pline cu cele mai deosebite ape parfumate, începêndü dela O p o n a x şi C h i p r e până la E a u de C o l o g n e , cari sciutü este că se compunü din câte-va picături de uleiü parfumatű disolvatű în spirtű. Prin urmare în aceste parfumuri e mai multü conţinuttt spirituosü decâtü în basamaculü (spirtü cu apă) ce-lü vêndü cei mai infecţi jidovi. Nu e mirare dar, că a copleşit-o acéstá otravă alcoholică. Medicii au luat-o în îngrijire şi încetulü cu încetulü o desvaţă de spirituóse, căci constituţiunea ei nu permite fără pericolü de a o desobicinui deodată dela băutura acelorü fluidităţi. Se speră că într’unü anü de 4üe va fi vindecată şi din trista-i suferinţă nu va rëmânea cu altü ceva de câtü cu o esperienţă mai multü în analele medicinei.

0 coronă regală amanetată. — In M u n t e l e de P i e t a t e alü Parisului, între alte obiecte a fostü ama­netată o coronă regală de argintü, suflată cu aurü şi împodobită cu petri false. Poliţia, căruia subiectulü i-a atrasű atenţiunea, credea că elü o-ar fi fost ü furatü acum unü anü din comóra dela St. Denis. Cercetările însë au doveditü, că geografulű amanetátorű erá proprietarulü acestui obiectü încă înainte de furtul dela Se. Denis. Pe ce cale a ajunsü în posesiunea lui nu se scie.

Editorü: IacoM Mureşianu.

Redactorü responsabilü: Dr. Aurel Mureşianu.

Mulţămită publică.(Urmare.)

2. Lista Nr. 2 din tractulă Catineî. Colectantele M. On. D. Ioană Moldovanü, vice-prot. şi parochü în Că­tină 5 fi. — Ioană Chiciudeanu cooper. în Tiagu 1 fl.— Basiliu Davila preotü în Budalelecu 4 fl — Basîlin Calianu preotü în Lumperdu 1 fl. — Lazară Stupineanu preotü în Tiscutu 1 fl. — Alesandru Barbulescu preotü în St. Mihaiu 1 fl. — Fetru Rusu preotü în Ghiciudu 1 fl. — Ioană Popă preotü în Visuia 50 or. — Deine- triu Rusu preotü în Chibuleutu 50 cr. — Alesandru Er­délyi preotulü Vilacului 50 cr. — Andreiu Voda preotü în Ormenisiu 3 fl. — Alesandru Lupanu capelanii în Si- livaşiu 2 fl. — Ştefană Coleeriu parochü gr. cat. în Dembu 1 fl. — Vasiliu Mera parochü gr. cat. în San-Georgiu 50 cr. — — Vasiliu Siuteu adm. paroeh. Tuşinu 1 fl. — loanü Micu parochü gr. cat, în Şarmaşelă 1 fl. —■ Ale­sandru Maiorü parochü gr. cat. Şarmaşu 50 cr. — Geor- giu Floriană parochü în Balda 2 fl. — loanü Petru ad- ministr. Gistelecu 50 cr. — Basiliu Justianu parochü în Naoiu 1 fl. — loanu Cermanü parochü în Sambotelecu 1 fl., la olaltă 29 fl.

3. Lista Nr. 4 din Alba-Iulia. Dlii colectante îosifăB. Romanii 1 fl. — P. O. 0. Alesandru TordoşanQ. pro- top. gr. or. 1 fl. — Nicolau Palosany 50 cr. — Ioana Bota 50 cr., la olaltă 3 fi.

4. Lista Nr. 36 totu din Alba-Iulia fiindii colectante Diă Emilia Poruţm. P. T. Domnii: Ştefană Cacoveană, Constantină Gorog, Antonia Rozoră, Vasiliu M. D. Ba- şiota. Nicolau Barbu, advocată, Georgiti Popa, secretariu financiarii, Georgiu Filipă, advocaţii, Michailîi Cirlea. ad­vocata, Georgiu Toiohnu, parochii gr. cat., M. Nicola, Publiu Rozoră, loanu Coşieră, advocata câte 1. fl., la olaltă 12 fl.

5. Lista Nr. 6 din tractalulu Coşognei. Coleclan- tantele M. On. D. loanu Hoszu vice-prot. Coşogna 2 fl.— Vasiliu Popescu paroch Jucu 1 fl. — Sofroniu Adamu 1 fl. — Gavrilă Olteană 1 fl. — Augusta Lazară 1 fl.— Ioana Floria nu 1 fl. — Gavrilă Gorganu 1 fl. — Te­odora Giurgiu 1 fl. — Nicolau Cosrna 1 fl. — Basiliu Porutiu 1 fl. — Aureliu Porutiu 1 fl, la olaltă 12 fl.

6. Lista Nr. 7 cu adausu, din tractulă Dergei. Co­lectantele M. On. D. loanâ Haţegană v. prot. tracluale Fuzes 2 fl. — Simeonu Colceru not. cerc. Vajdahaza

1 fl. — Silvestru Şerbauă jude com. şi eüt1. |)Wm. Füzes 50 cr. — Vasiliu Filipü curat. în P. Cseh 20 cr. — Dernetriu Zdroba parochü în Panticeu 50 cr. — loanü Nemeşă docente în Panticeu 50 cr. — Susana Enei din Elein 50 cr. — Constantina ikne parochü gr. cal. în R. Gris! ură 50 cr. — Popü Teodorii a Cef ui ui din II. Cristură 20 cr. — loanii Oiarü docente în Recea-Ciis- turü 20 cr. — Mieii loanü jude com. în R. Cristurü 20 cr. — Petru Onaciu curat. prim. în R.-Cristurü 20 cr.— Vasiliu Popü cant. gr. cat. în R.-Cristurü 20 cr. — Mateiu Grigoraşiu 20 cr. — Vajda loanü 20 cr. — Popü loanü a lui Todorutű 15 cr. - Cáprarü Todorü 10 cr.

(Va urma).

S H ' l > e î n c l i i r i a l i i 1 -3sunta, în casele din uliţa nouă de susa Nr. 565jl53 in catuia întâiu, trei odăi, o cameră şi bucâtăriă, podii şi doue pivniţe, una pentru lemne, încependă dela Sân-Mi- haiă 29 Septembre st. n. anulă curenlă.

Doritorii s6 se adreseze la prăvălia d-loră Orghidan şi Furnică din tergulă grâului.

Ctiraulu la bursa de Vlenadin 20 Iunie st. n. 1884.

Rentă de aurii ungară6°/0 122.60 Rentă de aură 4°/0 . . . 91.90 Rentă de hârtia 5°/0 . . 88.70 Imprumutulii căilorti ferate

u n g a r e ....................... 142.80Amortisarea datoriei căi-

lorQ ferate de ostu ung.(1-rria emisiune) . . . 97.—

Amortisarea datoriei căi- lorQ ferate de ostil ung.(2-a emisiune) . . . .118.75

Amortisarea datoriei căi- lorii ferate de ostii ung.(3-a emisiune) . . . . 102.—

Bonuri rurale ungare . . 101.50 Bonuri cu cl. de sortare 101.75 Bonuri rurale Banat-Ti-

m i ş i i ........................... 101.75Bonuri cu cl. de sortarel01.75 Bonuri rurale transilvane 101.75

Bonuri croato-slavone . . 100. — Despăgubire p. dijma de

vinii ung........................98.Imprumutulii cu premiu

ung................................. 114.80Losurile pentru regularea

Tisei şi Segedinului . 115.10 Renta de hârtia austriacă 80.50 Renta de arg. austr. . . 81.25 Renta de aurii austr. . . 102.20 Losurile din 1860 . . . 185.25 Acţiunile băucel austro-

u n g a r e ....................... 858.Act. băncei de creditű ung. K08.— Act. băncei de credită austr. 307.40 Argintulii — . — GalbinI

îm p ă ră te s e i................ 5.76Napoleon-d’o r I ................9.67 l j 2Mărci 100 împ. germ. . . 59.55 Londra 10 Livres sterlingel21.85

B u r s a d e B u c u r e s c î .

Cota oficială dela 7 Iunie st. v. 1884.

. Cump. 93 vend. 9 3 Va

. Cump.

Renta română (5°/0). . . .Renta rom. amort.. (5°/0) . .

» convert. (6°/0) • .împr. oraş. Buc. (20 1.) . .Credit, fonc. rural (7°/0) . .

„ „ (5%) • •» » urban (7°/0) . .

» (6°/o) • •

» (5°/0) . . Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. . .

« » » Naţională . .A u r ă ..........................................Bancnote austriace contra aură

94 Vo % 9598 1003/*32 » 33 Va

» 1043/4 105,, 921/2 93 Va* 105 Va » 106» îo o v , » 104

90 M, > 91V,, 1403. 1435» 330. 330, 235. » —

, 3.64Va°/o * — #— .

. 2.07. » 2.09

Cursulu pieţei Braşovfldin 21 Iunie st. v. 1884.

Bancnote românesc!Argint românesc . . .

Napoleon-d’orî . . . .Lire turcesc!...................Im p e r ia l ! ........................G albeni.............................

Scrisurile fonc. »Albina«Discontulă »

9.24 Vénd. 9.269.20 » 9.25

» 9.65 » 9.07

10.90 » 10.989.90 » 9.96

» 5 62 » 5.60

* 100.50 » 101.50 7— 10 °/o pe ană.

Nmnere complete din „Gazetă* dela 1 lanuariu a. c. se mai alia.

„GAZETA TKANSILYANIEI“D I AR II CU 01IDIANÜ.

Abonamentese potü face la 1 şi 15 a fie-cărei luni.

Pentru Austro-Ungaria pe anű

99 77 77 8 79

77 77 77 % *

Se acórda abonamente şi lunare cu .

Pentru România şi străinătate pe anii

77

77

77

77

77

99

79

99

99

99

99

99

99

99

12 fl. v. a.

6 3

1 79 79

36 franci 18 9

Anunciuri în pag. a IV linia de 30 litere garmond fl.— cr. 6

Pentru inserţiuni şi reclame pag. a III linia ă . — „10

Pentru repeţirî se acordă următ6rele rabate:

97

99

Celti mai uşoru mijlocu de abonare este prin man-

datu poştalii* Abonamentele se plătescu înainte.

Rugămti pe domnii abonaţi se binevoiescă a ne da

lămuriţi! adresa, ca trimiterea diarului se nu sufere nicî

cea mai mică întârdiere*Administratiimea .

Pentru repetirî de oo — - 4 ori . . . . io°„

99 99 99 5-- 8 » . . 15°„99 99 99 9--11 n . . 20°o99 99 99 12--15 99 . . 3 0 ° o99 99 99 16--20 99 . . 40° „

Dela 20 de repeţirî în SU SŰ • • 5O°[0Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni

se facü învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate

süsü*

Braşovii 1| 13 Maiü 1884.

Gazetei Transilvaniei“

gg: A V I S Ü. ™15— 30

BĂCĂNIA

MUNTEANUL MINCOVIClS S ItA Ş O V tl, T t J ^ X A î l t .

Firma M u n t e a i i i l cV M i n c o v i e î recomandă on. publicii băcănia din „Tergulu Flosnlui14 şi filiala lorâ. din „Strada Teatrului,“ fiindu bine asortate cu totu leluîu de articole de coloniale, delicatese de vinuri străine şi indigene, precum şi cu totu felulu de ape minerale. Tot deodată aduce la cunoscinţa on. publicu, că cu începerea şoşo­nului de băi (3/15 Iunie) a. c. va deschide erâşi o Filială la Băile din Tuşnadu (totu în vechiulu localii în casele D-lui Kanapassek).

Numita firmă crede că va satisface pe deplinii cerinţele on. publicu braşovenii şi ale on. 6speţi dela băi, atâtu prin calitatea mărfuriloru câtă şi prin preţurile sale moderate.

Tipografia Alexi Braşovă.

BĂCĂNIA

MUNTEANO k MINCOVICiBHAŞOVtJ, TUpiAl>tJ.