Moromeii TEM SI VIZIUNENCEPUT Marin Preda este un reprezentant de seama al prozei romneti de dup al doilea Rzboi Mondial, personalitate care a rezistat presiunii comuniste publicnd Risipitorii, Delirul, Moromeii, si Cel mai iubit dintre pmnteni. Romanul Moromeii, alctuit din doua volume aprute in 1955, respectiv 1967, se incadreaz romanului postbelic i prezint drept punct de plecare realitile contemporane autorului, cum ar fi evenimentele din preajma rzboiului intr-un sat din Cmpia Dunrii, dar i naraiunile din volumul ntlnirea din pmnturi ( Dimineaa de iarn, O adunare linitit, n ceat si schia Salcmul ),din care preia motive , ntmplri , personaje care s evidenieze prezentarea fundamental : destinul ranului. Romanul reprezint o specie a genului epic, n proz, cu o aciune ampl, desfurat pe mai multe planuri narative, cu conflicte puternice si numeroase, care antreneaz un numr mare de personaje. Moromeii este roman realist postbelic prin : reprezentarea veridic a societii contemporane autorului, observarea social i psihologic, tema familia, timpul tehnica detaliului semnificativ, personaje cu o dominan de caracter, subordonarea individului in relaia cu istoria.

CUPRINS Titlul reprezint o structura nominal si desemneaz o familie de rani din Cmpia Dunrii, supus prefacerilor sociale de dinaintea celui de-al Doilea Rzboi Mondial, dar i a evenimentelor de dup acest eveniment istoric. Tema este ilustrat de ctre mai multe elemente printre care destrmarea familiei, lipsa grav de comunicare, timpul, dar i colectivizarea pmnturilor care influeneaza negativ condiia social a ranului. Naratorul relateaz la persoana a III-a si este de tip obiectiv, dar nu este in totalitate omniscient, limitarea omniscienei realizandu-se prin prin intermediul personajelor reflectoare Ilie Moromete ( vol I ) relateaz intr-o sear evenimente anterioare momentului ( cltoria la munte pentru a vinde porumb ) si Niculae Moromete ( vol II )- limbajul naratorului este contaminat de limbajul personajului - , dar si personajul martor - Parizianu ii povesteste Catrinei despre plecarea lui Moromete la Bucuresti , eveniment care marcheaza ruperea cuplului Ilie Catrina. Perspectiva narativa este obiectiva, auctoriala, viziunea din spate, iar focalizarea este zero . Ca si moduri de expunere, intalnim naratiunea care are rol in relatarea intamplarilor din prisma relatiei temporal/cauzal, descrierea cu rolul de detaliere a spatiului si a personajelor, si dialogul cu rol in individualizarea personajelor, evidentiind psihologia acestora, caracterizarea lor si dinamizarea actiunii. Discursul narativ este construit pe baza tehnicii planurilor paralele, prin destramarea familiei Moromete , conditia taranului, cuplul Polina-Birica si dimensiunea sociala care subordoneaza individul, alternantei Ilie Moromete personaj comun planurilor, ajuta la schimbarea centrului de interes, dar si prin inlantuirea secventelor narative in cadrul aceluiasi plan.STRUCTURA DE COMPOZITIE Romanul Morometii este alcatuit din doua volume volumul I care contine trei secvente ( cea dintai secventa de sambata seara pana duminica noaptea sunt prezentate relatiile din cadrul familial, iubirea Polina-Birica si lumea satului cea de-a doua secerisul, cea din urma conflictul dintre Moromete si fii ) si volumul II , continand cinci secvente cu accent pe destramarea satului traditional in fata noii organizari sociale , Reforma agrara, si destinul lui Niculae, om al vremurilor noi. Subiectul este alcatuit prin tehnica planurilor paralele, mai exact tehnica secventiala sau a decupajului si tehnica rezumativa ( vol II ) si prezinta o constructie riguroasa prin destramarea familiei, figura centrala a lui Ilie Moromete conditia taranului care nu renunta la principiile sale si prin scene reprezentative in care este utilizata tehnica detaliului semnificativ. Scena cinei cuprinde expozitiunea si intriga ce contin o adevarata valoare simbolica prin pozitia membrilor la masa. Aceasta reprezinta un pretext narativ pentru prezentarea personajelor importante si a raportului dintre ele pozitionate in jurul mesei. Ilie Moromete , capul familiei, statea parca deasupra tuturor, fapt ce sugereaza autoritatea paterna, iar locul Catrinei, sotia lui Moromete, era in apropierea sobei, pregatind masa, prin pozitie alaturi de copiii ei. Achim, Nil si Paraschiv, cei trei fii din prima casatorie, stau spre partea dinafara tindei, ca si cand ar fi fost gata in orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece afara si au o atitudine dispretuitoare fata de masa, realizandu-se functia de anticipare a descrierii. Tita si Ilinca, fetele din casnicia cu Catrina, stau de partea cu soba, alaturi de mama lor , iar Niculae, langa masa, fiind marcat locul neglijabil a celui mai mic membru. Aceasta scena pune in evidenta atat discutiile dintre membri ce contin replici batjocoritoare si taioase, subiecte sensibile si diverse tensiuni precum plecarea lui Achim la Bucuresti cu oile, cat si prefigurarea celor patru mari conflicte dintre: Moromete Catrina ( Catrina afla de intentia sotului de a trece casa pe numele baietilor, dupa ce acesta ii promisese ca locuinta va fi pe numele ei, datorita vanzarii unui lot din zestrea femeii); Moromete-fiii cei mari care nu mai recunosc autoritatea paterna si care se considera nedreptatiti social prin faptul ca sunt privati de avere ce le-ar fi revenit, deoarece Ilie s-a recasatorit; Moromete Niculae, prin locul neglijabil la masa ce sugereaza apartenenta ( Moromete taran, Niculae intelectual ) , de asemenea , prin relatia acestora se constituie o sugestie a conflictului intre generatii prin vechea structura , taranul fiind cel care poseda pamantul si noua oranduire , prin care se cere posesia colectiva a pamantului; ultimul conflict major fiind cel dintre Catrina si fiii vitregi. Scena taierii salcamului desemneaza drept caracteristici disimularea Moromete doreste sa taie salcamul acesta din ratiuni obiective, cum ar fi lipsa banilor, dar realitatea interioara este puternic marcata sarcasmul, raspunzandu-i lui Nila batjocoritor la nedumeririle acestuia, si ironia, vizibil tulburat, ii cere lui Nila sa aduca caii si sa ii puna in directia de cadere a salcamului. Cu ajutorul acestor elemente, Ilie Moromete trece peste momente critice ale vietii sale. Aceasta scena marcheaza momentul inceputului declinului familiei si a destramarii ei prin bocete, mirosul de tamaie, ricosarea primei lovituri, latratul cainilor si cantecul cocosului care prezinta semnificatii biblice- tradarea ca element ce contribuie la destramarea familiei. Scena fierariei lui Iocan este marcata de disimulare, in sensul ca drumul lui Moromete spre fierarie se inscrie in cadrul unui ritual, acesta luand parte intamplator la diverse discutii, scopul sau fiind cu totul altul ascutirea secerilor, inteligenta Ilie incearca sa clarifice ideile din articolele citite si sa inteleaga sensurile politicii vremii- si bucuria contemplatiei oamenilor si a lumii redata sugestiv prin chipul de lut facut pentru Moromete. Disimularea din scena foncierii consta in scena jucata in fata agentului fiscal, Jupuitu, in care are banii in buzunar, dar refuza sa plateasca : N-am , Ce crezi, ca noi fatam bani ? . Prin aceasta , el este de parere ca modul de existenta al taranului traditional este cel mai bun cu putinta si nu intelege pericolul amanarii datoriilor. Ilie Moromete traieste o drama ilustrata prin iluzia sa asupra spiritului epocii care il va invinge. Scenele din prima parte a volumului II recompun imaginea lui Moromete, distrugand-o usor pe cea construita ulterior, prin interzicerea lui Niculae de a mai merge la scoala, prin conflictul cu Catrina care conduce la diminuarea autoritatii in familie si in sat, vechii prieteni fiind inlocuiti cu figuri noi si mediocre precum Nae Cismaru, Bila, Isosica, Manta-Rosie si Matei Dimir, cu care Ilie discuta probleme noi. Se impune o noua politica si Ilie Moromete dispare ca personaj activ si este inlocuit de Nicolae Moromete, prin care este ilustrata confruntarea conceptiilor dintre tata ca utlimul taran de pe lume si fiu apostolul dogmatic al ideilor sociale si ultimul prost de pe lume in viziunea parintelui sau. Scena mortii lui Moromete readuce in discutie drama paternitatii ranite , fuga fiilor din vol I, confruntarea cu un personaj imaginar din vol II, Bznae, care reprezinta proiectia lui Niculae in timp ce sapa un sant de scurgere, udat de ploaie, fapt din care reiese absurdul noii ideologii. Scenele prezentate capata valente realiste pentru ca surprind relatia individ-istorie cu accent pe individ si monografia satului, alaturi de scenele care prezinta cluul, secerisul si treieratul, formele vechi de ritual spalatul picioarelor de Rusalii - , inmormantarea si parastasul. Din punct de vedere al limbajului , se afirma anticalofilismul, prin oralitate si imbinarea stilului direct cu cel indirect liber.

INCHEIERE Finalmente, sunt de parere ca Ilie Moromete reprezinta un tip nou de taran, complex prin spiritualitate, prin gustul contemplatiei si stiinta de a asculta, dar si prin drama interioara chiar daca nu este un intelectual, fiind macinat de conflictele din sanul familiei care dezvaluie cea mai mare iluzie: unitatea familiei, prin urmare , M.P. aduce in prim plan imaginea unui nou tip de taran, diferit de Ion al lui Liviu Rebreanu nestapanit de ideea de a avea pamant, ci de a si-l pastra. In concluzie, tema si viziunea despre lume in cadrul romanului Morometii, se poate evidentia cu succes prin intermediul caracterului de fresca a lumii rurale, verosimilitate, perspectiva narativa, imaginea unui nou tip de taran si prin problematica