nr. 1 �� anul I �� noiembrie 2006

În aceast` nou` formul` revista“Dental Target” î[i propune s`faciliteze un schimb de opinii [ide informa]ii cît mai completîntre to]i cei implica]i în indus-tria dentarelor. În acest sens,v` invit`m s` participa]i cuprezent`ri de materiale [itehnologii noi, studii tehnice despecialitate, interviuri [i repor-taje de la evenimente,prezent`ri de firme, etc.De asemenea pute]i trimitediferite anun]uri în leg`tur` cuprofesia, de interes pentrucolegii medici denti[ti [i tehni-cieni dentari sau anun]uri pen-tru bursa locurilor de munc`.Cu speran]a c` aceast` nou`revist` v` va fi de folos cu infor-ma]iile distribuite, a[tept`mmaterialele dumneavoastr`.

Revista de medicin` dentar`ISSN -office@dentaltarget.rodentaltarget@gmail.comwww.officedentaltarget.roTel. 0724 864 358Consultan]i medicin` dentar`Prof. Dr. Mihaela P`unaAs. Univ. Dr. Oana Cella AndreiDr. Angelica Iliu]`

As. Univ. Dr. Cosmin SinescuProf. Dr. Mihai RomânuConf. Dr. Meda Negru]iuAs. Univ. Dorin DodenciuTehn. Dentar Alina MoldovanTehn. Dentar Bogdan DobrinTehn. Dentar Liviu FeraTehn. Dentar Marius Hermeneanu

Consultan]i interdisciplinaritateProf. Gheorghe Dr`g`nescuProf. Adrian PodoleanuAs. Univ. Dorin Dodeniciu

Redactor [efClaudia L`z`rescuDirector publicitate – marketingAlexandru DobreC`t`lina ZamfirescuDirector executivSabina L`z`rescuDTPGabriel DumitruEditorAutentic Magazin SRLC.U.I. 18766885J/40/9805/2006Cont:RO 58BPOS71506327980RON01Bancpost – Doroban]i

Tipografie

RH PRINTING

Publicitate, contact [i abonamente

Autentic Magazin SRL, Bucure[ti, Sector

1, str. Hatmanul Arbore, Nr. 3-7, bl. A, sc.

A, ap. 36, Tel. 0724 864 358

Editura nu-[i asum` responsabilitatea

pentru corectitudinea [i exactitatea arti-

colelor publicate, aceasta apar]inând în

totalitate autorilor.

Reproducerea articolelor se poate face

numai cu acordul scris al editurii.

SUMAR

Editorial

Ortodon]ieDrago[ Stanciu Prof. Univ., Anca Temelcea As. Univ., Radu Stanciu As. Univ.Disjunctorul maxilar cu ac]iune transversal`

Cercetare fundamentala – materiale �i tehnologiiMeda Negru]iu Conf., Cosmin Sinescu As. Univ., Carmen Sticlaru Conf., Arjana Davidescu Prof.Investiga]ii neinvazive ale comportamentului protezelor par]iale realizate din materiale termoplastice pe baz` de poliamide [i copoliamide

Cosmin Sinescu As. Univ., Meda Negru]iu Conf., Carmen Todea Prof. Univ., Marius Leretter Conf., Dalibor Cozarov Tehn. Dent. Sudarea aliajelor dentare cu laser

Restaur`ri estetice directeDouglas Lambert, DDS, FACD, ABAD / USTetric® EvoCeram – ceramica plastic` optimizat` prin nano-ttehnologie

Tehnici de lucruOana Cella Andrei As. Univ, Mihaela P`una Prof. Univ., Bogdan Dobrin Tehn. Dent.Cofrarea amprentelor functionale utilizand alginate

Mici Anun]uri

02

sumar

Dr. Fischer laborator dentar

FFaannttaassttiicc

Aquino Center

AAAA....KKKK.... Dental Clinic

Claudiu Tãtarulaborator dentar

Dental LaborDental LaborDDeennttiissttrryy ffoorr lliiffee ggrruupp

Estet Labor O.K. Dent

Shen Dent

Vital Dent

O nou` revist` de medicin` dentar` poate p`rea la prima vedere un demerssuperfluu \n peisajul publicistic profesional actual, ]inând cont [i de accesuldin ce \n ce mai facil la diferite informa]ii de specialitate. [i totu[i DentalTarget \[i propune s` realizeze un scop pe cât de important, pe atât de pu]inatins: abordarea rela]iei de interdependen]` \ntre medicul dentist [i tehni-cianul dentar, \n alternan]a dintre fazele clinice de execu]ie a unei lucr`ri [icele tehnice.Rela]ia medic-tehnician st` din p`cate sub semnul intoleran]ei \n primul rânddin cauza ritmului din ce \n ce mai accelerat al vie]ii \n epoca modern`. \naceast` perioad` a devenit destul de dificil s` stabilim rela]ii armonioasechiar [i cu cei apropia]i, \n condi]iile \n care munca propriu-zis` cre[te canti-tativ \n mod constant [i ne consum` cea mai mare parte din timp [i energie.\n rela]ia medic-tehnician fiecare dintre cei implica]i depinde de competen]a[i integritatea celuilalt astfel \ncât aceast` rela]ie necesit` a fi o alian]`bazat` pe respect reciproc [i \ncredere. Ceea ce se realizeaz` \n cabinet [i \n laborator este atât „hand-made” cât [ipersonalizat [i de aceea necesit` timp extrem de dificil de cuantificat [i destandardizat, timp care este cu atât mai lung cu cât executantul este maiobosit. Nu exist` nici o posibilitate real` de a stabili \ntotdeauna de cât timpva fi nevoie pentru o anumit` manoper`, iar acest lucru \l [tiu foarte bine dinexperien]` atât colegii mei medici cât [i tehnicieni. Din p`cate felul \n careeste interpretat factorul timp variaz` \n func]ie de subiectul \n discu]ie,medicul fiind cel care, uneori sub presiunea pacientului, cel mai frecvent dinra]iuni financiare, preseaz` tehnicianul pentru un timp cât mai scurt. Deasemenea un motiv important este ignorarea cvasi-total` a fazelor de labora-tor de c`tre medic, realitate care este o consecin]` fireasc` a faptului c` stu-den]ii no[tri la medicin` dentar` petrec atât de pu]in timp \n laboratoarelefacult`]ii \ncât atunci când devin medici [i timpul devine o no]iune presant`dihotomia \ntre cabinet [i laborator este o permanent` surs` de stres.Este cert c` medicii [i tehnicienii români petrec foarte mult timp \n cabinet [i\n laborator \n primul rând ca o consecin]` a nivelului de trai general,deoarece tot ceea ce se consum` pentru ca aceast` profesie s` existe sepl`te[te pân` la urm` din buzunarul pacientului indiferent de unde ar fi aces-ta. Costuri de produc]ie [i distribu]ie a produselor [i aparaturii stomatologicesau costuri legate de spa]ii [i angaja]i etc. se reg`sesc \n fiecare obtura]ie decanal a fiec`rui pacient din România sau de oriunde. \n condi]iile \n carematerialele, aparatura [i spa]iile au costuri absolut europene iar pacientulromân nu este financiar unul european este evident c` diferen]a de venituri seva reg`si \n sc`derea salariilor [i este de asemenea evident c` pentru a-[icre[te veniturile medicul [i tehnicianul vor fi nevoi]i s` m`reasc` num`rul deore de lucru. Se ajunge astfel \ntr-un cerc vicios \n care stresul [i obosealascad randamentul [i calitatea execu]iilor [i determin` cre[terea num`rului de[edin]e necesare adapt`rii sau chiar refacerea lucr`rii respective, situa]ii evi-dent neproductive [i nedorite. Ad`ugând ace[ti factori naturii tehnice com-plexe a tratamentului protetic, exist` dovezi ample pe plan mondial c` uneledin tratamentele oferite \n ziua de azi pacientului sunt \n cel mai bun caz unsucces relativ, \n timp ce multe altele sunt din nefericire un e[ec total. De[icauzele generale ale acestei st`ri de lucruri sunt foarte diverse, este greu deocolit concluzia c` motivele se reg`sesc printre urm`toarele: concepereagre[it` a planului de tratament, prepara]ie incorect` \n cavitatea bucal`,comunicare de slab` calitate \ntre medic [i tehnician, nerespectarea de c`tretehnician a instruc]iunilor medicului.Când aceast` asociere nu este una armonioas`, una dintre consecin]ele celemai probabile este sc`derea calit`]ii serviciului protetic oferit pacientului.Evident, exist` o necesitate imperioas` de a stabili o rela]ie de lucru strânscoordonat` \ntre cei doi parteneri pentru a ob]ine rezultate optime. O bun`rela]ie de lucru trebuie s` se bazeze pe o \n]elegere comun` a obiectivelorgenerale, \mpreun` cu un acord mutual \n ceea ce prive[te rolul corect pecare trebuie s`-l joace fiecare participant. Ideal, la aceasta se adaug` unrespect sincer pentru abilit`]ile tehnice, cuno[tin]ele [i integritatea profesion-al` a celuilalt partener. Având aceste lucruri ca baz` se pot stabili linii gen-erale de lucru care s` fie dimensionate de cerin]e legale, imperative etice [iprincipii de management corect \n afaceri.\n mod normal amprenta dezinfectat` trebuie trimis` \n laborator \mpreun`

cu o autoriza]ie de lucru care consemneaz` \n scris [i \n detaliu planul detratament stabilit de c`tre medic [i asupra c`ruia acesta \[i asum` \ntreagaresponsabilitate \n fa]a pacientului [i a legii. Acest fapt nu exclude comuni-carea prealabil` \ntre cabinet [i laborator bazat` pe informa]ii clinice, radi-ografice [i pe modele de lucru dar decizia privind solu]ia de tratament \iapar]ine medicului iar execu]ia corect` revine tehnicianului. Alegerea labora-torului de tehnic` dentar` precum [i \n mod individual a tehnicianului cu cares` colaboreze \i apar]ine medicului [i ar trebui s` ]in` cont \n primul rând decalitatea serviciilor oferite \n interesul superior al pacientului [i pe termenlung [i al medicului, [tiut fiind c` cea mai bun` publicitate este recoman-darea direct` a unei persoane din anturaj.\n vederea unei bune colabor`ri medic-tehnician este necesar ca fiecareparte s` aib` o imagine clar` [i prestabilit` a responsabilit`]ilor care \i revin[i pe care s` le [i respecte. Anumite reguli de baz` trebuie s` devin` o rutin`:controlul, dezinfectarea [i sp`larea amprentelor \n cabinet \nainte de a fi trim-ise \n laborator, achitarea de c`tre pacient a avansului \n [edin]a deamprentare func]ional`, stabilirea termenului de programare de comun acordcu pacientul [i cu laboratorul, plata laboratorului la livrarea lucr`rii. \n acestsens este evident c` o lucrare oferit` la un pre] prohibitiv trebuie mai degrab`s`-l alarmeze pe medic decât s`-l bucure, având \n vedere probabilitateacrescut` ca acesta s` fie de o calitate slab` (material, manoper`). Având \nvedere c` are acces la o cantitate limitat` de informa]ii (cele furnizate demedic combinate cu examenul modelelor), tehnicianul este responsabil \ntot-deauna fa]` de medic, niciodat` fa]` de pacient. Sfera de responsabilitateaa tehnicianului este deci limitat` la a respecta proiectul specificat de medic,la a folosi materiale aprobate conform normelor Ministerului S`n`t`]ii [i la ale manipula \n conformitate cu recomand`rile fabricantului. Tehnicianul nueste responsabil de e[ecurile datorate proastei conceperi a design-ului pro-tezei sau de e[ecuri rezultate din prepara]ii incorecte \n cavitatea bucal`, eltrebuie doar s` urmeze cu exactitate indica]iile medicului. Acest lucru atrageaten]ia asupra importan]ei deosebite a \n]elegerii mutuale \n ceea ce prive[teprocedurile care vor fi efectuate [i determinarea persoanei responsabile pen-tru fiecare pas. \n acest unic tip de parteneriat este imperativ s` existe o bun`comunicare. \n situa]ia \n care laboratorul face parte integrant` din cabinetacest lucru este relativ simplu [i se bazeaz` pe o discu]ie \ntre cei doi cuprivire la planul de tratament [i la ce are de f`cut fiecare. Din nefericire celmai frecvent laboratorul este departe de cabinet, ceea ce face comunicareamult mai dificil` [i deci \n ciuda celor mai bune inten]ii pot s` apar`ne\n]elegeri. \n mod sigur cea mai frecvent` cauz` a ne\n]elegerilor oreprezint` instruc]iunile neclare sau nepotrivite date de medic, rezultatul fiinde[ecul total sau par]ial al piesei protetice. Fi[a de laborator trebuie s` con]in`date suficiente astfel \ncât s` nu existe nici o \ndoial` \n mintea tehnicianuluidespre ceea ce i se cere s` fac` [i s` prezinte o imagine clar` a protezei ceurmeaz` a fi realizat`. Este util ca fi[a de laborator s` fie duplicat` astfel \ncâtlaboratorul [i cabinetul s`-[i poat` avea fiecare copia pentru a o p`stra operioad` de timp de cel pu]in doi ani.Dentistul trebuie s` viziteze laboratorul pe care l-a ales ca partener [i s`cunoasc` personal tehnicienii cu care colaboreaz` precum [i metodele lor delucru. Se schimb` astfel o cantitate enorm` de informa]ii spre beneficiulambelor p`r]i [i care contribuie imens la armonia [i succesul efortului mutu-al. Dentistul trebuie s` cunoasc` tipul [i nivelul serviciilor pe care laboratoruleste echipat [i antrenat s` le ofere, dar [i de cât timp este nevoie pentru aefectua fiecare manevr`, costul [i modalitatea de transport [i curierat. Pe dealt` parte laboratorul trebuie s` \n]eleag` care este tehnica de lucru folosit`de medic \n mod curent \n diferite faze de lucru pentru a-l putea sprijini cusucces.Protetica dentar` poate fi o ramur` stimulatoare [i plin` de satisfac]ii a pro-fesiei de medic dentist sau poate fi un motiv de frustrare, stres [i insatisfac]ieprofesional`. Acest lucru depinde atât de mult de calitatea serviciilor labora-torului \ncât cu greu i s-ar putea neglija importan]a. Timpul [i efortul cheltuite\n stabilirea [i p`strarea unei rela]ii reciproc satisf`c`toare [i solidereprezint` o investi]ie profitabil` pentru lini[tea [i satisfac]ia profesional` amedicului. Combina]ia \ntre un medic bun [i un tehnician competent duce labeneficiul profesional [i financiar al ambelor p`r]i.

INTERDEPENDENÞA MEDICULULUI DENTIST CU TEHNICIANUL DENTARDr. Oana Cella Andrei

03

editorial

DISJUNCTORUL MAXILAR CU ACÞIUNE TRANSVERSALÃ Prof. Univ. Dr. Drago[ Stanciu, Asist. Univ. Dr. Anca Temelcea, Asist. Univ. Dr. Radu Stanciu

ABSTRACTRapid maxilary expansion can be obtain due to a device which can provide a strong anchor-age of both lateral left and right maxilary arch. This device is using a very strong screw that canresist to the rapid maxilary expansion (the screw must be resistent at some very strong ortho-dontic forces developed in this process). From this point of view, we prefere an elastic screw,rahter than a rigid one (Chateau). KEY WORDS: maxilary expansion, disjunction screw.

REZUMATDisjunc]ia se ob]ine cu un dispozitiv (disjunctorul) care trebuie s` asigure o ancorare ferm` [ifiabil` a arcadelor laterale, s` foloseasc` de un [urub puternic care s` nu cedeze \n timpul dis-junc]iei. \n acela[i timp [urubul trebuie s` aib` o anumit` elasticitate pentru c`, \n timpul dis-junc]iei maxilarele sunt tensionate. Ori, sub acest aspect un [urub cu un grad de elasticitateeste preferabil unuia rigid (M. Chateau).CUVINTE CHEIE: disjunc]ie maxilară, [urub de disjunc]ie, disjunctor scheletizat, for]e ortdontice.

CCaatteeddrraa ddee OOrrttooddoonn]]iiee [[ii OOrrttooppeeddiiee DDeennttoo-ffaacciiaallăă,, FFaaccuullttaatteeaa ddee MMeeddiicciinnăă DDeennttaarrăă,, UU..MM..FF.. „„CCaarrooll DDaavviillaa"" BBuuccuurree[[ttii

Fig.2: Modelarea conexiunilor \n vedereaplas`rii [urubului \n bolta palatin`

Fig. 1: Modul de aplicare a [urubului de disjunc]ie: 1-tij` central` filetat`; 2-piuli]`; 3-sens de activare; 4-zon` central`.

Fig.3: Plasarea [urubului pe model în vedereaadapt`rii

Indica]iile terapeutice sunt :- o mare \ngustare maxilar`, cu bolt` adânc` [i \ngust`;- un decalaj intermaxilar accentuat \n defavoarea maxilarului superior;- ocluzie invers` uni sau bilateral` \n forma func]ional` sau anatomic`;- prognatism mandibular anatomic [i cel func]ional pe cale de anatomizare (Chateau).Contraindica]iile sunt relative [i sunt legate de:- vârsta pacientului, nu mai mare de 18-20 ani (Boboc),- inocluzia vertical` frontal` (este legat de ce tip de tratament urmeaz` s` se aplice \n contin-uare) cunoscând c` disjunc]ia mic[oreaz` supraocluzia frontal`.Precau]ii deosebite trebuiesc luate \n cazul sechelelor maxilarului superior dup` interven]iichirurgicale, dup` despic`turi labio-maxilare laterale operate. |n realizarea disjunctorului utilizat actual [i curent \n tehnica ortodontic` tendin]ele sunt descheletizare, urm`rindu-se realizarea unui ancoraj numai dentar, f`r` sprijin mucozal [i f`r`\n`l]are provizorie de ocluzie. \n acest sens ancorarea a fost redus` de unii autori numai lanivelul molarului de 6 ani, realizându-se pentru din]ii temporari numai o ancorare prin colaj.[urubul utilizat \n disjunc]ie este unul special care trebuie s` suporte o cantitate mare de for]`,cu o fiabilitate foarte bun` [i care s` fie prev`zut cu patru tije câte dou` de fiecare parte, fixatepe piuli]ele [urubului (fig. 1). Tijele vor fi fixate la elementele de ancorare.Realizarea aparatului de disjunc]ie \ncepe cu adaptarea elementelor de agregare pe molari [iprimii premolari. Pe suprafa]a ocluzal` a dintelui cu inel se aplic` butoni de mas` termoplas-tic`. Se supraamprenteaz` cu un alginat ireversibil. \n amprent`, \n interiorul inelelor se aplic`cear` \n strat sub]ire, menajând marginea de colet a inelelor, care trebuie s` r`mân` nea-coperit` pe o l`]ime de 0,5-1 mm.Butonii de mas` termoplastic`, r`ma[i de altfel \n amprent`, la \ndep`rtarea de pe câmpulmaxilar, au permis pozi]ionarea corect` a inelelor \n amprenta de alginat. Modelul se toarn`dintr-un gips cu duritate crescut`. Dup` \nt`rirea gipsului [i \ndep`rtarea supraamprentei dealginat, se degajeaz` inelele de surplusurile de gips de pe suprafe]ele laterale [i proximale.Se mobilizeaz` inelele, se \ndep`rteaz` ceara din interiorul lor, astfel \ncât s` nu se deformeze[i s` nu se fractureze din]ii vecini. Zonele de model care vor fi \n apropierea por]iunilor din aparat unde se vor executa suduri vorfi \ndep`rtate cu freza. Dup` pozi]ionarea pe model a elementelor de agregare, spa]iiler`mase libere vor fi umplute cu mas` de ambalat.Odat` modelul de lucru ob]inut, se trece la faza urm`toare, de modelare a bra]elor [urubuluide disjunc]ie (fig. 2, 3) astfel \ncât acesta s` fie pozi]ionat posterior [i superior maxim posi-bil. [urubul de disjunc]ie, plasat exact pe linia median`, va avea bra]ele posterioare \n liniedreapt` plasate tangen]ial la fa]a distal` a molarilor de [ase ani superiori.

Fig. 4a: Sec]iune transversal` prin aparatul dedisjunc]ie - disjunctor ancorat pe inele;

06

ortodonþie

Cimentarea inelelor se va face conform tehnicilor uzuale, iar suprafe]ele ocluzale ale inelelor vor fiacoperite cu band` adeziv` pe perioada de priz` a cimentului.Alt` variant` este reprezentat` de ancorarea pe molarul de [ase ani cu ajutorul inelelor ortodontice[i la nivelul primului [i celui de-al doilea molar temporar prin tehnica colajului pe suprafe]ele orale.\n acest scop, pe fe]ele externe ale conexiunilor laterale se vor suda electric \n puncte por]iuni deplas` ortodontic` pentru a asigura reten]ia (Fig. 6).

Colajul se efectueaz` dup` cimentarea inelelor pe molarii de [ase ani, utilizând un material de colajsuficient de fluid ca s` p`trund` prin capilaritate \ntre molarul temporar [i conexiunile laterale. Pentru a cre[te reten]ia distal, al]i autori prefer` ancorarea la nivelul caninului cu un singur rând deconexiuni laterale sau dublând cu conexiuni laterale externe (Chateau) - Fig.7.

Bra]ele anterioare vor fi \ndoitespre anterior, pân` vor lua contactcu mijlocul fe]ei orale a inelelor depe premolarii superiori.|n faza urm`toare [urubul esteplasat cât mai adânc \n bolt`, pen-tru ca momentul de basculare alarcadei superioare s` aib` un cen-tru de rota]ie cât mai \nalt (fig.4).Dup` adaptarea [urubului [imodelarea bra]elor astfel \ncâtcapetele lor s` fie \n contact cu fa]aoral` a inelelor, se fixeaz` [urubulpe model prin intermediul unui patde gips plasat \n bolt` care s`-lmen]in` \n momentul sud`rii cu lot. De la cap`tul bra]ului anterior lacap`tul bra]ului posterior, \n contactcu fa]a oral` a premolarului doi semodeleaz` de o parte [i de alta câteun conector lateral din sârm` de Cr-Ni de 1 mm. diametru. Acest conec-tor se fixeaz` de premolarul doi prinintermediul unei pic`turi de ciment,astfel \ncât \n momentul coopt`riifragmentelor prin sudur` toate ele-mentele metalice s` fie \n contactunele cu celelalte, astfel \ncât canti-tatea de lot s` fie minim`. Flac`raeste dirijat` \n a[a fel \ncât pe de oparte s` asigure \nc`lzirea bra]elor[urubului (care sunt cele mai volu-minoase), ale conectorilor laterali [iale inelelor (care sunt cele maisub]iri) propor]ional cu masa lor [is` permit` o alunecare corect` (\npic`tur` de ulei) a lotului.Dup` executarea opera]iilor desudur`, disjunctorul este desprinsde pe model, prelucrat [i lustruit.Sudurile cât [i bra]ele [uruburilorpot fi cur`]ate prin sablare [i lus-truite cu fil]ul, astfel \ncât con-struc]ia la finalul ei s` fie perfectlustruit` [i s` prezinte cât maipu]ine zone retentive.Aparatul, cur`]at de urmele depast` [i igienizat, este aplicat \ncavitatea bucal`, inser]ia inelelorrealizându-se treptat. Este depreferat ca disjunctorul s` r`mân`2-3 zile \n cavitatea bucal` \naintede cimentare, fapt care va permite\n momentul ciment`rii o aplicaremult mai u[oar` [i mai corect`(fig. 5).

Fig. 4b. Aparatul de disjunc]ie Fig. 4c: Sec]iune transversal` prin aparatul de disjunc]ie - disjunctor ancorat pe gutiere;

Fig. 5: Plasarea [urubului \n boltapalatin` la disjunctorul finit

Fig. 6: Disjunctor ancorat pe molar [i canin, cu conexiunilaterale interne. 1. [urub; 2. bra]e anterioare; 3. bra]eposterioare; 4. conexiuni laterale interne

Fig. 7: Disjunctor ancorat pe molar [i canin, cu conexiunilaterale interne [i externe.1. [urub; 2. bra]e anterioare;3. bra]e posterioare; 4. conexiuni laterale interne; 5.conexiuni laterale externe 07

ortodonþie

ABSTRACTWhen removable partial dentures are made, thermoplastic materials bring the advantage of less residualmonomer. These materials are acrylic resins in gel, with no influence of the temperature on the chemicalbounds. The purpose of this study is to analyses the behavior of those removable partial dentures withclasps analysis considering also the thermoplastic materials in compare with chemoplastic ones. For thispurpose we use the method of numerical simulation analysis using the ProEngineer and Ansys softwares.The modeling of the removable partial denture with clasps considerate was made by mechanical scanningsystems. The results achieved during this study are represented by the tensions appears in the removablepartial denture with clasps for each situation considerate. As a general conclusion the injection method ofthe thermoplastic materials brings more advantages in the behavior of the removable partial dentures withclasps in compare with the conventional technology. KEY WORDS: thermoplastic materials, numerical simulation, modeling of the removable partial denture,mechanical scanning systems.

REZUMATMaterialele termoplastice aduc avantajul lipsei monomerului rezidual \n cazul realiz`rii protezelor mobiliz-abile. Ele presupun injectarea r`[inii acrilice adus` \n stare de gel, f`r` ca temperatura s` afecteze integri-tatea leg`turilor chimice. Obiectul studiului \l reprezint` analiza comportamentului acestor proteze mobiliz-abile comparativ cu diferite materiale termoplastice existente \n uz la ora actual` [i fa]` de tehnologia cla-sic`. Metoda utilizat` a fost reprezentat` de simularea numeric`, utilizând programele ProEngineer siAnsys. Modelarea protezei alese pentru realizarea experimentului numeric a fost realizat` cu ajutorul sis-temelor de scanare mecanic`.Rezultatele prezint` tensiunile ap`rute \n structura protezei mobilizabile cu cro[ete pentru fiecare situa]ieconsiderat` \n parte. |n concluzie, tehnica inject`rii materialelor termoplastice aduce o \mbun`t`]ire major`a comportamentului protezelor mobilizabile realizate din acest tip de materiale comparativ cu tehnologiaclasic` de \ndesare. CUVINTE CHEIE: Materialele termoplastice, simularea numeric`, modelarea protezei, scanare mecanic`.Fig. 3. Discretizarea modelului protezei partiale

mobilizabile.

Fig. 4. Tensiuni echivalente aparute \n protezapar]ial` mobilizabil` din PMMA

Fig. 5. Deformatii totale pentru proteza acrilicaconsiderata

Fig. 2. Generarea modelului virtual al protezeipar]iale mobilizabile utilizându-se un scannermechanic.

Fig.1. Proteze par]iale mobilizabile flexibile

R`[inile poliamidice prezint` o rezisten]` mecanic` bun`, având \ns` un modul de elasticitate sc`zut, pro-dusele pe baz` de poliamid` [i cele pe baz` de copoliamid` sunt reprezentative pentru masele termoplas-tice cu memorie (pot fi distorsionate f`r` dilatare). Acest material prezint` o estetic` deosebit`, asigur` unconfort optim pacientului, prezint` stabilitate chimic` [i dimensional` \n mediu bucal. Rezisten]a samecanic` este superioar` r`[inilor acrilice [i nu provoac` alergii (nu con]ine monomer), fiind recomandatde Academia Medical` [i Dentar` de Toxicologie (Canada) [i fiind aprobat [i certificat de ADA [i CE(Mirada, 1999). Materiale termoplastice pe baz` de poliamide [i copoliamide par a fi ideale pentru realizarea protezelorpar]iale mobilizabile flexibile (fig.1), datorit` urm`toarelor propriet`]i (Wostmann, 2005):• prezint` un echilibru excelent \ntre rezisten]a mecanic`, ductilitatea, termorezisten]a [i flexibilitatea inerent`; • prezint` o rezisten]` la oboseal` crescut` [i o memorie elastic` deosebit` • structura lor poate fi usor modificat` pentru a cre[te rigiditatea [i rezisten]a la uzur` • prezint` o elasticitate crescut`; • nu prezint` monomer rezidual; • teoretic nu se fractureaz`; • prezint` o greutate specific` mic` • impermeabil pentru fluidele din mediul bucal Trebuie men]ionat \ns` c` aceste materiale nu prezint` o rezisten]` la abrazie suficient` [i nu men]in DVOsub solicit`ri ocluzale directe. Protezele par]iale mobilizabile flexibile (fig. 1) sunt recomandate \ndeosebi atunci când exist ̀o edenta]ie uniden-tar ̀[i se impune rezolvarea terapeutic ̀provizorie cu ajutorul unei proteze de tip Kemeny (Negru]iu, 2004).Toate aceste materiale se preteaz` procedeului de injectare termoplastic`, utilizat \ndeosebi \n industrie.Masa termoplastic` sub form` de granule se afl` \ntr-un recipient metalic, \n care se plastifiaz` la temperaturi \nalte, dup` care rezervorul se ata[eaz` \n dispozitivul de injectare, \n care a fost fixat` \n prealabil

INVESTIGAÞII NEINVAZIVE ALE COMPORTAMENTULUI PROTEZELOR PARÞIALEREALIZATE DIN MATERIALE TERMOPLASTICE PE BAZÃ DE POLIAMIDE ªI COPOLIAMIDE Conf. Dr. Meda Negru]iu1, As. Univ. Dr. Cosmin Sinescu1, Carmen Sticlaru2, Arjana Davidescu2

1. Disciplina de Propedeutic` [i Materiale Dentare, Facultatea de Medicin` Dentar`, Universitatea de Medicin` [i Farmacie “VictorBabe[” din Timi[oara; 2. Universitatea Politehnica Timi[oara

12

ce

rc

et

ce

rc

et

ar

e

fu

nd

am

en

ta

re

fu

nd

am

en

ta

lã

alã

chiuveta. Polimerul va fi injectat \n tiparrapid, sub presiune \nalt` (6,5-8 bari),la o temperatur` \n jur de 260°C (spe-cific` fiec`rui material/produs \n parte -temperatur` indicat` de produc`tor).Presiunea se va men]ine pân` la solidi-ficarea materialului. Presiunea, temper-atura [i momentul inject`rii sunt deter-minate automat de instala]ia deinjectare-turnare (Murr, 1997).Astfel, \n cadrul prelucr`rii termoplas-tice avem un polimer finit care este den-sificat [i adus la forma dorit` prin aportde c`ldur`, sub presiune. Procedeelede injectare termoplastic` sunt utilizate\ndeosebi \n sistem industrial.Prelucrarea termoplastic` estecondi]ionat` de o dotare tehnico-mate-rial` laborioas`, la ora actual` existânddou` procedee consacrate pentrurealizarea bazelor protezelor mobile [imobilizabile: procedeul de injectare -turnare [i procedeul de topire-presare.Granulele termoplastice de polimer, pre-lucrate prin tehnologia de injectare-turn-are prezint` marele avantaj c` au uncon]inut foarte sc`zut de monomerrezidual. De asemenea, pe lâng`polimetilmetacrilat, pot fi utilizate [ir`[ini poliamidice, poliacetalice saupolicarbonate. Ca dezavantaj, terbuiesubliniat` leg`tura precar` cu din]iiacrilici, iar reoptimiz`rile protezei nu sepot face decât cu acela[i tip de materialsau cu un sistem adeziv special. \n cazultuturor materialelor termoplastice apartensiuni interne \n timpul prelucr`rii,care pot provoca deform`ri ale protezei.\ndeosebi \n cazul poliamidelor, modul-ul de elasticitate sc`zut putând influen]anegativ câmpul protetic.|n tabelul 1 sunt prezentate masele ter-moplastice care se preteaz` procedeu-lui de injectare-turnare, cu avantajele [idezavantajele acestuia (Janda, 1997). |n studiul de fa]` am avut ca stop inves-tiga]ia neinvaziv` a comportamentuluiunei proteze par]iale mobilizabile com-parativ, \n cazul realiz`rii ei dinpolimetilmetacrilat (varianta clasic`) [idin material termoplastic (alterantiv`modern`), \n vederea decel`rii unormodific`ri biomecanice.Modelarea protezei par]iale mobiliz-abile a fost realizat` cu ajutorul unuidigitizor are a generat un num`r depuncte, acestea fiind unite \n plane [iapoi suprafe]e, urmând ca \n final s` sedefineasc` volume de lucru (fig. 2).

MATERIALE AVANTAJE DEZAVANTAJE

R. poliacetalice

R. poliamidice

R. policarbonate

PMMA

� con inut sc zut/absent de monomer rezidual

� posibilitatea utiliz rii altor polimeri, în afar de PMMA

� nu realizeaz o leg tur chimiccu din ii acrilici (excep ie PMMA)

� tensiunile interne pot provoca deform ri

� modulul de elasticitate sc zut poate determina deformarea protezei în timp

Tabelul 1 Materiale care se preteaz` procedeului de injectare-turnare, avantaje [i dezavantaje (Janda, 1997).

Fig. 6. Tensiuni \nregistrate pe axa OX \n protezapar]ial` mobilizabil` din PMMA

Fig. 8. Tensiunile echivalente \n proteza par]ial`mobilizabil` din material termoplastic

Fig. 10. Deformatii \nregistrate pe axa OX \n protezapar]ial` mobilizabil` din material termoplastic

Fig. 7. Deformatii crosete realizate din PMMA

Fig. 9. Deformatii totale \n proteza par]ial` mobilizabil` din material termoplastic

Fig. 11. Deforma]ii crosete \n proteza par]ial`mobilizabil` din material termoplastic

Modelul astfel ob]inut a fost importat \ntr-un program de simulare numeric` (Ansys) \n cadrul c`ruia s-a trecut la dis-cretizarea acestuia (fig. 3). A urmat apoi realizarea \nc`rc`rilor considerate pentru modelul dat [i atribuirea aracter-isticilor de material conform fiec`rei situa]ii luate \n calcul (Fig. 4 -11). Rezultatele simul`rilor numerice prezint` un comportament biomecanic mult mai bun al protezelor realizate dinmateriale termoplastice comparative cu situa]ia realiz`rii acestora din acrilat prin metoda clasic`.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV~1. Anusavice K.J. - Phillips' science of dental materials, 10th ed., W.B. Saunders Company, Philadelphia, London, Toronto, Montreal, Sydney,Tokyo, 1996 2. Bratu D., Colojoar` Carmen, Leretter M., Ciosescu Diana, Uram-]uculescu S., Rom\nu M. - Materiale dentare \n laboratorul de tehnic` dentar`.vol.3, Editura Helicon, Timi[oara 1994 3. Ferary B. - De la bonne utilisation des résines au laboratoire, Proth. Dent., 153/154, 17-18, 1999 4. Janda R. - Prothesenkunststoffe aus werkstoffkundlicher Sicht. Quintessenz Zahntech 23, 5, 665-672,1997 5. McGivney G.P., Castleberry D.J. - McCracken's removable Partial Prosthodontics, The C.V.Mosby Company, St.Louis ..., 1989 6. Mirada X. - Le Flexite, une alternative au matériau résine, Proth.Dent., 153/154, 20, 1999 7. Murr H.H.C. - Die Verarbeitung verschiedener Dental-Kunststoffe, Dental Labor, XLV, 6, 1123-1139, 1997 8. Negru]iu Meda - Optimizarea protezelor mobile prin procedee de injectare a polimerilor, Tez` de doctorat, UMf "Victor Babe[" Timi[oara, 2001 9. Negru]iu Meda, Bratu D., Rom\nu M., Flori]a Z. - Polimeri utiliza]i \n tehnologia protezelor mobile [i mobilizabile. Revista National` deStomatologie, vol.IV, 1, 30-41, 2001 10. Negru]iu M., Sinescu C., Sandu Liliana, Flori]a Z., Rom\nu M. - Guidelines of removable partial dentures, ed.Marineasa, Timi[oara, 2004 11. Pardo-Mindan S, Ruiz-Villandiego JC - A flexible lingual clasp as an esthetic alternative: a clinical report, J Prosthet Dent, 69:245-246, 1993. 12. Welker D., Lenz E. - Prothesenkunststoffe - Chemie, Technologie und klinische Bewährung. Quintessenz Zahntech 23, 5, 649-660, 1997 13. Wirz K.G. - Prothesen aus Thermoplast - Spritzgußverfahren im Kartuschensystem. Dent Labor 31, 1103-1107, 1983 14. Wostmann B, Budtz-Jorgensen E, Jepson N, Mushimoto E, Palmqvist S, Sofou A, Owall B. - Indications for removable partial dentures: a liter-ature review.Int J Prosthodont.;18(2):139-45, 2005

ce

rc

et

ce

rc

et

ar

e

fu

nd

am

en

ta

re

fu

nd

am

en

ta

lã

alã

13

ABSTRACTDr. Lambert is a fellow in the American College of Dentists and the Pierre Fauchard Academy, a diplo-mat of the American Board of Aesthetic Dentistry, and an accredited member of the American Societyof Dental Aesthetics. He has been recognized as one of the Leaders in Continuing Education byDentistry Today in 2004 and 2005 and as a Top Cosmetic Dentist by Minneapolis/St. Paul Magazinethe past 5 years. Aesthetic direct restorations and with cosmetic purpose are challenging for every cli-nician in daily practice. Dr. Lambert presents a simple working technique, efficient, reproducible,handy for all clinician with a minimal clinical experience with a new material belonging to the nano-technology generation. It is mandatory to have a good knowledge of the type of restorative materialused, of the adhesive system and of the involved dental instruments. Additionally, he explains fromthe clinician perspective, to another clinician a simple way to get a dry operatory field with minimaleffort, less time consuming and with excellent results.KEY WORDS: esthetics, dental cosmetics, anterior direct restorations, nano-technology, fast, workingtechniques.

efectul de cameleon al restaur`rii. Materialul demonstreaz` radioopacitate ridicat`, sensibilitate sc`zut`la lumina ambiental` [i operatorie [i timp amplu pentru inserarea restaur`rii. |n plus, materialul poate fimodelat cu u[urin]`, nu ader` de instrument [i demonstreaz` stabillitate excelent`.Materialul este disponibil \n 19 nuan]e coloristice \n cheie Vita® (11 nuan]e de smal], 3 nuan]e opacede dentin`, 4 nuan]e extra-albe de bleach [i un transparent).

Prezentare de cazPacient, 29 ani, trimis de ortodont la o consulta]ie pentru rezolvarea fracturii post-traumatice a dinteluinr. 8 [i a tremelor post tratament orthodontic \ntre din]ii nr. 6 [i 7 [i din]ii nr. 10 [i 11 (Figurile 1 - 3). Ca\n cazul tuturor pacien]ilor noi, o examinare complet` a fost necesar` iar fi[ele pre-existente au fost documentate din registrele ortodontului.Statusul parodontal al pacientului era \n limitele normalului [i nu existau dovezi radiologice ale uneiafec]iuni a ]esuturilor dure. Pacientul [i-a exprimat dorin]a de a avea un zâmbet pl`cut din punct devedere estetic printr-o terapie cât se poate de conservativ`. Dintre op]iunile de tratament discutate

SOLUÞII SIMPLIFICATE PENTRU PROVOCÃRILERESTAURATIVE DIRECTE ÎN ZONA FRONTALÃ UTILIZÂND UN MATERIAL DE RESTAURARE DIRECTÃ NANO-OPTIMIZATDouglas Lambert, DDS, FACD, ABAD/USTraducere: Dr. Andrea Czimmerman

15

re

st

re

st

au

rã

ri

es

te

tic

e

dir

ec

te

au

rã

ri

es

te

tic

e

dir

ec

te

TT ee tt rr ii cc ®® EE vv oo CC ee rr aa mm –– cc ee rr aa mm ii cc aa pp ll aa ss tt ii cc `̀ oo pp tt ii mm ii zz aa tt `̀ pp rr ii nn nn aa nn oo - tt ee hh nn oo ll oo gg ii ee

Forta ce ghideaz` dentistica de ast`zi esteestetica, iar rena[terea realiz`rii frumuse]iidenti]iei umane este impulsionat` prin evo-lu]ia noilor materiale [i tehnici restaurative.Op]iuni mai conservatoare continu` s`creeze precedentul [i, simultan, produ-c`torii de materiale au creat compozitedirecte mai noi [i mai bune, care pot fi inse-rate mai u[or [i sunt mai eficiente din punctde vedere al consumului de timp pentrumanagementul cabinetului privat.Dilema clinicianului referitoare la ce tip decompozit direct s` foloseasc` \ntr-o situa]ieclinic` dat` a fost rezolvat`, pân` la unpunct, prin introducerea compozitelor uni-versale ce pot fi inserate \n orice zon` dincavitatea oral`.|n mod fericit ast`zi tr`im o nou` er` pentrutehnologia restaurativ` direct` cu compozite– nano-tehnologia. Aceste compozite directepot fi inserate oriunde \n cavitatea oral`,deoarece ele demonstreaz` rezisten]a cres-cut`, lustru ridicat [i rapid de ob]inut, propri-et`]i de reflexie a luminii, adaptare a nuan]eicoloristice, efect de cameleon [i caracteristi-ci de manipulare ideale.Acest articol descrie caracteristicile unuinano-compozit [i demonstreaz` cât de u[oreste de inserat, cât de rapid [i u[or repetabilse ob]in rezultate estetice de vârf \n cazul unuipacient cu diasteme [i o fractur` clasa a IV-a.

Material|n cazul prezentat a fost selectat ca materialde restaurare direct`, Tetric® EvoCeram(Ivoclar Vivadent). Tetric® EvoCeram repre-zint` un compozit universal nou pentrurestaur`ri directe pe front [i zona lateral`,fotopolimerizabil, radio-opac, ce combin` 3 tipuri de nano-particule \ntr-un singurcompozit: umplutur` anorganic`, pigmen]ii[i un modificator rheologic.|n mod particular, prin prezen]a particulelorceramice [i a dimensiunilor diferite a parti-culelor de umplutur`, contrac]ia [i tensiuneacontrac]iei de polimerizare a materialuluisunt mult sc`zute, rezisten]a la abrazie amaterialului este semnificativ mai mare, iarlustrul [i polisabilitatea sunt rapide, u[or deob]inut [i se men]in \ndelungat \n timp.|n plus, umplutura anorganic` din Tetric®

EvoCeram a fost \mbun`t`]it` cu pre-polimerice constau din compozit pre-polimerizat [iulterior m`cinat foarte fin, a c`rui contrac]iede priz` s-a produs \nainte de \ncorporareaacestuia \n masa de material.Aceast` tehnologie de \ncorporare a r`[iniipre-polimerizate \n masa de material asigur` abrazia joas` [i un coeficient decontrac]ie de polimerizare foarte reduse alecompozitului Tetric® EvoCeram.Pre-polimerii din structur` permit poli-merizarea \n mas` a unor straturi mai groasede material f`r` riscul dezvolt`rii unui tensi-uni interne de contrac]ie de polimerizare.Adi]ional, Tetric® EvoCeram con]ine nano-pigmen]i omogen distribui]i, care faciliteaz`adaptarea nuan]ei coloristice la cea a struc-turii dentare \nconjur`toare [i \mbun`t`]e[te

Fig 4 Prepararea conservatoare labio-lingual` a leziunii clasa a IV-a, dintele nr. 8 cu o diamantat` fin` pentru a crea un chamfer. Fig 5 Matricea Contour Strip pozi]ionat` \n jurul marginii gingivale a dintelui preparat. Fig 6 Aplicarea gelului de gravaj acid la nivelul prepara]iei, sp`lat cu spray-ul cu ap` timp de 10 secunde [i uscat u[or.

Fig 1 Situa]ia ini]ial` – vedere frontal`, cu retractor de p`r]i moi inserat. Se vizualizeaz` fractura post-traumatic` clasa a IV-a pe dintele nr. 8. Fig 2 Vedere lateral` dreapta a situa]iei ini]iale – cu spa]iu post tratament orthodontic \ntre din]ii nr. 6 [i 7. Fig 3 Vedere lateral` stânga a situa]iei ini]iale – cu spa]iu post tratament orthodontic \ntre din]ii nr. 10 [i 11.

Fig 7 Aplicarea sistemului adeziv amelodentinar [i fotopolimerizarea acestuia cu lampa cu LED. Fig 8 Aplicarea cu pensula a compozitului fluid pe fa]a labial` [i lingual`, dispersat cu un jet de aer [i fotopolimerizat cu lampa cu LED.

1111 2222 3333

4444 5555 6666

7777 8888

Pentru crearea rezultatului estetic s-au utilizat dou` nuan]e coloristice ale compo-zitului nano-optimizat: B1 Dentin ca primstrat [i Bleach Medium pentru stratul desuprafa]` sau stratul de smal]. Primul strat afost aplicat, modelat [i manipulat cu instru-mental de modelat OptraSculpt (IvoclarVivadent) cu partea activ` \n form` de spatul`. Construc]ia primului strat s-a f`cutpân` la conturul ini]ial disto-incizal (Figura 9). Acest strat a fost apoi foto-polimerizat timp de 20 secunde dinspre lingual [i 20 secunde dinspre palatinal cu olamp` cu LED (bluephase C5 IvoclarVivadent).S-a aplicat apoi al doilea strat pe dinte [iforma final` a fost ob]inut` prin modelarecu o pensul` de ceramic` G-2 (IvoclarVivadent) impregnat` cu Heliobond (Figura10). Al doilea strat a fost polimerizat 20 secunde atât dinspre labial [i dinsprepalatinal.“Gulerul” de Heliobond fotopolimerizat a fost\ndep`rtat utilizând un instrument de detar-traj (Bates 7/8, American Eagle), iarmatricea Contour Strip a fost \ndepartat` dinsulcus utilizând un hemostatic (Figura 11).Lustrul suprafeîei interne a matricei Mylar afost transferat compozitului polimerizatsubiacent \n zona marginii gingivale libere.Ca urmare, a fost necesar` lustruirea doar lanivelul materialului supragingival cu frezeextradure (Brasseler USA) (Figura 12).Lustrul final al restaur`rii a fost ob]inutfolosind cupe abrazive (Astropol, IvoclarVivadent), la tura]ie mic`, f`r` a exercitapresiune [i f`r` r`cire cu ap` pân` la atingerea lustrului maxim (Figura 13).Fa]etele directe par]iale pentru \nchidereatremelor au fost construite \n acela[i mod.

ConcluziiAcest articol demonstreaz` modul rapid [ieficient \n care un compozit nou, nano-opti-mizat pentru restaur`ri directe a fost utilizatpentru a restaura o fractur` clasa a IV-a [i a\nchide dou` diasteme. Restaur`rile rezul-tate sunt invizibile prin estetica mimândizbitor naturalul [i efectul de cameleon almaterialului de restaurare, de[i Tetric®

EvoCeram a fost inserat \n doar dou` straturi, utilizând numai dou` mase dis-tincte de material [i dou` nuan]e coloristice(Figurile 14 pân` la 16).Instrumentele adi]ionale de modelat com-pozitul utilizate – cum ar fi matricea de celu-loid preformat` Contour Strip [i OptraSculpt– au facilitat rezolvarea rapid` a cazului.Propriet`]ile materialului de restaurarenano-optimizat utilizat, cum ar fi manipu-larea facil` [i consistent`, au contribuit la rapiditatea inser`rii restaur`rii directeestetice [i durabile.

utilizarea compozitului pentru restaurarea direct` a fost alegerea evident` pentru a respecta obiectivulspecific al pacientului.S-a decis s` se restaureze fractura de clasa a IV-a de pe dintele nr. 8 [i s` se \nchid` tremele post-ortodontice utilizând Tetric® EvoCeram.S-a preparat conservativ smal]ul, apoi s-au bizotat cu o frez` flac`ra diamantat` fin` atât fa]a vestibu-lar`, cât [i fa]a lingual` a dintelui nr. 8 (Figura 4).A fost plasat un sistem de matrici Mylar (Contour Strip, Ivoclar Vivadent) [i fixat cu o r`[in` f`r` umplutur` anorganic` (Heliobond, Ivoclar Vivadent), ce a fost aplicat` pe dintele uscat adi-acent [i pe ]esuturile moi [i apoi polimerizat` cu lumin` albastr` (bluephase LED, Ivoclar Vivadent) pen-tru 10 secunde pentru a o fixa (Figura 5). Astfel am creat o matri]` sigilat` gingival [i interproximal \n cares` complet`m restaurarea. Când se \nchide o diastem` utilizând Contour Strip este util s` fix`m matricea cu pene interdentare \nainte de a aplica sistemul adeziv [i de a o fixa prinfotopolimerizarea acestuia.Exist` avantaje clare când lucr`m pe front cu matrici Contour Strip. |ntâi, creaz` un câmp operator sigilat,izolat de saliv`, de sânge [i fluidul din [an]ul gingival. Acum dentistul lucreaz` \ntr-un mediu curat, uscat[i poate ob]ine o sigilare superioar` a dentinei.|n plus, abilitatea de a insera rapid materialul compozit \n aceast` matri]` economise[te timp [i cresteeficien]a model`rii restaur`rii, deoarece Contour Strip stabile[te conturul restaur`rii finale când estecorect fixat`e ]n jurul dintelui. De asemenea, suprafa]a acestei matrici Mylar este perfect neted` [i lus-truit` [i transfer` materialului compozit un lustru \nalt. Utilizarea acestei matrici elimin` necesitatea utiliz`rii instrumentarului rotativ sub marginea gingival` liber` pentru finisare.Cavitatea clasa a IV-a a fost cur`]at` \nainte de gravajul acid cu hipoclorit de sodium 5% impregnând operie rotativ] dur` \n el, apoi cl`tit timp de 10 secunde cu ap` [i uscat u[or.Apoi, s-a aplicat un acid orto-fosforic 37% de vâscozitate sc`zut` (Email Preparator, Ivoclar Vivadent)timp de 15 secunde, prepara]ia a fost sp`lat` cu ap` pentru 15 secunde [i apoi uscat` u[or (Figura 6).S-a aplicat apoi un sistem adeziv monocomponent (Excite, Ivoclar Vivadent) [i s-a fotopolimerizat timpde 10 secunde (Figura 7).S-a aplicat, cu ajutorul unei pensule, un strat sub]ire de compozit fluid (Tetric® Evo Flow, nuan]a A1,Ivoclar Vivadent) \nvelind suprafe]ele lingual` [i labial` ale dintelui sub marginile prepara]iei. Acest strata fost dispersat cu aer \ntr-o pelicul` foarte fin` \nainte de fotopolimerizare (Figura 8).Pentru restaurarea fracturii clasa a IVa [i \nchiderea tremelor s-a utilizat o tehnic` de restaurare clasic`,care este familiar` denti[tilor.

re

st

re

st

au

rã

ri

es

te

tic

e

dir

ec

te

au

rã

ri

es

te

tic

e

dir

ec

te

16

Fig 12 Finisarea restaur`rii clasa a IV a cu o frez` extradur`.Fig 13 Lustrul final al compozitului este realizat cu gume abrazive f`r` r`cire cu ap`.Fig 14 Vedere lateral` din dreapta a situa]iei postoperatorii demonstrând integrarea perfect` din punct devedere estetic a restaur`rilor.

Fig 9 Inserarea [i modelarea primului strat de Tetric EvoCeram \n nuan]a B1 Dentin cu OptraSculpt urmat` de fotopolimerizarea dinspre labial [i lingual. Fig 10 Al doilea strat de compozit nano-optimizat – \n nuan]a Bleach Medium – aplicat peste stratul polimerizat anterior. Modelarea lui cu pensula G-2umezit` cu Heliobond. Fig 11 Dup` polimerizare, “gulerul” de r`[in` este \ndep`rtat cu un Bates 7/8 scaler iar matricea Contour Strip este \ndep`rtat` pentru a facilita finisarea [i lustruirea.

Fig 15 Vedere lateral` din stânga a situa]iei postoperatorii.Fig 16 Vedere frontal` a cazului la final cu restaur`rile directe din compozit nano-optimizat inserate [i integrate estetic [i func]ional.

9999 11110000 11111111

11112222 11113333 11114444

11115555 11116666

COFRAREA AMPRENTELORFUNCÞIONALE UTILIZÂND ALGINATE

20

te

hn

ic

i d

e lu

cru

As. Univ. Dr. Oana Cella Andrei, Prof. Univ. Dr. Mihaela P`una, Tehnician Dentar Bogdan Dobrin

ABSTRACTThe boxing of the final impression is a very important phase of the partial and completedenture treatment. Nevertheless, it is often avoided by dental technicians and forgottenby dentists because it is a time-consuming and annoying procedure. As we know, boxingis very important for the retention and stability of the denture, so this article proposes amethod which makes boxing procedure faster and easier.KEY WORDS: final impression, boxing, alginate.

REZUMATCofrarea amprentei func]ionale este o etap` foarte important` atât în tratamentul edenta]iei totale cât [i al celei par]iale. În ciuda acestui fapt ea este frecvent ocolit` detehnicienii dentari [i „uitat`” de medici deoarece este o faz` plictisitoare [i consum`timp. Este cunoscut rolul important al cofr`rii în men]inerea [i stabilitatea viitoarei pro-teze, de aceea articolul de fa]` propune o metod` de cofrare mai u[oar` [i mai rapid`.CUVINTE CHEIE: amprent` func]ional`, cofrare, alginat.

CCaatteeddrraa ddee PPrrootteettiicc`̀ DDeennttaarr`̀ MMoobbiill`̀,, FFaaccuullttaatteeaa ddee MMeeddiicciinn`̀ DDeennttaarr`̀,, UU..MM..FF.. CCaarrooll DDaavviillaa BBuuccuurree[[ttii

Fig. 1Fig. 1

Fig. 2Fig. 2 Fig. 3Fig. 3 Fig. 4Fig. 4

Fig. 5Fig. 5 Fig. 6Fig. 6

Fig. 7Fig. 7 Fig. 8Fig. 8

Fig. 9Fig. 9 Fig. 10Fig. 10

dedesubt astfel încât marginile amprentei s` nu ating` masa iar amprenta s` aib` o pozi]ie cât mai orizon-tal` (Fig. 1.). Se a[eaz` ringul peste amprent` [i se centreaz` astfel încât s` menajeze un spa]iu de celpu]in 3-4 mm fa]` de orice margine a amprentei. Se prepar` alginat în bolul de ghips (Fig. 2.). Se folose[te ap` rece pentru a cre[te timpul de priz` [i se folose[te mai mult` ap` decât la amprentareastfel încât s` rezulte o solu]ie suficient de fluid` c`reia s` îi putem dirija curgerea în interiorul ringului.Alginatul trebuie s` ajung` mai întâi sub amprent` apoi s` umple ringul pân` aproape de acoperirea com-plet` a acesteia (Fig. 3.). Dup` priza alginatului se scoate ringul metalic [i se sec]ioneaz` marginile pân`la reperul trasat anterior cu creion chimic cu ajutorul unui bisturiu (Fig. 4.) dup` care se poate repozi]ionaringul (Fig. 5.). Pentru proteza scheletat` în aceast` faz` se vaselineaz` interiorul elementelor metalo-ceramice (Fig. 6.), se toarn` acrilatul [i se pozi]ioneaz` pinurile pentru transferul bonturilor (Fig. 7.) [i abiaapoi se repozi]ioneaz` ringul (Fig. 8.). Se prepar` ghipsul [i se toarn` folosind m`su]a vibratorie (Fig. 9, 10, 11). Se a[teapt` priza ghipsului,dup` care ringul se demonteaz` (Fig. 12). Modelul func]ional ob]inut se demuleaz` (Fig. 13.) [i imediatse poate socla (Fig. 14.). Între amprent` [i alginat nu este necesar` aplicarea nici unui material de izolare. Alginatul este moale [ielastic [i nu se va deforma în timpul procedurii. Aceast` modalitate de îndiguire [i cofrare este cu mult maiu[oar` [i mai pu]in plictisitoare decât procedura care utilizeaz` cear` [i plastilin`. Metoda alternativ`descris` permite turnarea rapid` [i precis` a amprentei func]ionale precum [i turnarea unui model f`r`defecte [i în acela[i timp minimalizeaz` posibilitatea de a pierde unele por]iuni ale amprentei care suntcritice pentru sprijinul, men]inerea [i stabilitatea protezei.

Cofrarea amprentelor func]ionaleprezint` avantaje imposibil de negli-jat pentru echilibrul viitoarei proteze,fie ea total` sau par]ial`. Amprentafunc]ional` în lingur` individual`corect confec]ionat` [i adaptat`înregistreaz` informa]ii necesarepentru a ob]ine sprijinul, stabilitatea[i men]inerea protezelor. Modelajulrealizat în timpul amprent`rii de c`tremedic [i pacient conformeaz` mar-ginile amprentei mi[c`rilor func-]ionale ale musculaturii perifericecare va interac]iona cu viitoarea pro-tez`. Acest modelaj func]ional pre-cum extinderea marginilor se pierd însitua]ia în care turnarea modelului seface f`r` îndiguire [i cofrare sau f`r`a utiliza conformatoare speciale. Deasemenea prin îndiguire [i cofrare seîmbun`t`]e[te calitatea aplic`riighipsului pe suprafa]a amprentei, sedirijeaz` curgerea [i turnarea acestu-ia, se delimiteaz` exact soclul mod-elului, scade posibilitatea de a încor-pora bule de aer la turnare, se asig-ur` ob]inerea unui model cu o struc-tur` [i o consisten]` optime, permiteturnarea amprentei cu o vibrare ener-gic` f`r` riscul prelingerii ghipsuluipeste pere]ii exteriori ai amprentei.Amprenta func]ional` trebuie dezin-fectat` de c`tre tehnicianul dentardac` acesta nu este sigur c` a fostdezinfectat` în cabinet. Dezinfec-tarea se poate face cu hipoclorit desodiu 1% sau cu glutaraldehid` 2%fie prin imersia complet` a amprenteiîntr-un vas cu solu]ie, fie prin pul-verizarea [i închiderea ermetic` a acesteia într-o pung` de plasticpentru 10 minute. Dup` aceeaamprenta va fi cl`tit` energic cu ap`de la robinet.La început se poate folosi ca reper olinie trasat` cu creionul chimic de-alungul întregii amprente la aproxima-tiv 2-3 mm pentru a vizualiza extin-derea marginilor [i a limita sec-]ionarea alginatului. Se poate folosipentru îndiguire ringul metalic al con-formatorului pentru mas` de ambal-at de care alginatul nu se lipe[te.Amprenta dezinfectat` [i sp`lat` sea[eaz` pe o suprafa]` plan` [i sesprijin` cu plastilin` a[ezat`

Fig. 11Fig. 11

Fig. 12Fig. 12 Fig. 13Fig. 13

Fig. 14Fig. 1421

te

hn

ic

i d

e lu

cru

SUDAREAALIAJELOR DENTARE CU LASERAs. Univ. Cosmin Sinescu 11, Conf. Dr. Meda Negru]iu 11, Prof. Dr. Carmen Todea 22, Conf. Dr. Marius Lereter 33,,,Teh. Dent. Dalibor Cozarov 44

ABSTRACTFixed partial dentures made from titanium by casting technology are the subject of metaldeformations. However, this technology can offer poor adaptability of the fixed partial denturean the prosthetic field. Another error that can occur is about the shortness of the cervical mar-gin of the denture. In order to fix these problems we can use the laser welding technology. Thestate-of-the-art, free-moving concept allows operators to benefit from pin-point accuracy andlocalized heat, which produces excellent seam welds and eliminates thermal expansion onpassive fit bridgework, implant bars and frames, and other common dental prosthetic connec-tions. Laser welding systems are suitable for most dental alloys including titanium.Key words: laser welding, fixed partial denture, dental alloys, titanium

REZUMATProtezele par]iale fixe realizate din titan prin procedeul de topire/turnare sunt supusefenomenelor de contrac]ie a metalului. Ca urmare, pot apare situatii de adaptare necorespun-zatoare a acestora pe campul protetic sau obtinerea unor proteze dentare cu marginea cervi-cala scurt`. Pentru remedierea acestor situatii se poate utiliza tehnologia lipirii cu laser.Tehnologia avansat` permite utilizatorului s` realizeze sud`ri atât punctiforme cât [i liniare deo mare acurate]e, f`r` a modifica în mod necorespunz`tor structurile îmbinate. De asemenea,trebuie semnalat` disponibilitatea laserului pentru toate tipurile de aliaje conven]ionale,inclusiv titanul. Cuvinte Cheie: lipire cu laser, proteze partiale fixe, aliaje dentare, titan

FFaaccuullttaatteeaa ddee MMeeddiicciinn`̀ DDeennttaarr`̀,, UUnniivveerrssiittaatteeaa ddee MMeeddiicciinn`̀ [[ii FFaarrmmaacciiee ""VViiccttoorr BBaabbee[["" ddiinn TTiimmii[[ooaarraa

Tipuri de laseri indica]i pentru sudareDin gama variat` de lasere ce ne stau la dispozi]ie, pentru sudarea aliajelor dentare nu se potutiliza decât relativ pu]ine tipuri (tabelul 1). Dintre acestea, laserul cu dioxid de carbon estede departe cel mai apreciat datorit` puterii pe care o dezvolt`, atât \n regim pulsatil cât [i \nregim continuu. Laserul Nd:YAG este de asemenea foarte r`spândit, avantajul fa]` de laserul cu dioxid de car-bon rezid` \n faptul c` pentru lungimea de und` de 1,06 μm sunt suficiente lentilele simplede quarz, \n timp ce pentru laserul cu dioxid de carbon (lungimea de und` de 10,6 μm) seimpun lentile din Germaniu, NaCl, KCl sau oglinzi din metal lustruit.Pân` la densit`]i de flux energetic de 10 W/cm2, radia]ia laser se supune legilor opticii lin-eare. Astfel, \n func]ie de lungimea de und` a radia]iei incidente, are loc un fenomen de reflex-ie specific pentru fiecare metal sau aliaj. De exemplu, \n cazul aliajelor nobile, radia]ia Nd:YAGva fi reflectat` \n propor]ie de 95%. Pentru a suda cu laser aceste aliaje este nevoie fie deacoperirea superficial` cu un metal, care nu reflect` a[a puternic radia]ia, fie m`rirea den-sit`]ii de flux energetic peste 10 W/cm2, domeniu \n care absorb]ia de energie nu se maisupune legilor opticii liniare.

Fig. 1b. Proteze par]iale fixe din Co-Cr [i titan pemodel – norm` ocluzal`.

Fig. 1a. Proteze par]iale fixe din Co-Cr pe model– norm` antero-posterioar`.

Tabelul 1. Datele tehnice (valori maxime) ale celor mai utilizate lasere pentru sudarea metalelor

1. Disciplina de Propedeutic` [i Materiale Dentare; 2. Disciplina de Reabilitare Oral`, 3. Disciplina Protetic` Dentar`, 4. Laborator dentar “Dali’s Dent Tech”

26

ce

rc

et

ce

rc

et

ar

e

fu

nd

am

en

ta

re

fu

nd

am

en

ta

lã

alã

Absorb]ia radia]iei laser la nivelul suprafe]elor metalicePentru valori ale densit`]ii de flux energetic cuprinse \ntre 106 [i 107 W/cm2, apare o topire super-ficial` a metalului la o adâncime de 0,1 pân` la 1μm, care transform` aliajul \n plasm`.Formarea plasmei pe suprafe]ele metalice este determinant` pentru ob]inerea unei suduri de cali-tate [i are loc la densit`]i de flux energetic cuprinse \ntre 10 [i 10 W/cm2.

Influen]a parametrilor laser asupra morfologieisuduriiMorfologia sudurii variaz` \n func]ie de lungimea de und`, natura aliajelor, densitatea de flux deenergie, dar \n special depinde de modul de func]ionare – continuu sau pulsatil – al laserului.Parametrii care se pot modifica la un laser Nd:YAG cu regim continuu de emisie sunt urm`torii:- puterea radia]iei;- viteza de sudare;- diametrul radia]iei laser.Puterea radia]iei se poate varia doar \n limite relativ reduse, impuse de fabricant, \ncât nu are o influ-en]` semnificativ` asupra adâncimii sudurii.Pentru a ob]ine o densitate minim` de flux energetic, de 50 kW/cm2 este necesar un diametru alradia]iei laser mai mic de 0,9 mm, la o putere maxim` de 400 W. Reducerea diametrului se poate facepân` la o valoare de 0,6 mm (pentru acest tip de laser), ceea ce genereaz` o densitate de flux ener-getic de 110 kW/cm2, relativ mic` fa]` de cea minim` necesar` sudurii.Din cele expuse mai sus rezult` c` singurul parametru care poate influen]a \n mod semnificativ mor-fologia sudurii r`mâne viteza de sudare.|n cazul laserului Nd:YAG, la o densitate maxim` de flux energetic de 110 kW/cm, sudarea are loc \n urmaconducerii de c`ldur`. Viteza de sudare, adic` intervalul de timp \n care probei i se administreaz` c`ldur`,depinde de capacitatea de absorb]ie a c`ldurii metalului Q = mc (c = c`ldur` specific`, m = masa probei). Trebuie eviden]iat [i faptul c` o vitez` redus` de sudare nu \nseamn` neap`rat [i o adâncime maimare de sudare. Pentru aliaje nobile viteza optim` de sudare s-a dovedit a fi de 10–11 cm/min.Datorit` capacit`]ii reduse de c`ldur` a aliajelor nenobile, se dubleaz` [i viteza de sudare: 20–25cm/min. Varia]ii cu 20% ale acestor parametrii provoac` fie suduri incomplete (vitez` prea mare),fie topiri necontrolabile, care pot compromite \ntreaga prob`.Respectarea parametrilor enun]a]i mai sus permite sudarea aliajelor nobile la o adâncime de pân`la 0,8 mm, iar a aliajelor nenobile la o adâncime de pân` la 2 mm.|n cazul sud`rii cu un laser Nd:YAG \n regim pulsat se ob]ine o densitate de flux energetic de celpu]in 10 miliarde de ori mai mare decât \n regim continuu de emisie. Timpul de expunere este foarteredus. Din acest considerent conductibilitatea termic` a aliajului are un rol secundar. Morfologiasudurii este influen]at` \n acest caz de urm`torii parametrii: energia impulsului, lungimea impulsu-lui, frecven]a impulsului.

Fig. 2. Sec]ionarea protezelor par]iale fixe.

Fig. 4. Pentru ppf din Co-Cr s-a efectuat [idiminuarea coronar` \n zona coletului.

Fig. 6. Dispozitivul laser utilizat pentru realizarea sud`rii.

Fig. 8. Setarea dispozitivului laser utilizat pentru realizarea sud`rii.

Fig. 3. Pentru ppf din Co-Cr s-au efectuatsec]ionarea pun]ii [i sec]iune coronar`.

Fig. 5. Pentru ppf din titan s-a efectuatsec]ionarea corpului de punte.

Fig. 7. Display-ul dispozitivului laser utilizat pentru realizarea sud`rii.

27

ce

rc

et

ce

rc

et

ar

e

fu

nd

am

en

ta

re

fu

nd

am

en

ta

lã

alã

|n cazul aplic`rii unor energii sau densit`]i de energie mari nu se pot generaliza efectele secun-dare ce apar la nivelul structurii sudate. Calitatea unei suduri se poate aprecia prin valoareafactorului p/l (p = profunzimea zonei sudate, l = l`]imea zonei sudate). Factorul p/l variaz` \nfunc]ie de natura aliajului, regimul de func]ionare [i parametrii laserului.Factorul p/l atinge valori maxime \n cazul suprapunerii \n propor]ie de 60–70% a zonelor topitesuccesiv. Morfologia sudurii la MEB difer` \n func]ie de natura aliajului. Propriet`]ile mecanice ale aliajelor sudate cu laser sunt date de:Duritatea sudurii dup` VickersDuritatea fiec`rui tip de aliaj utilizat \n este corelat` cu indica]iile specifice aliajului respectiv. \nurma sud`rii sau lipirii, aceast` duritate specific` aliajului nu trebuie modificat` \n mod semni-ficativ, evitându-se astfel generarea unor solicit`ri nefiziologice ale ADM.|n cazul sudurilor cu laser \n regim continuu, vom analiza modific`rile de densitate separat: pen-tru aliaje nobile [i pentru aliaje nenobile. \n cazul aliajelor nobile duritatea \n zona sudat` \nreg-istreaz` o sc`dere cu pân` la 20% fa]` de densitatea aliajului neprelucrat. De asemenea,datorit` regimului continuu de emisie se \nregistreaz` o sc`dere a durit`]ii [i \n zonele adia-cente liniei de sudur`. \n cazul aliajelor nenobile lucrurile se prezint` invers: se \nregistreaz` ocre[tere a durit`]ii cu pân` la 50% fa]` de aliajul netratat. Valori mai mari ale durit`]ii s-auob]inut pentru aliajele din Co–Cr fa]` de cele din Ni–Cr. Dup` Dr. G. Kuscher, de la Institutul detestare a Materialelor din Hanovra (Germania), nu se ob]ine \ntotdeauna o cre[tere a rezisten]eialiajelor nenobile, conform datelor ob]inute \n urma testelor de rezisten]` la rupere.Datorit` solicit`rilor termice reduse regimul pulsat influen]eaz` pu]in sau deloc duritateasudurii. Astfel \n cazul aliajelor nobile reducerea durit`]ii este cu maximum 5%. \n urma r`ciriirapide a punctelor suprapuse de sudur`, la aliajele nenobile duritatea \nregistreaz` valori

Fig. 9. Realizarea sud`rii cu ans` a defectuluicoronar pe Co-Cr.

Fig. 11. Realizarea sud`rii cu ans` a defectuluicoronar pe titan.

Fig. 13. Realizarea sud`rii corpului de punte din Co-Cr\n zona vestibular`.

Fig. 15. Realizarea sud`rii corpului de punte din Co-Cr\n zona vestibular`.

Fig. 10. Realizarea sud`rii cu ans` a defectuluicoronar pe Co-Cr.

Fig. 14. Realizarea sud`rii corpului de punte din Co-Cr\n zona vestibular`.

Fig. 12. Setarea radia]iei laser pentru realizarea sud`riicorpului de punte.

28

ce

rc

et

ce

rc

et

ar

e

fu

nd

am

en

ta

re

fu

nd

am

en

ta

lã

alã

Spre deosebire de sudurile ob]inute \n regim continuu, \n cazul sudurilor \n regim pulsat, parametriide sudare au un rol determinant.Probabilitatea apari]iei defectelor [i porozit`]ilor la nivelul sudurii cre[te densitatea de flux ener-getic. Astfel se explic` valorile reduse ale rezisten]ei la rupere \nregistrate pentru valori mari aledensit`]ilor de flux energetic.Nerespectarea regimului de turnare (supra\nc`lzirea turn`rii) reduce semnificativ rezisten]a larupere a sudurii. \n urma numeroaselor \ncerc`ri s-a ajuns la urm`toarele concluzii:- lungimile mari ale impulsurilor (>10 ms) sunt favorabile, datorit` energiilor mari pe care le dezvolt`;- frecven]a impulsurilor, cuprins` \ntre 1 [i 20 Hz nu are o infuen]` important` asupra rezisten]ei larupere a aliajelor dentare.|n vederea ob]inerii unei suduri de calitate este necesar` alegerea unor parametrii optimi defunc]ionare a instala]iei laser:

Fig. 18. Corpului de punte din Co-Cr sudat – norm` oral`. Fig. 19. Corpului de punte din Co-Cr lipit – norm` vestibular`

Fig. 17. Definitivarea sud`rii corpului de punte din Co-Cr.

Fig. 16. Definitivarea sud`rii corpului depunte din Co-Cr.

variabile de-a lungul aceleia[i liniide sudur`. \n general se noteaz` ocre[tere a durit`]ii \n medie cu20%, valorile maxime atingândchiar 150% din duritatea aliajuluineprelucrat.

Rezisten]a la rupere|n timp ce duritatea unei suduri neasigur` date necesare pentru oprelucrare ulterioar` a piesei pro-tetice, rezisten]a la rupere ne edif-ic` asupra durablit`]ii acesteia.Factorul determinant asupra rezis-ten]ei la rupere, \n urma sud`rii culaser \n regim continuu, \lreprezint` adâncimea maxim` desudare.Nu s-a putut eviden]ia pân` acumo corela]ie \ntre viteza de sudaresau densitatea de flux energetic [irezisten]a la rupere a probelor.Rezisten]a la rupere a sudurilorpracticate cu laser Nd:YAG pentrualiaje nobile este de 88–107%, iarpentru aliajele nenobile de pân` la140% din rezisten]a la rupere a ali-ajelor nesudate. Aceste valoridepind \n primul rând de calitateasudurii (lipsa porozit`]ilor, a hia-tusurilor, adâncimea sudurii),parametrii de sudare având doarun rol secundar.

- dac` exist`, se prefer` \ntotdeauna utilizarea regimului pulsat de func]ionare;- centrarea axei optice a radia]iei laser \ntre cele dou` suprafe]e metalice, pozi]ionate paralel;- inserarea unei folii \n cazul unor distan]e cuprinse \ntre 0,2–0,5 mm;- cur`]irea interfe]elor [i a suprafe]ei care se iradiaz` cu laser; - durata impusului s` fie cea maximposibil`; \n func]ie de aparat cel pu]in 10 ms;- diametrul radia]iei s` nu fie mai mic de 1,2 mm \n cazul aliajelor nobile, respectiv 1,5 mm \n cazulaliajelor nenobile;- adâncimea de 0,8 mm este considerat` suficient` pentru ob]inerea unei bune rezisten]e la rupere;\n cazul unor proteze par]iale fixe \ntinse, unde solicit`rile sunt mai mari, se sudeaz` [i pe parteaopus`;- suprapunerea suprafe]elor sudate succesiv trebuie s` fie de 60–70%;- frecven]a impulsurilor s` nu dep`[easc` 2 Hz, \n special \n cazul unor elemente reduse ca dimen-siuni (de exemplu cro[ete, elemente speciale de sprijin, men]inere [i stabilitate);- se poate renun]a la gazul inert de protec]ie;

29

ce

rc

et

ce

rc

et

ar

e

fu

nd

am

en

ta

re

fu

nd

am

en

ta

lã

alã

Pentru proteza par]ial` fix` din zona frontal` (realizat` din Co-Cr) s-au considerat mai multetipuri de defecte : o sec]iune la nivel coronar, realizat` relativ pe mijlocul elementului de agre-gare, o zon` cervical` subdimensionat`, realizat` prin scurtarea marginii cervicale cu circa 1mm [i sec]ionarea corpului de punte la nivelul confluen]ei cu elementul de agregare. |n ceea ce prive[te proteza par]ial` fix` din zona lateral`, realizat` din titan, s-au consideratdoau dou` tipuri de defecte: unul coronar, reprezentat de o fisur` realizat` la nivelul unui ele-ment al corpului de punte [i sec]ionarea corpuluide punte tot la nivelul confluen]ei cu elemen-tul de agregare.Sec]ionarea corpului de punte s-a realizat \n ideea existen]ei unei neconcordan]e a axului deinser]ia a protezei p[ar]iale fixe pe câmpul protetic, respectiv , \n ideea unor tensiuni remanentecare nu permit inserarea corespunz`toare a acesteia pe câmpul protetic.Am prezentat caracteristicile dispozitivului de sudare cu laser, precum [i modalitatea de setare[i activare a radia]iei laser utilizat`. Apoi am prezentat modalit`]ile de rezolvare a defectelorconsiderate cu ajutorul sudurii cu radia]ie laser. Avantajul metodei const` \n u[urin]amanipul`rii radia]iei laser [i eficien]a crescut` a acesteia, salvând practic reluarea unui \ntregproces tehnologic necesar ob]inerii din nou a protezei par]iale fixe cu defectele prezentate.

CCoonncclluuzziiii \\nn cceeeeaa ccee pprriivvee[[ttee uuttiilliizzaarreeaa llaasseerriilloorrppeennttrruu ssuuddaarreeaa aalliiaajjeelloorr ddeennttaarree

1. prin cre[terea rezistentei sudurii se augmenteaz` stabilitatea scheletului metalic;2. absen]a loturilor cre[te rezisten]a la coroziune a sudurii;3. datorit` densit`]ilor mari de energie se pot suda aliaje nobile cu aliaje nenobile;4. siguran]a sudurii [i reproductibilitatea procesului sunt mai mari decât \n cazul sud`rii cu

microplasm`;5. solicitarea termic` redus` permite efectuarea sud`rii chiar pe modelul de lucru;6. se u[ureaz` mult repara]iile realizate pe lucr`ri metalice placate;7. lipirea dup` arderea ceramicii se poate \nlocui cu iradierea laser \n regim pulsat;8. rezisten]a deosebit` a sudurii permite un modelaj gracil al lucr`rii protetice, \n special \n

cazul combin`rii unor aliaje diferite;9. protezele scheletizate existente pot fi completate, reparate sau modificate f`r` a fi nece-

sar` confec]ionarea unei lucr`ri noi;10. sudarea presupune o prelucrare perfect` a suprafe]elor [i o apropiere uniform` a acestora

la maxim 0,1mm (distan]` la care se asigur` o bun` rezisten]` a sudurii) lucru dificil deob]inut \n practica de rutin`;

11. \n cazul sudurilor punct cu punct suprapuse, nu se poate controla, pentru fiecare \n parte,profunzimea atins` [i modific`rile metalografice provocate \n zona adiacent` sudurii;

12. sudarea cu material de adaos este superioar` din punct de vedere al rezisten]ei la rupere;\n acest caz sudarea are loc prin conducerea de c`ldur` de-a lungul interfe]elor.

Utilizarea radia]iei laser \n laboratoarele de tehnic` dentar`, \n vederea realiz`rii sudurii, reprezint`un real avantaj, datorit` facilit`]ii \n manipularea radia]ei laser [i a superiorit`]ii calit`]ii pieseisudate cu laser fa]` de cea ob]inut` \n tehnica conven]ional`. |n plus, trebuie subliniat` [i posibilitatea realiz`rii sudurii cu laser direct pe modelul de lucru.

Fig. 20. Ppf din titan – cheie din silicon pentru opozi]ionare corect`.

Fig. 22. Ppf din titan inserat` \n cheia din silicon.

Fig. 21. Ppf din titan [i cheia din silicon, norm` ocluzal`.

- dac` se ]ine cont de reglarea corect`a acestor parametrii, se pot ob]ine,pentru sudur`, valori ale rezisten]ei larupere apropiate sau chiar mai ridicatedecât \n cazul pieselor turnate.|n cadrul acestui studiu am realizatdou` modele de lucru pe care am efec-tuat \n paralel dou` proteze par]ialefixe. Proteza par]ial` fix` din zonafrontal` a prezentat un singur interme-diar, fiind realizat` din aliaj de Co-Cr.Proteza par]ial` fix` din zona lateral` aprezentat doi intermediari, [i a fostrealizat` din titan.

Fig. 23. Ppf din titan [i cheia din silicon, norm` vestibular`.

Fig. 24. Ppf din titan sudat` cu radia]ie laser. Fig. 25. Controlul sud`rii corecte a protezei par]iale fixedin titan.30

ce

rc

et

ce

rc

et

ar

e

fu

nd

am

en

ta

re

fu

nd

am

en

ta

lã

alã

DDeennttiimmaarr - llaabboorraattoorr ddeennttaarr DDeennttiimmaarr - llaabboorraattoorr ddeennttaarr angajeaz` tehnicieni dentari.

Tel. 021 210 9974

DDrr.. FFiisscchheerr –– llaabboorraattoorr ddeennttaarr DDrr.. FFiisscchheerr –– llaabboorraattoorr ddeennttaarr angajeaz` tehnicieni dentari.

Tel. 021 316 1144, 0744 666 695

MMaarriiuuss HHeerrmmeenneeaannuu - llaabboorraattoorr ddeennttaarr MMaarriiuuss HHeerrmmeenneeaannuu - llaabboorraattoorr ddeennttaarr angajeaz` tehnicieni dentari.

Tel. 021 316 4448

OOKK DDeenntt –– llaabboorraattoorr ddeennttaarr OOKK DDeenntt –– llaabboorraattoorr ddeennttaarr angajeaz` tehnicieni dentari [i curier.

Tel. 0721 235 842

FFaannttaassttiicc - llaabboorraattoorr ddeennttaarr FFaannttaassttiicc - llaabboorraattoorr ddeennttaarr angajeaz` tehnicieni dentari,

Tel. 021 322 7589, 0720 439 058e-mail: technicoleta@yahoo.com

VViittaall DDeenntt cclliinniicc&&llaabbVViittaall DDeenntt cclliinniicc&&llaabbAngajeaz` medic [i tehnician.

Tel. 021 334 7088, 0723 549721E-mail: nicolae.golumbeanu@yahoo.com

www.vital-dent.ro

ZZAAHHNN AARRTT MMEEDD –– llaabboorraattoorr ddeennttaarr ZZAAHHNN AARRTT MMEEDD –– llaabboorraattoorr ddeennttaarr angajeaz` tehnicieni dentari

Tel. 021 311 9119, 0788 370 406

DDeennttaall LLaabboorr DDeennttaall LLaabboorr Gam` de lucr`ri complexe: ceramic` presat`,

galvano formare, implant, proteze scheletate, zirconiuTel. 021 252 5215

e-mail: dan.crivatu@yahoo.com

SShheenn DDeenntt - llaabboorraattoorr ddeennttaarr SShheenn DDeenntt - llaabboorraattoorr ddeennttaarr ofer` studen]ilor din anul III sau proaspe]ilor

absolven]i posibilitatea aprofund`rii cuno[tin]elor în eventualitatea angaj`rii

Tel. 021 610 2568

DDeennttiimmaarr DDeennttiimmaarr Lucr`ri protetice la standarde de calitate european`

Tel. 021 210 9974 e-mail: office.dentimar@gmail.com

www.dentimarlab.ro

Talon revista

�mici anun]uri �mici anun]uri �mici anun]uri �mic