monitorul iulie 7 siteeee monit oado aoado.ro/upload/files/file-1436938092.pdf · de prin toat`...
TRANSCRIPT
T A N G A JT A N G A J«Numai boul e consecvent \n politic`!» a decretat, mai
deun`zi, fostul prezident B`sescu motivând desele schimb`ri decurs \n maniera sa de a cârmi vaporul România pe care, practic,l-a birj`rit \n ultimul deceniu.
Nu ne vom referi acum la felul \n care a ciufulit mediatic «pa-pagalul» de la Cotroceni, r`mas - \n opinia lui - cu târti]a dezgo-lit` dintr-un capri] de prim-ministru, ci vom trece \n revist`cestiunea cu Moscheea ce se vrea cl`dit` \n dosul Casei Scân-teii.
Cu ni[te ani \n urm`, când era \n capul trebii, B`sescu \i confiapretinului Erdogan de la cârma Turciei, c` Prim`ria Capitalei aochit deja locul propice pentru construirea marelui edificiu decult musulman [i c` au fost pornite documentele…
Ceva ne face s` credem c` B`selu ar fi avut, \n clipa aia, pre -g`tite deja [i ni[te brig`zi de constructori frunta[i pe ramur`,ni[te furnizori de marmur` [i... a[a mai departe.
Dar n-a fost s` fie la vremea lui, iar acum este invers. Adic`,de ce s` purcead` a[tia «de acum» s` fac` treaba?
«Doi nes`bui]i din fruntea statului român vor ca, la Bucure[ti,s` se construiasc` cea mai mare moschee din Europa, pe lîng`care s` func]ioneze o universitate cu 6.000 de studen]i selecta]ide prin toat` lumea arab`.» – bag` el pe feisbuk, continuândcu scenariul tragic \n care un fanatic se va detona la metrou \nnumele lui Allah [i sfâr[ind prin a-i comanda Muftiului Românieis` fac` „ciocul mic”!
|mpleticindu-se printre sloiurile din paharul de Chivas, minteafostului marinar a luat-o razna, iar tangajul `sta pune \n pericolrela]iile cu un aliat NATO [i insult` o religie important` a lumii.
Din p`cate n-am auzit - pân` acum - ca vreun b`[tina[ dinCercheza Turc`, ori vreun t`tar din Nazarcea sau Techirghiol s`se fi „detonat” \n mass-media, la or` de maxim` audien]`, cas` sanc]ioneze mârl`nia [i s` cear` explicit pedepsirea gestuluif`]i[ discriminatoriu al fostului pre[edinte.
N-am auzit de vreo demonstra]ie \n Pia]a Chilia din Constan]apentru ru[inea f`cut` musulmanilor. Nu, nimic, yok!
L`sând pamflet`realea (sau pamflec`reala) la o parte,n`d`jduim din acest col] de pagin`, c` poate se sesizeaz` Con-siliul Na]ional pentru Combaterea Discrimin`rii [i c` totul va fibine, ca s` nu fie r`u.
Totodat`, a[tept`m [i un comunicat oficial privind proiectulconstruc]iei uria[ei moschei [i a universit`]ii, provenien]a fon-durilor pentru acestea [i modul \n care a fost aprobat` lucrarea,c`ci, de vreun referendum popular pe tema asta (ca \n Elve]iade exemplu) nu se [tie.
|nc`.
T a c h e P a m f l e t a r uT a c h e P a m f l e t a r u
Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din România Anul XVI
IULIE 20152015
P a g i n a 8
P a g . 5 - 6
LEGE |MPOTRIVA INTERCEPT~RILOR„PRIN RICO{EU“
J U S T I } I AJ U S T I } I ASUB SUB SECURITATEA SRISECURITATEA SRI
ARE POLI}IA ARE POLI}IA TELEVIZIUNE!TELEVIZIUNE!
Mai bine zis, sindicatul poli]i[tilor..Pentru prima oar` \n România, un sindicat alege
s` pun` accentul pe comunicarea cu membrii s`i, pecorecta lor informare, pe dezbaterea public` a pro -blemelor lor [i pe g`sirea de solu]ii pertinente, aplic-abile, pe care s` le \nainteze sub form` de propuneric`tre ministerele de resort.
Din 14 iulie, Sindicatul Na]ional Pro LexSindicatul Na]ional Pro Lex a intratpe pia]a media cu un post de televiziune on-lineteleviziune on-line,interactiv, dedicat. O noutate \n domeniu, PROLEX TVeste un proiect \ndr`zne] adaptat vremurilor noi, care[i-a propus s`-[i transforme telespectatorii \n cei mai
informa]i angaja]i din poli]ia na]ional`, dincea local` sau din ANAF.
PROLEX TVPROLEX TV se adreseaz` \n primul rândmembrilor s`i dar [i tuturor celor interesa]ide legisla]ia muncii \n domeniu [i pe pro -blematica specific`.
PROLEX TVPROLEX TV \[i propune s` transmit`nout`]ile legislative, demersurile sindicale,dar mai ales s` dezbat` [i s` g`seasc`solu]ii pentru problemele profesionale [isalariale cu care se confrunt` angaja]ii dintoate structurile.
OADOOADO salut` apari]ia acestui post deteleviziune, mai ales c`, \n virtuteaparteneria tului s`u cu SNPV PRO LEX, estegata s` sus]in` o serie de emisiuni pe te -matica ap`r`rii drepturilor omului.
F L o r i n Z .F L o r i n Z .
Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU
MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI
O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social
al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU
D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H I
Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific,
Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ, Cristina Doriana CÎMPAN - Secretar de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Thomas CSINTA, Ion DRAGOMAN,
Sorin Lucian IONESCU, Liviu MAN, Ion MARIN, Damian PAL, Costinel STAN, Corneliu VLAD, George VELICU, Lucian V~LCAN, Gelu VOICAN-VOICULESCU.
Colectiv de redac]ie: Dana DUMITRESCU, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI
Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia
Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: [email protected] sau [email protected]: [email protected] sau [email protected]
PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI
Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii
pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.
Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 2
Mapa de lucruRomânia trebuie s` ratifice cât mai curândConven]ia de la Istanbul pentru a spune un NU hot`rât violen]ei
Deputatul PSD, Ana Birchall, este de p`rere c`ratificare de c`tre Parlament a Conven]iei de la Is-tanbul, intrat` \n vigoare la 1 august 2014, repre-zint` o prioritate. Actul prevede pentru prima dat`\n istorie c` violen]a \mpotriva femeilor [i violen]adomestic` nu sunt probleme private [i c` agresorulva primi o pedeaps` mai sever` dac` victima esteso]ia, partenera de via]` sau un membru al familiei.
„Conven]ia Consiliului Europei privind prevenirea[i combaterea violen]ei \mpotriva femeii [i a vio-len]ei domestice, cunoscut` [i sub numele de Con-ven]ia de la Istanbul, reprezint` tratatulinter na]ional cel mai cuprinz`tor care abordeaz`aceast` grav` violare a drepturilor omului [i alec`rei puncte cheie sunt prevenirea violen]ei, pro-tec]ia victimelor [i trimiterea \n judecat` a infracto-rilor. Un obiectiv important al meu, \n calitate deparlamentar de referin]` al legislativului român laConsiliul Europei pentru problema elimin`rii vio-len]ei \mpotriva femeilor, a fost semnarea [i ratifi-carea de c`tre România a Conven]iei de la Istanbul,act care a intrat deja \n vigoare la nivel european.
M` bucur c` ast`zi România se afl` al`turi de sta-tele semnatare [i c` toate eforturile institu]ionale [ipersonale au dat rezultate", a ar`tat deputatul so-cial-democrat.
Deputatul PSD a precizat c` „semnarea Con -ven]iei de c`tre România a transmis un semnal po-litic pozitiv, prin angajamentul ferm al ]`rii noastrede a respecta [i promova \n plan intern [i global oserie de m`suri ferme prin care s` se asigure pre-ven]ia [i combaterea adecvat` a fenomenului vio-len]ei, atât a celei \ndreptate \mpotriva femeilor, cât[i a celei domestice".
Ana Birchall a subliniat c` Executivul condus deVictor Ponta a venit \n \ntâmpinarea aviz`rii favora-bile a ratific`rii Conven]iei de c`tre România [i aadresat un apel public [i celorlalte ministere carenu au avizat \nc` documentul.
„Vreau s` v` aduc la cuno[tin]` c` Executivulcondus de Victor Ponta, prin Ministerul AfacerilorInterne, Ministerul Dezvolt`rii Regionale [i Adminis-tra]iei Publice, Ministerul S`n`t`]ii precum [i prinMinisterul Afacerilor Externe, a avizat favorabil pro-iectul de lege privind ratificarea de c`tre Româniaa Conven]iei de la Istanbul. Fac apel [i la celelalteministere s` avizeze favorabil proiectul de lege ast-fel \ncât, \n cel mai scurt timp, România s` poat`ratifica Conven]ia, un act de referin]` \n domeniulcombaterii violen]ei", a precizat deputatul PSD.
„Cred c` este [i de datoria noastr`, a Parlamen-tului, s` transform`m cât mai curând un reper isto-ric pentru România \n voin]` politic`. |mpreun`trebuie s` spunem un NU hot`rât violen]ei de oricefel pentru c` violen]a na[te \ntotdeauna violen]`",a ar`tat Ana Birchall \n \ncheierea declara]iei poli-tice.
Cr i[an Cri[an ANDREESCUCANDREESCUCdcnews.ro 11 Iunie 2015
Concluzia apare în Raportul De-partamentului de Stat american peanul 2014 privind „Practici în ma-terie de drepturile omului”, la capi-tolul despre România.
Potrivit raportului, abuzarea [ineglijarea minorilor au fost, în con-tinuare, probleme grave, iar con[ti-entizarea acestora de c`tre publicullarg a continuat s` fie sc`zut`.
„Mass-media a semnalat câtevacazuri grave de abuz sau neglijen]`în familie, în familiile de asisten]imaternali [i în institu]iile de îngri-jire a minorilor”, se men]ioneaz` înraport.
Documentul arat`, folosind sta-tisticile Ministerului Muncii, Fami-liei, Protec]iei Sociale [i Persoa- nelor Vârstnice, c` la sfârsitul luniimartie 2014 serviciile de protect]ea copilului identificaser` 3.202 ca -zuri de abuz asupra minorilor - 264dintre ele au fost cazuri de abuzfizic, 465 de abuz emo]ional, 146de abuz sexual, 39 de exploatareprin munc`, 27 de exploatare sex-ual`, 35 de exploatare în scopulcomiterii de infrac]iuni [i 2.255 decazuri de neglijen]`.
„Autorit`]ile nu au pus lapunct înc` un mecanism de iden-tificare [i tratare a copiilor abu -za]i [i neglija]i [i a familiilor lor”,se mai arat` în Raportul Departa-mentului de Stat
Conform documentului, c`s`to -riile ilegale între copii au fost desîntâlnite în rândul anumitor grupurisociale, în special al rromilor [i nuau existat politici publice care s`previn` c`s`toriile între minori sauinstitu]ii guvernamentale care s`abordeze aceast` problem`.
|n ceea ce îi prive[te pe copiii in-stitutionaliza]i, raportul arat`, folo -sind datele Ministerului Muncii, c`la sfârsitul lunii iunie 2014 existau61.720 de copii în sistemul de pro-tectie special` - 37.832 în serviciide tip familial (familii adoptive,rude, alte familii, persoane), 1.630în servicii de îngrijire alternativ` (cututore) [i 18.218 în servicii de tipreziden]ial (publice sau private).
„S-au semna lat, de ase me nea,ca zuri de maltratare a co piilor
abando na]i cudiza bi - lit`]i [ide încarcerareprelungit` acopiilor din orfe-linatele de statca pe deap s`pentru abateridisciplinare.
Conform sta -tisticilor oficiale,în primele [aseluni ale anului,p`rin]ii au abandonat 750 de copiiîn maternit`]i sau spitale. ONG-urile au sus]inut c` statisticile ofi-ciale nu reflect` num`rul real [i c`autorit`]ile nu au recunoscut nicio-dat` numero[i copii institutional-iza]i ca abandona]i”, maiprecizeaz` Raportul Departamen-tului de Stat american pe anul2014 privind „Practici în materie dedrepturile omului”.
Un sfert dintre angaja]ii dinRo mânia au avut salariul minimîn 2014
Un sfert dintre angaja]ii din Ro -mânia au avut salariul minim în2014, iar interdic]ia folosirii defor]` de munc` f`r` contract a fostaplicat` limitat, în parte din cauzacorup]iei din cadrul Inspec]ieiMuncii, se arat` în raportul Depar-tamentului de Stat al SUA.
|n cursul anului trecut, interdic]iafolosirii de for]` de munc` f`r`contract a fost aplicat` limitat, înparte din cauza corup]iei din cadrulInspec]iei Muncii, dar [i pentru c`atât angajatorii, cât [i angaja]ii auavut de câstigat de pe urm` pl`tiide impozite reduse ca urmare amuncii f`r` contract sau a primiriiunui salariu suplimentar la negru,se arat` în raportul Departamentu-lui de Stat american pe 2014privind „Practici în materie de drep-turile omului” în România.
Potrivit sursei citate, anterior, lanivel na]ional existau 1.500 de in-spectori de munc`, îns` reprezen-tan]ii sindicatelor cred c` acestnum`r a sc`zut în ultimii ani ca ur-mare a reducerii bugetului.
Amenzile prev`zute pentruînc`l carea legii sunt cuprinse între
300 de lei (84 de dolari) pentruînc`lc`ri minore ale legii [i 100.000de lei (27.000 de dolari) pentru în-calcari mai grave.
În general, sanc]iunile nu au fostsuficient de severe sau de bineaplicate pentru a descurajaînc`lcarea legii, men ]ioneaz` ra-portul.
„Liderii sindicali s-au plâns c` în-calcarea regulilor privind orele su-plimentare a reprezentat principalaproblem` cu care s-au confruntatmembrii de sindicat, întrucât an-gaja]ilor li s-a cerut s` lucreze pestelimita maxim` legal` de ore supli-mentare, plata prev`zut` prin legepentru aceste ore nefiind întot-deauna efectuat`. Aceast` situa]iea fost întâlnita cel mai des în sec-toarele textil, bancar, financiar [i deconstruc]ii.
Unii func]ionari sindicali ausus]inut c` majoritatea acciden-telor de munc` au avut loc în tim-pul acestor ore suplimentareobligatorii [i nepl`tite.
Potrivit sindicatelor, mul]i anga-jatori au pl`tit salarii suplimentarela negru, pentru a reduce cuantu-mul taxelor pl`tite atât de salariat,cât [i de angajator. Aceast` practic`afecteaz` negativ viitoarele pensiiale angaja]ilor [i capacitatea aces-tora de a ob]ine împrumuturi de lab`nci [i alte institu]îi financiare", semai arat` în raportul Departamen-tului de Stat al SUA.
Conform documentului, în cur-sul anului trecut "aproximativ unsfert din num`rul total al an ga -ja]ilor au primit doar salariulminim"
De asemenea, se mai men]io -neaz` c` muncitorii nu pot evitasitua]iile care le pun în pericols`n`tatea sau siguran]` f`r` a riscas`-[i piard` locul de munc` [i c`nu exist` avertizori de integritate îndomeniul muncii.
m e d i a f a x . r om e d i a f a x . r o
26 Iunie 2105
Raport SUA:n Abuzarea [i neglijareacopiilor, în continuare probleme grave în România. n Un sfert dintre angaja]ii din România au avut salariulminim în 2014
De 25 de ani, de când România se so-cote[te \ntr-o nou` er`, economia adobândit o cale fireasc`, dar [i instabil`\n acela[i timp.
Pe lâng` faptul c` marile fabrici [iuzine au fost neutralizate, privatiz`rile s-au dovedit a fi mai degrab` ineficiente;acestea au avut alte efecte asupra eco -nomiei decât cele scontate, decât revig-orarea, perfec]ionarea [i dezvoltarea,lucruri care, de altfel ar fi fost fire[ti.
Acest fapt se resimte ast`zi \n econo-mia româneasc`, firav` [i boln`vicioas`.
Lipsa industriei din România se re-flect` \n mod cert \n faptul c`, ]aranoastr` se afl` \n topul importatorilor depe pia]a european`. Import`m tot felulde produse din China, India, Rusia, Tur-cia, Statele Unite, [i Europa deopotriv`.
|ncepând de la apa mineral`, la hârtie,mase plastice, produse alimentare, b` -uturi alcoolice, produse cosmetice, \m -br` c`minte, textile, \nc`l]`minte, lama[ini, utilaje, pân` la tehnologie \nform` finit`, cu toate c` avem valoriumane recunoscute la nivel mondialprivind tehnologia informa]iei, Româniaimport` o gam` foarte diversificat` deproduse.
Dac` analiz`m mai \ndeaproapesitua]ia, ne putem \ntreba care este mo-tivul pentru care specialitatea de brânz`Camembert produs` de President, estemai scump` \n România decât \n Fran]a,]ara de origine.
Acest lucru este valabil \n multe do -menii, nu doar \n cel alimentar.
Este lesne de \n]eles c` \ntre prinz`toriidin România prefer` afacerile de tip in-termediar, revânzarea de produse, pre-cum [i serviciile, \n detrimentul afa cerilormult mai sigure, mai stabile [i mai prof-itabile, precum cele de produc]ie. Iarcum pia]a revânz`rilor, a intermedierilor[i a serviciilor dep`[e[te pia]a produc]iei,
România este «condamnat`» la impor-turi.
Unul din motivele pentru care ne con-frunt`m cu aceast` situa]ie este faptul c`majoritatea \ntreprinz`torilor aleg maidegrab` s` fie comercian]i decât antre-prenori; acest lucru este baza ideii de\mbog`]ire rapid`, adoptat` de cei care\[i desf`[oar` activitatea \n mediul eco-nomic.
Acest lucru nu ar fi o problem` pentrueconomia ]`rii, asta \n situa]ia \n care,comercian]ii ar desface produse de orig-ine româneasc`; dar ce produse s` com-ercializeze dac` se produce prea pu]in?
Atâta timp cât vom continua s` pro-mov`m produse ce nu ne apar]in, pro-dusele române[ti vor avea de suferit, \nstadiul de „larv`”.
Termenul de „investitori str`ini” s-aperceput \n mod defectuos \n România;ace[tia au p`truns pe pia]a româneasc`,deja european` de câ]iva ani, nu pentruc` ar fi fost atât de stabil` situa]ia po litic`sau pentru c` ar fi atât de stabil` pia]aeconomic`, ci mai degrab` din perspec-tiva u[urin]ei cu care [i-au putut porniafacerea.
Mediul politic are cu siguran]`cuno[tin]` de cauz` legat` de investitorimari care au reu[it s` p`trund` \n pozi]iicheie ale economiei; ace[tia au dovedito disponibilitate [i un sprijin extrem deconsistent \n vederea integr`rii noilor
companii pe pia]a ro -mâneasc`.
Dup` cum scriam [imai devreme, serviciile sedovedesc a ne face cinstecând pomenim de eco -nomie; astfel, metaforicvorbind, investitorii str`iniau beneficiat \n schimbuld`ruin]ei [i al confi den -]ialit`]ii, de autoriza]ii, de
posibilit`]i, de oportunit`]i [i chiar [i deidei, \n perspectiva de a se instala pepia]a româneasca.
Crearea locurilor de munc`, ridicareastandardului pie]ei prin produc]ia de cal-itate, contribu]ia la bugetul statului, nu labugetul politicianului sau a individului in-fluent care a facilitat accesul investitoru-lui, sunt doar câteva atribute ce descriuprofilul investitorului str`in de care unstat \n plin` dezvoltare are nevoie.
Achizi]ionarea terenurilor pe teritoriulRomâniei de c`tre orice persoan`, f`r` caacesta s` fie cet`]ean român, constituieo alt` controvers` ce poate da na[tereunei economii [i mai ambiguue decâteste cea actual`; acest subiect este deasemenea unul de importan]` major`,care se afl` \ntr-o pozi]ie destul de difi-cil`, \naintat`, pentru a mai putea fi repri-mat`.
Exportul constituie una dintre cele maiimportante surse de reabilitare a eco -nomiei, \ns` pentru ca acest lucru s` fielipsit de impedimente, este necesar` oindustrie competitiv`, produc]ie multilat-eral dezvoltat`, precum [i de o infrastruc-tur` la standarde ridicate.
Suedia este un exemplu concludentprivind economia la nivelul Europei; om`sur` inteligent` [i potrivit` a Suediei,o constituie desfacerea, comercializareade b`uturi alcoolice de c`tre statulsuedez, care de altfel de]ine monopolul
comercializ`rii alcoolului.O m`sur` pro-economie statal` pen-
tru Româ ia ar fi fost cea de a creeamonopol de stat din casinouri [i jocuri denoroc?
Dar cum oare s-ar putea institui oasemenea m`sur` dac` [i loteriana]ional` sufer` de scurgeri de capital?
|n ultima perioad` s-au adus mo -dific`ri la legisla]ia din domeniul finan-ciar-fiscal, care sunt menite s` combat`evaziunea fiscal`, \ns` un lucru importantle scap` legiuitorilor, [i anume faptul c`pia]a neagr` se constituie f`r` vreuntemei legal, [i c` nu prin restric]ionareapl`]ilor de tip numerar se combate evaz-iunea fiscal`.
Astfel, legisla]ia este formulat` \n a[afel \ncât, \ntreprinz`torul este pus \ngard` tocmai prin lipsa „prezum]iei denevinov`]ie”.
Concuren]a loial` din domeniul eco-nomic românesc are o sustenabilitatebazat` pe puterea de cump`rare; astfel,\n mod frecvent, \ntreprinz`torul maimare \l neutralizeaz` pe cel mic, fie prineliminarea acestuia de pe pia]a prin re-ducerea pre]urilor sau prin anticampanie,fie prin cump`rarea \ntreprinz`toruluimai mic.
|n situa]ia actual`, România necesit`mai mult ca oricând o re\mprosp`tare [io reorganizare economic`, bazat` peproduc]ie; afacerile bazate pe produc]ieavând o durat` mai lung` comparativ cuserviciile, fiind mai stabile [i mai greu dereprodus.
Domenii precum turismul, alimen -ta]ia, agricultura, industria textil`, potconfigura un format economic competi-tiv pentru România la nivel european [imondial deopotriv`.
D a m i a n P A LD a m i a n P A L
Judec`torii pot fi \ntreba]i demotivele care i-au determinats` trag` concluzii de vinov`]ie,urmate de emiterea unor man-date de arestare [i de ce jude -c`torii afirm` c` concluzia lor sebazeaz` pe argumente solide.
|n prezent, nu exist` argu-mente care s` demonstreze c`judec`torul nu reprezinte un in-strument al opiniei publice, pecare nu o poate contrazice \nvreun fel atunci când aceastaconsider` c` acuzatul este vino-vat de ceea ce i se imput`.
|n schimb exist` argumentec` judec`torul este subiectiv [iimpar]ial, deoarece:
- A avut calitate de organ deurm`rire penal` (organ de cer -cetare penal` sau procuror),caz \n care \nclina]iile sale acu -za toriale au devenit un reflexprofesional [i se men]in [i dup`ce a fost numit judec`tor printr-un simplu interviu la CSM, un -de se [tie dinainte c` „omultrebuie numit judec`tor, c` estede-al nostru [i c` va face treab`bun`”.
- Nu exist` nicio form` real`de r`spundere juridic` pentruerorile judiciare produse cu rea-credin]` ori de câte ori, \n modvoit, nu se respect` o norm` dedrept, mai ales \n ceea ce pri -ve[te nemotivarea hot` râri lorjudec`tore[ti, ori re]inerea nu -mai a argumentelor acuz`rii,
igno rând total argumenteleap` r`rii.
- De asemenea, ignor` cuinten]ie jurispruden]a na]ional`[i jurispruden]a CEDO, pe careacuzatul o ridic` \n ap`r`rilesale, nef`când nicio analiz`efec tiv` a acesteia la cazul pecare \l judec`.
- Are leg`turi de rudenie saude afinitate cu reprezentan]i aiorganelor de urm`rire penal`[i, de[i se cunosc aceste situa]iidin declara]iile conflict de in-terese, li se permit s` judeceprocese penale, deoarece „totultrebuie s` ias` bine”.
|n aceste \mprejur`ri nu nemai mir`m c` acuzatul este are-stat f`r` a exista indicii temei -nice c` a comis vreo fapt`pe nal` sau c` este condamnatpentru acea fapt`, de[i acteledosarului nu conduc la pro-nun]area niciuneia dintreaceste verdicte.
A[adar, telejusti]ia apare canecesar` \ntr-o societate \n carejusti]ia nu \[i face datoria pen-tru care a fost creat`, aceastaarogându-[i dreptul de a scoate\n prim plan derapajele justi]ieide la legalitatea procesuluipenal.
Nu putem \mp`rt`[i opiniac` activitatea justi]iei nu poatefi comentat` [i contestat`, dac`hot`rârile justi]iei constituierezultatul unor abuzuri groso -
lane [i evidente. Din contr`,suntem obliga]i s` coment`m,dar numai dup` ce procesulpenal a r`mas definitiv, pentrua nu influen]a puterea de apre -ciere a judec`torului.
Televiziunea nu se poatesub stitui organelor judiciare alestatului [i nu trebuie s` fac`dezbateri publice pe tema pro-belor aflate la dosar, cu scopulde a stabili vinov`]ia acuzatului.
Este surprinz`tor c` jude -c`torii dau dovad` de lips` dedemnitate [i nu condamn`aceste practici neloiale ale tele-justi]iei, cerând \n mod public,prin organele lor reprezentative,s` \nceteze „concuren]a” care lecreeaz` un prost renume [i facepresiuni asupra lor, influen]ân -
du-le solu]iile pe care le dau.Se pare c` nu se \ntâmpl`
acest lucru, deoarece nu avemjudec`tori „adev`ra]i”, ci doarni[te fo[ti procurori f`cu]i peste noapte (la apelul bocan-cilor) adic` ni[te instrumenteobediente.
Arareori, câte un reprezen-tant al CSM-ului iese la ramp`,dup` ce „s-a consultat cuDNA”-ul, sus]inând c` trebuies` adopt`m o modificare a legiiprin care s` punem „botni]`”acuzatului, pentru a nu maiavea dreptul constitu]ional laliber` exprimare \n mass-me -dia, pe motiv c` ar transmite in-forma]ii codificate (sic!) acuza]i[i \n final ar pericidita anchetapenal`.
|n concluzie, pân` când nea-junsurile prezentate mai sus nuvor \nceta prin recrutarea obiec-tiv` a judec`torilor, adoptareaunei legi a r`spunderii magis-tra]ilor [i a unei legi a presei,telejusti]ia va fi mai puternic`decât justi]ia, iar actul dejusti]ie al telejusti]iei va prima\n fa]a hot`rârilor judec`tore[tiale justi]iei.
|n final, putem spune – tr` -iasc` telejusti]ia, chiar de-ar fis` piar` justi]ia !
Prof .univ.dr.Prof .univ.dr.Florentin SFlorentin SCALE}CHI CALE}CHI
Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 3
Starea de faptTELEJUSTI}IA{I JUSTI}IA
Partea a II-aPartea a II-a
ECONOMIE,NU ?
Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 4
Jurnal de bord
Mass-media reprezint` totalitatea mij-loacelor de comunicare \n mas` a infor -ma]iilor (radio, televiziune, cine ma to- graf, publica]ii, reclame, site-uri de so-cializare pe internet etc.). Dintre acesteacele mai dezvoltate sunt mijloacele decomunicare scris` (presa) [i audiovi-zuale (televiziunea), adic` mijloaceleclasice de furnizare a informa]iilor lacare au acces cet`]enii.
|n ultimul an se constat` un interesdin ce \n ce mai mare al mass-medieipentru difuzarea c`tre publicul larg a in-forma]iilor care se refer` la realizarea ac-tului de justi]ie.
Ac]iunile de prevenire [i combatere afenomenului infrac]ional, \ntreprinse dec`tre organele [i autorit`]ile statului careau competen]` \n acest domeniu, aucondus la crearea unui segment depres` specializat \n captarea, preluarea[i difuzarea de informa]ii care se refer`la activit`]ile investigative ale organelorde urm`rire penal` [i evolu]ia procese-lor (\n special penale) care sunt pe rolulinstan]elor de judecat` din România.
|n mod firesc apeten]a publiculuipentru acest tip de informa]ii a crescut,mai ales c` anchetele penale vizau per-soane care ocup` func]ii publice impor-tante \n cadrul autorit`]ilor statului. \nprezent, pentru mass-media aceste acti-vit`]i sunt cotidiene [i este aproapesigur` o [tire c` a fost re]inut sau arestatvreun func]ionar al statului pentru in-frac]iuni de corup]ie sau c` membrii aunor clanuri sunt ancheta]i pentru in-frac]iuni grave.
|ns`, indiferent de informa]ia difuzat`pe canalele de televiziune [i \n presascris` (cele mai uzate mijloace), aceastatrebuie s` reflecte adev`rul, iar jurnalis-tul trebuie s` fie de bun`-credin]`, \nsensul de a urm`rii doar infrac]iunea pu-blicului [i nu lezarea drepturilor [i inte-reselor legitime ale persoanelor \nleg`tur` cu care se difuzeaz` informa]ia\n cauz`.
Nu de pu]ine ori, opinia public` ro-mâneasc`, a fost martora unor infor -ma]ii care discrediteaz` anumite
persoane, \mpotrivac` rora se porne[te oadev`rat` campaniede pres`.
De regul`, acestepersoane au calitateade politicieni, iar cam-paniile de pres` suntdictate [i dirijate dec`tre adversarii politiciai acestora. De aceeas-au creat reale struc-turi jurnalistice carer`spund comenzilorpoliticienilor, sauace[tia din urm` auangajat jurnali[ti de investiga]ie \n so-ciet`]ile de pres` sau de televiziune pecare le de]in.
Lupta jurnalistic` vizeaz` [i campa-niile de pres` \n care sunt discredita]ipoliticienii sau \nal]ii func]ionari ai sta-tului, cerceta[i sau judeca]i pentru anu-mite infrac]iuni (\n special de corup]ie)[i a c`ror situa]ie juridic` este inten]io -nat \nr`ut`]it`.
|n acest context, se pune, \n mod fi-resc \ntrebarea, dac` aceste campanii depres`, \n care jurnali[ti de investiga]ii factot felul de strategii pentru a ob]ine câtmai repede informa]ii, pe orice c`i posi-bile, despre dosarele instrumentate dec`tre organele de cercetare penal`, potinfluen]a atitudinea unuia dintre actualiiparticipan]i la procesul judiciar [i anumejudec`torul ?
Nevoia de a crea senza]ionalul, de avinde cât mai bine, [i cu \ntâietate in-forma]ii, au fost satisf`cu]i prin tot felulde metode, [i \n special prin creareaunor leg`turi \ntre organele judiciare [ijurnali[ti. Aceste leg`turi, \n care orga-nele judiciare sunt „sursele” au dep`[itde multe ori regulile bunului-sim] [ichiar a deontologiei profesionale ale re-prezentan]ilor organelor judiciare [i jur-nali[tilor.
Aceste leg`turi au permis transmite-rea publicului unor probe din dosar, \nintegralitatea lor, care au fost interpre-tate [i comentate \ntr-un mod
tenden]ios, aducând atingeredrepturilor persoanelor vizate[i creând grave prejudicii deordin moral [i material.
|n multe situa]ii, trans-crierile convorbirilor telefo-nice, efectuate de c`treorga nele de urm`rire penal`,sunt difuzate \n pres` mai\nainte de a fi cunoscute dec`tre judec`torul sesizat cupropunerea de arestare pre-ventiv` a acuzatului. Ori, acestlucru nu se poate face decâtcu complicitatea organelor deurm`rire penal` care pun la
dispozi]ie aceste probe [i scopul esteacela de a face presiuni asupra jude -c`torului [i a-l determina s` admit` pro-punerea.
O astfel de ac]iune d`uneaz` echita-bilit`]ii procedurilor judiciare, [i \ncalc`drepturile procesuale ale acuzatului carese simte tr`dat de comportamentul totalincorect al organului de urm`rire penal`care procedeaz` \n acest mod, pentru a-[i atinge interesele.
Este evident c` astfel de procedurineloiale creeaz` aparen]` vinov`]ie acu-zatului de s`vâr[irea faptelor penale decare este acuzat [i necesitatea lu`rii uneim`suri preventive \mpotriva sa, indife-rent dac` este justificat` sau nu luareaunei astfel de m`suri.
Judec`torul chemat s` dispun` m` -sura preventiv`, con[tientizeaz` opiniape care [i-o formeaz` publicul careprime[te informa]iile [i care au uncon]inut tenden]ios \n a[a manier` \ncâts`-l fac` s` cread` c` acestea sunt reale[i c` este necesar` privarea de libertatea acuzatului. Multe persoane au credin]ac` acuzatul este vinovat de acuza]iile cei se aduc din moment ce se cere aresta-rea lui, de[i \n aceast` procedur` nu sediscut` vinov`]ia lui.
Sunt convins de faptul c`, judec`torulpoate fi influen]at mai mult sau maipu]in de aceste informa]ii, [i ia \n calculopinia public`, cu privire la procedurape care trebuie s` o urmeze [i \n care se
pronun]a asupra sesiz`rii cu care a fostinvestit.
Via]a mi-a dovedit acest lucru, când\n anul 2009, un judec`tor, de la un tri-bunal al acestei ]`ri, m-a consultat \ntr-o problem` juridic` survenit` \ntr-undosar penal, f`r` a-mi da nume [i faptedin dosar, ci doar date sumare, \n carese solicitase arestarea preventiv` a maimultor inculpa]i, membrii ai unei grup`riinfrac]ionale.
De[i, sus]inea c` nu ar exista indiciitemeinice care s` justifice arestarea tu-turor acuza]ilor, datorit` informa]iilorap`rute \n pres`, ca urmare a punerii ladispozi]ie a unor date din dosar, dec`tre procurorul de caz, judec`torul s-atemut de opinia public` [i de criticile cear putea s` apar` \n pres` [i i-a arestatpe to]i.
De aceea, mai pot fi [i altfel de jude -c`tori care gândesc \n acela[i mod, de[iar trebui s` ignore \n totalitate opiniapublic` [i informa]iile ap`rute \n pres`,atunci când pronun]` deciziile \n cauzelesolu]ionate [i acestea trebuie s` ex-prime convingerea lor, doar pe baza tu-turor probelor administrate \n procesulpenal.
Aceste aspecte sunt pe deplin vala-bile, [i atunci când judec`torul trebuies` decid` cu privire la vinov`]ia acuzatu-lui pentru o fapt` penal`.
Lipsa unui cadru legislativ, care s`prevad` r`spunderea jurnali[tilor pentrumodul \n care \[i \ndeplinesc sarcinile, \nfa]a unor foruri profesionale ori \n fa]ajusti]iei, a perpetuat aceast` stare de lu-cruri. Totodat`, aceia[i lips` a generat oatitudine neconform` a organelor deurm`rire penal`, care recurge la cola-bor`ri cu jurnali[ti, \n ideea de a in-fluen]a realizarea actului de justi]ie,\ntr-un sens favorabil acestora, sau per-soanelor care manifest` un interes (deregul` politic), pentru compromitereaacuzatului.
Prof .univ .dr . Prof .univ .dr . F lorentin SCALE}CHI Florentin SCALE}CHI
S E M N A L E D I T O R I A LS E M N A L E D I T O R I A L
POATE INFLUEN}A MASS-MEDIA DECIZIILE JUDEC~TORULUI ?
POEZIE DE PU{C~RIEPOEZIE DE PU{C~RIEAdministra]ia Na]ional` a Penitenciarelor anun]` pe site c` Penitenciarul Bu-
cure[ti Rahova a g`zduit festivitatea de premiere a Concursului Na]ional deCrea]ie Literar` „Poezie de pu[c`rie“.
|n acela[i comunicat, ANP anun]` penitenciarele câ[tig`toare, dar nu [i nu-mele de]inu]ilor premia]i. La sec]iunea «Poezie femei», pe locul al II-lea, fig-ureaz` Spitalul Penitenciar Jilava, unde este \ncarcerat` Monica Iacob Ridzi.
Concursul „Poezie de pu[c`rie“, ajuns la cea de-a VII-a edi]ie, derulat` \n pe-rioada martie - mai 2015, este organizat de Administra]ia Na]ional` a Peniten-ciarelor, \n colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Bucure[tiPoezie, Societatea Român` de Radiodifuziune [i cu Asocia]ia Euro CulturArt.
La etapa na]ional` a concursului, sec]iunea Poezie, au participat 275 dede]inu]i din 32 de penitenciare, cu 474 lucr`ri, iar la sec]iunea povestiri scurtes-au \nscris 37 de de]inu]i din 16 unit`]i penitenciare, cu 51 de crea]ii.
|n cadrul concursului, au fost selectate [i declarate câ[tig`toare ale acesteiedi]ii 26 de poezii [i [apte povestiri scurte.
Câ[tig`torii au fost premia]i cu diplome [i c`r]i, \nmânate de pre[edintele Fil-ialei Bucure[ti Poezie, Dan Mircea Cipariu, colaborator activ al proiectelor decrea]ie literar` derulate de Direc]ia Reintegrare Social` a ANP.
H o t N e w s . r oH o t N e w s . r o11 Iunie 2015
Recent, au ie[it de sub tiparultimele dou` volume dinseria celor cinci ce alc`tuiesc„Via]a unui condamnat la
moarte“ scris` de FlorentinScale]chi.Ca [i precedentele opuri, „Re-
cidivist la libertate“ [i „Risi -
pa de sine“ trateaz` \ntr-ono t` dur` [i realist` experien -]a unei peniten]e nemeritatetr`ite \n pu[c`riile dic ta torilorCeau[escu [i B`sescu.
PUBLICITATE:
V` mira]i de ce magistra]ii din aceast`]ar` sunt revolta]i de amestecul SRI \n„câmpul tactic” al instan]elor [i parche-telor pân` la solu]ionarea definitiv` adosarelor [i cer CSAT s` spun` \n cem`sur` SRI a racolat magistra]i ori \imonitorizeaz`? {i de ce \n unele dosarese fac trimiteri \n judecat` [i se dau con-damn`ri nesus]inute de nicio proba` dindosar?
Simplu: Regimul B`sescu a preg`titun plan la debutul anului 2014, astfel\ncât cu ajutorul noilor coduri penale in-trate \n vigoare la 1 februarie 2014, dar[i cu ajutorul CSM, care a emis HCSM nr.140 la 6 februarie 2014, procurorii [ijudec`torii s` intre sub controlul SRI,c`tre care li s-a trasat obliga]ia s` deaangajamente ca la fosta Securitate, subspectrul sanc]iunilor SRI, [i s` instru-menteze dosare pe baz` de documentesecrete furnizate de SRI [i alte institu]ii,f`r` ca acuza]ii [i avoca]ii lor s` afle deele ori s` le poat` studia. Un adev`ratatentat la Statul de Drept!
` mi[care a fost \nt`rit` prin modifi-carea Legii nr. 182/2002 privind
protec]ia informa]iilor clasificate, prin in-termediul Legii nr. 255 din 19 iulie 2013publicat` \n MO nr. 515 din 14 august2013, care a ajustat legea astfel \ncâtmagistratur` s` devin` parte a „câmpu-lui tactic”.
Recenta declara]ie a judec`toareiViorica Costiniu - pre[edinte de onoareal AMR care, la o conferin]` de pres` aFACIAS, a devoalat faptul c` mii de ma -gistra]i au fost obliga]i s` semneze an-gajamente de p`strare a secretului destat gestionat \n România de SRI –scoate la iveal` un fenomen periculos.
Atât prezum]ia de nevinov`]ie, cât [ino]iunea de proces echitabil, au fostaruncate \n aer nu doar prin noile coduripenale intrate \n vigoare la 1 februarie2014, ci [i prin Hot`r#rea CSM nr.140/6 februarie 2014, care i-a \nrolatpractic pe magistra]i \n SRI (prin sem -narea unui angajament c` vor p`stra se-cretul de stat, inclusiv fa]` de p`r]ile dindosare), dar [i prin acceptul c`, \ncondi]iile semn`rii angajamentului, vorputea fi monitoriza]i oricând de SRI, prin
ascultarea telefoanelor [i prin filaj, SRIavând dreptul c` \n caz de constatare anerespect`rii normelor privind protec]iainforma]iilor clasificate s` aplice sanc -]iuni contraven]ionale, iar când faptelear constitui infrac]iuni, SRI s` sesizezeorganele de urm`rire penal`.
Ca o ironie a sor]ii, HCSM 140/2014a fost semnat` de fostul pre[edinte alCSM, judec`torul ICCJ Adrian Bordea,fiul generalului Aron Bordea fostul [ef alDirec]iei I – Politic a DSS – Departamen-tul Securit`]ii Statului din timpul regimu-lui comunist.
Independen]a magistra]ilor a devenit\ndoielnic` sub regimul B`sescu, prin\nfiin]area Structurilor de Securitate \ninstan]e [i parchete
Singura entitate din ]ar` care s-a opusvehement acestor practici abuzive a fostAsocia]ia Magistra]ilor din România con-dus` de judec`toarea Gabriela Baltag,care a \ncercat anularea HCSM140/2014 \n contencios-administrativ,\ns` a pierdut procesul.
A[a se face c` SRI a ajuns s` se laudec` monitorizeaz` actul de justi]ie pân`la solu]ionarea definitiv` a dosarelor,chipurile c` o \ndatorire patriotic` deap`rare a siguran]ei na]ionale (vezi ves-titele declara]ii ale generalului SRI Du-mitru Dumbrav` [i fostului director alSRI George Maior). |n fapt, \n realitate,SRI prin exponen]ii s`i s-a infiltrat legal\n instan]e [i parchete, unde s-au con-stituit cu ordin de la CSM adev`rate„structuri de securitate“ c` pe vremeaSecurit`]ii (fostele birouri de CI-i[ti dintoate institu]iile de stat).
De exemplu, la |nalta Curte, vice pre -[edintele Ionu] Matei se semneaz` \ncoresponden]` purtat` cu SRI [i PICCJ-DNA cu titulatura „{eful Structurii de se-curitate” - (vezi facsimil).
Ionu] Matei a primit func]ia de {ef alStructurii de securitate din ICCJ dup` cea men]ionat \n proiectul de candidat lavidepre[edin]ia instan]ei supreme c` \[idore[te o colaborare cât mai strâns` cuSRI...
Aceste birouri de securitate \nfiin]atede CSM \n colaborare cu SRI sunt de-servite de angaja]i ai SRI [i sunt \nc`peri\n care magistra]ii studiaz` sub supra -veghere volumele secrete din dosare, lacare p`r]ile nu au acces. Mai ceva ca pevremea fostelor birouri de contra-in-forma]ii (CI) din \ntreprinderile comu-niste de stat, conduse de ofi]eri desecuritate.
nn Prevederi \mpotriva magis tra Prevederi \mpotriva magis tra --]ilor [i a ideii de proces echitabil din]ilor [i a ideii de proces echitabil dinHCSM 140/2014HCSM 140/2014
Iat` câteva prevederi din HCSM140/2014, regulament pe care \l pute]i
citi integral ata[at la finalul articolului, [icare vorbe[te de la sine cum a fost pus`Justi]ia sub controlul SRI:
Obliga]ia magistratului de a semnaangajamentul destinat SRI
ART. 2 - (1) Judec`torii [i procurorii,inclusiv membrii Consiliului Superior alMagistraturii care au calitatea de jude -c`tor [i procuror, sunt \ndrept`]i]i s`aib` acces la informa]iile clasificate se-cret de stat ori secret de serviciu, f`r`\ndeplinirea procedurilor de verificareprev`zute de art. (7 alin (1)-(3) [i art.28din Legea nr.182/2002, cu modific`rile[i complet`rile ulterioare, dup` ce auluat cuno[tin]` de responsabilit`]ile cele revin privind protec]ia informa]iilorclasificate [i au semnat un angajamentscris de p`strare a secretului prev`zut laart.7 alin (4), respectiv art.36 alin (3) dinaceea[i lege.
(2) |n condi]iile art. (1) [i (2),judec`torii [i procurorii pot avea accesla informa]iile clasificate secret de statori secret de serviciu, cu respectareaprincipiului necesit`]ii de a cunoa[te, \nconcordan]` cu atributile specific”.
nn Excluderea acuza]ilor [i avo Excluderea acuza]ilor [i avo --ca]ilor de la studiul volumelor cuca]ilor de la studiul volumelor cudocumente clasificate din dosaredocumente clasificate din dosare
ART. 11 – „|n cauzele care con]in [idocumente clasificate, documentele re-spective se p`streaz` \n volume sepa-rate, care nu sunt accesibile publicului.Aceste documente pot fi accesibile per-sonalului instan]elor sau, dup` caz, alparchetelor, p`r]ilor, ap`r`torilor aces-tora, exper]ilor, interpre]ilor, potrivit pro-cedurii reglementate de Legea nr. 182din 2002, cu modific`rile [i complet`rileulterioare, Hot`rârea Guvernului nr. 585din 2002, cu modific`rile [i complet`rileulterioare, respectiv Hot`rârea Guvernu-lui nr. 781/2002 [i numai dac` de]incertificat de securitate pentru acces la in-forma]iile clasificate sau autoriza]ie deacces, corespunz`tor clasei, respectivnivelului de secretizare al fiec`ruia din-tre documentele volumului cores pun -z`tor [i dac` argumenteaz` principiulnecesit`]ii de a cunoa[te”.
Evident c` un urm`rit penal nu poateavea certificat ORNISS de acces la in-forma]ii clasificate, astfel \ncât ap`rareaeste eliminat`, magistra]ii putând s` tri -mit` \n judecat` [i s` condamne un ompe probe clasificate, pe care acuzatul nule cunoa[te [i \mpotriva c`rora nu poateformul` ap`r`ri! O atare situa]ie este in-terzis` de CEDO!
nn Biroul securistului \n toate inBiroul securistului \n toate in--stan ]ele [i parchetelestan ]ele [i parchetele
ART. 11 – (5) „Studierea documen -telor clasificate se poate face numai \nprezen]a unei persoane din structura desecuritate a institu]iei, \n spa]iile specialamenajate...”
ART. 16. - „Prezentele norme se com-pleteaz`, se interpreteaz`[i se aplic` \n concordan]`cu dispozi]iile legale spe-ciale privind protec]ia in-
Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 5
Puncte de vedere
|n 2014, CSM condus de Adrian Bordea, fiul ex-generalului|n 2014, CSM condus de Adrian Bordea, fiul ex-generaluluide Securitate Aron Bordea, a obligat judec`torii [i procuroriide Securitate Aron Bordea, a obligat judec`torii [i procuroriis` semneze angajamente c` vor respecta secretul de stat,s` semneze angajamente c` vor respecta secretul de stat,sub sanc]iunile [i filajul SRI! sub sanc]iunile [i filajul SRI!
HCSM 140/2014 a permis ca, \n procese, acuza]ii [i avo HCSM 140/2014 a permis ca, \n procese, acuza]ii [i avo --ca]ii s` nu afle de actele clasificate din dosare [i a dat dreptca]ii s` nu afle de actele clasificate din dosare [i a dat dreptmagistra]ilor s` condamne pe baza unor secrete ne[tiute demagistra]ilor s` condamne pe baza unor secrete ne[tiute deinculpa]i. CSM [i SRI au pus cruce no]iunii de procesinculpa]i. CSM [i SRI au pus cruce no]iunii de procesechitabil \n România echitabil \n România
J U S T I } I AJ U S T I } I ASUB SUB SECURITATEA SRISECURITATEA SRI
PUBLICITATE:
Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 6
forma]iilor clasificate, respectiv Legea nr.182/2002...”
Cu alte cuvinte, SRI devine gestio -narul \ntregii proceduri de aprobare,con trol [i sanc]ionare pe linia docu-mentelor clasificate din instan]e [i secre -te, inclusiv a pazei spa]iilor struc turilorde securitate.
Astfel, orice judec`tor sau procurorpoate fi monitorizat, ascultat permanentde structurile de preven]ie ale SRI, ceeace se potrive[te la fix cu declara]iile ge -neralului SRI Dumitru Dumbrav`, care aconfirmat c` Justi]ia a devenit „un câmptactic” al serviciului de informa]ii pân` lasolu]ionarea definitiv` a cauzelor.
Dac` ave]i \nc` \ndoieli, citi]i \n con-tinuare atribu]iile SRI conferite de Legeainforma]iilor clasificate:
- Legea nr. 182 din 12 aprilie 2002privind protec]ia informa]iilor clasificate,modificat` prin Legea nr. 255 din 19iulie 2013, publicat` \n MO nr. 515 din14 august 2013
nn Atribu]iile Serviciului Român deAtribu]iile Serviciului Român deInforma]iiInforma]ii
ART. 34 - „|n vederea coordon`rii ac-tivit`]ii [i exercit`rii controlului asupram`surilor privitoare la protec]ia infor -ma]iilor clasificate din sfera sa de com-peten]`, Serviciul Român de Informa]iiare urm`toarele atribu]ii principale:
a) elaboreaz`, \n colaborare cu au-
torit`]ile publice, standardele na]ionalepentru informa]iile clasificate [i obiec-tivele de implementare a acestora;
b) supravegheaz` ac]iunile \ntreprin -se de autorit`]ile publice pentruaplicarea prevederilor prezen]ei legi;
c) acord` aviz de specialitate asu -pra programelor de prevenire ascurgerilor de informa]ii clasificate,\ntocmite de autorit`]ile [i institu]iilepublice, regiile autonome [i socie -t`]ile comerciale de]in`toare deasemenea informa]ii;
d) verific` modul \n care sunt re-spectate [i aplicate normele legaleprivind protec]ia informa]iilor clasifi-cate de c`tre autorit`]ile [i insti -tu]iile publice;
e) realizeaz` la fa]a locului ve -rific`ri [i revizuiri de programe carevizeaz` protec]ia informa]iilor clasifi-cate;
f) conlucreaz` cu Oficiul Registru-lui Na]ional al Informa]iilor Secretede Stat [i cu Autoritatea Na]ional`de Securitate \n toate problemeleprivind aplicarea prezen]ei legi;
g) acord` sprijin pentru stabilireaobiectivelor [i a locurilor care pre -zint` important` deosebit` pentruprotec]ia informa]iilor clasificate, lacererea conduc`torilor auto rit`]ilor[i institu]iilor publice, a agen]iloreconomici [i a persoanelor juridice
de drept privat, [i supune spre aprobareGuvernului eviden]` centralizat` a aces-tora;
h) organizeaz` [i r`spunde, potrivit
dispozi]iilor legale, de colectarea, trans-portul [i distribuirea \n ]ar` a corespon-den]ei cu caracter secret de stat [i acoresponden]ei oficiale cu caracter se-
cret de serviciu; i) analizeaz` [i stabile[te m` -
surile \n leg`tur` cu reclama]iile saucu sugestiile legate de modul \n caresunt aplicate programele de pro -tec]ie a informa]iilor clasificate;
j) constat` nerespectarea nor -melor privind protec]ia infor ma]iilorclasificate [i aplic` sanc]iunile con-traven]ionale prev`zute de lege, iaratunci când faptele constituie in-frac]iuni, sesizeaz` organele de ur -m`rire penal`.“
R`zvan SAVALIUC R`zvan SAVALIUC
7 iulie 2015
|n continuarea articolului, site-ulwww.luju.ro ofer` spre lectur`:
* HCSM nr. 140/2014, având c`anexe tipizatul de Angajament semnatde magistra]i;
* Legea 182/2002 privind protec -]ia informa]iilor clasificate.
Cet`]enilor englezica re vor s` se angajezela [coli [i funda]ii dinRomânia li se va cere uncertificat de bun` pur -tare, din care s` reias`c` nu au comis \n trecutacte de agresiune sex-ual` \mpotriva minori -lor.
Profesorul britanic de liter-atur` Simon Harris, 55 de ani,a stat 15 luni \n \nchisoare \nanul 2009 \n ]ara sa, pentruposesie de material porno -grafic cu copii. Harris avea in-terdic]ie de a p`r`si MareaBritanie, dar a convins judec` -torii s` i-o ridice. Apoi a plecat\n Kenya, unde a lucrat ca vo -luntar al unei funda]ii de aju-torare a copiilor str`zii.
{ase ani mai târziu, a fostcondamnat la 17 ani de \n -chisoare dup` ce s-a desco -perit c` abuzase mii de copiiafricani, pe care \i ademenea\n casa sa. Harris [i-a construito reputa]ie respectabil` \n sa -tul de lâng` Nairobi unde lu -cra, nimeni nu a b`nuit ceorori se petreceau \n casa sa.
„Harris este doar vârful ais-bergului, doar un caz dinmulte altele de agresori sexu-ali de minori din Marea Brita -nie care c`l`toresc pesteho tare, \n zone vulnerabile, [icaut` s` se integreze \n orga-niza]ii prin care s` aib` accesla copii,” a spus Annabel Wil-son, ofi]er al Comanda men -tului Exploatarea Copiilor [iPro tec]ie Online din cadrulAgen ]iei Na]ionale de Comba -tere a Criminalit`]ii din Ma reaBritanie, \n cadrul con fe rin]eide lansare a Certificatului Inter - na]ional de Protec]ie a Copilului.
Abuzurile lui Simon Harris
ar fi fost poate evitate, dac` \nKenya ar fi fost disponibil acestinstrument, prin care organi -za]iile care lucreaz` cu copiipot afla informa]ii detaliate dincazierul cet`]enilor sau rezi-den]ilor britanici pe care vor s`\i angajeze.
Mai exact, odat` cerut acestcertificat, respectivul angajattrebuie s` trimit` o aplica]ie laBiroul de Caziere Judiciare dinMarea Britanie, care \i va trim-ite un document cu toate con-damn`rile, sanc]iunile, avertis- mentele primite, precum [i in-vestiga]ii \n curs al c`ror su -biect a fost pân` la acelmoment.
Certificatul va men]iona, deasemenea, dac` respectivaper soan` a fost inclus` \n Reg-istrul Agresorilor Sexuali, un alinstrument disponibil \n MareaBritanie. Acesta va \nmânaapoi organiza]iei angajatoareacel certificat, iar aceasta vadecide dac` angajeaz` per-soana respectiv`, pe baza in-forma]iilor din document.
Certificatul a fost lansat [i \nRomânia, a 75-a ]ar` \n care seintroduce acest instrumentdestinat protec]iei copiilor, du -p` state precum Tailanda, Viet-nam, Ucraina, Spania, India.
Astfel, orice organiza]ie dinRomânia – [coal`, funda]ie,biseric` etc. - care implic` lu-crul cu copii poate cere cet` -]enilor britanici angaja]i sau pecare dore[te s`-i angajeze una[a-numit certificat inter na -]ional de protec]ie a copilului.
46.000 de pedofili \n Ma rea46.000 de pedofili \n Ma reaBritanie, 100 \n Ro mâ niaBritanie, 100 \n Ro mâ nia
Instrumentul a fost lansatde Agen]ia Na]ional` de Com -ba tere a Criminalit`]ii din Ma -rea Britanie, \mpreun` cuAm basada Marii Britanii la Bu-cure[ti.
„Responsabilitatea noastr`de a proteja copiii \mpotrivaabuzurilor nu se opre[te lagrani]a Marii Britanii. Abuzulsexual asupra copiilor este oinfrac]iune extrem de serioas`[i trebuie s` o abord`m \n
consecin]`,” a spus Ambasa -dorul Marii Britanii la Bucu -re[ti, Paul Brummell.
Certificatul a fost introdus \nRomânia \n urma unei cola-bor`ri cu Poli]ia Român`.
„Copiii români sunt la fel devulnerabili ca [i copiii din alte]`ri. La noi nu este o problem`major`, când vorbim de nu -m`r de cazuri, dar am avut, peunele le-am transmis [i pre-sei,” a spus inspectorul generaladjunct al Poli]iei Române, Vir-gil Spiridon, prezent la con-ferin]`.
Printre aceste cazuri senum`r` cel al britanicului de67 de ani arestat \n ianuarie2015 la Pite[ti, care fusese dat\n urm`rire interna]ional` pen-tru comiterea a 23 de infrac -]iuni de acte sexuale cu minori\n Marea Britanie. \n 2011,Poli]ia a arestat un alt pedofilenglez, care abuza copii dinPetro[ani. Acesta se afla \nRomânia pentru turism sexual[i a \ntre]inut raporturi sexualecu mai mul]i minori din ValeaJiului.
Cunoscut este [i cazul cet` -]eanului britanic prins de po -li]i[ti \n anul 2009 \ntr-unapar tament din Bucure[ti, \ntimp ce se preg`tea s` \ntre -
]in` rela]ii sexuale cu doi mi-nori.
Poli]ia a transmis atunci c`b`rbatul \ntre]inuse raporturisexuale cu peste 20 de minori,oferindu-le \ntre 100 [i 350 delei.
Un alt caz s-a petrecut laVaslui, unde un [ofer din Glas-gow a fost arestat pentru ped-ofilie. Sco]ianul atr`gea \nca bina TIR-ului s`u b`ie]i pecare \i vedea \mbr`ca]i s`r` -c`cios.
Chiar dac` num`rul deagre siuni sexuale asupra mi-norilor români ale unor cet` -]eni britanici nu este alarmant,dup` cum spune Spiridon, im-plementarea instrumentuluieste necesar pentru c` agre-sorii transna]ionali caut` exactacele ]`ri \n care accesul lor lacopii este slab controlat.
„A[ \ncuraja toate ]`rile s`arunce o privire asupra propri-ilor instrumente de verificare apersoanelor care lucreaz` cucopii, a fost mesjaul lui JamieSaunders,” directorul Unit`]iiNa]ionale de Criminalitate In-formatic` din cadrul Agen]ieiNa]ionale de Combatere aCriminalit`]ii din Marea Bri-tanie.
Potrivit datelor Poli]iei Ro -mâne, \n România au fost\nregistrate anul trecut 100 decazuri de pedofilie. Spre com-para]ie, \n Marea Britanie, ]ar`cu 65 de milioane de locuitori,num`rul cazurilor a atins cifrade 43.000 \n 2014.
România nu are un registrual agresorilor sexuali, singurulinstru ment general de urm` -rire a trecutului infrac]ionaleste cazierul.
Cifra de 100 de agresiunisexuale asupra minorilor peanul 2014 nu \nseamn` obli -gatoriu c` \n România sunt pu -]ini agresori sexuali de minori,ci poate \nsemna c` ace[tia nuau fost descoperi]i de for]elede ordine.
Andreea Andreea POCOTIL~POCOTIL~romanialibera.ro 1 Iulie 2015
Puncte de vedere
A r m a b a n a l ` c a r e d e t e c t e a z ` p e d o f i l i i
Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 7
Ziarist desp`gubit de CEDOIoan T. Morar a fost dat \n judecat`, \n 2004, de Victor G`etan, care era consilierul
Liei Roberts, candidat` la alegerile preziden]iale de atunci, pentru publicarea unorarticole privindu-l pe acesta, \n «Academia Ca]avencu».
Morar a publicat, \n februarie - martie 2004, o scrisoare trimis` de Eugen Ionescului Mircea Eliade, prin care \l avertiza c` G`etan ar fi lucr`tor al Securit`]ii, al`turide mai multe comentarii pe acest subiect.
|n aprilie 2004, G`etan a f`cut plângere \mpotriva a trei jurali[ti de la «AcademiaCa]avencu», printre care [i Morar, acuzându-i de def`imare.
Ioan T. Morar a fost achitat \n prima instan]`, \ns`, pe 23 decembrie 2005, Tri-bunalul Bucure[ti l-a condamnat s`-i pl`teasc` daune morale de 10.000 de dolarilui G`etan, plus 16.000 de dolari cheltuieli de judecat`. Tribunalul a hot`rât c` ju-rnalistul a comis o fapta de def`imare cu „inten]ie indirect`".
Ioan T. Morar s-a plâns la CEDO, invocând articolul 10, privind libertatea de ex-primare, din Conven]ia european` a drepturilor omului.
Curtea i-a dat dreptate [i a hot`rât, mar]i, ca jurnalistul s` primeasc` 18.445 deeuro cu titlu de daune materiale [i 6.000 de euro cu titlu de daune morale.
(HotNews.ro 7 Iulie 2015HotNews.ro 7 Iulie 2015)
Blog notes
O INSPIRAT~ ALEGERE PENTRU VACAN}A DIN ORICE SEZON:
S I N A I AS I N A I A
|NCURAJA}IDE}INU}II S~ SCRIE
Când scriam prima carte \n \nchi-soare „Viziune 2020 – Oportunit`]i deafaceri cu ]`rile din Consiliul de Coope-rare al Golfului – ap`, hran`, securitatealimentar`” parcurgând imensul mate-rial documentar, extraordinar de ne-omogen, sim]eam \nfiripându-sein te resul fa]` de spectaculozitatea ex-cesiv` a dezvolt`rii Dubai. Dezvoltareneverosimil` [i de invidiat, dar mai alesde urmat.
Dezgustat de scandalul public pri-vind c`r]ile scrise \n penitenciar, de su-perficialitatea cu care sunt tratate [i defaptul c` senza]ionalismul ieftin gene-rat de cazul c`r]ilor scrise de Gigi Becali[i George Copos acoper` o grav` pro-blem` de fond – lipsa oric`rei alte ac-tivit`]i intelectuale reale \n pu[c`rii [ifragilitatea derizorie uneori inbeciloid`a activit`]ilor ocupa]ionale pentrude]inu]i – hot`ram pe m`sur` ce ter-minam prima carte s` nu mai scriu alta\n \nchisoare.
Dar Dubai m` zgând`rea!Am \nceput s` scriu cu mult timp \n
urm`, din prim`vara anului trecut, si-multan mai multe c`r]i de analiz` eco-nomic`. {i s` leg câteva gânduri…beletristice.
Dubai cre[tea parc` singur \n mate-rialele mele.
Scriam [i scriam mult mai multdecât sunt „pontat” pentru câ[tig.
Scriu cu pl`cere, azi e duminic`, nuse ponteaz` nimic, iar eu am stat zeceore la masa de scris.
N-am publicat nicio carte \n primiidoi ani [i jum`tate de \nchisoare hi-doas`, dar am preg`tit [i am scris lazece c`r]i odata. Am teancuri uria[e,grupate, de material [i noti]e pentrufiecare carte \n parte.
Am l`sat saco[e \ntregi de materialla Rahova, alte teancuri de material laJilava.
La ce altceva ar putea folosi \nchi-soarea dac` nu la citit [i la scris! Sau laspectacolul de teatru pe care-l facacum cu actori de]inu]i! Experimental!
Sponsorizat de prieteni am distribuitcâteva sute de exemplare din primacarte.
Surpriz` mare! A fost foarte bine pri-mit`! Discutat` pe Money Channel, An-tena 3 [i TVR, a primit critici foartebune sau semnaliz`ri favorabile de laDC News, Jurnalul Na]ional, UltimaOr`, Economistul [i multe persoaneparticulare, oameni de afaceri, societa-tea civil` sau politicieni de dreapta saude stânga.
Surpriza absolut` a fost c` prim-mi-nistrul Victor Ponta a plecat, la dou`luni dup` apari]ia c`r]i, \ntr-un desant(obligatoriu) \n ]`rile Consiliului de Co-operare al Golfului pentru stabilirea [iaprofundarea rela]iilor economice des-crise de mine \n carte.
Unii dintre membrii delega]iei, im-portant` numeric [i calitativ, aveau car-tea la ei. Nu exist` \n române[te un altmaterial de referin]` de analiz` a [an-selor de rela]ie economic` cu Golful [iOrientul Mijlociu pentru Europa de Est.
Sigur c` m` bucur [i \ncep s` m`gândesc c` \nchisoarea devine folosi-toare. Afar` NU scriam aceast` carte!
Cunoscând acum \n profunzimedrama uria[` a sistemului penitenciarromânesc care nu reu[e[te s` asigure„munc` [i educa]ie” pentru 90% dintrede]inu]i, nici reintegrare post-peniten-ciar, iar pentru intelectuali \n afar` de[ansa de a scrie o carte
Nu se ofer` decât m`turat [i acci-dental munc` de… tâmplar sau sp` -l`tor de ma[ini la garajul \nchisorii,m-am hot`rât s` scriu, s` scriu, s`scriu! Dubai este un sprijin uria[ \nacest demers.
Acolo exist` o viziune [i un curaj aldezvolt`rii, o cunoa[tere a construiriiviitorului. Creativitatea este la pre] \nDubai.
Puteam eu s`-ntorc spre semeniimei modelul Dubai pentru analiz` [i\nv`]`tur` f`r` s` pot scrie \n \nchi-soare? S` sper c` mari personalit`]i in-terna]ionale \mi vor scrie „Cuvântul\nainte” la edi]ia urm`toare [i la c`r]ileurm`toare?
{i c` oricât de nedreapt`, \nchisoa-rea nu omoar` ci reinventeaz`!
Bogdan POPOVICIBogdan POPOVICI
12 Iunie 2015
Am num`rat \n trei variante, aceea[i\ntrebare, pe care o rezum \n formulade ce se \nmoaie cazul Udrea, de cesunt uita]i pedeli[tii bandi]i?
De ce, m` \ntreab` un simpatizantsau activist PSD, pune]i sau pun redac-torii vo[tri, \ntreb`ri despre averea luiPonta [i nu pun despre averea lui B` -sescu?
R`spund: [tirile redactorilor mei suntale lor. R`spund pentru veridicitate.
|n ceea ce m` prive[te, n-am obosits` tot pun \ntreb`ri legate de \mpu[ -c`rierea sezonier` a unor granguri care,dup` isp`[irea unei pedepse cu c`tu[ela televizor, sunt l`sa]i progresiv olun` \n Beciul Domnesc al poli]iei, apoio alt` lun` \n sufrageria de la domiciliu,\n care n-au voie s` primeas` decât per-soane „neimplicate \n caz” (de pild`Elena Udrea \l poate primi, fie ziua, fienoaptea, pe protectorul ei B`sescu, fi-indc` nu-i implicat \n spe]`!) [i apoil`sa]i, l`sate, s` zburde pân` la „pro-cest”, c` „procestul”, cum zic unii dinsatul meu, nu se ]ine când ]i se ridic` ]ieinteresul.
Scularea la proces o d` judec`torulcare, [i el are treburi diverse, inclusivacelea legate de judecarea a 450 decauze \ntr-o zi. M` rog, 45!
Eu m` \ntreb, ca [i tine, domnule in-terogator, unde se volatilizeaz` baniifura]i de Elena Udrea, de, s` zicem, Tra-ian B`sescu, de, s` zicem, Victor Ponta,c` to]i, acuza]i sau nu, dau pe dinafar`de averi?
Poate sunt averi ciordite de la mine,de la tine.
Dimpreun` [i \n unison cu tine m`\ntreb de ce fac un pic de mititica, mic`,mic` de tot, unii dintre ei, [i ies miliar-dari, tot miliardari, f`ta]i din gârliciularestului Capitalei, pe Coasta de Azur?
De ce r`mân putrezi de boga]i, oriceli s-ar \ntâmpla, politicienii români?
De ce sunt mai boga]i politicieniino[tri etern bugetari decât mareu chi-nui]ii no[tri capitali[ti, obliga]i s` dea[p`gi pentru a supravie]ui [i g`si]i apoitot ei vinova]i?
Da, ai dreptate [i ave]i dreptate, dom-nilor chestionatori, \ntrebându-m` undese pleo[tesc acuza]iile [i cum de sesting ca ni[te fe[tile cu gaz vigilen]eleprocur`re[ti?
De ce virilitatea punerii c`tu[elor setransform` \ncet, \ncet \n coc` [i plasti-lin`, sfâr[ind \ntr-o mângâiere?
Au procurorii un zvâc sexual legislativde moment, care apoi se \nmoaie ne -\ntre]inut de-o ispit` care s` dureze?
Nu, nu m` intereseaz` furturile, dac`sunt [i probabil sunt, mai tare decât fur-turile mah`rilor guvern`rilor Boc, furtu-rile mah`rilor guvern`rilor, tot patru lanum`r, ale lui Ponta?
Nu vreau s` se [teag` cu buretele\nscrisurile pe tabla mun]ilor ale lui Flu-tur, cu creta oilor [i nici num`r`toarea[tirb` a Robertei Anastase la votul \nParlament.
Nu uit, n-am uitat, fiindc` spre deose-bire de unii dintre voi eu am tot scris, \nsperan]a c` se va face cur`]enie [i drep-tate.
Dac` se va face ceva vreau s` se fac`pentru to]i, pentru ce a f`ptuit individul,vopsit liberal din pedelist, sau vopsitap`r`tor al poporului din tâlhar de dru-mul mare.
M-am s`turat de asasini ai averii na -]ionale sco[i basma curat`, dup` unspectacol cu tunete [i fulgere proiectatedin calculator.
Vreau averea ]`rii mele \nd`r`t [i ease afl` aici sau pitit` prin conturi dinjunglele financiare ale lumii. [acalii suntautohtoni, iar averile, cu ni]ic` aler -g`tur`, g`sibile.
Despov`ra]i-i de averi [i, dac` g`si]ic` e cazul, b`ga]i-i [i la pârnaie.
Dar lua]i-le banii \ntâi, indiferent cumse cheam`.
Lucian AVRAMESCU Lucian AVRAMESCU
ampress.ro 19 iunie 2015
www.palace-sinaia.ro
Octavian ANDONIC Octavian ANDONIC www.amosnews.ro
http://radburg.ro/
Procurorilor [i judec`torilor li sescoal` rar [i li se \nmoaie iute
Mondorama
Amnesty InternationalAmnesty Internationalcere Ungariei s` fie corect` cu imigran]ii ilegali
Organiza]ia pentrudrep turile omului Am-nesty International a cerutUngariei s` aplice proce-duri „corecte [i eficiente“imigran]ilor ilegali careajung la grani]ele sale,scrie Mediafax.
Aproape to]i imigran]iicare ajung \n Ungaria dinGrecia via Macedonia [iSerbia au afirmat c` suntsupu[i abuzurilor sau altorpractici ilegale, a afirmatAmnesty International \ntr-un raport pre-zentat mar]i la Budapesta.
Amnesty le cere autorit`]ilor ungare s`evalueze de la caz la caz cererile de azil,s` ofere dreptul la recurs [i s` ofere pro-tec]ie \mpotriva abuzurilor, a declarat \ntr-o conferin]` de pres` Todor Gardo[, ma- nager de campanie al Amnesty pentruBalcani.
|n plus, autorit`]ile au trebui s` recurg`la deten]ie doar \n ultim` instan]`. „Oa-menii ̀ [tia sunt nevoi]i s` plece \n acestec`l`torii [i ceea ce \i atrage \n Ungariaeste c` cererile lor de azil sunt procesatemai rapid [i au [anse mai mari de a primiprotec]ie decât \n Serbia sau Macedonia“,a precizat Gardo[.
Marta Pardavi, copre[edintele ComisieiHelsinki din Ungaria, a afirmat c` legis -la]ia privind azilul adoptat` luni de Unga-ria \nseamn` c` dup` jum`tatea luniiau gust cererile de azil vor fi respinse auto-mat [i solicitan]ii vor fi retrimi[i \n Serbia.
Este clar, din declara]iile martorilor, c`Serbia, Macedonia [i Grecia nu pot fi con-
siderate ]`ri sigure pentruc` prevederile lor privindrefugia]ii sunt neadecvate,a precizat Pardavi.
Potrivit noului sistemungar, refugia]ii vor avea ladispozi]ie doar trei zilepentru a lan sa un apel, iartribunalele trebuie s` deao decizie \n termen de optzile, ceea ce \nseamn` c`solicitan]ii de azil probabilnu vor ob]ine o audiere, a
ad`ugat ea.
Parlamentul de la Budapesta a votatluni legisla]ia care permite \n`sprirea re-gulilor privind regulile de azil, oferindbaza legislativ` pentru ridicarea unui gardla frontiera cu Serbiadin sudul ]`rii, menit s`mic [oreze fluxul de mi-gran]i ilegali.
HotNews.ro HotNews.ro
8 Iulie 2015
Ochiul [i t impanulOchiul [i t impanul
Deputatul francez Jean-Fran-cois Mancel a lansat un proiectpentru garantarea concret` arespect`rii secretului profesio-nal al avocatului:„Avocatul comunica numerele
liniilor pe care le utilizeaz`...Nicio interceptare nu poateavea loc pe aceste linii, decâtdac` se stabile[te c` avocatuleste suspectat în prealabil c` acomis o infrac]iune... Cabinetul,vehiculul [i domiciliul avocatu-lui nu pot face obiectul niciuneiperchezi]ii”
Deputatul francez Jean Francois Man-cel (foto) este autorul unei ini]iativelegisl ative menite s` garanteze confi -den]ialitatea rela]iei avocat-client, a se-cretului profesional [i s` stopeze oriceform` de abuz împotriva avoca]ilor.
Jean Francois Marcel a \nregistat la, 3iunie 2015, la Pre[edin]ia Adun`rii Na -]ionale a Fran]ei, Proiectul de lege pen-tru garantarea concret` a respect`riisecretului profesional al avocatului.
Acesta con]ine o serie de prevederiextrem de interesante, printre cele maiimportante num`rându-se cea prin care
se încearc` stoparea intercept`rii „prinrico[eu” a avoca]ilor. Adic` situa]iile încare mandatul de interceptare este emisdoar pentru client, nu pentru avocat,îns` chiar [i a[a acesta din urm` esteautomat interceptat.
Potrivit proiectului, postat pe site-ulUNBR, avoca]ii vor comunica poli]iei,justi]iei [i administra]iei numerele pecare le utilizeaz`, astfel c` niciunul din-tre aceste numere nu va putea fi inter-ceptat.
Singurele situa]ii în care avocatul vaputea fi interceptat sunt cele în careacesta este suspectat în prealabil c` acomis o infrac]iune. De asemenea, con-form aceluia[i proiect, cabinetul, ma[ina[i locuin]a avocatului nu pot fi per -chezi]ionate, dac` avocatul nu este sus-pectat în prealabil de comiterea vreuneiinfrac]iuni.
Conform UNBR, deputatul Jean-Fran-cois Mancel a explicat c` secretul profe-sional a fost instituit nu pentrupro tejarea avocatului, ci a justitiabilului[i a drepturilor acestuia: „Trebuie reafir-mat` urgent, prin lege, importan]a cru-cial` a dreptului ap`r`rii la un procesechitabil [i o justi]ie impar]ial`, concre-tizând respectarea secretului profesionalîntre avocat [i clientul sau. (…) F`r` ogaran]ie concret` a respect`rii acestuisecret profesional, nu putem avea oexercitare normal` a drepturilor deap`rare. [i f`r` aceast` exercitare nor-mal` a drepturilor ap`r`rii, nu exist` Statde drept. Pentru c`, s` nu ne în[el`m:secretul profesional nu a fost instituitpentru protejarea avocatului, ci ajusti]iabilului [i a drepturilor acestuia”.
George T~RÂ}~George T~RÂ}~
luju.ro 9 iulie 2015
Guvernulolandez,obligat s`\nceteze interceptareaavoca]ilor
Tribunalul Districtual din Haga adecis, pe 1 iulie 2015, c` supraveghe-rea avoca]ilor de c`tre agen]iile de in-forma]ii este o \nc`lcare a drepturilorfundamentale [i a ordonat statului s`\nceteze monitorizarea comunica]iiloravoca]ilor
Tribunalul Districtual de la Hagaoblig` guvernul olandez s` \ncetezetoate intercept`rile comunica]iilor\ntre clien]i [i avoca]i \n cadrul regi-mului actual, termenul \n care oficialiidin Olanda sunt obliga]i s` duc` la\ndeplinire aceste m`suri fiind de 6luni, \n cazul \n care decizia var`mâne definitiv`.
Potrivit Uniunii Na]ionale a Barou-rilor din România (UNBR), care ci-teaz` Consiliul Barourilor Europene(CCBE), „Tribunalul Districtual dinHaga a decis, pe 1 iulie 2015, c` su-pravegherea avoca]ilor de c`tre agen -]iile de informa]ii este o \nc`lcare adrepturilor fundamentale [i a ordonatstatului s` \nceteze monitorizarea co-munica]iilor avoca]ilor”.
Instan]a a fost sesizat` \n leg`tur`cu legalitatea intercept`rii apelurilor[i comunic`rilor avoca]ilor de c`treagen]iile na]ionale de informa]ii \ntr-o ac]iune formulat` \mpotriva statuluiolandez de firma de avocatur` Oli-veira Prakken, Asocia]ia Olandez` aAvoca]ilor Penali[ti (NVSA) [i Consi-liul Barourilor Europene (CCBE). PrinHot`rârea din 1 iulie 2015, TribunalulDistrictual din Haga recunoa[te c`dreptul de a comunica \n mod confi-den]ial cu un avocat este un dreptfundamental, care actualmente este\nc`lcat prin politica de supraveghereolandez`.
Instan]a a obligat guvernul olandezs` \nceteze toate intercept`rile comu-nica]iilor \ntre clien]i [i avoca]i \n ca-drul regimului actual \n termen de[ase luni. Statul olandez are la dis-
pozi]ie [ase luni pentru a ajusta poli-tica agen]iilor de securitate \n ceea ceprive[te supravegherea avoca]ilor [ipentru a garanta c` un organism in-dependent exercit` un veritabil con-trol prealabil pentru a preveni sau a\ntrerupe supravegherea comu nic` -rilor \ntre avoca]i [i clien]i.
Conform politicii actuale, doar unministru din cadrul guvernului poateacorda autoriza]ia de a desf`[ura ac-tivit`]i de supraveghere, \n timp cecontrolul este efectuat de c`tre un co-mitet de supraveghere (CTIVD) nu -mai post factum.
Aceasta nu reprezint` o garan]iesuficient` \n opinia Cur]ii.
De asemenea, instan]a a conside-rat c` informa]iile ob]inute de c`treserviciile de securitate nu pot fi co-municate procurorului decât de unorganism independent, dup` ceacesta investigheaz` dac` agen]iilede securitate au fost autorizate s`desf`[oare astfel de activit`]i de su-praveghere [i \n ce condi]ii.
Politica actual` \n }`rile de Jos per-mite serviciilor de securitate olandezes` transmit` parchetului informa]iiprovenind din interceptarea comu-nic`rilor \ntre avoca]i [i clien]ii lor. Tri-bunalul consider` practica ilegal` [ic` garan]iile actuale sunt inadecvate,având \n vedere jurispruden]a Cur]iiEuropene a Drepturilor Omului.
CCBE a denun]at deja monitoriza-rea comunica]iilor avocat-client [i asolicitat Uniunii Europene s` stabi-leasc` un nivel minimal de protec]iejuridic` a secretului profesional fa]`de supravegherea electronic` exerci-tat` de guverne, \n special \n utiliza-rea ser viciilor de comunica]iielec tronice sau a altor servicii infor-matice pentru comunica]ii avocat-client.
Salutând decizia instan]ei olan-deze, pre[edintele CCBE, Maria?lazak, a ad`ugat: „Principiul esen]ialal secretului profesional este din ce \nce mai amenin]at din motive care nu\ntotdeauna sunt explicate \n modclar publicului. Scopul nostru este dea pune cap`t supravegherii arbitrare[i de a contribui, prin dezbateri pu-blice [i ac]iuni \n justi]ie, la creareaunui cadru juridic care prezint` limiteclare pentru monitorizarea comu-nica]iilor private”.
Statul olandez are termen de patrus`pt`mâni pentru a contesta decizia.
Afrodita CAfrodita C ICOVSCHIICOVSCHI
www.curierulnational.ro
LEGE |MPOTRIVA INTERCEPT~RILOR„PRIN RICO{EU“