modului 2-marketing digital

8/18/2019 Modului 2-Marketing Digital

1/22

MODULUL II : Marketing digital

2.1. Fundamentele marketingului digital

Odată cu explozia informaţională şi revoluţia produsă de evoluţia spectaculoasă

a tehnologiilor din domeniul informaticii şi comunicaţiilor a apărut conceptul de

marketing digital care sintetizeaza toate activităţile de marketing desfăsurate prin

intermediul sistemelor informatice ce utilizeaza mediul digital sau binar, specific

aplicatiilor TIC !stfel a luat naştere marketingul digital , cunoscut şi sub denumirile de

marketing online, c"bermarketing, #ebmarketing, e$marketing, i$marketing, marketingelectronic, marketing digital sau marketing pe Internet

Termenul %marketing digital% a fost folosit pentru prima dată &n anii '(() *n anii +)))

și anii +)'), marketing digital a devenit mai sofisticat ca o modalitate eficientă de a

crea o relație cu consumatorul care are profunzime și relevanță

Internetul oferă numeroase beneficii att utilizatorilor individuali, ct şi

organizaţiilor, cum ar fi schimbul rapid, virtual şi instantaneu de informaţii, costurile

reduse comparativ cu mi-oacele tradiţionale de comunicare, diseminarea gratuită cătreun număr foarte mare de potenţiali utilizatori ai informaţiilor sau noi posibilităţi privind

marketingul, mult mai profitabile

Internetul este considerat a fi un mediu de marketing, un mediu virtual,

sau un canal de marketing care oferă numeroase oportunităţi pentru marketingul

produselor şi serviciilor pe parcursul ciclului de reproducţie .umeroase oraganizaţii au

demonstrat de$a lungul timpului eficienţa utilizării mi-loacelor de comunicare ale

marketingului digital, precum comunicarea prin intermediul #ebsite$urilor sau a blog$

urilor, marketingul direct prin e$mail, marketingul prin intermediul reţelelor de

socializare, marketingul afiliat sau marketingul prin materiale multimedia, &n atingerea

obiectivelor specifice de marketing /0amill şi 1regor", '((2 3 '45

!nul +))2 a fost cel &n care marketingul digital a depăşit marketingul prin

canalele tradiţionale, aşa cum arată cercetarea realizată de 6ediascope 7urope /7I!!,

+))25 6arketing digital &nseamnă utilizarea de canale digitale pentru a promova

produse şi servicii de piaţă pentru consumatori şi &ntreprinderi


2/22

8 Marketingul digital înseamnă folosirea puterii reţelelor de computere şi de

comunicaţie online şi a mediului digital interactiv pentru a atinge obiectivele de

marketing.” /Orzan şi Orzan, +))2, p 25Ca atare, Marketingul digital presupune utilizarea puterii reţelelor de computere

şi de comunicaţie online şi a mediului digital interactiv pentru a atinge obiectivele de

marketing

Marketingul digial &nseamnă procesul de creare şi menţinere a relaţiei cu clientul

prin activităţi online de facilitare a schimbului de idei, produse şi servicii &n scopul

satisfacerii nevoilor ambelor părţi /9Imber$ Dictionary of marketing terms5

6arketingul digital se referă la totalitatea eforturilor de promovare a unui brand șide gestionare a relaţiilor acestuia cu clienţii, prin intermediul canalelor online existente

*n acest caz, livrarea mesa-elor către consumator se realizează prin metode permisive, la

momentul potrivit

Trebuie specificat că marketingul digital are &n prezent ca medii de realizare nu

numai reţelele Internet, Intranet şi 7xtranet dar şi reţelele locale /:!.5, metropolitane

/6!.5, şi de arie extinsă /:!.5, C;$urile, ;)(5

6arketing digital poate fi prin canale non-internet, cum ar fi T


3/22

acestea, marketingul digital devine tot mai popular, deoarece le permite marketerilor să

urmărească eficienţa actiunilor de marketing cu mai multa precizie şi &n timp rela faţă de

alte canale de marketing traditionale3rincipalele dezavantaje sau puncte slabe ale marketingului tradiţional sunt

/Orzan şi Orzan, +))2, p 'A$'B5

6arketingul tradiţional este &n multe situaţii considerat ca fiind mai costisitor

din punct de vedere al resurselor /materiale băneşti, umane5, cum este &n cazul

tipăririi de broşuri, pliante, cataloage de prezentare, foi de produs ;e asemenea

marketingul direct prin poşta clasică este foarte costisitor din punctul de vedere

al costurilor privind taxele poştale, plicurile etc şi necesită mai mult timp şi personal implicat &n această activitate Cercetarea de marketing realizată prin

intermediul chestionarelor online este mult mai rentabilă dect cea clasică, care

implică numeroase costuri Dn alt aspect este cel al renunţării la companiile de

publicitate, ce acţionează ca intermediari &ntre companie şi organizaţii sau

indivizi, cum este &n cazul reclamelor de la T< sau Eadio, sau din presa scrisă,

acestea percepnd comisioane destul de mari .egocierea cu un site se face de

cele mai multe ori direct de către companii 6arketingul tradiţional poate fi un proces intensiv, de multe ori instrumentele

acestuia necesitnd mult timp pentru punerea lor &n aplicare Dn banner fizic ce

urmează să fie pus &ntr$o locaţie publică necesită mult timp pentru obţinerea

autorizaţiilor, pentru crearea lui etc Dn banner pe site$urile online este mult mai

repede afişat Cercetarea de marketing desfăşurată prin chestionarele clasice

dureaza foarte mult pnă acestea sunt completate de către subiecţi, pnă sunt

centralizate etc, &n timp ce &n mediul online toate acestea desfăşurndu$se foarte

repede, iar centralizarea fiind mult mai simplă, chestionarele online avnd

posibilitatea de a exporta datele direct &n softuri specializate pentru analiza lor

precum ?3??, Fuantam, ?tata, 7


4/22

stabilit &n contract, &n timp ce un spot publicitar de pe un site este disponibil tot

timpul, acesta fiind unele dintre atributele de bază ale Internetului prin

infrastructura sa constituită din servere online ce sunt disponibile += din += deore, timp de >BA de zile pe an :a fel cel mai reprezentativ element al prezenţei

online, #ebsite$ul companiei sau al unei persoane, sau chiar cel dedicat unui

produs, sunt disponibile tot timpul anului, fiind de cele mai multe ori actualizate

la zi 6arketingul tradiţional are o interactivitate scăzută, aşa cum este &n cazul

marketingului direct prin poşta clasică, unde nu se ştie sigur dacă se va obţine

vreun feed$back din partea potenţialilor clienţi, compania avnd astfel costuri

foarte mari Tot la fel &n cazul spoturilor publicitare de la Tv sau Eadio, nu se

ştie audienţa exactă, sau &n cadrul mesa-elor publictare din presa scrisă, nu se

poate estima cţi oameni l$au citit, sau cţi oameni au remarcat un banner pe

lngă care au trecut *n mediul online toate aceste aspecte pot fi urmărite prin

faptul că de cele mai multe ori spoturile sau reclamele publicitare online au

posibilitatea de a face click pe ele pentru a ne direcţiona către #ebsite$ul mama

al companiei de la care provin sau pentru a obţine mai multe detalii despre

produsele sau serviciile promovate, aceste clickuri fiind uşor contorizate, astfel

obţinndu$se posibilitatea de a evalua feedback$ul potenţialilor clienţi 6arketingul tradiţional acţionează &n general la nivel local, &n timp ce

marketingul online este global, reducnd barierele de comunicare, un #ebsite

fiind disponibil &n orice zonă de pe globul pămntesc care are acces la Internet,

&n timp ce marea parte a televiziunilor, posturilor de radio şi a presei scrise sunt

disponibile doar &ntr$o anumită arie geografică *nainte unei companii &i era

foarte greu să ofere suport tehnic clienţilor săi, fiind necesară cte oreprezentanţă şi un service cu personal numeros &n fiecare ţară !cum cu apariţia

site$urilor #eb globale, ce au versiuni identice pentru fiecare ţară, singura

deosebire fiind limba vorbită &ntr$o anumită zonă, acest personal s$a redus

considerabil, de suportul cu clienţii putndu$se ocupa un personal mult mai

restrns, multe dintre probleme fiind rezolvate prin intermediul suportului online

din altă ţară Internetul poate fi considerat o piaţă liberă, unde consumatorii pot

compara mult mai uşor preţurile pentru anumite bunuri şi servicii oferite de cătrecompanii dect &n viaţa reală ;e asemenea pot compara preţurile dintr$o ţară cu


5/22

cele din altă ţară !pariţia magazinelor online şi a site$urilor globale gen 7ba"

sau !mazon a facilitat foarte mult cumpărarea de bunuri din ţări străine ;e

asemenea s$a remarcat şi o libertate pe piaţa muncii, astfel companii dintr$o ţară putndu$şi promova serviciile &n altă ţară, cum este de exemplu cazul firmelor de

soft#are sau care realizează site$uri #eb, acestea putnd realiza şi comenzi din

străinătate, nefiind necesară prezenţa lor fizică &ntr$un anumit loc Internetul a

redus şi barierele de comunicare, astfel o ştire negativă despre o anumită

companie aflndu$se &ntr$un timp foarte scurt &n orice zonă a globului cu acces

online!vanta-ele oferite de marketingul online &n raport cu marketingul tradiţional sunt

sintetGzate şi enumerate &n continuare /Orzan şi Orzan, +))2, p 'B$'45 6arketingul online poate economisi bani şi poate a-uta la

restrngerea bugetului de marketing, datorită faptului că pe Internet

transmiterea informaţiilor dinspre companie spre client sau

potenţialul client este semnificativ mai rentabilă ;e exemplu un

catalog online, poate fi actualizat oricnd, poate fi trimis la un număr

foarte mare de persoane, totul costnd aporape nimic, pe cnd prin

metoda clasică sunt necesare costuri cu tipărirea, cu taxele poştale deexpediţie, cu personalul care se ocupă de acest lucru, plus timpul

foarte mare de realizare a acestor proceduri :a fel se &ntmplă şi &n

cazul marketingului direct prin poşta clasică, spre deosebire de e$mail

care are costuri minime, unde doar un anga-at poate realiza treaba

pentru care &nainte era o echipă 7$mailul a redus de asemenea şi

convorbirile telefonice care implicau personal numeros şi costuri

mari pentru companii &n departamentele de service sau relaţii cuclienţii, datorită faptului că la un e$mail se poate răspunde &n timp

util, spre deosebire de o scrisoare clasică, avnd şi avanta-ul că

mesa-ul rămne &n memoria serverelor serviciului de e$mail, astfel

fiind util att clienţilor ct şi companiei ;e asemenea unele companii

oferă suport online prin chat, astfel reducndu$se costurile cu

telefonia fixă sau mobilă 6arketingul online poate economisi timp şi poate reduce paşii

procesului de marketing, astfel materialele de marketing nu mai


6/22

trebuie să aştepte &ndelunga procedură de tipărire, ele putnd fi urcate

pe servere imediat devenind accesibile tot timpul pentru potenţialii

clienţi *n cazul serviciului de relaţii cu clienţii al companiei, aceştianu mai trebuie să scrie scrisori sau să telefoneze, acum prin trimiterea

unui simplu e$mail aceste probleme se rezolvă mult mai repede

3ractic marketingul pe Internet te pune &n contact cu piaţa mult mai

rapid, garantnd accesul instantaneu la informaţiile de marketing

#ebsite de prezentare, cataloage şi broşuri online, spot$uri video de

prezentare etc *n cazul marilor supermarketuri, Carrefour, Cora,

Eeal, 6etro etc, prin prezenţa pe #ebsite$ul lor a cataloagelor &nformat electronic, asigură accesul fiecărui client sau potenţial client

conectat la Internet la acestea instantaneu, &n orice moment, += din +=

de ore !stfel procesul de marketing &n mediul online este mult mai

simplu, mai exact şi mai eficient@ 6arketingul online este disponibil continuu, astfel prezenţa online a

materialelor de marketing fiind garantată de către serverele ce

constituie infrastructura Internetului += din += de ore, >BA de zile pe

an, iar modificările ce trebuiesc aduse acestor materiale, sau

actualizările se pot realiza de asemenea &n orice moment al zilei de +=

de ore !cest lucru permite o acurateţe mult mai mare a informaţiilor,

astfel clientul putndu$se mai bine informa despre diferitele promoţii,

reduceri de preţuri, oferte speciale şi despre disponibilitatea lor 6arketingul online este interactiv şi oferă clienţilor un alt mod de a

cumpăra Interactivitatea este realizată &n special prin personalizare,

care conduce la interacţiune &ntre potenţialul client şi companieClienţii din societatea modernă vor mult mai multe informaţii despre

produs, ei fiind mult mai analitici Iar categoria de clienţi care

achiziţionează produse şi servicii online este una foarte dinamică, de

obicei cu studii superioare, cu un spirit analitic foarte ridicat,

documentndu$se deseori mult &nainte de a achiziţiona un produs

!stfel ei caută pe motoare de căutare a preţurilor pentru magazinele

online, cum sunt ###3ricero, ###?hopmaniaro sau###Compariro cel mai bun preţ de achiziţie, att din punct de

http://www.price.ro/http://www.shopmania.ro/http://www.shopmania.ro/http://www.compari.ro/http://www.price.ro/http://www.shopmania.ro/http://www.compari.ro/


7/22

vedere al produsului ct şi al transportului 7i mai caută pe diverse

site$uri specializate informaţii despre acel produs, specificaţii tehnice,

analize, teste, comparaţii etc, existnd #ebsite$uri specializate pentruacest lucru ca ###1sm!renacom pentru telefoane mobile, ###

Tomshard#arecom pentru produse it etc Tot această categorie de

clienţi caută păreri scrise de alţi utilizatori ai unui produs pe forum$

uri, blog$uri sau &n rubricile de comentarii ale magazinelor online

Toate aceste elemente prezentate conferă o interactivitate mult mai

mare a mediului online, dar există mai multe metode ale companiilor

pentru realizarea acesteia, una fiind aşa numitele cookies care ţinminte paginile vizitate dintr$un site #eb şi ce produse au atras atenţia

vizitatorului, putndu$i astfel face recomandări sau să$i reamintească

atunci cnd va intra alta dată pe site care au fost interesele lui ultima

dată, exemplu fiind ###!mazoncom, ###7ba"couk ,

###Okaziiro şi alte numeroase site$uri de comerţ electronic O altă

metodă este cea a argumentării interactive /Orzan şi Orzan, +))2, p

'B$'45, care face să dispară mentalitatea de difuzare &n masă, fiind

&nlocuită printr$o comunicare personalizată, o implicare a clientului &n

procesul de cumpărare, o concentrare pe satisfacerea &n timp real a

prospectării şi furnizării imediate de sfaturi şi informaţii, astfel

compania revigorndu$şi imaginea inovatoare şi permiţănd

diferenţierea portofoliului său de produse faţă de cel al concurenţei

!stfel pe numeroase site$uri #eb clienţii sunt lăsaţi să &şi aleagă

culoarea pentru un anumit produs, modalitatea de transport, data

livrării, modul de plată, sau dacă se răzgndesc şi vor să achiziţioneze

altă dată produsul respectiv, acesta rămne &n coşul de cumpărături

online cu toate opţiunile selectate atta timp ct produsul mai este

disponibil &n magazinul online *n concluzie această interactivitate

prin personalizarea produselor şi serviciilor oferite asigură

vizitatorilor un procent mult mai bun de memorare al #ebsite$ului

unde au &ntalnit acest lucru, această dinamică personalizată a

http://www.gsmarena.com/http://www.amazon.com/http://www.ebay.co.uk/http://www.ebay.co.uk/http://www.okazii.ro/http://www.gsmarena.com/http://www.amazon.com/http://www.ebay.co.uk/http://www.okazii.ro/


8/22

conţinutului asigurnd o fidelizare mult mai mare &n rndul clienţilor,

şi posibilitatea de selecţie a clienţilor optimi 6arketingul online este global şi oferă posibilităţi egale de acces att

&n rndul organizaţiilor, ct şi al indivizilor >=H din populaţia

planetei are acces la Internet, ceea ce &nseamnă o posibilitate

nemai&ntlnită de răspndire a informaţiilor, plus avanta-ul dispariţiei

graniţelor fizice &ntre state !stfel companii dintr$o ţară &şi pot

promova, vinde sau oferi serviciile &n altă ţară, acesta fiind un avanta-

enorm pentru dezvoltarea acestora *n acelaşi timp sute de milioane

de potenţiali clienţi din &ntreaga lume se pot documenta, sau pot căuta

ori cumpăra produse din altă locaţie geografică Dn alt avatan- este

faptul că &n marketingul online dispar discriminările legate de cadrul

etnic, de genul afacerii, de mărimea ei, astfel fiind atacate

monopolurile care pnă acum le aveau anumite companii pe o ţară

&ntr$un anumit domeniu 3roblema privind aspectele legale dispare,

compania dintr$o anumită ţară respectnd legislaţia &n vigoare a

acelui stat, şi nu pe cea a statului &n care &şi oferă online serviciile

axul a fost primul pas pentru &nlăturarea acestor bariere, dar

Internetul şi e$mailul le$au desfiinţat total prin asigurarea libertăţii

circulării informaţiei scrise !stfel Internetul contribuie la o

globalizare democratică, iar consumatorii din mediul online, odată

obişnuiţi cu această libertate, cu greu mai vor renunţa vreodată la ea,

indiferent de ce regim politic va veni la conducerea unui stat

2.2. Concete teoretice !eci"ice !ociet#tii in"orma$ionale

Obiectivul principal care se urmăreşte la nivel global, pentru cel de$al

doilea deceniu al secolului JJI este creşterea economică şi socială prin

creşterea puterii erei digitale !ceeasta se urmăreşte prin implementarea unor

servicii de bandă largă mult mai avansate faţă de cele actuale, folosind diverse

aplicaţii care vor putea fi accesate şi de cei mai KnaiviK consumatori de

tehnologie 6odelele ce se preconizează a fi implementate variază de la o ţară la

alta depinznd &n totalitate de nivelul de dezvoltare şi maturitate al pieţei,

precum şi deschiderea consumatorilor şi utilizatorilor att ca persoane fizice, ct


9/22

şi ca firme !stfel pentru pregătirea necesară este nevoie de un conţinut

convingător precum iniţierea de cursuri privind alfabetizarea digitală, programe

e$guvernare, e$sănătate, e$learning;e asemenea furnizorii de reţele şi servicii &n cazul ofertei unor servicii de &naltă

calitate utiliznd noi tehnologii &n urma reconstruirii infrastructurii trebuie să

ţină cont de bugetele utilizatorilor şi de nevoi?e urmăreşte implementarea unui sistem de bandă largă care să corespundă

noilor tendinţe &n sectorul ITLC, preocupărilor de securitate, o mai mare gri-ă

faţă de mediul &ncon-urător, &n domenii precum educaţie, medicină, finanţe,

mediu, religie, pentru ca, la nivel global, să se beneficieze de aceste servicii

7cosistemul pe bandă largă permite dezvoltarea economiei digitale &n ceea ce priveşte accesul la reţele şi serviciiImplementarea ecosistemului pe bandă largă este rezultatul unei nevoi izvorte

din prote-area mediului prin evitarea utilizării resurselor precum hrtie, cerneluri

etc, confidenţialitate şi securitate &naltă a datelor, protecţia drepturilor de autor,

asistenţă medicală, asistenţă socială, educaţie

!ceast tip de conectivitate la nivel &nalt, va duce la o creştere a cererii pentru

serviciile şi aplicaţiile oferite, precum televiziune prin I3' /I3T


10/22

igura nr '' Dtilizarea Internetului pe regiuni, Iunie +)'+

%ur!a Internet Morld ?tats, Ianuarie +)'>,0ttp""222.internet2orldstats.com"stats

3rivind imaginea &n ansamblu, ITD a estimat că la sfrşitul anului +)'>,

numărul de abonamente fixe &n bandă largă a urcat la peste B44 milioane, care

corespunde unei rate de penetrare la nivel mondial de (,4H *n acelaşi timp,

numărul de abonamente de telefonie mobilă &n bandă largă$active au crescut

cu +'H &ntre +)') şi +)'>, la o valoare de +,' miliarde la sfrşitul anului

+)'>, reprezentnd aproape trei ori valoarea numărului de abonamente fixe de

bandă largă, dar destul de puţine abonamente de telefonie mobilă, care, la

sfrşitul lui +)'> au a-uns la B4= miliarde>

7stimările pentru numărul de utilizatori de Internet pentru 7uropa, gradul de penetrare este de şase ori mai mare dect &n !frica Tehnologia fără fir

/Mireless5 -oacă un rol extrem de important &n dezvoltarea tehnologiei de

bandă largă pentru cel puţin zece ani de acum &ncolo, cei mai mulţi utilizatori

de bandă largă fiind cei mai &mpătimiţi utilizatori ai telefoniei mobile!stfel, din ce &n ce mai alert, reţelele de telefonie mobilă vor trebui să se

aştepte la o creştere a cererii pe care vor trebui să o satisfacă dacă doresc

supremaţie şi evoluţie ascendentă pe termen lung, deoarece utilizatorii de

bandă largă vor dori mai multă flexibilitate &n utilizarea aplicaţiilor de tipul m$

banking=, m$healthATehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor va pătrunde din ce &n ce mai mult

&n viaţa de zi cu zi, din ce &n ce mai mult la nivel superior, oferind o mai mare

diversitate de aplicaţii şi serviciiigura nr '+ 7voluţia Internetului de bandă largă, pe 6apamond +))4$+)'>

8 )rends in )elecommunication e!orm 718, )ransnational aspects o!regulation in a net2or>ed societ?, ()@, *ene#a, Al#eia, 718, pp. 4$5

http://www.internetworldstats.com/stats4.htmhttp://www.internetworldstats.com/stats4.htmhttp://www.internetworldstats.com/stats4.htm


11/22

?ursa ITD, Morld CommunicationsNICTDtilizatorii de Internet &mbrăţişează din ce &n ce mai puternic tehnologia aşa de

mult prezentă la serviciu, &ntruct crează momente de divertisment, &şi pune

amprenta pe viaţa socială, comunicare etc*n secolul vitezei, serviciile şi aplicaţiile furnizate prin intermediul

reţelelor de bandă largă vor ridica economia digitală şi se va putea de-a vorbi

de o societate digitală &n care trăim, societate care &ncepe să crească vertiginos

?pre exemplu ouTube a reuşit să strngă &n A ani, + miliarde utilizatori la

nivel global Dn caz asemănător este i"BobileFban>ing6, accesat la data 18.5.718

+ mGealt0 /termen cunoscut %i ca m$0ealt0 sau mobile 0ealt06 = engl. )ermen utilizat pri#ind practicarea ser#iciilor medicale %i de sănătate publicăpe dispoziti#e mobile. /0ttp""en.2i>ipedia.org"2i>i"BGealt06, accesat la data18.5.718

3 )rends in )elecommunication e!orm 71"11 H Anabling tomorro2Is

Digitall Jorld, (nternational )elecommunication @nion, *ene#a, Al#eia,711, pp. 7

http://en.wikipedia.org/wiki/Mobile_bankinghttp://en.wikipedia.org/wiki/MHealthhttp://en.wikipedia.org/wiki/Mobile_bankinghttp://en.wikipedia.org/wiki/MHealth


12/22

ct şi &n ţările &n curs de dezvoltare ;e asemenea, acebook s$a extins

considerabil att prin concentrarea sa privind oferirea unei game largi de

servicii prin comunicarea stărilor utilizatorilor /status5, mesa-e personale, ctşi prin activităţile de -oc pe care le dăruieşte ca experienţe utilizatorului,

oferind totodată şi sentimente precum respectul de sine prin clasamentele din

cadrul -ocurilor la care concurează cu prietenii, toate acestea fiind vizibile pe

pagina personală iar conţinutul vizualizat de &ntreaga comunitate;in această perspectivă, a transparenţei informaţiilor personale despre

utilizator, pot apărea o serie de probleme privind securitatea datelor, prote-area

vieţii personale, aceste reţele sociale putnd fi reglementate prin instrumente

de control mai riguroase aşa cum apare &n ?D!, Canada şi 7uropaConform unor cercetări realizate de 3ingdom &n +)'>, a fost &ntocmit un

top a ') ţări care să &nsumeze numărul de utilizatori acebook la nivel

mondial *ntruct acebook are exclusiv acces la statistici, a fost luat ca

indicator traficul estimat pe fiecare ţară &n parte, datele fiind &nregistrate prin

intermediul 1oogle !d 3lanner care furnizează informaţii privind traficul de

Internet al ţărilor pe un număr mare de site$uriDrmătoarele ') ţări conform aceluiaşi studiu menţionat mai sus, sunt

după cum urmează 6alaiezia /'+ milioane5, ?pania /'+ milioane5, Insulele

ilipene /') milioane5, !ustralia /(' milioane5, !rgentina /4+ milioane5,

Tai#an /4+ milioane5, Columbia /2A milioane5, Prazilia /B+ milioane5, Chile

/B+ milioane5, Tailanda /B+ milioane5igura '> Top ') ţări clasificate &n funcţie de numărul de utilizatori acebook

%ur!a 0ttp""ro?al.pingdom.com"71"4"17"t0e$top$countries$

on$!aceboo>$c0art", accesat la data '+'++)'>

http://royal.pingdom.com/2010/08/12/the-top-countries-on-facebook-chart/http://royal.pingdom.com/2010/08/12/the-top-countries-on-facebook-chart/http://royal.pingdom.com/2010/08/12/the-top-countries-on-facebook-chart/http://royal.pingdom.com/2010/08/12/the-top-countries-on-facebook-chart/


13/22

!pare ne&ncrederea &n etica mediului virtual, &ntruct toate aceste

instrumente de socializare pot fi folosite pentru aflarea de informaţii

despre un număr imens de oameni, care &şi oferă comunităţii virtualedatele reale, lista de prieteni, religia, preferinţe &n diverse domenii,

informaţii prin intermediul cărora se pot creea tipologii, profiluri de

personalitate, informaţii care pot fi utilizate spre manipularea populaţiei

;in acestea decurge şi o altă perspectivă pentru care mulţi sunt de

acord cu faptul că socializarea se face faţă &n faţă, transparenţa de a

trimite e$mail$uri &n care toată lumea vizualizează adresele celorlalţi nu

este o manieră etică;e asemenea, reţelele de socializare pot deveni un instrument

extrem de puternic, deoarece acebook va folosi recunoaşterea facială a

utilizatorilor din pozele &ncărcate pe platformă şi crearea de legături

&ntre diverşi utilizatori, iar aici se interpune cu principiile de etică!stfel de fiecare dată cnd un utilizator va &ncărca o fotografie,

acebook va utiliza acest program de recunoaştere facială pentru

gruparea figurilor asemănătoare, şi va sugera automat KprietenulK căruia

va trebui să i se dea KtagK2

;e asemenea, tot aici se &ntlneşte şi termenul de Ktag cloudsK4

Tagging$ul automat &nsă sperie utilizatorii reţelei de socializare care au

sentimentul că cineva &ncearcă să manipuleze vieţile lor personale !ici

apare &ncă o dată conceptul de etică care &n mediul virtual este greu de

2 Tag Q engl termen care reprezintă o modalitate de &mpărţire a conţinutului la nivel micro, adică,articolele sunt grupate &n subcapitole &n funcţie de anumite cuvinte cheie, marele beneficiu constnd &n

faptul că pot fi grupate &n ceea ce se cheamă 8tag cloudsK, tag$urile putnd fi folosite pentru găsirea deconţinut relevant care poate fi identificat &n funcţie de anumite cuvinte cheie /tag$uri5K@ mai poartădenumirea de etichete /httpNN###facebookcomNnotephpRnoteSidQ++4)+2++)A==)=(Lcomments5 accesat la data de 'A)(+)'>

4 )ag cloud = ”este o reprezentare #izuală pentru datele text, utilizată de obiceipentru a descrie cu#inte c0eie metadate /tag$uri6 pe site$uri, sau pentru a #izualizatext în !ormă liberăK acest !ormat este util pentru a percepe rapid termenii cei mai

e#ideni %i pentru localizarea unui termen în ordine al!abetică pentru a$i determinaimportana.”/0ttp""en.2i>ipedia.org"2i>i")agFcloud6 accesat la data de 1+.5.718

http://www.facebook.com/note.php?note_id=228027220544049&commentshttp://en.wikipedia.org/wiki/Tag_cloudhttp://www.facebook.com/note.php?note_id=228027220544049&commentshttp://en.wikipedia.org/wiki/Tag_cloud


14/22

a Ligură adaptată după Departamentul Mustiiei din ;[email protected]., Cooperarea (nternaională în anc0etele c?berin!raciunil

Axemplu de ”c?berin!raciune” în care sunt implicate mai multe ări

8. (n#estigatori din Namibia descoperă atacul #enind din ;eul"Coreea7. (n#estigatori din Lilipine descoperă c?#beratacul ca #enind din Namibia

(n#estigatorii coreeni descoperă atacul #a #enind din :a

+. Egenii canadieni arestează c?berin!ractorul

C?berin!ractorul pătrunde în reeaua băncii din B

stăpnit fiind un mediu mult prea flexibil şi transparent acebook a mai

fost folosit &n ?D! şi pentru căutarea de indicii despre fugari,

verificare de alibi$uri prin compararea istorisirilor făcute de suspecţi printrimiterea de mesa-e prin intermediul T#itter*n figura de mai -os se regăseşte un exemplu de Kc"berinfracţiuneK &n

care sunt implicate mai multe ţări, deoarece c"berinfractorul a creat o

diversiune mascnd localizarea propriu$zisă pentru spargerea băncii din

6anilla, trimiţnd pachete de date ca fiind din .amibia, cei din .amibia

au descoperit că vine din Coreea de ?ud, pentru ca &n final investigatorii

coreeni să descopere faptul că atacul se realizase din Canada,


15/22

Cote de piaă pentru sisteme de operare /9;6 destinate utilizării tele!oanelor mobile inteligente H Lebruarie$Eprilie 711

Interesant este şi faptul cnd poliţia italiană utiliznd acebook

prin urmărirea paginii sale pesonale de socializare şi, văznd

schimbul de mesa-e cu diverşi membrii ai reţelei de socializare, acapturat o persoană care făcea parte dintre cei mai importanţi

membrii ai mafiei italiene(*n ceea ce priveşte piaţa telefoniei mobile, sistemul de operare

?"mbian, &n +))( era lider de piaţă, dar cota sa de piaţă a scăzut

veritginos la A=H din cauza unor concurenţi precum EI6 şi !pple

Cei mai buni actori pe piaţa telefoanelor mobile inteligente &n +))(

au fost cei de la 1oogle cu sistemul de operare !ndroid şi !pple cu al

său i3hone O??istemul de operare !ndroid era &n topul preferinţelor cu cea mai

mare cotă de piaţă &nregistrată la finele lunii aprilie +)'''), urmat

fiind de !pple iO?, EI6 PlackPerr", Mindo#s 6obile, consideraţi

drept lideri de piaţăigura nr 'A 3iaţa telefoanelor inteligente

?ursa .ielsen 6obile Insights, ?D!

*n figura de mai sus se observă creşterea cotei de piaţă pentru

anul +)'' &n ceea ce priveşte anumite sisteme de operare, comparativ cu

+))(, de unde ?"mbian deţinea poziţie de lider, &n +)'' a pierdut foarte

50ttp""content.usatoda?.com"communities"ondeadline"post"71"8"italian$police$trac>$do2n$most$2anted$suspect$#ia$!aceboo>$"1, accesat la data7O.4.718

10ttp""222.gsmarena.com"androidFisFt0eFpre!erredFsmartp0oneFplat!orm

FinFt0eFusFiosFisFaFcloseFsecond$ne2s$7O13.p0p, accesat la data7O.4.718

http://content.usatoday.com/communities/ondeadline/post/2010/03/italian-police-track-down-most-wanted-suspect-via-facebook-/1http://content.usatoday.com/communities/ondeadline/post/2010/03/italian-police-track-down-most-wanted-suspect-via-facebook-/1http://www.gsmarena.com/android_is_the_preferred_smartphone_platform_in_the_us_ios_is_a_close_second-news-2716.phphttp://www.gsmarena.com/android_is_the_preferred_smartphone_platform_in_the_us_ios_is_a_close_second-news-2716.phphttp://content.usatoday.com/communities/ondeadline/post/2010/03/italian-police-track-down-most-wanted-suspect-via-facebook-/1http://content.usatoday.com/communities/ondeadline/post/2010/03/italian-police-track-down-most-wanted-suspect-via-facebook-/1http://www.gsmarena.com/android_is_the_preferred_smartphone_platform_in_the_us_ios_is_a_close_second-news-2716.phphttp://www.gsmarena.com/android_is_the_preferred_smartphone_platform_in_the_us_ios_is_a_close_second-news-2716.php


16/22

mult din cota de piaţă, &n poziţia de lider a-ungnd sistemul de operare

!ndroid *n +)'> cotele de piaţă nu au suferit schimbări prea mari după

cum urmează&a'elul nr. 1.' ',4((2) '=+ +4,(>A)) '446icrosoft 2,=)2B) >> =,)>(') +BPlackPerr" B,'4))) +2 2,(('+) A+Pada 4>4+ )= =,+)44) +2?"mbian B>)4 )> (,)2'A) A(!ltele =2'2 )+ 4B>> )B

&otal 22)2/.2( 1((1)002.

(1((

%ocietatea in"orma$ional# i a cunoaterii este caracterizată de

creşterea explozivă a informaţiei 8digitaleK disponibilă prin intermediul

produselor tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor *n acest context,

marketingul digital reprezintă procesul de creare şi menţinere a relaţiei

cu clientul prin activităţi online de facilitare a schimbului de idei,

produse şi servicii &n scopul satisfacerii nevoilor ambelor părţi *n

mediul online, specialistul de marketing se află &n permanenţă &n contact

interactiv cu consumatorul, producătorul sau distribuitorul şi cunoaşte,&n timp real, dinamica mediului extern şi a relaţiilor concurenţiale,

putnd acţiona proactiv faţă de oportunităţile şi ameninţările care apar

pe piaţă, iar calitatea actului de marketing depinde de modul de utilizare

a informaţiei *n contextul societăţii informaţionale, cercetările de

marketing online reprezintă o nişă de piaţă care asigură globalizarea

activităţilor prin interactivitatea oferită de mediul online, prin costurile

reduse şi rapiditatea cu care se obţin informaţiile, aducnd multipleavanta-e de prelucrare, interpretare şi manipulare a datelor, oferind


17/22

competitivitate, inovare şi creativitate spre deosebire de greutăţile de

realizare &n cercetările de marketing desfăşurate tradiţional ?ocietatea

informaţională &n care trăim este predominant marcată de Kboom$ulK''

informaţiei KdigitaleK care la momentul prezent poate fi accesată de

oriunde şi oricnd prin intermediul ITLC'+

3e baza unei cercetări exploratorii, privind datele oferite de Institutul

.aţional de ?tatistică, s$a urmărit radiografierea gradului de utilizare a

TIC /Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor5 &n Eomnia şi peste

hotare, studierea stadiului actual pentru cele mai importante ţări de pe

mapamond, dar poziţionarea Eomniei printre acestea &n funcţie de

tehnologia utilizată;e asemenea 1allup'>, o prestigioasă firmă de cercetări de

marketing din Eomnia a desfăşurat &n perioada martie$aprilie +)'), o

cercetare referitoare la Kpiaţa serviciilor electronice de comunicaţie,

avnd ca ţintă att segmentul populaţie, ct şi cel de persoane -uridiceK'=Dnitatea de sonda- &n această cercetare statistică a fost reprezentată de

K&ntreprinderilor cu activitate economică, societăţilor bancare şi de

asigurări, instituţiilor administraţiei publice centrale şi institutelor de

&nvăţămnt superior acreditateK 'A !u fost urmărite obiective precum identificarea comportamentului de

consum şi a cererii de servicii electronice de comunicaţie precum

Ktelefonie fixă, telefonie mobilă, acces la Internet şi servicii de

11 oom= engl. explozie

17 ()PC = abre#. engl. )e0nologia (n!ormaiilor %i Comunicaiilor /)(C6

18 0ttp""eu.gallup.com"buc0arest"114


18/22

DAQ:9R)EAE ;9C(A)ST(( (NL9BET(9NERA RE N(:AR *R9ER 71$711

Utilizatori de Internet

Abonaţi la bandă largă fxă (cu cablu)

Abonaţi la teleonie mobilă de bandă largă

Gospodării cu acces la Internet

Abonaţi la teleonie mobilă

Abonaţi la teleonie fxă

retransmisie a programelor de televiziuneK'B, eşantionul fiind

reprezentativ pentru telefonie fixă şi mobilă şi servicii de retransmisie a

programelor T


19/22

?ursahttpNN###ituintNenNITD$;NN?tatisticsNdocumentsNpublicationsN

mis+)'+N6I?+)'+S#ithoutS!nnexS=pdf, accesat la data ''')+)'> .avigarea pe Internet prin intermediul telefoniei mobile reprezintă un

procent de +=H, ') H pentru transmisiuni de date, apeluri video, iar

specialiştii &n cercetări de marketing se folosesc de tehnologia şi evoluţiatelefoanelor inteligente pe piaţa telefoniei mobile dezvoltnd aplicaţii

soft#are specifice fiind att la &ndemna respondenţilor ct şi la

&ndemna cercetătorilor;e asemenea, &n Eomnia aproape B gospodării din ') utilizează

cel puţin o linie telefonică fixă, &nregistrndu$se aproximativ ==>>)))

gospodării care se utilizează servicii de telefonie fixă, dintre care

ma-oritatea o deţine mediul urban cu 2+H şi respectiv mediul rural cu

=2H, &n funcţie de regiuni@ Pucureşti deţine monopolul cu 22H, iar la

L a 1 ( ( l o c u i t o r i

http://www.itu.int/en/ITU-D/http://www.itu.int/en/ITU-D/


20/22

polul opus se află regiunea de ?ud cu un procent destul de minimalist de

=BH;e$a lungul timpului, Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor

/TIC5 a cunoscut o răspndire spectaculoasă peste tot &n lume, deoarece

crescnd numărul utilizatorilor de Internet, a crescut exponenţial şi sursa

informaţională;e asemenea, a crescut rapid şi utilizarea Internetului prin

telefonul mobil, &n +)'> apare reţeleaua mobilă =1, cu o viteză de

aproximativ ') ori mai mare dect cea a reţelelor >1, ceea ce &nseamnă

o evoluţie deosebită privind comunicarea şi accesul la informaţie

*n dezvoltarea societăţii informaţionale, telefonul mobil a creat oadevărată revoluţie, iar &n +)'' rata de penetrare a a-uns la 4A2H

Tabelul nr '+ Indicele de dezvoltare ICT /I;I5 +)') şi +)''

3ara 4ank 2(11 IDI 2(11 4ank 2(1( IDI 2(1(

Eomania

A+ A'> A) =4(

?ursa0ttp""222.itu.int"en"()@$D";tatistics"Documents"publications"

mis717"B(;717F2it0outFEnnexF

ICT este un indice care măsoară performanţele unei ţări &n

devzoltarea tehnologiilor de informaţii şi comunicaţii I;I este

indicele ICT care arată nivelul de dezvoltarea a ţării respective şi sunt

&n strnsă corelaţie unul cu celălaltTelefonul mobil, datorită răspndirii sale şi a faptului că aproape

orice individ are cel puţin un telefon mobil, este considerat cel mai

important instrument al tehnologiei de comunicareK*n +))2,

Eomnia a urcat '= poziţii &n top ţări dezvoltate &n domeniul TIC,

a-ungnd pe locul =B, rata de penetrare a utilizării telefonului mobil

crescnd de la +> la ')2, la o sută de locuitoriK'4

14aportul ”Beasuring t0e (n!ormation ;ociet? H )0e (C) De#elopment(ndex”, realizat de (nternational )elecommunication @nion, Al#eia,0ttp""222.itu.int"en"()@$

D";tatistics"Documents"publications"mis717"B(;717F2it0outFEnnexF


21/22

?ocietatea informaţională bazată pe cunoştinţe este societatea &n care

producerea, prelucrarea şi consumul de informaţie reprezintă cel mai

important tip de activitate, informaţia sub forma cunoştinţelor esterecunoscută drept principala resursă, tehnologiile informaţiei şi

comunicaţiilor sunt tehnologiile de bază ale acestei societăţi, iar

mediul informaţional, &mpreună cu cel social şi cel ecologic

reprezintă noul mediu de existenţă a omuluiDrmărirea comparativă, &n ultimii ani, ai acestor indicatori

evidenţiază tendinţa de creştere a gradului de dezvoltare a societăţii

informaţionale &n ţara noastră, &n contextul general al evoluţiilor spre

consolidarea unei structuri economico$sociale aliniată standardelor

europeneTrăim &ntr$o eră a tehnologiei informaţionale care ia amploare &n

mod exponenţial, care se dezvoltă &ntr$un ritm rapid şi de nestăvilit

Computerele, reţelele de calculatoare şi comunicarea devin tot mai

rapide, iar Internetul tot mai răspndit şi folosit de o gamă

diversificată şi exigentă de consumatori?ocietatea informaţională şi a cunoaşterii are o sferă largă de

cuprindere, &n contextul său fiind incluse dimensiunile societăţii &n

care trăim ?e face referire la dimensiunile economică /noua

economie digitală, e$economia5, ecologică, tehnologică, de

infrastructură, politico$administrativă /guvernare electronic5 socială

/calitatea vieţii, e$comunitate, e$sanatate, e$mediu5, culturală,

geografică, ct şi interacţiunea dintre coordonatele vectorilor spaţiali

specifici acestei societăţi

;imensiunea economică dezvoltă noi paradigme ale economieidigitale şi ale economiei bazate pe cunoaştere /e$marketing, e$comerţ,

e$banking, e$learning, e$mone", e$trading, plăţile online, afaceri

online etc5'(;in cele de mai sus, se desprinde concluzia că marketingul specific

mediului online prezent &n toate dimensiunile societăţii

15 Ji>ipedia, Societatea informaţională, disponibil online la adresa

0ttp""ro.2i>ipedia.org"2i>i";ocietateFin!ormaională, accesat la data3.17.718.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Societate_informa%C5%A3ional%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Societate_informa%C5%A3ional%C4%83


22/22

informaţionale, se desfăşoară pe fiecare nivel al societăţii &n care

trăim, &n afacerile dezvoltate, &n modul de relaţionare, iar marketerii

prin diverse modalităţi utilizează o gamă variată de instrumente şiexploatează acest mediu care, cu paşi rapizi, a devenit locul &n care

suntem cel mai prezenţi din viaţa noastră