modul introductiv

8/17/2019 Modul Introductiv

1/40

Definirea şi identificarea tipurilor de calculatoare personale

Odata cu era calculatoarelor, dinamica sistemelor informationale a fost multoptimizata prin aparitia si dezvoltarea sistemelor informatice ca si componenteale sistemelor informationale, a caror functionare se bazeaza esential pe utilizareaechipamentelor electronice de calcul. Dintre aceste echipamente un loc aparte ilocupa calculatorul electronic (CE), numit uneori si sistem de calcul.

In structura unui sistem informatic pot fi identificate componente precum:• calculatoarele electronice;• alte echipamente, utilizate pentru culegerea datelor, stocarea datelor,

transmiterea datelor, listarea;• resursa umana implicata in utilizarea si intretinerea sistemului informatic;• sistemul de programe utilizat pentru realizarea obiectivelor sistemului

informatic si pentru utilizarea eficienta si corecta a echipamentelor;

• cadrul organizatoric al sistemului pe care sistemul informatic il deserveste.

Tipuri de calculatoare

Punctul de vedere pe care il vom prezenta are in atentie diferentiereacalculatoarelor electronice dupa: capacitate, viteza de operare, cost si modul lor deutilizare. Din aceasta perspectiva, literatura de specialitate este unanima in a constataexistenta a patru tipuri de calculatoare electronice:

• calculatoare personale;

• minicalculatoare;• calculatoare „mainfraime;• supercalculatoare.

Calculatoare personale (PC)!n calculator personal "P#$Personal computer% sau microcalculator este un

sistem de calcul electronic orientat pentru prelucrarea, stocarea &i transmitereainforma'iilor.

(xist) dou) modele de calculatoare personale:• neportabile ;

• portabile .

#alculatoarele neportabile sau des*top$urile "+ig...% sunt calculatoarelepersonale care datorit) gabaritului necesit) a fi instalate pe un suport fix. -predeosebire de acestea, calculatoarele portabile "+ig...% pot fi at/t de mici 0nc/t leputem purta 0n serviet) sau chiar pe palm) "vezi PD1$urile2 Personal Digital 1ssistant$ 1genda Personala Digitala, +ig..3. sau 4oteboo*$urile% &i sunt extrem de utile 0nacele c)l)torii 0n care trebuie s) avem &i libertate 0n mi&care, dar &i instrumentemoderne de creare &i 5 sau folosire a informa'iei. 6abaritul redus este datoratminiaturiz)rii intense &i compactit)'ii construc'iei.

7ntre cele dou) variante de calculatoare personale nu exist) diferen'e constructive,

singura diferen') se rezum) la gabarit.

1


2/40

+ig... +ig...

+ig..3.

MinicalculatoareleDesemneaza tipurile de calculatoare create pentru introducerea in uz a unor

plicatii specializate, precum: aplicatiile mutiuser "care reprezinta un progres fata deaplicatiile de teleprelucrare cunoscute pe mainfraime$uri%, programarea masinilor cucomanda numerica, realizarea unor aplicatii in domeniul automatizarilor industriale,etc%. (xemple de minicalculatoare sunt masinile PDP, dupa care au fost realizate in8omania , minicalculatoarele Independent, apoi #oral. 9a ora actuala, o serie de firmesi companii din 8omania folosesc minicalculatoare produse de I, din gamele 1-


3/40

Supercalculatoarele4umite si transputere, sunt cele mai puternice tipuri de calculatoare electronice.

-e remarca prin complexitatea remarcabila a unitatilor centrale "procesorul poate sa

se compuna dintr$un numar mare de microprocesoare%, viteza de lucru deosebita,suporta calcul paralel, programarea paralela, dar au costuri ridicate, directproportionale cu performantele lor. -unt folosite intens in domenii care necesitaprelucrari de mare complexitate, ale datelor, precum: programele spatiale, reactoarelenucleare, proiectarea navelor si aeronavelor, meteorologie, seismologie, etc.

Evidenierea celor dou! componente ma"ore din structura unuicalculator personal

!n calculator personal este alc)tuit din dou) categorii de componente:

hardware şi software.Hardware$ul reprezint) ansamblul elementelor fizice, palpabile, care compun uncalculator personal, &i anume: dispozitivele de intrare, calculatorul &i dispozitivele deie&ire.Software$ul se refer) la un 0ntreg set de instruc'iuni care transmit hard?are$ului ce s)fac). 1ceste instruc'iuni sunt grupate 0n a&a numitele programe &i fiecare program areun specific anume: programe necesare func'ion)rii calculatorului "soft?are$ul desistem% &i programe necesare utilizatorului"soft?are$ul de aplica'ii%.

dispozitivele de intrare tastaturamouse$ul

$ @oAstic*$ul $ scanner$ul $ aparatul foto digital $ camera video digital)

$ trac*ball$ul $ touchpad$ul $ light pen$ul $ microfonul

B18DC18( calculatorul unitatea central) de prelucrare microprocesorul"unitatea de comanda si control$ #CC

unitatea aritmetico logica E#$%% memoria intern)

componente de transmitere a informa'iei "magistrale de comunicatie%

unit)'i de stocare a informa'iei hard dis*$ul discheta $#D$8O$ul $#D$8eCriteable $DFD$ul, Gip$ul $benzile magnetice dispozitivele de ie&ire monitorul imprimanta

3


4/40

plotter$ul$ boxele audio

soft?are de sistem sisteme de operare programe utilitare-O+HC18(

soft?are de aplica'ii procesoarele de text procesoarele de calcul tabelar

sisteme de gestiune a bazelor de date prelucrare grafic) prelucrare imagini

(xist) o interdependen') 0ntre partea hard?are &i cea soft?are a unui calculator. 1ceste dou) componente se completeaz) reciproc &i alc)tuiesc 0mpreun) ceea cenumim un calculator personal5sistem de calcul.

Dup) cum am precizat pu'in mai sus, componenta hard?are a unui calculator personal presupune un ansamblu format din dispozitivele de intrare a informa'iei,calculatorul &i dispozitivele de ie&ire a informa'iei.

Dispozitivele de intrare- sunt dispozitive prin care sunt introduse informa'ii 0ncalculator. (xemple: tastatura, mouse$ul, @oAstic*$ul, scanner$ul, aparatul foto digital,camera video digital),etc.

Calculatorul - constituie componenta de baz) a sistemului de calcul denumit dinobi&nuin') doar calculator. Din punct de vedere al arhitecturii fizice "hard?are%calculatorul are 0n componen') unitatea centrala de prelucrare "!#P% &i componentelede transmitere &i stocare a informa'iei.

Dispozitivele de ieşire- se folosesc pentru vizualizarea sau audierea datelor saurezultatelor. (xemple: monitorul, imprimanta, plotter$ul, echipamentele pentru redareasunetului "boxele audio%.

-tructura unui calculator personal este prezentat) schematic 0n +ig..=.:

C$%C#%$T&'#%

date de intrare date de ie&ire

comenzi5st)ri st)ri

+ig..=.

Dup) cum se observ), 0ntre calculator &i dispozitivele de intrare &i cele de ie&ireexist) o continu) comunicare, un continuu schimb de informa'ii care asigur) eficien')

&i fiabilitate 0n func'ionarea calculatorului personal. Dispozitivele de intrare ofer)utilizatorului posibilitatea de a introduce datele 0n calculator, date care pot fi

4

prelucrarestocare si /sau

transmitere date

Dispozitivelede ieşire

Dispozitivelede intrare


5/40

prelucrate, stocate &i5sau transmise mai departe dispozitivelor de ie&ire pentruvizualizare sau redare audio.

'ecunoaşterea dispozitivelor de intrare

Tastatura

(ste cel mai utilizat dispozitiv de intrare.Din punct de vedere al organizării tastelor exist) c/teva tipuri de tastaturi: standard "-tandard eAboard%, avansată "(nhanced eAboard%, ergonomică "(rgonomiceAboard% &i multimedia "ultimedia eAboard%. Pentru toate aceste tipuri detastaturi, func'ie de aran@amentul tastelor, corespunde modelul QWERTY , denumiredat) de primele &ase taste de pe r/ndul de sus.-pre deosebire de tastaturile obi&nuite la care aran@amentul tastelor este 0n linie,pentru modelul ergonomic &irurile de taste sunt plasate 0n linie fr/nt) dup) un unghicare s) asigure pozi'ii mai relaxante pentru m/ini.

ai recent, au ap)rut tastaturile multimedia care adaug) butoane specialepentru diferite uzan'e 0n acest domeniu .

+ig..JEHastatura avansat)

+ig..K EHastatura ergonomic) +ig..L EHastatura multimedia

uncionarea tastaturii9a ap)sarea unei taste, codul acelei taste este recunoscut de calculator &i afi&at apoipe ecran.Pe tastatur) sunt eviden'iate cinci zone cu taste:

• *ona +,zona standard , care con'ine litere, simboluri speciale "semne depunctua'ie, separatori, operatori aritmetici etc.%, cifre &i taste de comand) &icontrol "M-hiftN, M#aps9oc*N,M#trlN,M1ltN,Mac*spaceN,M(scN,M(nterN,MHabN

• *ona ++,zona tastelor funcionale , con'ine tastele functionaleM+N M+N ,+N ;

• *ona +++,zona tastelor pentru poziionare-deplasare cursor , cuprinde tastede comenzi pentru controlul cursorului 0mp)r'ite 0n dou) subgrupe : taste de

5

http://images.google.com/imgres?imgurl=www.comrace.ro/images/cc9001a15k.jpg&imgrefurl=http://www.comrace.ro/Speciala/cc9001Amm.htm&h=188&w=283&prev=/images%3Fq%3Dmultimedia%2Bkeyboard%26start%3D20%26svnum%3D10%26hl%3Den%26lr%3D%26ie%3DUTF-8%26s%20http://images.google.com/imgres?imgurl=www.effective-ergonomics.com.au/microsoft%2520pro%2520kb,%2520large.gif&imgrefurl=http://www.effective-ergonomics.com.au/Keyboards%2520and%2520Keypads.htm&h=160&w=220&prev=/images%3Fq%3Dergonomics%2Bkeyboa%20http://images.google.com/imgres?imgurl=www.quillserv.com/www/graphics/keyboard.jpg&imgrefurl=http://www.quillserv.com/www/specials.html&h=205&w=400&prev=/images%3Fq%3Dkeyboard%26start%3D60%26svnum%3D10%26hl%3Den%26lr%3D%26ie%3DUTF-8%26sa%3DN


6/40

deplasare "tastele s)ge'i, MBomeN, MPage!pN, M(ndN, MPageDo?nN%, taste deeditare"MInsertN, MDeleteN% ;

• *ona +.,zona tastelor speciale pentru controlul ecranului "MPrint -creenN,M-croll9oc*N, MPause5rea*N%;

• *ona .,zona tastelor numerice, cuprinde tastatura numeric) redus)destinat) acces)rii rapide a tastelor numerice.

*ona + este utilizat) de obicei atunci c/nd se introduce text "culegere date%.#ursorul este o reprezentare grafic) a pozi'iei curente 0n cadrul unui text. 1cestaeste eviden'iat 0n diferite forme:,Q. (l focalizeaz) aten'ia utilizatorului asupralocului de introducere a datelor 0ntr$un document.9a ap)sarea tastelor de tip Rliter) din zona standard se vor genera litere mici"minuscule% .

7n partea dreapt) a tastaturii exist) un indicator luminos care indic) stareatastei /Caps%oc01 : activat) sau dezactivat), care func'ioneaz) 0n regim de

comutator: prin ac'ionarea sa succesiv) se revine la starea anterioar).(fectele activ)rii5dezactiv)rii tastei M#aps9oc*N :Hasta MCaps%oc0N dezactivat) SNac'ionarea oric)rei taste genereaz) litere mici

"minuscule% iar 0n combina'ie cu tasta M-hiftN segenereaz) ma@uscule.

Hasta MCaps%oc0N activat) SNac'ionarea oric)rei taste genereaz) litere mari"ma@uscule% iar in combina'ie cu tasta M-hiftN segenereaz) minuscule.

Hastele /Ctrl12/$lt12/Shift1 ap)sate individual nu au nici un efect. De regul) suntactivate 0n combina'ie cu alte taste.

Pentru a ac'iona o combina'ie de taste se 'ine ap)sat) prima tast) dincombina'ie timp 0n care se ac'ioneaz) &i cea de$a doua.Hastele /Ctrl1 şi /$lt1 permit extinderea setului de caractere care pot fi

introduse prin intermediul tastaturii. Pe l/ng) caracterele inscrip'ionate pe taste,combina'iile de tipul /Ctrl13 tasta, /$lt13tasta ofer) posibilitatea gener)rii altor caractere sau comenzi.

7n general, tasta /Ctrl1 asociat) cu o alt) tast) permite introducerea unor comenzi speciale.

1p)sarea unei taste pe care se afl) dou) simboluri are drept efect eviden'iereasimbolului din partea de @os. Pentru eviden'ierea simbolului din partea de sus a tasteise ac'ioneaz) /Shift13tasta.

Hasta Enter , prezent) cu simbolul M(nterN, se folose&te de obicei pentruconfirm)ri sau activ)ri de comenzi iar 0n programele pentru introducere textmarcheaz) sf/r&itul de paragraf.

Hasta /4ac0space1 &terge de obicei caracterul din st/nga cursorului. 7n partea de @os a zonei cu taste standard se afl) tasta M-paceN cu rol de a 0nseraspa'iu 0n procesul de introducere text sau 0n construc'ia de comenzi atribuitecalculatorului.

O tast) de control important) prezent) 0n aceast) zon) de taste este &i tasta/Esc15 1ceasta realizeaz) diferite func'ii dependente de o anumit) aplica'ie 0n curs,dar sarcina primordial) este aceea de a 0ntrerupe o ac'iune 0n curs de desf)&urare.Hasta /Ta61 prezent) cu simbolul MHabN sau dou) s)ge'i cu sensuri opuse are rolulde a introduce paragrafe 0ntr$un proces de introducere text sau 0n trecerea dintr$ofereastr) 0n alta"din cea curent) 0n cea anterioar)%.

6


7/40

O tast) mai nou introdus) 0n structura unei tastaturi este cea de Cindo?s care aredrept efect activarea suprafe'ei de lucru specific) sistemului de operare Cindo?s.*ona ++ localizeaz) 0n partea superioar) a tastaturii cele taste func'ionale care 0ndeplinesc func'ii predefinite care difer) de la o aplica'ie la alta. (x.: activarea tasteiM+N genereaz) activarea Belp$ului 0n ma@oritatea produselor soft.

*ona +++ localizeaz) tastele direc'ionale pentru pozi'ionarea cursorului: MTN, MUN,MVN, MWN.De asemenea, /7ome1 poate realiza deplasarea cursorului 0n pozi'ia cea mai dinst/nga "0nceput de r/nd% sau 0n col'ul st/nga$sus al ecranului "0nceput de pagin)%./End1 are efect opus tastei MBomeN, plas/nd cursorul la sf/r&itul r/ndului curent sau 0n dreapta$@os al ecranului "sf/r&it de pagin)%. /Pa8e#p1 &i MPa8eDo9n1 asigur)defilarea pagin) cu pagin) sau ecran cu ecran din pozi'ia curent) a documentului spre 0nceputul documentului respectiv spre sf/r&itul acestuia. Hot 0n acest grup de tasteexist) &i tastele /+nsert1 &i /Delete1 care se folosesc 0n editare "corectarea datelor introduse de@a%. Hasta /+nsert1 func'ioneaz) ca un comutator. (a comut) 0ntre modul 0nserare &i cel de suprascriere. 7n modul 0nserare, caracterul tastat este ad)ugat 0npozi'ia curent) a cursorului, iar 0n modul suprascriere, caracterul tastat 0nlocuie&te pecel pe care se afl) cursorul.*ona +. cuprinde setul de trei taste localizate 0n partea de sus$st/nga a tastaturii.Hasta /PrintScreen1 asigur) copierea imaginii de pe ecran la imprimant) sau 0nserarea acesteia 0ntr$un text. /Scroll%oc01 asigur) controlul derul)rii informa'iilor prezente 0n mod text pe ecranul calculatorului: c/nd ecranul se umple, 0ncepedefilarea: liniile 0ncep s) avanseze cu c/te un r/nd 0n sus, astfel 0nc/t textul introdus 0ntr$un anumit document se va eviden'ia pe ultimul r/nd al ecranului. Hasta/Pause-4rea01 suspend) temporar derularea r/ndurilor afi&ate pe ecran iar 0ncombina'ie cu M#trlN poate suspenda execu'ia unui program.

*ona .cuprinde setul de caractere numerice. Hasta

/:um%oc01 permite comutarea

acestei zone din tastatur) numeric) 0n tastatur) de comand) &i invers. 1stfel, dac)tasta M4um9oc*N este ap)sat) "ac'iune indicat) de activarea primului led din grupulde leduri din partea dreapt) a tastaturii% devin active tastele numerice din aceast)zon) de taste. Dac) se reap)s) tasta M4um9oc*N, aceast) zon) de taste estedezactivat) devenind active comenzile simbolizate 0n partea de @os a acestor tastenumerice.

De asemenea, se pot ac'iona 0n combina'ie &i seturi de trei taste:M#trlNM1ltNMDelN , care genereaz) reini'ializarea sistemului de operare ac'iunenecesar) din diferite motive de bloca@ a calculatorului.

Pentru un 0ncep)tor, 0n utilizarea tastaturii se recomand) a se urma pa&ii: 1p)sa'i scurt fiecare tasta urm)rind efectul pe ecranul calculatorului; -) v) impune'i tastarea cu ambele m/ini pornind de la pozi'ia de baz);

+ig..X

7

http://images.google.com/imgres?imgurl=www.mms.gov/ooc/newweb/keyboard.jpg&imgrefurl=http://www.mms.gov/ooc/newweb/contactus.htm&h=256&w=384&prev=/images%3Fq%3Dkeyboard%26svnum%3D10%26hl%3Den%26lr%3D%26ie%3DUTF-8%26sa%3DG


8/40

Hasta'i privind doar ecranul pentru a observa reac'ia tastaturii la ap)sareatastelor.

Taste şi com6inaii de taste importante

T$ST$ EECT

(4H(8 Falideaz) o comand) sau 0ncepe un paragraf nou prin introducerea unei linii noi 0ntr$un text,pozi'ion/nd cursorul la 0nceputul liniei "0nt/lnit laeditare text%

(-# 7nchide un proces 0n curs care se dore&te a fiabandonat pentru moment

#H89,19H -e utilizeaz) singure sau 0n combina'ie cu o alt)tast) pentru a ob'ine o anumit) ac'iune

ac*-pace Yterge caracterul din st/nga cursoruluiHab Introduce un spa'iu de l)'ime predefinit) "0nt/lnit

la editare text$introducere de aliniate% saurealizeaz) deplasarea cursorului spre dreapta cuo celul) "0nt/lnit la editare tabel%

-hiftHab Introduce un spa'iu de l)'ime predefinit) "0nt/lnitla editare text$introducere de aliniate% saurealizeaz) deplasarea cursorului spre st/nga cu ocelul) "0nt/lnit la editare tabel%

Print-creen #aptureaz) orice imagine de pe ecranulcalculatorului 0n vederea list)rii sau 0nserare 0ntr$un anumit document

-croll9oc* 1ctivat), se pot utiliza s)ge'ile pentru deplasare 0ntr$un document

Pause Opre&te pentru moment rularea unui program 0ncurs de execu'ie

rea* Opre&te execu'ia unei comenzi 0n execu'ieInsert5Ins Permite 0nserarea de caractere 0ntr$un text de@a

introdusDelete5Del Yterge caracterul existent din pozi'ia curent) a

cursorului(nd,Bome Pozi'ioneaz) cursorul la sf/r&it de r/nd respectiv

la 0nceput de r/nd

Page!p,PageDo?n Deplaseaz) cursorul la 0nceputul paginii curentesau la pagina anterioar) respectiv la sf/r&itulpaginii curente sau la pagina urm)toare

-hiftliter) (viden'iaz) ma@usculele pentru caracterelealfabetice

-hiftnum)r (viden'iaz) simbolul de deasupra num)rului#aps9oc* 1ctivat, permite eviden'ierea ma@usculelor

Dezactivat, permite eviden'ierea minusculelor Z "coada de maimu') saua rond%

Intr) 0n construc'ia unei adrese de e$mail

[ Operator folosit pentru ridicarea la putere\ Operator folosit pentru opera'ia de 0nmul'ire5 Operator folosit pentru opera'ia de 0mp)r'ire

8


9/40

M Operator de compara'ie "Rmai mic%N Operator de compara'ie "Rmai mare%

Mouse;ul

Denumit 0n acest mod din cauza asem)n)rii vagi cu un &oarece, este undispozitiv de intrare foarte frecvent utilizat 0n aplica'iile bazate pe manevrarea deferestre &i meniuri, datorit) u&urin'ei 0n manevrare fiind mai preferat dec/t tastatura.+unc'ionarea mouse$ului este condi'ionat) de instalarea unui driver de mouse "produssoft care$i permite integrarea 0n ansamblul calculatorului%.

#ursorul mouse$ului :reprezentare grafic) a pozi'iei curente de pe ecran,materializat printr$un simbol de s)geat), linie verticala sau un alt simbol care poate fiselectat dup) preferin') utilizatorului. #ursorul focalizeaz) aten'ia utilizatorului asupralocului 0n care va avea loc urm)toarea ac'iune determinat) de ap)sarea unui buton"validare, 0nserare de noi caractere, deplas)ri. Pentru identificarea &i comparareapozi'iilor mouse$ului pe suprafa'a de glisare

(xist) patru opera'ii esen'iale care se pot realiza cu a@utorul mouse$ului :• Indicare$se deplaseaz) cursorul mouse$ului astfel 0nc/t s) ating) un obiect de

pe ecranul calculatorului ;• Transport sau tragere"drag$and$drop%$se fixeaz) un obiect "clic$st/nga pe

obiect%, se men'ine butonul st/ng ap)sat deplas/nd obiectul 0n noua pozi'iedup) care se elibereaz) butonul st/ng ;

• Clic pe butonul stng $se marcheaz) un obiect de pe ecranul calculatorului sause activeaz) o anumit) comand) ;

• Clic pe butonul drept $apare un meniu specific obiectului 0n cauz).Pentru a fi folosit, mouse$ul trebuie acoperit cu m/na 0n a&a fel 0nc/t s) avem

degetele deasupra celor dou) sau trei butoane pe care le are 0n structur).

+ig..].

i&carea acestuia este una relativ), adic) atunci c/nd se a@unge la marginea mouse$pad$ului, dar nu s$a 0ncheiat deplasarea cursorului pe ecran, mouse$ul se poate ridicade pe pad, repozi'iona &i continua deplasarea cursorului. 7n ultimii ani are succes mouse$ul "intellimouse% care include 0n structura sa o roti') curol de deplasare mai facil) 0n derularea paginilor de text "proces numit scrolling%.

9


10/40

+ig..


11/40

(ste o camer) video cu 0nregistrarea imaginilor 0n format digital "logic5valori de &i <logic%. -e achizi'ioneaz) 0mpreun) cu un driver "component) soft?are specific) unuiechipament electronic% care$i asigur) func'ionarea 0n procesul de transfer a imaginilor 0n calculator. 1ceast) camer) digital) se va conecta la calculator printr$un cablu .

+dentificarea calculatorului

#nitatea central! de prelucrare (#CP)

!nitatea central) de prelucrare, pe scurt unitatea central), este integrat) pesuprafa'a pl)cii de baz) "Satheroard% &i este alc)tuit) 0n principal din

microprocesor &i memoria intern) operativ)! (a este inima calculatorului. 7ntre unitatea central) de prelucrare &i dispozitivele de intrare &i ie&ire serealizeaz) un continuu schimb de date, comenzi &i st)ri .

!nitatea central) de prelucrare execut) programele, realizeaz) calcule &istocheaz) temporar informa'ii folosindu$se 0n special de memoria intern) operativ)"81 S8andom 1ccess emorA%, memoria #1#B( sau memoria virtual), creat)automat de microprocesor pe hard$dis*$ul calculatorului 0n cazul cand memoria 81este insuficient).

!nitatea centrala contine un numar de componente care realizeaza functiile debaza ale calculatorului; in afara acestor componente contine si un numar deechipamente periferice. Din structura fac parte:

• placa de baza "mainboard sau motherboard%;• microprocesorul "unitatea centrala de prelucrare CP#%;• memoria interna;• controller$ul de intrare5iesire "I5O #ontroller%;• unitatile pentru mediile externe de memorare "unitatile de hardis*, de

discheta, de #D%;• placile de xetensie.

Placa de 6aza

#ontine circuite electronice pentru integrarea tuturor componentelor

calculatorului intr$un ansamblu cu functionare corecta. #ele mai importantecomponente ale placii de baza sunt soclul pentru microprocesor, controller$ul deintrare Eiesire, soclurile pentru memorie, sloturile pentru extensie, chipset$ul, IO-$ul,memoria cache, ceasul si altele.

Microprocesorul (CP#)(ste denumit &i Rcreierul calculatorului sau nucleul func'ional al calculatorului.

(ste de fapt un circuit integrat care exercit) func'ia de execu'ie, comand), control &igestioneaz) toate celelalte componente din calculator: memoria intern) &i extern),interfe'ele &i perifericele "dispozitivele de intrare &i ie&ire%.

7n timpul rul)rii unui program, microprocesorul este acela care preia

instruc'iunile &i le execut) pe r/nd, a@utat bine0n'eles de memoriile volatile 81 &i

11


12/40

#1#B(, la viteze de ordinul sutelor de Bz "egaBertzi% sau mai nou de ordinul6Bz$lor "6igaBertzi$lor%.

De precizat este faptul c) exist) pl)ci de baz) performante care au 0ncomponen') mai multe microprocesoare realiz/nd 0n acest fel performan'e deosebitelegate de viteza de execu'ie a diferitelor opera'ii.

Procesorul executa atat operatii matemetice cat si operatii logice "celearitmetice sunt executate in binar, iar cele logice sunt reprezentate prin < si E inlogica binara%.

Pentru indeplinirea in bune conditii a cestor functii de baza, microprocesoruleste alcatuit din mai multe micromodule interconectate prin intemediul unor cai decomunicatie numite magistrale interne "!-% , pe care circula date, comenzi sauinstructiuni, a caror viteza de deplasare depinde de doi factori: latimea ma8istralei "Xbiti, Kbiti, 3biti, K= biti sau X biti% si frecventa de tact "nuamarul de pasi de lucrupe care ii poate face procesorul intr$o secunda, un fel de ritm in care bate „inimacalculatorului%.

Memoria intern! operativ! ('$M)

(ste tipul de memorie dinamic) care permite at/t citirea c/t &i scrierea deinforma'ie. De precizat este faptul c) informa'iile 0nmagazinate se pierd la 0nchidereacalculatorului. #u c/t exist) mai mult 81, m)surat de obicei 0n "megabAtes%, cuat/t programele vor func'iona mai bine &i mai repede. (a stocheaz) at/t programul 0nexecu'ie c/t &i informa'iile utile 0n acel moment. #apacitatea de memorare estemultiplu de X sau K: X535K=5X5JK5J565..

Memoria C$C7E4ecesitatea de a interpune o memorie cache "numit) &i buffer% 0ntre microprocesor

&i memoria intern) a ap)rut datorit) vitezei diferite la care lucreaz) cele dou)componente: microprocesorul func'ioneaz) mai repede dec/t este 0n stare memoriaintern) iar cache$ul ofer) posibilitatea celui mai rapid s)$&i termine mai repedeopera'iile. Din punct de vedere al transferului de date de la microprocesor spre 81pot exista dou) variante de lucru :

• datele sunt 0nregistrate 0n cache urm/nd ca ulterior s) fie transferate 0n 81;• datele sunt 0nregistrate direct 0n 81 "alternativ) mai lent) dar mai simpl)%.emoria cache este mult mai rapid) dec/t memoria de lucru 81, 0ns) ea are o

capacitate sensibil mai mic) dec/t aceasta, de ordinul sutelor de .

$lte tipuri de memorii interne ('&M2CM&S)

'&M "8ead OnlA emorA%Smemoria din care se poate doar citi; este accesat) doar lapornirea calculatorului pentru preluarea unor informa'ii utile 0n lansarea sistemului deoperare;CM&S"#omplementarA etal Oxide -emi$conductor%Smemorie de tip 81, activ) &i 0n perioada de nefunc'ionare a calculatorului: aici este 'inut activ timpul "data &i orazilei% &i ultima configura'ie hard a sistemului de calcul.

12


13/40

Memoria e?terna sau suplimentara este aceea care foloseste dispozitive de stocarea datelor precum: hard dis*$ul, discheta, #D$ul, GIP dis*ul, benzi magnetice, mai noumemorii +lash pe !-.

Diferenierea unit!ilor de stocare a informaiei

7n ceea ce prive&te unit)'ile5dispozitivele pentru stocarea informa'iei, acesteareprezint) principala modalitate de g)zduire a unui suport de p)strare a unei cantit)'imai mari de informa'ie. Principalul depozit 0l constituie hard$dis*$ul care ofer) un locpentru stocare permanent) a informa'iei introdus) 0n calculator. Dischetele, #D$urilesau benzile magnetice sunt alte variante uzuale sau mai pu'in uzuale care ofer)posibilitate de stocare &i totodat) de a transporta informa'ie 0ntre calculatoare.

7ard;dis0;ul

De fapt, este un ansamblu de mai multe discuri concentrice care se rotesc 0n @urul unui ax, pe ale c)ror suprafe'e "dou) suprafe'e per disc% se deplaseaz) radial unsistem de capete de citire$scriere, totul fiind montat 0ntr$o carcas) etan&).

Bard$dis*$ul face parte din categoria memoriilor externe de capacitate mare,realizate dintr$un alia@ metalic pe baz) de aluminiu, destinat) memor)rii informa'iilor pe o durat) mai mare de timp. #apetele magnetice, fixate pe un ax central, acceseaz)suprafa'a discurilor, spre a citi sau 0nregistra informa'iile. Datorit) distan'ei de ordinulmicronilor 0ntre capete &i suprafa'a discurilor, precizia &i calitatea construc'iei suntesen'iale.

#nitatea de discheta de @2AAM4Hoate P#$urile au 0n componen') o unitate pentru dischet). 1ceast) unitate

este gazda care poate primi o dischet) 0n vederea citirii sau 0nregistr)rii de informa'iepentru un timp 0ndelungat. (ste cel mai mic &i mai lent mediu de stocare a fi&ierelor.(ste vorba de un mic disc din plastic sub'ire si flexibil, acoperit cu un strat desubstan') cu propriet)'i magnetice, pe care se pot 0nregistra date prin tehnologiaspecific) 0nregistr)rilor magnetice.

Pe plasticul carcasei care prote@eaz) discheta, este desenat) o s)geat) cu rolde indicator vizual pentru modalitatea de introducere a dischetei 0n unitatea dedischet) &i o clapet) de protec'ie la scriere permite transformarea dischetei 0ntr$un

mediu de acces numai pentru citire, prote@/nd 0n acest fel datele 0mpotrivamodific)rilor.4umit) &i floppA$dis* sau dis* flexibil, discheta face parte din categoria

memoriilor externe &i este util) 0n memorarea permanent) a informa'ie 0n cantitatemai restr/ns) de .==, 0n format de 3,J R"inci% &i o suprafa') activ) organizat) dup)o structur) similar) celei de la hard$dis*$uri, adic) dou) fe'e active 0mp)r'ire 0n piste &isectoare.

13


14/40

Pentru a putea scrie &i s^ citim u&or informa'iile de pe disc, suprafa'a discului a

fost 0mp^r'it^ 0n zone concentrice numite P+STE:C+%+:D'#% < sunt cercurile cu aceeasi raz^, suprapuse &i care se g^sesc pe

ambele fe'e ale unui disc. Pistele cu acela&i ordin de m^rime si genereaz^ 0n spatiuun cilindru.

SECT&'#% < este o por'iune a unui cerc "cilindrul se 0mparte 0n sectoareegale%. 4um^rul de sectoare pe un cilindru este o caracteristic^ a discului respectiv.

C%#STE'#% < este zona de pe disc care poate fi citit^5scris^, la un momentdat. 4u poate fi mai mic dec/t un sector. (ste unitatea de alocare a spa'iului pentru unfi&ier.

Discheta este amovibil) adic) poate fi extras) din unitatea de dischet) &itransbordat) pe un alt calculator pentru transfer de informa'ie. !nitatea de dischet)este cel mai lent suport de citire5scriere a informa'iei &i de obicei, litera care identificaunitatea de dischet) 0n calculator este litera 1 sau .

+ig...

#nitatea de CD;'&M

ai toate calculatoarele sunt dotate cu o unitate #D$8O care permite doar citirea#D$urilor "#ompactDis*$urilor%. #D$urile intr) 0n categoria memoriilor externe, deci pots) re'in) informa'ii perioade mari de timp "zeci$sute de ani%. (le pot con'ine informa'ii"programe, documente, baze de date, filme, piese muzicale, enciclopedii% sau pot fi#D$uri audio .

'ecunoaşterea dispozitivelor de ieşire

Monitorul (.ideo Displa> #nit)

14


15/40

onitorul5ecranul5displaA$ul calculatorului, este cel mai important &i uzualdispozitiv de ie&ire. Din punct de vedere al coloritului de imagine exist) dou) categoriide monitoare: monocrom &i color, primele ie&ind treptat din uz datorit) atrac'iei oferitede culoare &i totodat) de 0mbun)t)'irile aduse 0n ceea ce prive&te tehnologia &iprecizia red)rii de imagine.

Din punct de vedere constructiv, exista:• monitoare cu tub catodic "#8H% E imaginea se formeaza pe suprafata

unui tub cu raze catodice, pe acelasi principiu cu imagineatelevizoarelor."cel mai raspindit E pret convenabil%

• monitoare cu cristale lichide "9#D$ tehnologie ce se bazeaza pe osolutie cu cristale lichide asezata intre doua straturi de material polarizat.

Panoul de comand) al monitorului, plasat de obicei frontal$@os, con'ine unbuton de pornire5oprire &i o serie de butoane pentru reglarea luminozit)'ii &istr)lucirii5contrastului, regla@e de dimensiune &i plasare "vertical) &i orizontal)% a

imaginii, de concavitate &i convexitate a imaginii sau de demagnetizare.Principiul de func'ionare este simplu: informa'ia introdus) 0n calculator prinintermediul dispozitivelor de intrare este preluat) de microprocesor, adaptat) de placavideo &i redat) apoi pe ecranul monitorului prin zeci de milioane de puncte de culoare.!nitatea de imagine se nume&te pixel iar mul'imea pixeli$lor de pe ecranul monitoruluidefine&te rezolu'ia acestuia.#ele mai importante caracteristici ale monitoarelor :

• )rimea imaginii"dimensiunea ecranului%, reprezentat) prin diagonalaecranului m)surat) 0n inch "=5J5L5]5 inch,inchS,J= cm%.

• 8ezolu'ia de afi&are a imaginii, m)surat) 0n pixeli "rezolu'iaSnr.puncte peorizontal) x nr.puncte pe vertical) :ex. X


16/40

• #onect)m imprimanta la calculator &i la re'eaua electric), o pornim &i o set)mpe O4 9I4(;

• Programul cu care dorim s) tip)rim sa recunoasc) imprimanta ;• Ferificam set)rile imprimantei: dimensiune h/rtie, num)r de copii, calitatea

tip)ririi ;4o?ele audio

-unt de fapt cele dou) difuzoare externe calculatorului.oxele vor reda informa'ia activ) din calculator dac) aceast) informa'ie va

avea natur) sonor).Plotter;ul

(ste un periferic destinat imprim)rii pe h/rtie a informa'iilor grafice. -eutilizeaz) 0n special 0n proiectarea asistat) de calculatorul pentru realizarea desenelor tehnice.

Plotter$ele pot fi 0nt/lnite la dimensiuni diferite "dimensiunea h/rtiei pe care seimprim)%, de la formatul 1= p/n) la h/rtie de x m &i mai mult.

16


17/40

D+E'E:B+E'E$ C&MP&:E:TE%&' S&T$'E

Clasificarea tipurilor de informaie

a@oritatea opera'iilor ini'iate prin accesarea calculatorului, vor provocar)spunsuri care a@ung la utilizator prin afi&are pe ecranul monitorului sau ac'iuni aleperifericelor "tip)rire la imprimant), redare sunete5muzic), scanare de imagine cua@utorul unui scanner%. 7n principiu, toate opera'iunile derulate de calculator au caobiect informa'iile.

Informa'iile pot fi de tip dat), adres), comand) sau control.!tilizatorul folose&te un limba@ natural 0n dialogul s)u cu calculatorul, pe c/nd

acesta din urm) lucreaz) intern cu grupuri de cifre binare alc)tuite din < &i , cifrematerializate fizic prin semnale electrice corespunz)toare celor dou) valori. De lainarA Digit "cifra binar)% deriv) &i denumirea de IH, care este unitatea elementar)de informa'ie.

ultiplii IH$ului :DE:#M+'E .$%&$'Eit unitatea elementar) de informa'ieAte5octet X bi'iO"iloOctet% aproximativ


18/40

18


19/40

!tilizatorul obisnuit al unui calculator interactioneaza, mai devreme sau mai tirziu, cuunul din urmatoarele doua tipuri de programe:

• Softul de aplicatii


20/40

D+'ECT&$'E S+ +S+E'E

FisierulDefinitie: !n fisier este o grupare de octeti cu orgnizare precisa si care poarta

un nume.

4umele unui fisier este format din numele propriu$zis si extensie, separateobligatoriu prin punct.

________.___De exemplu: #O14D.#O

BI(.-`-

a) numele propriu$zis $ este un sir de cel mult JJ caractere.-etul caracterelor admise in nume este :

literele 1$G, a$zcifrele


21/40

C$'$CTE'+ST+C+%E +S+E'E%&'

!n fisier are urmatoarele caracteristici:$ nume

$ atribut$ data si ora la care a fost modificat!n fisier poate avea = atribute :

1 $ "18#BIF( S arhiva% $ fisierul poate fi arhivat8 $ "8(1D O49` S numai citit% $ fisierul poate fi numai citit "nu si

modificat%B $ "BIDD(4 S ascuns% $ fisierele ascunse nu putem sa le vedem

decat cu anumite programe.- $ "-`-H( S sistem% $ fisierul apartine sistemului de operare

sau altor sisteme si av/nd acest atribut are caracteristicile atributelor Bsi 8 si poate fi mai greu sters sau modificat.

O-. +isierele au de obicei doar atributul 1, dar pot avea orice atribut $ unulsingur sau mai multe sau chiar nici unul.

&PE'$T++ C# +S+E'E#u fisierele se pot face operatii diverse: creare, modificare, stergere, copiere,

mutare, redenumire, schimbarea atributelor, deschidere, inchidere.

Directorul!n director este un grup de fisiere si subdirectoare.

Obervatii: $ directoarele folosesc la organizarea informatiilor. -unt de fapt etichete sub

a caror nume sunt grupate fisiere cu o caracteristica comuna. #aracteristica dupacare se face gruparea este aleasa de utilizator.

$ numele directoarelor nu pot depasi JJ caractere.3 $ prin conventie nu se atribuie extensie directoarelor.

Directoarele au pe disc o structura arborescenta. !rmeaza drept exemplustructura unui director "D%

#: $ director radacina

D

D D3

+I-.H_HD= (_.P1- I4+O.DO#

DJ

21


22/40

Directorul #: se gaseste pe hard disc chiar daca acesta nu contine nici oinformatie. De aceea el se numeste DI8(#HO8 81D1#I41 $ deoarece de la elporneste construirea structurii arborecente de directoare.

in directorul #: se gaseste directorul D

Directorul D contine directoarele D si D3.Directorul D3 contine directorul D=Directorul D= contine directorul DJ si 3 fisiere. #/nd se discuta despre

structura de directoare nu se reprezinta si fisierele; aici au fost reprezentate pentru aarata scopul directoarelor de a organiza informatia "fisierele%

Directoarele D si DJ sunt directoare vide "nu contin informatii%. (le pot fisterse daca nu sunt folosite.

O-. Directoarele subordonate unui director se numesc S#4D+'ECT&$'Eale directorului respectiv.

O-. in analiza unui arbore de directoare se folosesc termenii de parinte sicopil : D $ este director parinte al directoarelor D si D3, iar D si D3 se numescdirectoare$copii ale diectorului D

&4SE'.$T+E +MP&'T$:T$Intr$un director nu pot exista doua directoare, respectiv doua fisiere cu acelasi

nume deoarece nu s$ar putea face o diferentiere intre ele.

22


23/40

SISTEMUL DE OPERARE WINDOWS XP

. 914-18(1 -I-H(!9!I D( OP(818(Pornirea calculatorului

.erificarea cone?iunilor

7nainte de a porni calculatorul este indicat a se verifica alimentarea acestuia:calculator &i monitor, precum &i cablurile de conexiuni 0ntre calculator &i toatedispozitivele de intrare &i ie&ire pe care le ave'i 0n configura'ia sistemului de calcul .

!nitatea centrala a fiecarui calculator este prevazuta cu doua butoane: unul de

pornire si unul de repornire. Pe butonul de pornire,de obicei, apare textul Po?er sauOn,iar langa butonul de repornire apare textul 8(-(H. Pentru a porni calculatorul seva apasa butonul de pornire. onitorul este prevazut, de asemenea, cu un buton. Prinapasarea acestui buton monitorul este pus sub tensiune si se aprinde un led indicandpornirea lui. In urma acestor actiuni pe ecran se afiseaza fereastra de intimpinare culista utilizatorilor sau direct cea cu in care se specifica utilizatorul si parola aferenta.Pe ecranul monitorului va apare Des*top$ul sau masa de lucru a sistemului deoperare.

'espectarea ordinii de pornire a calculatorului personal

-e porne&te calculatorul apoi monitorul, prin ap)sarea pe r/nd a celor dou)butoane de pornire, 0n ordinea precizat) anterior.

'espectarea paşilor interni de verificare a confi8uraiei9a pornirea calculatorului, o serie complex) de evenimente 0ncep s) se

desf)&oare. 1ceste evenimente fac parte din a&a numita faz) de ini'ializare5boot$are asistemului. Pentru 0nceput este ini'iat un test al configura'iei calculatorului prin careacesta 0&i verific) memoria operativ) 81, prezen'a tastaturii, monitorului, unit)'ilor de stocare a informa'iei: hard$dis*, #D$8O, discheta, #D$8C. Dac) totul este 0nordine, se va auzi un scurt semnal sonor dup) care se va 0ncepe 0nc)rcareasistemului de operare minimal prezent pe hard$dis*.

Dac) se aud mai multe semnale sonore, este indicat a se verifica conexiuneatastatura$calculator, monitor$calculator sau a se citi mesa@ele de pe ecran pentru afixa care este cauza acelui semnal intermitent.

Dac) acest test este atins cu succes, 0n continuare, utilizatorul va avea ocaziade a vedea o serie de ecrane informative. 1stfel, dac) se vede ecranul specific-canDis*$ului 0n ac'iune, caz 0n care anterioara sesiune de lucru la calculator nu afost 0ncheiat) corect, l)sa'i programul -canDis* s) ruleze pentru ca acele proceduricare trebuiau 0ncheiate anterior, s) se 0ncheie 0n aceast) faz).

1pare apoi fereastra de intimpinare cu lista utilizatorilor care au cont lacalculatorul respectiv , sau o feresatra in care se trece numele utilizatorului cu cont inacel calculator si parola acestuia pentru a @unge la interfata.

23


24/40

. P8-I8(1 -I-H(!9!I D( OP(818(

nchiderea aplicaiilor

Salvarea documentelor deschise#/nd utilizatorul dore&te s)$&i termine sesiunea de lucru cu calculatorul, esteobligat s) salveze pe r/nd toate documentele deschise din fiecare aplica'ie accesat) .

nchiderea aplicaiilor accesateDe asemenea, este obligatoriu ca utilizatorul s) 0nchid) toate aplica'iile apelate

&i doar apoi s) 0nceap) procedura de 0nchidere a sistemului de operare &i implicit de 0nchidere a calculatorului. 7nchiderea calculatorului c/t timp r)m/n aplica'ii deschiseeste foarte periculoas) deoarece o parte sau 0ntreaga munc) a utilizatorului poate s)nu fie salvat) pe hard$dis* &i va fi declarat) pierdut) definitiv.

P!r!sirea sesiunii de lucru

Selectarea 6utonului StartDac) s$au efectuat to'i pa&ii anteriori se va accesa cu clic$st/nga pe butonul

-tart, prezent 0n partea st/ng) a barei de aplica'ii. #a rezultat, va ap)rea meniulacestuia cu toate comenzile incluse.

!na dintre aceste comenzi este cea care va ini'ia p)r)sirea sistemului deoperare.

Selectarea comenzii Turn off Computer -e afiseaza o fereastra de dialog numita Hurn off #omputer;-e efectueaza un clic pe butonul de comanda Hurn O++, prin care se termina executiasistemului de operare Cindo?s _P, intr$unul din urmatoarele moduri:

• %o8 off p)r)sirea sesiunii de lucru curente cu posibilitate de accesarea unei noi sesiuni de lucru din partea altui utilizator ;

• ShutDo9n calculatorul 0&i va termina sesiune curent) de lucru urmat)automat &i de 0nchiderea calculatorului;

• 'estart calculatorul 0&i va termina sesiunea curent) &i va ini'ia o nou)sesiune de lucru ;

• Stand6> calculatorul va r)m/ne 0n a&teptare la parametrii minimali defunc'ionare; sesiunea curent) va fi memorat) iar la o nou) pornire acalculatorului aceast) sesiune va fi restaurat) automat f)r) o nou) lansarea -.O.

• 7i6ernate$ incetarea temporara a lucrului si orirea in siguranta acalculatorului

.8epornirea calculatorului poate fi realizata si prin actionarea butonului de

repornire 8(-(H , existent pe unitatea centrala, aceasta metoda insa nefiindrecomandata.

In cazul in care calculatorul in intregime , nu mai reactioneaza nici la apasareatastelor, nici la miscarile si clic$urile mouse$ului se foloseste apasarea simultana a

24


25/40

tastelor #H819HD(9. In urma acestei actiuni se porneste aplicatia Has* anager specializata in gestiunea programelor lansate in executie in acel moement. Programulcare nu raspunde la comenzi "sau inghetat%, poate fi recunoscut dupa inscriptia 4ot8esponding "nu raspunde%. -e efectueaza clic* pe programul inghetat , dupa care seactioneaza butonul de comanda (nd Has*.

O alta metoda , este oprirea la rece din butonul Po?er. -e asteapta 3< desecunde, dupa care se reporneste calculatorul.

+nterfata 8rafica cu utilizatorul

(ste pusa la dispozitie de -.O si reprezinta un ansamblu de componentegrafice standard, cu a@utorul carora se realizeaza comunicarea eficienta si comoda cuutilizatorul sistemului de calcul.

Piesele de baza ale unei interfete grafice sunt:• cursorul 8rafic, care poate lua diferite forme in functie de natura

activitatii desfasurate• dispozitivul de deplasare a cursorului , care poate fi un mouse sautrac*ball, utilizat pentru selelctarea obiectelor grafice de pe ecran;

• picto8ramele (icons) 2 mici desene care reprezinta sugestiv comenzi,fisiere sau aplicatii ce pot fi activate cu a@utorul mouse$ului ;

• des0top;ul , care desemneaza portiunea de ecran pe care suntrezidente pictogramele si meniul sistemului de operare "-H18H$ul%;

• ferestrele < sunt zone ale ecranului in care se pot desfasura activitatilelegate de introducerea datelor si afisarea rezultatelor pentru aplicatiileutilizatorilor;

• meniurile


26/40

Control 'anel $folosit pentru a controla o serie de parametri interni defunc'ionare a calculatorului si pune la dispozitie optiuni de personalizarea acestuia;

'rinters and fa(es $pentru gestionarea imprimantelor conectate lacalculator.

A 4et?or* Places E Deschide fereastra de conectare la o retea A computer E deschide fereastra A computer din care este acces la

informatiile despre unitatile de disc si alte dispoizitive hard?are; A music$ deschide dosarul de stocare si gestionare a fisierelor audio si

de sunet; A pictures$ deschide dosarul unde stocati si gestionati fotografii,

imagini, si fisiere grafice; A recent documents$ deschide o lista cu documentele deschise si

salvate recent; A documents$ deschide dosarul de stocare a fisierelor

)ll programs$toate programele din meniul -H18H

• 4ara de aplicaii$o g)sim uzual pe latura de @os a ecranului &i 0n cadrul ei vor apare numele aplica'iilor deschise sub forma unor butoane; ori de c/te oriavem nevoie s) accesam un program, 0l vom putea activa prin clic$st/nga,folosind mouse$ul.-pre extremitatea dreapt), aceast) bar) include o serie de butoane careap)sate ,vor putea controla: data &i ora, nivelul amplific)rii sonore, parametriide afi&are a imaginii pe ecran sau formatul tastaturii.

• +con;urile$ sunt acele pictograme plasate pe suprafa'a de lucru, care

reprezint) :

- programe , directoare sau scurt)turi .

(xecut/nd cu mouse$ul un dublu$clic pe un icon, se va porni programul pecare$l reprezint). #ele mai comune pictograme de pe des*top sunt: * Computer "program cu care se manevreaz) directoare &i fi&iere%, &ec*cle +in "recipient decolectare a fi&ierelor &i directoarelor &terse %, ,etwor ,eighborhood "program princare se pot accesa celelalte calculatoare din re'ea%, Internet .(plorer "programdestinat navig)rii pe Internet%. Icon$urile pentru directoare au ca imagine o map)

galben), disting/ndu$se doar prin numele care 0nso'e&te fiecare pictogram).Dup) nevoi, icon$urile pot fi : punctate cu dublu$clic$ pentru a accesa un program ; selectate singular$ prin simpla punctare cu mouse$ul ; repozi'ionate$ prin prindere &i tragere folosind mouse$ul ; &terse$ ap)s/nd tasta Delete dup) selec'ie ; redenumite$ dublu$clic dup) selec'ie ; selectate multiplu prin marcarea domeniului care s) 0ncadreze icon$urile

fie 'in/nd ap)sat) tasta Ctrl &i punct/nd cu mouse$ul pe r/nd fiecareicon, fie punct/nd dou) icon$uri reprezent/nd capetele unui domeniu de

selec'ie men'in/nd tasta Shift ap)sat);

26


27/40

copiate sau mutate$ prinse prin punctare cu mouse$ul &i trase dintr$opozi'ie de pe ecran 0n alt) pozi'ie sau dintr$un director 0n altul$ diferen'adintre mutare &i copiere o va face simbolul ,, folosind tastele #trl sau-hift.

Icon$urile care au 0n st/nga$@os o s)geat) curb) 0ntr$un p)tr)'el se numesc

icon-uri ""scurtatură## sau schortcut " folosite pentru a apela mai u&or programesau fi&iere care nu se afl) la 0ndem/na utilizatorului.

• prompter;ul;este o reprezentare grafic) a pozi'iei curente de pe ecran,focaliz/nd aten'ia asupra locului 0n care vor avea loc ac'iunile determinate deap)sarea butoanelor mouse$ului

%#C'#% C# E'EST'E%E S5&5 +:D&S. 8(#!4O1YH(8(1 +(8(-H8(9O8

+dentificarea unei ferestreF) 0ntreba'i ,poate, de ce acest sistem de operare se nume&te Cindo?s

7i este aleas) aceast) denumire tocmai datorit) prezen'ei elementului fereastr) 0ntoate ac'iunile ini'iate. Pornirea oric)rei aplica'ii sau deschiderea oric)rui document 0nseamn) apari'ia pe ecran a unei ferestre, o zon) dreptunghiular) care v) vaprezenta acea aplica'ie sau acel document.

'ecunoaşterea elementelor componente ale unei ferestre 7n general, elementele unei ferestre sunt :

• 6ara de titlu$ indic) denumirea fi&ierului deschis &i aplica'ia cu care s$acreat; mai con'ine un set din trei butoane :

• 6ara de meniuri-meniul principal$prezent) sub bara de titlu &i con'ine deobicei meniurile: +ile, (dit, Fie?, Insert, Hools, Cindo?s &i Belp;

• 6ara de unelte E&ir de butoane grafice care sunt scurt)turi pentru diferitecomenzi existente 0n meniuri;

• 6ara de stare$ mesa@e &i informa'ii care eviden'iaz) o stare de lucru demoment;

• 6arele de derulare$deplasarea pe orizontal) sau pe vertical) 0n cadrul unuidocument.

• element pentru redimensionarea Eprin prinderea &i tragerea acestuielement se poate realiza mic&orarea sau maximizarea ferestrei ;

• suprafaa de lucru activ!$ zona 0n care se vor introduce datele.

27


28/40

bara de titlu meniul principal set de trei butoane

bara de stare element pentru redimensionare+ig.

. 14(F818(1 +(8(-H8(9O8

Diferenierea operaiilor cu o fereastr!

anevrele posibile 0n lucrul cu o fereastr) sunt :• deschiderea$prin apelarea unui program sau a unui fi&ier$ de exemplu prindublu$clic pe icon$ul respectiv ;

• mutarea$prin prinderea &i tragerea ferestrei cu a@utorul mouse$ului :pentru a muta o fereastr) 0ntr$o nou) pozi'ie pe ecran, se puncteaz) bara de titlu princlic$st/nga &i 'in/nd butonul ap)sat se va trage fereastra respectiv) 0n pozi'ia dorit).Dup) ce butonul mouse$ului este eliberat, fereastra va r)m/ne plasat) 0n noua pozi'iepe ecranul calculatorului.

• redimensionare$ "+ig. %, poate fi realizat) 0n sus, 0n @os, la st/nga, la dreaptasau pe diagonale.

28

suprafaţa de lucruBarele dederulare

bară de unelte

bară de unelte


29/40

+ig.

• maximizare $se realizeaz) prin clic$st/nga pe butonul plasat 0n dreapta$suspe bara de titlu;

• minimizare 0n bara de aplica'iiE clic$st/nga pe butonul plasat 0n dreapta$suspe bara de titlu;

• restaurarea$revenirea la forma de dinainte a unei maximiz)ri$ prin dublu$clic pebara de titlu, sau ac'ion/nd butonul 8estore plasat 0n dreapta$sus pe barade titlu;

• 0nchiderea ferestrelor$ac'ion/nd butonul plasat 0n dreapta$sus pe bara detitlu, aleg/nd op'iunea (xit din meniul +ile prezent 0n meniul principal saufolosind combina'ii de taste: M#trlNM+=N pentru a 0nchide subfereastraferestrei programului &i cu M1ltNM+=N pentru a 0nchide fereastra programului

Comutarea Gntre ferestrePentru a lucra cu o fereastr), ceasta trebuie s) fie activ). Indiferent c/te ferestresunt deschise simultan, exist) numai una activ) &i va apare cu bara de titlu deculoare mai intens).

(xist) mai multe posibilit)'i de a activa o fereastr) : /)lt01/Tab0$pentru a parcurge toate ferestrele deschise ; Clic 2n bara de aplica3ii pe butonul ferestrei dorită a fi deschisă!

P(8-O419IG18(1 -!P81+(j(I D( 9!#8!

+dentificarea meniurilor imediate

+iecare obiect prezent pe suprafa'a de lucru, inclusiv aceast) suprafa') delucru, poate fi personalizat cu a@utorul unui meniu imediat4conte(tual care esteeviden'iat la ac'iunea de clic$dreapta pe respectivul obiect.

1stfel, personalizarea suprafe'ei de lucru presupune activarea comenzilor dinmeniul specific acesteia :

• 1rrange Icons $ aran@area icoanelor dup) anumite criterii: nume, tip, m)rime,dat) sau autoaran@are;

• 4e? $ crearea de noi resurse informa'ionale "ex.directoare, scurt)turi pentrudiferite programe greu accesibile% reprezentate prin pictograme5icon$uri;

29


30/40

• Properties$ comanda care permite controlul propriet)'ilor de afi&are: imagineade fundal5bac*ground, screen saver$ul5imagine care are drept scop prote@areamonitorului 0ntre'in/nd fiabilitatea acestuia, culorile &i rezolu'ia ecranului carese pot modifica prin accesarea casetei de dialog DisplaA Properties.

'ecunoaşterea casetelor de dialo8

Caseta de dialog ofer) utilizatorului posibilit)'i de a comunica sistemului deoperare ce op'iuni s) foloseasc) 0n cadrul comenzii accesate. !nele casete de dialogau mai multe etichete "sau fise%care 0mpart informa'iile pe mai multe pagini. (ste ca ocarte cu mai multe capitole. Hrecerea de la o etichet) la alta se face cu#trlHab,,-hift#trlHab sau clic$st/nga cu mouse$ul pe eticheta dorit).

+ig.3

Elementele unei casete de dialo8 pot fi• caseta de text$ o caset) 0n care se introduce text;• caseta cu list)$ caset) cu o list) de op'iuni 0n cadrul c)reia poate exista &i o

bar) de defilare;

• caseta cu lista derulant)$ caset) cu o list) standard de op'iuni; selectarea unuielement se face cu clic$st/nga;• caseta combinat)$ un amestec 0ntre o caset) de text &i o caset) cu list); se

poate alege o op'iune din list) sau se poate actualiza cu noi op'iuni;• caseta de validare$ pot fi singulare sau grupate; se selecteaz) prin clic$st/nga;.• buton de op'iune$ cunoscut &i ca buton radio$ dintr$un grup de butoane doar

unul va r)m/ne activ;• buton de comand)$ valideaz) sau invalideaz) op'iunile selectate.

Hrecerea dintr$un element 0n altul se face cu a@utorul tastei Hab sau clic$st/ngafolosind mouse$ul.

30

Etichete


31/40

!HI9IG18(1 18(9O8 #! (4I!8I YI#! I4-H8!(4H( D( 9!#8! -H14D18D

. ID(4HI+I#18(1 !HI9IHjII (4I!8I9O8

+dentificarea meniurilor standard dintr;o 6ar! cu meniuri

ara de meniuri este principala component) a programelor Cindo?s. 7ntr$ofereastr), bara de meniuri este plasat) sub bara de titlu &i este compus), de regul),din meniurile : +ile, (dit, Fie?, Insert, Hools, Cindo?s &i Belp.

'ecunoaşterea comenzilor specifice fiec!rui meniu

#/nd se deschide un meniu de pe bara de meniuri, pe ecran se deruleaz) olist) cu comenzi 0nrudite .

eniul +ile con'ine, de regul), grupul de comenzi legate de opera'iile cufi&iere :

Deschidere, salvare:• :e9$deschiderea unui document nou ;• &pen$ deschiderea unui document existent ;• Close$ 0nchiderea unui document deschis ;• Save Esalvarea documentului ;• Save $s Esalvarea documentului sub o alt) denumire,

9istare :• Pa8e Setup;include diferite redimension)ri a paginii de listare ;• Print Elistarea documentului ;• Print Previe9$previzualizare document ;

Ie&ire din program :• E?it.

In dreptul fiec)rei comenzi din meniu exist) o anumit) combina'ie de taste. 1ceast) combina'ie de taste vine 0n spri@inul utilizatorului ca o variant) de accesare acomenzilor 0n lipsa mouse$ului, folosind tastatura. De asemenea, 0n partea st/ng) a

meniului derulat se pot observa pictogramele caracteristice pentru cele mai uzualecomenzi.

eniul (dit con'ine, de regul), un grup de comenzi utile 0n opera'ii demanevrare a con'inutului variabilei de memorie #lipboard precum opera'ii de c)utare, 0nlocuire con'inut:

• Cop>$copiere ;• Cut$ mutare ;• Paste$0nserare5lipire ;• ind$realizeaz) c)utarea unei combina'ii de caractere ;

• 'eplace$0nlocuie&te o combina'ie de caractere cu o alta.

31


32/40

eniul Fie? con'ine posibilit)'ile de vizualizarea 0n pagin) a unui documentdeschis, afi&area diferitelor bare cu unelte de lucru, grila,...:

:ormal $pentru opera'ii de prelucrare a textelor ;e6 %a>out $ pentru vizualizarea paginilor Ceb ;Print %a>out $ pentru vizualizarea documentului a&a cum va apare 0n pagina

tip)rit),

&utline $ pentru vizualizarea documentului ca structura, organizare,restr/ng/nd sau expand/nd diferite niveluri de text;

Tool6ars;pentru accesarea diferitelor bare cu unelte utile 0n editarea unuidocument ;

7eader and footer $dou) zone dintr$o pagina de text unde se pot introduceinforma'ii care se doresc a fi repetate pe fiecare pagin) ;

*oom;c/nd se dore&te a se modifica scara de afi&are a documentului ;

eniul Insert este utilizat atunci c/nd se dore&te introducerea for'at) de salt lapagin) nou), numerotarea paginilor, data &i ora, diferite simboluri &i imagini.

eniul Hools con'ine o serie de unelte care vin 0n a@utorul utilizatorului pentru apersonaliza lucrul cu calculatorul.

eniul Cindo? permite vizualizarea tuturor fi&ierelor deschise 0ntr$o sesiune de

lucru, prin pozi'ionare concomitent) a acestora pe aceea&i suprafa') de lucruspecific) aplica'iei cu care au fost create.

eniul Belp ofer) utilizatorului, 0n caz de impas, posibilitatea de a apelainforma'iile a@ut)toare oferite de aplica'ia accesat).

. 8(#!4O1YH(8(1 +1#I9IHjI9O8 O+(8IH( D( 18(9( #!I4-H8!(4H( D( 9!#8! -H14D18D

+dentificarea 6arelor cu instrumente standard

a@oritatea aplica'iilor 0n Cindo?s utilizeaz) bare cu instrumente. O bar) cuinstrumente con'ine un set de butoane care sunt o variant) mai rapid) 0n a accesacele mai uzuale comenzi dintr$un program. #/nd se execut) clic , comanda asociat)

este executat) automat de programul activ. 1celea&i bare cu instrumente prezente 0nprograme diferite, con'in cam acelea&i butoane. !n exemplu foarte bun este bara cuinstrumente standard, prezent) 0n mai toate programele sub Cindo?s. 7n figura +ig.=sunt prezentate cele mai comune butoane dintr$o astfel de bara cu instrumenteprezent) 0n programele Cindo?s (xplorer sau A #omputer .

'ecunoaşterea efectelor 8enerate de instrumentele standard

0n prima faz), sunt prezentate efectele generate de instrumentele standardcare compun bara cu instrumente de lucru standard din programul A #omputer .

32


33/40

+uton .fect revenire la ac'iunea precedent)

deplasare 0n sus 0ntr$o anumita ierarhie dedirectoare

alegerea modului de afi&are a directoarelor &ifi&ierelor anuleaz) ultima ac'iune

reafi&eaz) directorul vizualizat 0nainte ca butonulac* s) fie activat&tergere directoare sau fi&iere

copiere directoare sau fi&iere

mutare directoare sau fi&iere

lipire directoare sau fi&iere 0nmagazinate 0nmemoria #lipoardmut) directorul sau fi&ierul selectat 0n memoria#lipoard

c)utare directoare sau fi&ierecomut) 0ntre vizualizarea5nevizualizarea pozi'iei 0narborele r)d)cin)

+ig.=

Un alt exepl! de "ar# $! instr!ente standard este $ea spe$i%i$# apli$a&iilor prezente 'n pa$(et!l MS O%%i$e )*i+,-., E%e$tele +enerate la a$&ionarea "!toanelor $oponentes!nt prezentate 'n ta"el!l anexat/

+ig.J

+uton .fect

deschidere document nou

deschidere document de@a existentsalvare document activaccesare e$mail pentru transmiterea documentuluideschisc)utare combina'ie de cuvinte 0n fi&ierele de pe hard$dis*imprimare5listare

previzualizare document activverificare gramatical)

muta directorul sau fi&ierul selectat 0n memoria#lipoard

33


34/40

copiaz) con'inutul din #lipoard

lipe&te con'inutul din #lipoard 0n pozi'ia dorit)accesare prompter pentru desenarereface ultima modificare

revine la situa'ia anterioar) acces)rii 0nsereaz) obiecte tip BAperlin*modific) scara de afi&are a documentuluibutonul de a@utor informativ

+ig.K

3. 14IP!918(1 18(9O8 D( (4I! YI #! I4-H8!(4H(

-H14D18D

'ecunoaşterea posi6ilit!ilor de modificare a poziiei• deplasarea barelor$ se prinde m/nerul de selec'ie sau se execut) clic$st/nga

pe un spa'iu liber de pe bara selectat), urm/nd apoi s) se trag) 0n pozi'iadorit) : sub sau deasupra altei bare sau chiar pe suprafa'a de lucru. 1@uns) pesuprafa'a de lucru se va putea modifica dimensiunea acesteia la fel cum sea@usteaz) dimensiunea ferestrelor.Observa'i pozi'ia ini'ial) &i final) a barelor de meniuri &i cu instrumente de

lucru:

+ig.K

• a@ustarea$ pentru a@ustarea grani'ei dintre dou) bare cu instrumente al)turate

pe orizontal), se pozi'ioneaz) indicatorul mouse$ului 0ntre cele dou) bare p/n)

34


35/40

la transformarea lui 0n dou) s)ge'i bidirec'ionale dup) care se va trage 0n unadin cele dou) direc'ii.+aza ini'ial) &i final) este prezentat) 0n figura +ig.L:

+ig.L

• interschimbare a dou) bare cu instrumente$se prinde m/nerului de selec'ie &ise va trage printr$o mi&care de u&oar) rota'ie 0n sus sau @os pozi'iei curentedup) care se pozi'ioneaz) 0n zona dorit).

+aza ini'ial) &i final) este prezentat) 0n figura +ig.X:

+ig.X

'ecunoaşterea posi6ilit!ilor de modificare a consistenei saureordonare a 6utoanelor

• eliminarea butoane$se acceseaz) cu clic$dreapta pe bara cu instrumente delucru standard ; din meniul deschis se alege comanda #ustomize. (fectul esteapari'ia unei casete de dialog.

• 0mbog)'irea cu noi butoane$ se acceseaz) bara cu instrumente de lucrustandard prin clic$dreapta; din meniul deschis se alege comanda #ustomize.(fectul este apari'ia unei casete de dialog . Pentru 0mbog)'irea acestei bare seva marca unul dintre butoanele prezente 0n caseta cu list) din partea st/ng) acasetei de dialog, dup) care se activeaz) cu clic$st/nga butonul 1dd, urmat dep)r)sirea casetei de dialog prin accesarea prin clic$st/nga a butonului #lose.

#a efect, bara cu instrumente de lucru standard se va 0mbog)'i cu un butonnou.

• reordonarea butoanelor E0n caseta cu list) din partea dreapt) a casetei dedialog se va marca cu clic$st/nga butonul care se dore&te a fi repozi'ionat,dup) care se acceseaz) butoanele ove !p sau ove Do?n, func'ie dedorin'a de repozi'ionare.

35


36/40

Deschiderea si vizualizarea pro8ramului M> Computer

+ereastra A #omputer este punctul de acces pentru toate discurile, dosarelesi fisierele de pe calculatorul dumneavoastra. 1veti acces la ea din meniul -H18H, saude pe pictograma de pe suprafata de lucru. (a afiseaza mai multe tipuri de unitati dedisc locale si de retea si este utila in gestionarea resurselor calculatorului, in afisareastructurii de directoare si fisiere, precum si in realizarea diferitelor operatii referitoarela acestea.

Pentru a fi usor de identificat, fiecarei unitati de disc ii este alocata o litera deunitate, incadrata intre paranteze si indicata printr$un caracter doua puncte, cum ar fi9ocal Dis*"#%. De obicei unitatea de discheta este 1 "sau %, unitatea de hard$disc"discul local% este #, unitatea de #D "D%. Daca aveti si alte unitati de disc"adicamai multe partitii%, calculatorul le aloca litere de unitate in ordine alfabetica.

Deschideti si vizualizati fereastra, observati comenzile din stinga ferrstrei,urmarind cateva actiuni:

. #lic pe butonul -H18H, apoi pe comada ` #omputer sau dublu clic pepictograma de pe suprafata de lucru A #omputer.

. (xecutati clic pe o unitate de disc pentru a o selecta.3. 8evedeti actiunile care pot fi executate pentru unitatea selectata "la

"-Astem Has*%=. #lic pe o unitate de disc pentru a afisa informatii despre aceasta. "Details%J. Dublu clic pe o unitate de disc pentru a o deschideK. +olosirea butoanelor din bara -H14D18D Ebac*, for?ard, etc.

L. Dupa terminare executati clic pe butonul #lose.

Deschiderea si vizualizarea pro8ramului indo9s E?plorer

-e lanseaza in executie selectand butonul -H18H, apoi 199 Programs, 1ccesoriesdupa care se cauta Cindos (xplorer. 1ceasta actiune va determina afisarea uneiferestre specifice, compusa din doua panouri.

'anoul din stanga 7n partea st/ng) se afi&eaz) structura ierarhic) a tuturor resurselor sistemului.

7n partea de sus se g)se&te pictograma Des*top, care reprezint) toate resursele

disponibile ale calculatorului. !rmeaz) pictograma A #omputer, iar 0n continuaresunt 0n&irate pictogramele ce reprezint) unit)'ile de floppA, hard dis*$urile locale,directoarele #ontrol Panel "panoul de control% &i Printers "imprimante% &i eventualpictograme ale componentelor op'ionale instalate pe calculator "#D, modem, etc.%. Hotaici g)sim &i pictograma 8ecAcle in corespunz)toare celei de pe des*top. Dac) 0ndreptul unei pictograme apare semnul "% , aceasta indic) faptul c) acel director con'ine alte subdirectoare. (xecut/nd clic pe semnul "%, se vor afi&a toatesubdirectoarele con'inute de acesta &i 0n loc de semnul "% va apare semnul "$%.(xecut/nd clic pe semnul "$% se vor ascunde toate directoarele componente &i deci seva afi&a con'inutul nivelului ierarhic superior.

'anoul din dreapta 1fi&eaz) con'inutul directorului selectat 0n partea st/ng).

36


37/40

.izualizarea informatiilor de 6aza referitoare la calculatorul utilizat

Informatiile de baza referitoare la calculatorul utilizat se pot obtine prin douametode :

. 1fisarea ferestrei panoului de control " clic pe butonul -H18H, dupa care clic pe#ontrol Panel% si efectuarea unui dublu clic pe simbolul grafic cu calculatorul,sub care scrie -Astem. -e afiseaza o fereastra de dialog etichetata cu -AstemProperties care contine sapte file, din care se va alege fila 6eneral. (a contineurmatoarele informatii :

- numele sistemului de operare si versiunea lui- informatioi de inregistrare- date tehnice despre calculator" tipul procesorului, viteza lui si cantitatea

de memorie interna 81 detectata de sistemul de operare%. #lic dreapta pe pictograma A #omputer, alegem comanda Properties si apoi

fisa 6eneral

Modificarea mesei de lucru

Modificarea datei si a oreiPentru configurarea parametrilor referitori la data calendaristica si ora exacta,

in fereastra panoului de control "#ontrol Panel% se va efctua un dublu clic pe simbolulgrafic sub care scrie Date and Hime, sau in bara de aplicatii, in partea de @os, indreapta, se face dublu clic pe ora. -e afiseaza o feresatra de dialog etichetata cuDate and Hime Proprieties care are trei file. +ila Date Hime permite reglarea oreiinterne a calculatorului precum si cea calendaristica.pentru a potrivi ora, se executaclic pe potirunea ceasului digital care urmeaza sa fie modificata valoric. 9a fel si

celelalte date care se doresc a fi modificate.

Modificarea volumului sunetuluiPentru a a@usta volumul sunetului, in fereastra panoului de control "#ontrol

Panel% se va efctua dublu clic pe simbolul grfaic sub care scrie -ounds and 1udiodevices proprieties, formata din cinci file, din care se alege fila Folume. Insubfereastra Folume #ontrol se gaseste un buton glisant prin care se poate reglavolumul sunetului.

Confi8urarea ecranuluiPentru afisarea ferestrei de dialog specializata in confirgurarea proprietatilor

ecranului se poate utiliza oricare din urmatoarele doua metode :. -e efectueaza clic dreapta pe o portiune libera a mesei de lucru"des*top%. -e

afiseaza un meniu local, din care se da comanda Proprieties.. -e efcetueaza un clic pe butonul -H18H, dupa care un clic pe #ontrol Panel.

-e afiseaza o fereastra de doalog in care se va efectua un dublu clic pesismbolul sub care scrie DisplaA.

In urma acestor actiuni se va afisa o feresastra de dialog, etichetata cu DisplaAProprieties , formata din mai multe file.4ac08round;ul (ste tapetul suprafe'ei de lucru &i poate fi 0nlocuit dup) preferin') utilizatorului cu unadintre imaginile disponibile 0n sistemul de operare Cindo?s, urm/nd pa&ii :

comanda$'roperties5 eticheta$+acground 5 lista$5allpaper 5 lista derulanta$'attern5butonul$ )ppl*!

37


38/40

ScreenSaver;ulPresupune activarea unei imagini de protec'ie a ecranului, impiedicand k arderea suprafetei fluorescente a ecranului. +enomeul de ardere este posibil atunci cand, peecran este afisata aceeasi imagine vreme indelungata. Prin utilizarea programemlor de salvare a ecranului,daca intr$o perioada de timpnu s$a inregistrat nici o actiune cu

mouse$ul sau cu tastatura, atunci pe ecran se afiseaza un desen in miscarealeatoare. Daca se actioneaza o tasta asau se deplaseaza mouse$ul, atunci disparedesenul in miscare si se revine la masa obisnuita de lucru.4umele programului de protectie poate fi selectat din lista combinata -creen saver.Himpul de asteptare, in minute, pina la activarea programului de protectie poate fideterminata prin lista Cait.odificarea acestuia se poate realiza parcurg/nd pa&ii :

comanda;Properties - eticheta;ScreenSaer- lista derulant);ScreenSaer - caseta detimp;Wait -6utonul;Settings - butonul;Preie! - caseta de validare;pass!ord protected - butonul; "ppl# !

"ppearance(ste o etichet) utilizat) pentru modificarea culorilor 0n Cindo?s. Pentru

modificarea combina'iilor de culori caracteristice ferestrelor se vor urma pa&ii : comanda$Properties5 eticheta$ "ppearance5 lista derulant) de culori$Sc$eme5 listaderulant) de elemente individuale Cindo?s$%tem5 caseta derulant)$Color 5 butonul$ "ppl#&

Settin8s

#u aceast) etichet) se poate modifica paleta de culori &i rezolu'ia ecranului. aimulte culori 0nseamn) o afi&are mai bun) a imaginilor iar o rezolu'ie bun) optimizeaz)dimensiunea ferestrelor de aplica'ii &i ofer) un bun mediu de lucru.Pa&ii de urmat pentru realizarea celor dou) set)ri sunt:

comanda$Properties -eticheta$Settings -caseta derulanta$Colors palette - butonul$ "ppl# ;

comanda$Properties -eticheta$Settings -glisorul

ormatarea dischetelor(flopp> dis0)+ormatarea este operatia prin care discheta este pregatita pentru lucrul cu

calculatorul. O discheta noua nu poate folosita pana cand nu este formatata. Prinaceasta operatie zonele defecte ale discurilor vor fi marcate, astfel ca in zonele defcte

nu se vor mai memora date. !n disc formatat anterior poate fi reformatat, dar, dar inacest caz datele existente pe disc se vor sterge .Pasii pentru formatere:- se introduce discheta in unitatea 1:;- printr$un dublu clic se deschide programul A #omputer - din meniul +ile se da comanda +ormat care afiseaza o fereastra de

dialog care permite specificarea optiunilor de formatare, dupa care se dacomanda -tart.

In cutia de text Folume label se poate introduce o eticheta de volum adischetei" permite identificarea ei%. Daca se selecteaza uic* +ormat atunci se vaefectua o formatere rapida, adica vor fi sterse toate fisierele si dosarele de pe disculrespectiv, insa el nu este testat daca sunt sau nu sectoare cu defecte fizice. 1cest tip

de formatere se utilizeaza atunic cand o discheta a mai fost formatata ulterior .

38


39/40

+nstalarea si indepartarea unei aplicatii soft9are 1plicatiile soft?are se comercializeaza pe dischete sau pe discuri #D,DFD. Oapliactie soft?are , de obicei, se instaleaza astfel:$ se introduce discheta sau discul #D, DFD continand produsul soft?are in unitateacorespunzatoare;

$ se lanseaza in executie programulde instalare a soft?are$ului; numele acestuiprogram de obicei este -etup.exe sau Install.exe$ se raspunde la intrebarile programului de instalare.

Daca o aplicatie instalata anterior nu mai este necesara, aplicatia respectivapoate fi indepartata, operatie prin care se elibereaza spatiu de hard dis*. O metodasimpla este lansarea in executie a comenzii !ninstall aferenta programuluirespectiv" -tart, 1ll Programs, numele aplicatiei soft?are, uninstall% sau din #ontrolpanel, comanda 1dd58emove Programes, selectie program de dezinstalat, incheiatacu aplicarea comenzii 8emove.

#tilizarea tastei PrintScreen si inserarea ima8inii ecranului intr;undocumentImaginea ecranului poate fi capturata si inserata intr$un document.

- -e actioneaza tasta Print-creen, prin care imaginea intregului ecraneste introdusa in #lipboard"zona temporara de depozitare%

- -e deschide documentul destinatie si se muta linia de insertie la locatriain care se va insera imaginea capturata

- Din meniul (dit al documentului destinatie se da comanda Paste. Inurma acestei comenzi, imaginea din #lipboard este inserata indocument.

Daca in primul pas se actioneaza combinatia de taste 19HPrint-creen, atunci numai

imaginea ferestrei active este depusa in #lipboard.

#tilizarea sistemului de a"utor (7elp)-istemul de operare Cindo?s _P este prevazut cu un a@utor bine pus la punct.Practic, pentru orice problema se poate gasi o indicatie precisa fiind considerat unmanual complet de utilizare a -O. Pentru a$l lansa in executie se efectueaza clic pebutonul -tart, dupa care se da clic pe comanda Belp and -upport. #a urmare aacestei actiuni se afiseaza pagina de referinta"domiciliul% a sistemului de [email protected] afisata este asemanatoare cu paginile Ceb deoarece contine un numar dehAperlin*uri sau legaturi, grupate in subiecte. In partea superioara a paginii segaseste:

- bara de navigare destinata gestionarii paginilor din sistemul de a@utor" deexemplu revenire la pagina vizitata anterior, afisarea continutului paginiiurmatoare, afisarea paginii de referinta a Belpului, afisarea indicelui denotiuni%

- cutie text utilizata la cautari de subiecte4otiunea cautata se tasteaza in cutia text -earch. Pentru lansarea in executie aprocesului de cautare se va efctua clic pe butornul de comanda cu sageata sau seactioneaza tasta (nter. Daca se efectueaza un clic pe una dintre legaturile afisate pepagina de referinta, atunci se va afisa o noua pagina. (a este divizata in douapanouri. In panoul din stianga se gaseste un grup de legaturi spre paginile sistemului

de a@utor. Daca se efectueaza un clic pe una din legaturi, atunci in panoul drept al

39


40/40

ferestrei se va afisa pagina aferenta legaturii sau o alta multime de legaturiprin carese poate defini mai exact pagina cautata.

modul introductiv

Documents