modelarea structurală şi funcţională -...
TRANSCRIPT
Modelarea structurală şi funcţională
a peisajelor
Curs sem I
2 ore curs / 2 ore lucrări practice,
forma de examinare – examen
(probă teoretică şi practică)
Prof. univ.dr. Ileana Stupariu
Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie
Departamentul de Geografie Regională şi Mediu
An univ. 2014 - 2015
Ileana Stupariu_2014_2015
Curs/Lp/Atelier: Atelier: 8 situri (arii protejate) 4 situri G1; 4 situri G2
6:11 Spatial pattern /software R
13:11 Spatial pattern /software R
20 : 11 Indicatori de evaluare a sustenabilităţii peisajelor: Ocuparea şi utilizarea a
terenurilor – Conversia peisajului (Modelul binar, Modelul Markov)
27: 11 Modelarea dinamicii peisajelor pornind de la utilizarea terenului și schimbările
climatice/software/ Smile *
4: 12 Modelarea dinamicii peisajelor pornind de la utilizarea terenului și schimbările
climatice/software/ Smile*
11:12 Modele de planificare a peisajului* *
8:01: Modele de planificare a peisajului* *
15:01: Evăluări proiecte: 14,00 - 20,00
Examen : data ..... 01 2014
* Modul realizat de drd. Ioana Stoicescu, ** dr. Alina Tudor
Ileana Stupariu_2014_2015
Forma de examinare – examen
(probă teoretică şi practică)
Cerințe:
1. Prezentarea proiectului în cadrul echipei
2. Examen oral
1. Subiect suplimentar:( sub formă de proiect)
Pan-European Biological and Landscape Diversity
Strategy
Landscape diversity http://www.eea.europa.eu
Ileana Stupariu_2014_2015
Bibliografie utlizată pentru acest curs.
Botequilha Leitão, A., Miller, J., Ahern, J., McGarigal, K. (2006) Measuring landscapes.
Island Press, Washington
Buttler, A., (2013), Ecologie numérique. site EPFL http://www.epfl.ch/index.en.html
Farina, A. (2006) Principles and methods in landscape ecology. Towards a science of
landscape. Springer, Dordrecht
Burel F.,Baudry J., (2012) Écologie du paysage,Paris
Pătru-Stupariu, I., Stupariu, M. S., Cuculici, R. (2009) Landscape metrics for assessment
of mountain landscape using GIS applications. Revista de Geomorfologie 11:59–62
Pătru-Stupariu, I., Stupariu, M. S., Cuculici, R., Huzui, A. (2011b) Understanding
landscape change using historical maps. Case study: Sinaia, România. Journal of Maps,
206–220
Biblioteca centrala http://www.bcub.ro/ Anelis - http://www.bcub.ro/cataloage/acces-baze-
de-date-stiintifice --- Summon _Search
Google academic
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pătru-Stupariu, I. (2011) Peisaj şi gestiunea durabilă a teritoriului, Edit. Universităţii din
Bucureşti
Pătru-Stupariu, I.(2011) Elaborarea şi implementarea unui algoritm de evaluare şi
prognoză peisagistică. Aplicaţii la sectorul montan şi subcarpatic al Văii Prahova, Edit.
Universităţii din Bucureşti
Materiale încărcate : http://www.unibuc.ro/prof/patru-stupariu_i_g/Ileana Stupariu_2014_2015
Ileana Stupariu_2014_2015
Întelegerea obiectivelor cursului:
Modelarea structurală şi funcţională a peisajelor
1. Cum modelăm peisajele ? Prin analiza și dinamica structurii
spațiale; prin modelări climatice.
2. Cum înțelegem modelarea structurală a peisajelor? Prin
instrumente de lucru specifice pentru landscape ecology
(analiza/spațializarea datelor, modelarea statistică folosind
software R, simulări - folosind software Simile).
3. Cum înțelegem modelarea funcțională a peisajelor? Prin
integrarea conceptelor de ecologia peisajului în landscape
planning.
A. Introducere
La nivel european, se face remarcată nevoia de a integra peisajul în
politicile de amenajare a teritoriului, apărută încă din anii 1960.
În această direcţie, politicile şi strategiile de amenajare a teritoriului aveau nevoie
de o serie de indicatori care să redea cât mai fidel realitatea teritoriului şi să
permită conturarea unor perspective de dezvoltare sustenabilă.
În acest sens, peisajul este integrat în toate modelele europene, prin includerea de
diverşi indicatori sau indici de către diferite agenţii sau platforme de cercetare
aplicată:
EC – Consiliul Europei
EEA – Agentia Europeană de Mediu*
CEMAT - Conferinţa europeană a Miniştrilor responsabili cu Amenajarea
Teritoriului şi a peisajului
ESPON- European, Spatial, Planning, Observation, Network
EUROSTAT – se ocupă cu statistica comisiei Europene
Landscape indicators/ EEA
*Sursa :EEA http://www.eea.europa.eu/
Ileana Stupariu_2014_2015
Ce este un indicator ?
- poate fi considerat un instrument ce ofera informații (Felix Kienast,2012).
-expresie numerică cu ajutorul căreia se caracterizează cantitativ un fenomen
d.p.d.v. al structurii, schimbării în timp, al legăturilor reciproce cu alte fenomene.
(DEX,1997).
Ce este un indice?
Indicii rezultă din agregarea indicatorilor. De exemplu, JRC (2009) propune trei
tipuri de indici: de mediu, sociali şi economici, agregaţi dintr-o serie de indicatori
utilizaţi în studiile de mediu şi socio-economici.
Pe de o parte, este făcută o distincţie clară între indicatori şi indici, arătându-se că
„un indicator singur nu poate exprima complexitatea unui sistem observat”, fiind
necesară „definirea unor indici sintetici bazaţi pe o combinaţie de informaţii ce
fac referire la o multitudine de indicatori capabili sa cuantifice fenomenul studiat”
(Pătru-Stupariu, 2011).
Landscape indicators/ EEA
Ileana Stupariu_2014_2015
Landscape
Transport
Utilizarea terenurilor
Scenarii de mediu
Schimbări climatice
Resurse naturale
Energie
Biodiversitate
Agricultură
Topics EEA*Landscape indicators/ EEA
*EEA http://www.eea.europa.eu Ileana Stupariu_2014_2015
Landscape
indicators
Land cover/use
diversity
Landscape fragmentation
SEBI
Green infrastracture
Irena
EEA http://www.eea.europa.eu/
Landscape indicators/ EEA
Ileana Stupariu_2014_2015
Landscape indicators/ EEA
Landscape indicators, 2004 (Landscape Indicator Project Final Report, EEA)
Primul raport complet al EEA pentru peisaj. Indicatorii erau:
Indicator Descrierea
indicatorului
CLC (Corine)
Land cover diversity index LCDI
Nr. land cover types (LCT) / km²
Land use diversity index (LUDI) Nr. land use types (LUT) / km²
Land cover transition index (LCTI) Number of land cover transitions/ km²
Fragmentation index (FI) Number of land use transitions and
linear elements /km²
Primary Sampling Unit (PSU) - unitatea primară de eșantionare – Nuts /regions
Secondary Sampling Units (SSU) – pe grid cell (60/60km)
Ileana Stupariu_2014_2015
Land Use Diversity Index per NUTS region, grid cell (60/60 cell) Landscape Indicator Project – Year 2 - Final Report – Contract
ESTAT-200271600005 Ileana Stupariu_2014_2015
Irena (Indicator Reporting on the Integration of Environmental Concerns into Agriculture Policy )
2005-2006 au fost dezvoltați pentru a integra politicile agricole cu aspecte legate de mediu.
Exista 35 de indicatori Irena dintre care 5 sunt focusați pe peisaj:
Landscape indicators/ EEA
Irena/cod Irena/descriere Irena /Detalii
Irena 4 (R) Arii protejate Proporția de situri Natura 2000 care
depind de o continuare a practicilor
agricole extensive.
Irena 12 (D) Land use change Indică schimbarea utilizării terenurilor
din agricultură în suprafețe construite
între 1990 și 2000 ( se exprima in %).
Irena 24 (P) Land cover change Schimbarea destinației terenurilor
(Păduri/arii semi-naturale în terenuri
agricole / și invers) se exprima în ha.
Irena 32 (S) Landscape state Prezintă diversitatea peisajelor agricole
în stransa legatură cu utilizarea
terenurilor.
Irena 35 (I) Impact on landscape diversity Descrie impactul utilizării terenurilor
asupra diversității peisajelor .
Modificarea numărului de clase CLC
arată schimbarea în diversitatea
peisajului.
Dupa http://archives.eionet.europa.eu/irena/library/development_irena/irena_indicatorIleana Stupariu_2014_2015
Landscape indicators/ EEA
SEBI - Streamlining European Biodiversity Indicators *
Măsoară biodiversitatea în Europa ( 2005-2010) Exista 26 de indicatori SEBI,
programul vizeaza 2020.
Indicator SEBI Descriere
S 13 Fragmentation of natural and semi-
natural areas /Landscape pattern.
Indică modificări în patch din zonele
forestiere și semi-naturale. Dacă
dimensiunea patch scade/ arată o
dimensiune negativă asupra habitatelor și
speciilor.
S23 Ecological Footprint of European
countries.
Este prevăzut pentru 2020.
*http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/figures/spread-of-artificial-and-agricultural-
surfaces-into-previously-core-natural-or-semi-natural-landscapes
Ileana Stupariu_2014_2015
Landscape indicators/ EEA
GI (Green infrastructure)*
GI INDICATOR
Definire
1.Se definesc la scara urbană si la scara peisajului (regional,
național, transnațional) În ambele cazuri se pune accent pe
dezvoltarea și protectia ,, rețelei verzi,, și a caracteristicilor
naturale.
2. Infrastructura verde = land use + ecosystem services
(serviciile ecosistemului). Sunt întodeauna asociate cu
beneficiile suplimentare.
Maparea la scara peisajului cu
raportare la Corine și la siturile
Natura 2000.
GBLI = Green Background
Landscape (se calculează prin
raportare la vegetatie și utilizarea
terenurilor.
NLEP = Net Landscape Ecological
Potential and green infrastructure :
GBLI + Natura 2000 + Landscape
fragmentation.
* The concept of green infrastructure and its integration into policies using monitoring systems, EEA, nr. 18 2011Ileana Stupariu_2014_2015
* The concept of green infrastructure and its integration into policies using monitoring systems, EEA, nr. 18 2011
Green Background Landscape (GBLI)
179
-227NLEP Valori favorabile asociate cu abandonarea terenurilor
agricole și modificări în practicile agricole.
Ileana Stupariu_2014_2015
Landscape fragmentation (LF) *
Fragmentarea peisajului este cauzată de următorii factori: schimbările în
utilizarea terenurilor, extinderea urbană, infrastructura de transport și
intensificarea practicilor agricole sau silvice.
Această fragmentare determină o serie de efecte ecologice, afectând
funcționarea ecosistemelor/ landscape pattern.
Un set de indicatori utilizati în sistemul de monitoring al peisajului EEA
- Landscape metrics (Gustafson,1998; Leitão et al., 2006)
- Fragmentarea geometrică (mesh- size), EEA FEON, 2011
FG1:FG-A1: Major anthropogenic fragmentation
FG2: FG-A2: Major and medium anthropogenic fragmentation
FG3: FG-B2: Fragmentation of non mountainous land areas
Landscape indicators/ EEA
* Landscape fragmentation in Europe, nr. 2 2011,EEA
Ileana Stupariu_2014_2015
Photo left: Rijkswaterstaat, Olanda, * Landscape fragmentation in Europe, nr. 2 2011,EEA
Ileana Stupariu_2014_2015
Stupariu, 2012, Zurich Ileana Stupariu_2014_2015
B. Aplicație = landscape diversity (diversitatea peisajelor)
Ecologia peisajului = spatial pattern.
Abordarea noastră vizează: organizarea spațială în funcție de procese ecologice și transformări în
peisaj ( implică obligatoriu baze de date cartografice ce pot fi asociate cu observații în teren).
Structura actuala a peisajelor este rezultatul activităților umane de - a lungul timpului.
___________________________________________________________________________
DEX
Pattern =
model specific reprezentând structura unui fenomen.
Trăsătură =
aspect caracteristic general al unui fenomen.
Spațializare /spatial pattern = instrument important pentru geografi pentru identificarea fenomenelor
și proceselor de la nivelul peisajului*
*În literatura occidentală apare frecvent: landscape
*În literatura românească apare frecvent: mediu, teritoriu
Ileana Stupariu_2014_2015
Un peisaj - la prima vedere - se poate ,,citi,, ca un ansamblu de tipuri de elemente
mai mult sau mai puțin fragmentate, conectate, izolate etc.
Această aranjarea și citire a peisajului se face după o structură tipică modelelor din
landscape ecology.
Acest ansamblu are o structura de tip matrice.
Cum extragem datele (elementele de peisaj) din această matrice ?
1. patch ( tache, suprafață) ansambluri de patch = mosaic
2. legătura spațială dintre patch (conectivitatea) – coridoare (ca element liniar)
ansamblu de coridoare = rețea
3. edges (lisière) = margine
4. core ( intérieur) =nucleu
Literatura românească prezintă elementele de peisaj de natură descriptivă ( pentru
un peisaj montan : vale, versant... etc.
Ileana Stupariu_2014_2015
Ileana Stupariu_2014_2015
Patch
Legătura spațială între
patch-uri (conectivitate)
Edge
(margine)
Core
Caracteristici/ (pattern)
Modul de aranjare al elementelor de peisaj ( sub formă de mosaic) ne descrie
imaginea, patternurile peisajelor – eterogenitatea*.
Eterogenitatea = factor de organizare pentru spatial pattern. Eterogenitatea poate
fi analizată spațial și temporal.
Eterogenitatea este definită de :
Omogenitate/Diversitatea de patch-uri : pentru un peisaj pot fi luate în calcul
numărul de clase ( categorii) de acoperire și utilizarea a terenurilor.
Diversitate = numărul tipurilor de elemente.
Omogenitate = gradul de agregare a claselor (categoriilor) de acoperire și utilizare
a terenurilor.
Fragmentarea /Complexitatea relațiilor spațiale stabilite între patch-uri ( pot
exista patch-uri pentru fiecare clasă _categorie sau în legatură cu alte
clase_categorii).
* Burel F.,Baudry J., (2012) Écologie du paysage,Paris
Ileana Stupariu_2014_2015
Fragmentarea este o caracteristică spaţială fundamentală, ce îşi
poate avea originile în modificări radicale ale modului de
ocupare şi utilizare a terenurilor şi care poate avea efecte asupra
biodiversităţii, structurii şi funcţionalităţii peisajelor.
Complexitatea face referire la neregularitatea frontierelor dintre
diferite unităţi fundamentale ale peisajului. Gradul de
neregularitate a frontierelor poate fi pus în legatură cu
biodiversitatea. De exemplu, Forman & Godron (1986) arată că
relaţia dintre dimensiunea patchurilor şi forma lor poate influenţa
strategiile animalelor de căutare a hranei.
Ileana Stupariu_2014_2015
Ileana Stupariu_2014_2015
Ecological diversity/Landscape diversity
Biomuri, Bio-regiuni, Peisaje, Ecosisteme, Habitate, Specii, Populații, Indivizi
Cum măsurăm eterogenitatea?
Interesul pentru un fenomen (landscape diversity) ne
conduce la descrierea și stabilirea unor:
(i)întrebări de cercetare
(ii)ipoteze de lucru
iii) pași tehnici de colectare, ordonare, spațializare a
datelor
(iv) pași în prelucrarea datelor
( i) Întrebări de cercetare: e.g. în ce măsură dinamica
temporală a afectat landscape diversity?
Ileana Stupariu_2014_2015
(ii). Enunțare ipoteze de lucru* ( o ipoteză este o
afirmație, nu este o întrebare de cercetare, ipoteza
poate susține cercetarea).
Se pot enunța două tipuri de ipoteze:
- Ipoteza nulă (HO) : ipoteza pe care o putem enunța în
raport cu cauzele unui fenomen. e.g. ipotezăm că prin
schimbări generate de sistemul de management a
fost afectată diversitatea/biodiversitatea peisajului.
- Ipoteze alternative.
*Buttler, A., (2013), Ecologie numérique. site EPFL http://www.epfl.ch/index.en.html
Ileana Stupariu_2014_2015
(iii) Pași tehnici de colectare, ordonare a datelor:
- cum transformăm acest pattern ( landscape diversity) în baze de
date, de unde le extragem?
----------------------------------------------------------------------------------
- CLC (tabelul cu atribute)
- Pot fi calculate ( metrics sau / landscape metrics)
- Pot fi făcute și asociate măsurători în teren
------------------------------------------------------------------------------------
Populația statistică*: elemente statistice ( exprimate cantitativ sau
calitativ) care au cel puțin o caracteristică comună. Pentru studii
relevante populația statistică trebuie sa fie numeric reprezentativă.
Variabila* – caracteristici măsurate sau observate pentru fiecare element
din populația statistică. Variabila statistică reprezintă o trăsătură
comună tuturor unităţilor unei populaţii.*Buttler, A., (2013), Ecologie numérique. site EPFL http://www.epfl.ch/index.en.html
Ileana Stupariu_2014_2015
Ileana Stupariu_2014_2015
Bucegi /Parc natural
Raster/metrics LD_90 LD_06
V1 V2 V3 V4
CLC S % S %
Spatiu urban discontinuu si spatiu rural 10 0.0306 42 0.12
Zone de extractie a minereurilor 122 0.37 140 0.42
Zone in constructie 31 0.0951 0 0
Zone de agrement 25 0.076 0 0
Livezi 31 0.0951 31 0.0951
Pasuni secundare 155 0.475 180 0.55
Zone de culturi complexe 3 0.0092 34 0.104
Terenuri predominant agricole in amestec cu vegetatie natura 28 0.0852 28 0.085
Paduri de foioase 2095 6.42 2097 6.43
Paduri de conifere 11113 34.09 12636 38
Paduri mixte 9060 27.79 7527 23.09
Pajisti naturale 6825 20.93 6807 20.88
Vegetatie subalpina 1741 5.34 1628 4.99
Zone de tranzitie cu arbusti (in general defrisate) 615 1.88 670 2.05
Plaje, dune, renii 15 0.04 15 0.04
Stancarii 311 0.95 446 1.36
Areale cu vegetatie rara 287 0.88 186 0.57
Acumulari de apa 130 0.39 130 0.39
Ordonarea și prezentarea datelor
Ileana Stupariu_2014_2015
VARIABILE
Măsuratori/
Populație statistică V1 V2 V3 V4
1934 136.7939 1.2501 0.6893 34.3511
1954 87.9389 0.9604 0.5642 50.687
1968 131.9084 1.119 0.6415 37.5573
1985 168.5496 1.2907 0.7092 25.4972
2000 151.4504 1.318 0.7212 21.6794
VARIABILE
Măsuratori/
Populație
statistică V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8
1934 136.7939 1.2501 0.6893 34.3511 0.9375 11.9981 59.9791 92.4009
1954 87.9389 0.9604 0.5642 50.687 2.25 18.5169 67.7289 95.0418
1968 131.9084 1.119 0.6415 37.5573 1.125 11.2608 75.8134 92.4423
1985 168.5496 1.2907 0.7092 25.4972 0.9375 10.2238 62.2423 89.4211
2000 151.4504 1.318 0.7212 21.6794 0.8125 7.1546 62.8356 85.7809
NU
DA
Ordonarea și prezentarea datelor
Valori obținute din calcularea landscape metrics
Minim 4 variabile
Ileana Stupariu_2014_2015
(iv) Pași tehnici de prelucrare a datelor.
Modelări matematice pentru descrierea fenomenului . De ce această
abordare?
Datele utilizate în landscape ecology sunt eterogene și interdependente
(condiționate de alte fenome sau procese cu care se află în dependență
reciprocă).
În domeniul fenomenelor și proceselor social-economice iau naștere o serie de
legături, de interdependențe, determinate de acțiunea unor cauze și condiții diferite, care influențează mai mult sau mai puțin fenomenele existente
(Buttler, 2013).
Valorile lor numerice pot fi diferite ( e.g. pe scara numerică o valoare de 0,7 și
una de 200 nu se pot analiza d.p.d.v statistic !!!).
Se impune standardizarea ( în R se face automat)
Standardizarea ( media, mediana, abaterea standard, transformarea in valori
relative - proporții /procente, logaritmare).
Ileana Stupariu_2014_2015
Analiza Componentelor Principale / Principal Component Analysis (PCA)
/Analyse en Composantes Principales (ACP) *
1. Modelul PCA ne arată cum variază datele.
2. PCA se face doar cu date cantitative și nu calitative chiar dacă ele sunt
transformate în cantitative ( de tipul variabile binare /0/1)
3. Dacă valorile variabilelor sunt prea diferite se recomandă standardizarea lor.
4. Interpretare PCA/ACP:
i. datele din cadrul variabilelor variază / lungimea vectorului este mai mare.
ii. variabilele sunt asemenătoare/vectorii se pot suprapune.
iii. vectori coliniari /valorile se corelează puternic.
iv. există în interpretarea PCA: corelația negativă.
v. valori dispersate/ nu există corelație.
* Buttler, A., (2013), Ecologie numérique. site EPFL http://www.epfl.ch/index.en.html
Ileana Stupariu_2014_2015
Ileana Stupariu_2014_2015
Ileana Stupariu_2014_2015
Valea Jiului/Parc national
Vector/Landscape/metrics
CLC
2006
CLC
2000
MPS Core TCAI MSI MPS Core TCAI MSI
Situri/masuratori V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8
Zone de tranzitie cu arbusti 13.2977503 79.7865 49.648684 1.5451783 22.425479 67.27644 58.1374 1.783113
Pajisti naturale 26.69178231 480.4521 52.651765 1.9289978 23.020685 483.4344 51.61894 1.852734
Paduri mixte 28.92103187 28.92103 65.589383 1.45676 28.920881 28.92088 65.5892 1.45676
Paduri de conifere 9.658277219 86.92449 53.693234 1.5725478 9.5435254 85.89173 53.64741 1.574844
Paduri de foioase 1103.726633 8829.813 91.6232 1.8538838 1103.8742 8830.993 91.04711 1.868871
Terenuri predominant agricole in
amestec 17.35409012 17.35409 56.366691 1.69098 17.353865 17.35386 56.36638 1.69099
Zone de culturi complexe 4.731348801 14.19405 31.119508 1.9747533 4.7314978 14.19449 31.11985 1.97493
Pasuni secundare 0.225185974 0.225186 5.3351868 1.27135 0.0565458 0.056546 1.111699 1.6814
Cursuri de apa 0.522057022 18.79405 6.5081378 2.2375192 0.4898916 19.10577 6.404227 2.193789
MPS (Mean Patch Size); Core; TCAI (Total core area Index); MSI (Mean Shape Index)
Ileana Stupariu_2014_2015
MPS Core TCAI MSI MPS Core TCAI MSI
V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8
MPS (Mean Patch Size); Core; TCAI (Total core area Index); MSI (Mean Shape Index)
Diversitatea este dată de variabilele care se corelează
2006 2000
Ileana Stupariu_2014_2015
Spațializare date/ metoda grilei:
Identificarea diversității peisajelor la nivel de spațiu :
instrument PCA / R
Metoda grilei:
Identificarea diversității peisajelor pe tipuri de clase_categorii
de utilizare și acoperirea terenurilor:
Atelier: Reprezentare Fishnet
Date_ format vector
Identificare poligoane _Object ID
Selecție LM _Patch_Analyst
Reprezentare spațială Fishnet
Interpretare
Ileana Stupariu_2014_2015
Structură proiect : Sit de lucru _ Arii protejate
1. Landscape diversity ( landscape metrics_data) PCA (spatial pattern)
informație transferată către landscape planning .
2. Spațializare landscape diversity ( identificarea hotspot cu diversitate mare )
ce implicații și de ce trebuie să se țină cont în landscape planning.
3. Modelarea pe traiectoriile de schimbare , rata de schimbare, tendințerezultate folosite în landscape planning .
4. Modelarea dinamicii peisajelor pornind de la utilizarea terenului și schimbările
climatice ce specii pot fi mai vulnerabile la aceste schimbări
informație transferată către landscape planning .
Subiecte examen
Subiectul 1: indicatori EEA: rolul și importanța lor .
Subiectul 2: spatial pattern : definire, carcateristici.
Subiectul 3: elemente de peisaj : diferențieri, delimitare, recunoaștere.
Subiectul 4: diferența între ipoteze de lucru și întrebări de cercetare, enunțare.
Subiectul 5: prelucrarea datelor, limitări și avantaje.
Subiectul 6: PCA ( interpretare grafice).
Subiectul 7: spațializare landscape diversity ( metoda grilei).
Subiectul 8: vezi modul realizat de drd. Ioana Stoicescu
Subiectul 9 : vezi modul realizat de dr.Alina Tudor
Subiect suplimentar : ( sub formă de proiect)
Pan-European Biological and Landscape Diversity Strategy
Landscape diversity http://www.eea.europa.eu/
Ileana Stupariu_2014_2015