Modalitati de realizare si crestere personala

Activitatea unei companii se va forma la intersecţia între factorii: de natură legislativ-normativă, sociali, financiari, tehnologici, politici şi globali. Fiecare factor influenţează mediul antreprenorial într-un mod diferit, şi pot acţiona atât în sensul scăderii cât şi în sensul creşterii performanţelor sale. a. Factori de natură legislativ-normativă – se referă la caracterul lor extern. Acest tip de factori sunt generaţi în principal de către stat, de instituţiile sale, de reglementările Uniunii Europene. Vizează: legile, actele, ordonanţele de guvern, dispoziţiile cu caracter special sau alte proiecte de legi care se referă în mod direct la mediul antreprenorial. Asupra acestor factori societatea comercială nu are putere de decizie în sensul schimbării lor.

La nivel individual fiecare companie trebuie să manifeste un comportament de adaptare şi de înţelegere asupra condiţiilor pieţei pe care activează – organizaţiile profesionale care pot fi un barometru bun pentru stat şi pe care le va consulta în momentul elaborării documentelor legislativnormative. Exemplu: În România principala lege la care se raportează mediul antreprenorial este Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale – republicată. b. Factorii sociali – sunt factori cu caracter dual şi subiectiv, se întâlnesc atât în mediul extern cât şi în mediul intern al întreprinderii. Factorii sociali în raport cu mediul extern al întreprinderii sunt reprezentaţi de furnizori, clienţi (posibili şi actuali), funcţionarii statului, posibilii investitori şi partenerii de afaceri. În ceea ce priveşte factorii sociali interni, cea mai mare pondere o au angajaţii unei companii. Relaţia antreprenor-furnizor/client este bazată pe încredere, porneşte de pe poziţii egale şi în care, fiecare element urmăreşte păstrarea subunitară a raportului economic: minimum de efort/maximum de efect. 4Relaţia antreprenor-intraprenor sau angajator-angajat este reglement