Moara cu noroc de Ioan Slavici Evoluţia personajelor„Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei tale te face fericit.”„Se vede că au lăsat ferestrele deschise[…] dar aşa le-a fost data!…” Influenţa societăţiiFamilie unită ----------------------------------------------------------- Familie destrămată Lică SămădăulGhiţă : - harnic -geniu al răului Ghiţă: - lacom

- Sincer - răufăcător - egoist- Sociabil -hoţ, criminal - închis în sine- îşi respectă familia şi soţia -forţă a destinului - complice la furt şi la crimă

- regretă că are familie Ana: - bună Ana : -victimă a firii slabe

- blândă - îşi pierde demnitatea de - cinstită soţie şi mamă- veselă- model de soţie şi mamă

Moara cu noroc (caracterizarea personajelor)

GHIŢĂ personaj puternic individualizat caracterizat prin trăsături sufleteşti contradictorii: atracţie spre îmbogăţire; dorinţa de a rămâne cinstit; drama personajului este alimentată din trei direcţii: iubirea faţă de familie; oglindirea în opinia obştei; câştigul care-l împinge

spre aventură; evoluţia personajului: înainte de cunoştinţa cu Lică: harnic şi cinstit, soţ tandru, iubitor, ataşat de familie, după cunoştinţa cu

Lică: dornic de câştig, închis, irascibil, acceptă minciuna pentru a-şi ascunde sufletul şi gândurile; conduita personajului: la începutul nuvelei: om de acţiune, mobil, cu iniţiativă şi curaj; prin confruntarea cu Lică devine

tulbure, indecis, impulsiv; din vanitate şi sete de răzbunare îşi sacrifică soţia şi se pierde pe el însuşi.

LICĂ SĂMĂDĂUL face parte din categoria păstorilor ardeleni; încarnare a voinţei de putere; farmecul personajului: seducţia inteligenţei; misterul puterii sufleteşti; stăpân pe oameni şi pe destinul lor; demon ( reprezentant al răului): om aspru, fără suflet, fără lege şi fără credinţă;

ANA soţie iubitoare şi alintată; simte nevoia să fie apărată şi iubită; intuieşte că: liniştea căminului se clatină; Lică este un demon periculos; Ghiţă s-a îndepărtat de ea, nu mai e protejată; Lică

preia rolul soţului; dezorientată, cade victima „jocurilor”urzite de Lică Sămădăul.

Concluzia: „Cine greşeşte trebuie să plătească.” (Conform principiului moral al scriitorului). Aşa se explică sfârşitul tragic al personajelor.

FISA DE LUCRU

Identifica trasaturile personajului Ghita din nuvela “Moara cu noroc” de Ioan Slavici, utilizand fragmentele: 1. “Sambata de cu seara locul se deserta, si Ghita se punea cu Ana si cu batrana sa numere banii, si atunci el privea la Ana, Ana privea la el, amandoi priveau la cei doi copilasi, iara batrana privea la catesipatru si se simtea intinerita caci avea un ginere harnic, o fata norocoasa, doi nepoti sprinteni iara sporul este dat de la Dumnezeu, dintr-un castig facut cu bine”

2. Ghita “cumpara doua pistoale si isi lua o a doua sluga, pe Marti, un ungur inalt ca un brad (...). Ca om harnic si sarguitor, Ghita era mereu asezat si pus pe ganduri, dar el se bucura cand o vedea pe dansa vesela: acum el se facuse mai de tot ursuz , se aprindea pentru orisice lucru de nimic, numai zambea ca mai nainte, ci radea cu hohot, incat iti venea sa te sperii de el”.

3. “Ghita intaia oara in viata lui ar fi voit sa n-aiba nevasta si copii, pentru ca sa poata zice: “prea putin imi pasa!” se gandea la castigul pe care l-ar putea face in tovarasie cu Lica, vedea banii gramada inaintea sa si i se impainjenau ochii: de dragul acestui castig ar fi fost gata sa isi puna pe un an, doi capul in primejdie. Avea insa nevasta si copii si nu putea sa faca ce-i placea”.

4. “Tu poti sa ma omori, Lica, tu cu oamenii tai: eu pot sa te duc pe tine la spanzuratoare. Nu te juca dar cu mine”.

5. “Zilele treceau insa, si precum ele treceau, Ana se simtea tot mai parasita. De cand se imprietenise cu Lica, Ghita parca fugea de dansa, parca-i ascundea ceva si se ferea sa nu ramaie singur cu dansa”.

6. “Toate gandurile rele se gramadisere deodata in capul lui si il cuprinsese o neliniste. (...) Dara Ghita nu voia sa plece, nu il lasa inima sa paraseasca locul la care in scurt timp putea sa se faca om cu stare. Si iar se gandea la invoiala pe care o facuse in stramtorarea sa, la banii sai, la primejdiile ce-l impresurau.”.

7. “- Asa sunt vremile, grai batrana. Ghita e om harnic si sirguitor si asa se gandeste mereu ca sa adune ceva pentru casa lui. Are si el, ca tot omul, o slabiciune: ii rade inima cand isi vede sporul.”

8. “- Sarmanilor mei copii, zise el, voi nu mai eveti, cum avusesera parintii vostri, un tata om cinstit(...) Tatal vostru e un ticalos”. “Iarta-ma Ano, iarta-ma cel putin tu, caci eu nu am sa ma iert cat oi trai pe fata pamantului”.

9. “Asa m-a lasat Dumnezeu! Ca sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?! Nici cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoasa in spinare.”

10. “Cand usa cazu sfaramata din tatani si Raut se ivi cu Lica in ea, Ana era intinsa la pamant si cu pieptul plin de sange cald iara Ghita o tinea sub genunchi si apasa cutitul mai adanc spre inima ei.”

MOARA CU NOROC, Ioan Slavicinuvelă realistăFISĂ DE LUCRU

George Călinescu afirmă că Ioan Slavici este un magistral observator al „sufletului disimulat” şi al „psihologiilor mocnite”. Scrieţi un eseu în care să prezentaţi drama personajului Ghiţă/ Ana din nuvela Moara cu noroc, valorificând observaţia criticului.

MOARA CU NOROC ,Ioan Slavicinuvelă realistăFISĂ DE LUCRU

Prezentaţi într-un eseu evoluţia cizmarului-hangiu din Moara cu noroc de Ioan Slavici, accentuând asupra consecinţelor pe care le are pendularea sa între lumea ordinii (sat, familie, norme etice) şi cea a aventurii (han, câştig speculativ, risc)

MOARA CU NOROC ,Ioan Slavicinuvelă realistăFISĂ DE LUCRU

Scrieţi un eseu în care să analizaţi consecinţele psihologice şi etice ale dedublării şi indeciziei de care dau dovadă Ghiţă şi Ana, prezentând natura şi evoluţia relaţiilor dintre aceste personaje

MOARA CU NOROC ,Ioan Slavicinuvelă realistăFISĂ DE LUCRU

Scrieţi un eseu în care să luaţi în discuţie drama cuplului din nuvela Moara cu noroc de I. Slavici. Puteţi avea în vedere următoarele contradicţii din triunghiul erotic:

a. Deşi are un caracter puternic, Ghiţă îi apare Anei lipsit de autoritate şi fără putere de a-i oferi protecţieb. Deşi îşi iubeşte soţul, Ana cade sub farmecul straniu şi viril a lui Lică, pentru care începe să simtă o înfiorată

admiraţie.c. Deşi joacă cu ipocrizie rolul de protector patern şi de „tovarăş” al soţului ei, Lică o iniţiază discret pe Ana în viciu

chiar sub ochii lui Ghiţă şi ai copiilor săi;d. Deşi are o autoritate morală datorată vârstei, înţelepciunii şi vieţii nepătate, mama Anei nu intervine în scopul de a

corecta situaţia, ci asistă ca un spectator de tragedie antică la nenorocirea cuplului.