Rudolf Steiner

Mrsrr.JNEA LrJr MTcHAEL

Revelalia tarnelor ortgiware ale fttnEei omeneqti

Douisprezece conferinEe,

Dornach, 2l noiembrie-l 5 decembrie 1 9 I 9

Tr aducerc de P etr e PAPACO STEA

T illl;,'il11u0,,.\IffiW

CUPRINS

inlegdturd cu publicarea conferinlelor lui Rudolf Steiner

CONFERINT A I, Dornach, 2 I noiembrie I 9 1 9

Puterea lui Michael qi misiunea lui in cultura prezentului, Opoztliadintre dezvoltarca capului gi restul organismului. Importanla treimii gi

a doimii cu privire laingelegerea lumii qi a omului. Eliminarea trihoto-miei la Conciliul de la Constantinopol, in 869. Impulsul 1ui Christios

ca impuls al echilibrului intre Lucifer gi Ahriman.

CONFERINT A aII-a, Dornach, 22 noiembrie 1919

Involugia capului, evolulia ascendentd a restului organismului. Revelaliiprecreqtine: prin intermediul capului ca rcvelagii ate zllei (Lucifer), prinintermediul restului organismului ca revelagli ale noptrii (Iahve). Michael

ca fa\d a lui Iahve qi transformarealui dintr-un spirit al noplii intr-unspirit la zilei. Sarcina lui Michaelin trecutgi in viitor: intruparea CuvAn-

tului in carne, spiritualaarea cfunii,.

CONFERINT A aIII-a, Dornach,23 noiembrie 19t9Acgiuni luciferice qi ahrimanice in domeniile fizic qi suflet escinlegdturS,

cu dezvoltarca capului qi a restuiui organismului. G|ndirea michaelicS,

concepEie spiritualS despre om gi Pimint, de exemplu, prin conceptulreal al evoluqieil existi nu numai. evolulie ascendent), ci qi evolulie

descendenti; tot astfel, in afta,nu existi in realitate numai frumusele

unilaterall,ci lupta dintre frumos qi urnt.

il

25

4t

CONFERINT A aIY-a, Dornach,2B noiembrie 1919

Misteriul de pe Golgotha,centtli de grettate al evolutriei PAm|ntului.Pregdthea lui prin gdndirea greacl ca ultim listar al vechii culturi a

Misteriilor, Scolastica mediev ald, continuatoar ea gindirii greceqti gi

mijioc de ingelegere a Misteriului de pe Golgotha. Timpul de pregdtire

pentru o noud cultwd a Misteriilor cu incepere din secolul al XV-lea.

Impregnarea inimii cu impulsul lui Christos, penffu a crea starea de

echilibru intre impulsul luciferic cate influengeazd organrzaEia capuluiqi cel ahrimanic care ac[ioneazdin organiza1ia membrelor. . . . . ., . . .

CONFERINT A a Y- a, Dornach, 29 noiembrie I 9 I 9

Deosebirea dintre predispozrgiile sufleteqti in drfeitele epoci a1e

evolulieiumanitiqii.Problemanecesititrirnaturalegi alibertdlti.Dezvol-tarea conceptuiui de Dumnezeuintre secolele alIY-Iea gi al XVI-lea.Fapta qi influenla lui Michael ca pol opus influentrei ahrimanice.

Necesitatea impulsului lui Christos.

CONFERINT A aYI-a, Dornqch,30 noiembrie 1919. . .

Modui de implicare a omului, ca om-cap qi ca rest al organismului uman,

in evolulia postatlanteanl,Yechea culturi Yoga (proces sufletesc aerian)

qi noua voin15 Yoga (proces sufletesc iuminos)- Obtrinerea unei qtiinle

noi despre preexistenfi, in calitate de culturd michaelicd a viitorului..

CONFERINT A aYII-a, Dornach,6 decembrie 1919

Sistemele cap, torace, membre qt legdtwa lor cu gAndire a, afectivrtatea

qi vointra. intre leser ea lumli elementarc indestinul omulu i pnn rev eniearitmici a unor intAmpliri in sfera afectelor.Interac\iunea evenimentelor

care se petrec in sistemul membrelor cu ambian\aspitituald;rcverberaEia

lor in vielile pimAttene urmdtoare, Importanla acestor reveniriperiodice ale evenimenteior pentru pedagogie. Moduri moderne de a

gindi istoria qi Misteriul de pe Golgotha. Evolulia descendenti a

PimAntului qi evolutria viitoare a umanitdEil.,

CONFERINT A a Y III- a, D ornach, 7 decembrie I 9 I 9

Dezvoltarea culturii incepnnd din secolul aIXY-lea, Omul qi ambtanla.

Fenomenul amintirli, confrsntare a omului cu intregul Univers, Lipsa

58

77

92

107

de concordangd dintre om gi regnurile naturale qi absenla lui din

cvnoasterea qtiinlelor naturii actuale, Inutthtatea gdndhti in qtiinlele

natwti pentru reconstruc{ia sociali..

CONFERINT A a IX-a, Dornach, I 2 decembrie 19 I 9

Construclia de la Dornach. Dualismul inviaEi gi fiiosofie, cate trebuiesi fie inlocuit cu treimea Lucifer-Christos-Ahriman. Principiulmetamorfozei.inlegtrturi cu evolulia gi involulia, ilustrat cu exemplulformei coloaneior din clldrea de la Dornach

CONFERINT A aX-a, Dornach, l3 decembrie 1919

Stilurile athitecturale, expresie a evoluliei umanitllii:domui gotic, templul Grualului, clddbea de la Dornach. .

templul grec,

CONFERINT A a XI-a, DorncLch, I 4 decembrie 19 19

D egenerarea qi amwgul cultwii noastre.Izbucnirea rdzboiului din 19 14,

Suprimarea timpului prin g|ndbea qi simqirea retrospectivi ca o pre-

gdtbe pentru pittundereainlumea spirituali. Natura gAndirli qi voin-

lei in legdturi cu necesitatea gi libertatea, Intewen\ia unor forfe

spirituale in lumea ftzici in legdturd cu fo 4 ele de mo ar te ale c apului Si

forlele vitale ale restulul. organismului.Acliunea fortrelor suprasensibile

ale lui Goethe,in trei etape,in cultura noastr; pim)nteani actuald, , ,

CONFERINTA aXII-a, Dornach, 15 decembrie 1919

Interacgionareahaoticd actsald a spiritului, statului gi economiei. Origi-nea vie1li spirituiui, a dreptulut qi a economiei in vechile Misterii ale

luminir., spatriului, Pdm?ntuhi, Prrmele inceputuri ale vielIi hberc a

spiritului gi a dreptului in Europa CentraId,la Goethe qi Wilhelm vonHumboldt. Revirsarea curentului vielii spiritului in abisul minciunii(Ahriman), a vietrti dreptului in abisul egoismului (Lucifer), a vieEii

economice in boala qi moartea culturii (Asuras), Pentas salvarea de Ia

distrugete a culturii euro-americane a prezentului este necesari

intoarcerca spre tripartilia organismului social..

NOTE.

r23

t37

t53

t67

187

205

CONFERINTA I

Dornach, 2 I noiembrie I 9 I 9

Ag dori si vi vorbesc in aceste zile despre modul in care noi,oameni ai prezentului, ne situim faEd de acea manifestare spitituall,despre care putem spune cA intewine ca forEi a lui Michael inspiritualitateaPdm|ntului gi prin aceasta gi in celelalte evenimentec e s e d esfi go ar i p e acesta. E ste necesa r sd p t egdtim azi ter enul p errtrw

problemele pe carc le vom aborda pe aceastd temS,,Pentru a face

accesibile inEelegerii umane intervenglile forgei amint tte, plecdnd

de la simptomele pe carc le observim in ambianga noastri, vomaborda diferite ptncte de vederc, Dacl, vrcm sI vorbim cu

sertozitate despre lumea spirituali trebuie si observim ceea ce se

prezintd ca revelagii ale forgelor spirituale, aici, in lumea fiztcd.Cdutim,intr-unanumit sens,si pitrundem dincolo de vilul lumiisensibile, la ce este activ in lumea spiritualS. Ce este prezent inIumea fizicd poate fi observat de orice omi ce este activ in lumeaspiritualS servegte penffu a da de aici solulia enigmelor pe care le

oferd lumea fizic),, Este insl necesar ca aceste emgme ale viellifizice sdfie sesizate in mod corect- inlegdturdcu aceste probleme,

unele lucruri importante care s-au petrecut in ultimul timp trebuies5 fie abordate cu maximd seriozitate, Pentru inyelegerea inprofunzime nu ntmai a inttegli umanitAti, ci chiar a intregt*uiIJnivers trebuie si ne eliberdm de interesele pur personale. Se va

11

RUDOLF STEINER

cunoa$te cel maibine ce are deindeplinit personalitatea in lume qi

cate este valoarca sa proprie, numai atunci c|nd ne vom ellbeta de

ceea ce este personal in sens ingust.DupS cum qtiEi, evolugia noastrilegatd de etapaPimdnt a fost

precedatZ de o altd dezvoltarc: este vorba, asada1de o dezvoltarecosmici completl Dar aceastd evolugie continud a aiuns Ia unpunct pe car e -I va depSgi, indreptAndu - se spre trepte noi, mai inalte,in al doilea rAnd, gtigi cd atunct c6nd contem pllm lumea nu avern

de-a face numai cu acele fiinEe pe care le intilnrm pe Pdmint,inregnurile minetal,vegetal,anrmal qi uman, ci gi cu fiinle superioare

acestor regntri, pe carc \e-am teunit in categoria lerarhlilorsuperioare. Ori de cAte ori vorbim despre evoluqia totalltrebuie siludminconsideraregiacestefiinEeapa4indndlerarhillorsuperioare.Ele parcurgo evolugie pe carc o putem inlelege dactr gdsim analoglicu propria noastri evolulie gi cu aceea a drferitelor regnuri ale

PimAntului. VI rog sI luaqi in considerarc urmdtoarele: oamentiau parcurs evoluEiile etapelor Saturn, Soare, Luni qi au ajuns la

etapa PimAnt, putdnd spune, aSadag cd, aSa cum ne simlim ca

oameni in ambianEa terestre, am ajuns 7a cea de a paffa fteaptd aevoluEiei noastre.

Si privim spre fiintrele care se afll rmediat deasupra treptei;;mane, pe carc noi le numim ingeri (Angeloi). Daci vrem sifolosim utmai analogia, spunemt Aceste entft.Ati, chiar dacA au

forme cu totul difente de cea a existenfei umane qi sunt la inceputinvizibile penftu simlurile umane fizice, se afld pe treapta de

evolugie numiti Juprter,Daci vorbim de arhangheli (Arhangeloi), constatim ci au atins

treapta de evoluEie Venus,Iar dacd vorbim de incepitorii (Arhai),de Spiritele timpulu|deci de acele spirite carc irump in mod foartespecial in evolugia noastri pdmdnteanl,aceStia se afli deja?.n etapa

evolutivd Vulcan.Existi qi clasa de entitdtri imediat supetioatd, apa4inand

ierarhiei aqa-numitelor Spirite ale formei (Puterile). Dacd ne

intrebdm pe ce ffeaptd se af15" acesteartrebuie si spunem cd ele au

t2

MISIUNEA LUI MICHAEL

tlepiqit ceea ce considerim a fi evoluEia noastri viitoare, etapaVnlcan. Ele au atins, aSadar, o treaptd despre care spune{nl Daciclesemnim treptele pe care le ludrr, in considerare ca fiindtleocamdatd ?n n.omir de gapte, atunci spiritele pe care Le-amclenumit Spirite ale formei se afli pe treapta a opta.Putem spune,.qadar, ci dacd noi, oamenh, ne afldm pe a patra treapte a evoluEier,pe ffeapta a opta gisim Spiritele formei.

Aceasti succesiune de trepte ale evoluErei nu ne-o putem insiirnagina ca fiind alcdtuitd din elemente juxtapuse, ci trebuie sigindim cI totul se ?ntrepitrunde. Aqa cum atmosfera invSluie gi

pitrunde Plmintul, Si aceastd a opta sferd a evoluEiei cdreia ii;rparlin Spiritele formei pdtrunde sfera in care ne gisim ca oameni.Si ne fixim atentia exclusiv asupra acestor doui trepte ale evolugiei.

Si spunem ci noi, ca oameni,ne gdsim intr-o sferl care a atinso a patra fteapte de evoluEie, in afafi, de aceasta, dacd facemabstracgie de restul, ne afldmin domeniul pe carc Spiritele f.ormeiil consideri cafiind al 1or. Si lulmin considerare in mod concretomul in evolugia sa. Noi am fdcut in rcpetate rdnduri uneledistinclii, cdnd a fost vorba de evoluEia omului, in ceea ce priveqtealcdtuirea sa.Am flcuto deosebire intre dezvoltareacapului omuluiqi restul evolugiei umane. Aceastd a doua etapi a evolugiei arc douiplrgi distinct e: dezvoTtarea toracelui Sr aceea a sistemului membrelor.Vom face abstracEie pentru moment de aceste plrtri componente.Ne vom situa pe pozigia de a accepta ci in om existi tot ceea cegine de dezvoltarea capului gi tot ceea ce gine de restul evolugiei.

GdndiEi-vlla suprafaga unei mdri,la faptul ci omul inainteazlin apa mdrli astfel incdt numai capul ii rdmdne deasupra gi veEi

aveain aceasti rmagine - carebine?ntreles nu este decAt o imagine -situagra omului actual.Zona capului o putem socoti ca apatgindndcelei de a patrattepte de evolugie,iar partea corpului cu ajutotulcdrura elinainteazdsauinoatd poate fi consideratd ca fiind cea dea opta treapte de dezvokare. Cici este o particularitate f.aptt;J cA

omul gi-a dezvoltat capul din acel element in carc igi desfSgoari

t3

RUDOLF STEINER

Tablal ,rr''/////'"//,.,

/' ,/t/"'+', i ^', li:,il i', ,rr" ,lt )

":;ti;-nZ,t'2""'7.---"--,-,--,.r/.//.//z/..."'2--7 .1 2 t -: /.r-..,-."'7 /- / i/"2-; i -/ :-/ ./ ./ / ./ 't./ -. /,./_/2./'4.r;/

,/ t '/ ./, ^- 't --././7a,.8-2. ./ .r'2 ./i /./ .z/ -i - /' ./4iia / ;5'2./ ta -z./ t2 '/. -/ -/t. .22 -/ '/1i ./'i./ _''t ,/, .//t/

Fig. 1

Treapta a opta: Spiritele formei

Treapta a patra: Omul

fiinga 1or specifici Spiritele formei. Omul s-a emancipat intr-oanumitdmlsurdcu privire laformareacapului siu din ceea ce este

impregnat cu fiintrele Spiritelor formei.Numai prin inlelegerca temeinici a acestui aspect se poate

ajunge cu adevdrat la o concepgie adecvatd despre om, Numai inacest fel se va putea preciza in mod corect pozitria pe care o are

omul in lume. Se vaingelege cd,in mdsurain care omul trebuie siresimtd o anumitd influengd creatoare drn partea Spiritelor formei,acest lucru nu se va realiza nemijlocit prin capaciti;ile capului siu,ci prin intermediul a ceea ce este exercitat de restul organismuluica acgiune asupra capului. Se gtie ci respirim qi ci respiralia este

?nlegtrturd cu cfuculagianoastri sangvin5, daci vorbim din punctde v ederc fiziolo gic exterior. Dar sAngele aiunge qi in zona captl/rui,

T4

MISIUNEA LUI MICHAEL

Din aceastd cauze, se afl5 in strAnsd legdtutd,, inff-un contextorganic viu, cu restul organismului. El estehrdnit gi primegte viaEide la restul organismului.

Trebuieflcutdo deosebire netdintre doui aspecte: l. capul se

afld in relagie nemijlociti cu lumea exterioaril2. cdnd vedeEi unlucru il percepeti prin ochii dumneavoastrd,in acest caz existi olegdturd directdintre lumea incon jurAtoate gi capul dumneavoastti.Daci insl luagiin considerare activitatea capulu| a$a cum este ea

intrelinutl prin procesul respirator qi circulator, atunci veliconstata cI sAngele nivilegte din restul organismului in cap qi

puteti afirma cd nt existi o legdturd directd a capului cu ambianEa,ci una indfuecti,

Desrgur, nu trebuie ficutd in mod pedant affumagia cd aerul pecare-l respirim este aspirat prrn gwd gi, in consecinEd, respiratriaaparqine tot capului. Din aceastd cauz\, am spus cd este numai oimagine, Organic, ceea ce pdtrunde in organism prin gurd nuaparline de f.apt capului, ci restului organismului.

DacS vregi si pistrali aceste noliuni fundamentale in centrulatengie| dacdvregi si vd fixaEi ideea cd ne afldmin acea sferl incate am fost aduqi de faptul cd am parcurs evolugia in etapeleS aturn, S o are gi Lund, afldndu - ne acum in etap a P emant, aSadar

pe a patra treaptd a evoluEiei, dacd luaji in considerarc faptul c5,,

in afard de aceasta, ne aflZm intr-o sferi care apargine Spiritelorformei la f.e\ cum ne aparline nortd Pdmdntul, care insi pitrundeintregul nostru PdmAnt qi nu ocolegte decit capul nostru, astfelincAt noi ne afldm cu restul organismului, cu tot ce nu esteperceptie senzoiald, in aceasti a opta sf.erd, dacd focalizagi toateaceste lucruttrv-aEi creat o anumitl,bazd pentnt aingelege cele ce

srmeaze.Totugi, eu doresc si mai cteez o bazd de ingelegere qi prin alte

noqiuni. Daci vrem sd luim in considerarc viaEa noastrl cu toateaceste influenternu putem s-o facem decAt observAnd aceLe entitlicare coac(ioneaze cu eventmentelelumii qi pe care le-am amintitin repetate rAnduri: endte1ile luciferice qi cele ahrimanice. Si

r5

RUDOLF STEINER

observim mai intdi aspectele exterioate ale acestor en:itei. Ele

ocupi aceleaSi sfere in care ne aflim qi noi, oamenii. Ne putem

rcprezenta toate entitigile luciferice ca posesori ai aceTot fortre pe

carele resimEim atuncicAnd tindem si devenim fanteTiqti,cilndneddrutm in mod unllaterul fantazlei, exaltdii, fanatismului, c|nd -penftu a md exptima frgtrativ - vrem sI iegim cu flinEa noastripeste capul nostru. in acest caz este vorba de forEe care joaci un

anumit rolin organizarea noastrd integrald, care sunt insi forlele

universale ale acelor flinEe pe carele numim luciferice. GAnditri-vila fiinEe formate in intregime din ceea ce se striduie sd iasi peste

capul nostruiacestea sunt forle luciferice care se afldintr-o anumitd

relaEie cllfumea noastri umani,Gindigi-vi, dimpotriv5, la tot ce

ne apasd spre PdmAnt, ne face si fim fdgamici qi ingAmfagi, ne

determind sd dezvoltdm mentaliteEi materialiste, ne pltrunde cu

ceea ce numim nglune aridi etc,; acestea sunt fortrele ahtimanice,

Tot ceea ce am exprimat acum mai mult sufletegte poate fi spus

qi mai concret: omul se afld, de fapt, intotdeauna intr-un fel de

poztEie centrald.infte ce vrea pentru el sdngele s5u gi intre ce vorpenffv el oasele sale. Oasele vor si ne facd si inaintim spre

rigidizate,cu alte cuvinte,vor si determine ahnmanizarea corprtluinostru. Singele ar vrea sd ne impingd in sus. Vorbind in limbajulpatologiei: sAngele poate deveni febril,gi atunci omul este impinsin domeniul fanteziei; oasele iqi pot extinde acliunea asupru

intregului organism, qi atunci omul se osifici, se sclerozeazdraqa

cum s e intAmpli intr - un anumit fel oricirui om la b dtr Anel e. AstfeleI poartA in sine elementul care omoardt aceasta este esenla

ahrimanic7,,Se poate spune ci tot ce se afli in sAnge areinclinaltespre luciferic, tot ce se afld in oase ateinclinagie spre ahrimanic,iar omul este starea de echilibru intre cele doui categorii de

entitilEi, aSa cum, din punct de vedere sufletesc, trebuie si fie instarea de echilibru intre entuziasmul fanatic qi raqionalismul

infumurat qi lucid.

16