milka in 2003

98
CERCETAREA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORILOR DIN SIBIU CU PRIVIRE LA CIOCOLATA MILKA LUFLEE 1

Upload: ad1tzu01

Post on 12-Dec-2014

200 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Cercetare de mk - Milka

TRANSCRIPT

Page 1: MILKA IN 2003

CERCETAREA COMPORTAMENTULUI

CONSUMATORILOR DIN SIBIU CU PRIVIRE LA CIOCOLATA

MILKA LUFLEE

1

Page 2: MILKA IN 2003

CUPRINS:

2

Page 3: MILKA IN 2003

PROCESUL CERCETARII DE MARKETING

1.FAZA PRELIMINARA

1.1 Definirea problemei decizionale

Una dintre cele mai importante contribuţii ale cercetării de marketing este definirea problemei decizionale pentru care este necesară oferirea de soluţii. Milka, brandul de origine germană, “colegă” la Kraft cu autohtonele Poiana şi Africana, este singura prezenţă din segmentul premium cu caracteristici de identitate specifice segmentelor inferioare, precum lipsa cuvântului ciocolată de pe unele sortimente, paletă cromatică simplă, orientarea orizontală a tabletei ambalate secundar în hârtie şi lipsa auriului din paleta de culori. Calitatea produsului, renumele lui şi identitatea vizuală distinctă (vaca omonimă, unicul exemplu de mascotă) reuşesc să facă din Milka un brand (din segmentul de pret) premium pe piaţa românească.

Introducerea pe piata romaneasca a variantei Milka Luflee a fost insotita de o serie de materiale promotionale specifice acestui brand. Pana in acest moment insa nu s-a inregistrat o rata a vanzarilor destul de crescuta, in ciuda notorietatii de care se bucura.

3

Page 4: MILKA IN 2003

PROBLEMA DECIZIONALA PROBLEMA DE CERCETAREStimularea cumparariilor Tipul de cumparator, frecventa de

cumparare si cantitatea achizitionata

Imbunatatirea prezentarii produsului

Aprecierea ambalajului, gustului, raportului calitate-pret, cunoasterea canalelor media preferate

Costurile pe unitate de produs ridicate in cazul unor vanzari relative scazute

Eficacitatea canalelor de distributiei si a activitatiilor de merchandising

Slaba pozitionare in preferintele de consum periodic a cumparatorilor de ciocolata

Tipul de consum, preferintele consumatorilor

1.2 Stabilirea scopului cercetarii

Scopul cercetarii noastre consta in incercarea de a intelege piata actuala in care Milka Luflee incearca sa se interegeze in Romania, care sunt principalele caracteristici ai actualilor sau potentialiilor consumatori de ciocolata.Ambalajul, continutul, gustul, sau fie si raportul calitate-pret pot fi privite ca un ansamblu unitar sau prin prisma marcii care le inglobeaza, de aceea asteptarile setate pentru aceasta cercetare includ si studierea acestor aspecte. In concluzie, ne propunem sa studiem imaginea produsului Milka Luflee in randul consumatorilor, in vederea

gasirii unei solutii pentru cresterea nivelului vanzarilor. După ce scopul a fost stabilit,se trece la urmatoarea etapă a procesului de cercetare şi anume elaborarea obiectivelor.Pentru fiecare obiectiv al unei cercetări ,pot fi elaborate una sau mai multe ipoteze,afirmative sau negative,ce reprezintă de fapt o anticipare a răspunsurilor la problema investigată.

4

Page 5: MILKA IN 2003

1.3 OBIECTIVELE CERCETARII 

Determinarea importanţei factorilor formatori ai percepţiei.

Preţul este unul dintre factorii formatori ai percepţiei care înregistreaza cea mai mare importanţă.

Determinarea atitudinii faţă de consumul de ciocolata Atitudinea respondenţilor faţă de consumul de ciocolata este una favorabilă(scorul obţinut de această variabilă depăşeşte valoarea medie).

Determinarea măsurii în care compoziţia influentează intenţia de cumpărare.

Compoziţia ciocolatii influenţează într-o măsură foarte mare intenţia de cumpărare(scorul înregistrat de această variabilă este peste valoarea medie).

Determinarea măsurii în care ambalajul influenţează intenţia de cumpărare

Gradul în care ambalajul influenţează intenţia de cumpărare este ridicat(scorul obţinut de această variabilă depăşeşte valoarea medie).

Determinarea măsurii în care comunicaţiile influenţează intenţia de achiziţie .

Comunicaţiile influenţează intenţia de achiziţie într-o măsură mare(scorul obţinut de această variabilă depăşeşte valoarea medie).

Determinarea măsurii în care gustul influenţează intenţia de cumpărare

Gradul în care gustul influenţează intenţia de achiziţie este mare

Determinarea măsurii în care preţul influenţează intenţia de achiziţie

Preţul este un factor ce influenţează foarte mult intenţia de achiziţie

Determinarea locurilor de achiziţie. Locul de achiziţie al produselor bio cel mai frecvent este hypermarket-ul.

Obiective secundare :

1. Asocierea imaginii produsului cu imaginea marcii si a gamelor sale de produse, inglobata de calitate, recunoastere

2. Gasirea celor mai potrivite metode de promovare a produsului Milka Luflee.

5

Page 6: MILKA IN 2003

2.Faza de proiectare a cercetării

2.1 Alegerea surselor de informatii

Cercetarea de marketing reprezinta un proces sistematic si obiectiv, generator de informatii necesare adoptarii deciziilor de marketing .El presupune culegerea, investigarea si analiza informatiilor legate de marketingul bunurilor, serviciilor, organizatiilor, oamenilor, locurilor si ideilor.Astfel cercetarii de marketing ii revine rolul de a identifica si evalua oportunitatile de marketing, de a analiza si alege pietele-obiectiv, de a fundamenta planificarea si realizarea mix-ului de marketing.Aceasta cercetare de marketing isi propune studierea ,,atitudinilor, opiniilor si intentiilor consumatoriilor cu privire la noua ciocolata Milka LuffleDin punctul de vedere al orientarii activitatii de cercetare, aceasta cercetare de marketing este o cercetare aplicativa de tip descriptiv care are in vedere activitatea de sortare a gunoiului menajer.

Faza de proiectare a cercetării presupune activităţi desfăşurate de cercetător cu scopul de a identifica sursele de informaţii necesare, modalităţile utilizate în culegerea informaţiilor, sistematizarea informaţiilor şi programarea în timp a cercetării În funcţie de originea sursei în raport cu organizaţia care solicită informaţiile, tipul de sursă utilizată în cadrul cercetării de faţă este o sursă externă (prin sursă externă se înţelege o sursă din mediul extern al organizaţiei – în cazul de faţă publicaţiile editate de diverse instituţii). În funcţie de felul informaţiilor furnizate de sursă, prezenta cercetare necesită surse de informaţii secundare. Prin surse de informaţii secundare se înţeleg sursele care oferă informaţii culese si prelucrate anterior,in vederea realizarii anumitor obiective(în cazul de faţă rapoartele realizate de diverse instituţii).

2.2 Selectarea modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor

Procesul obtinerii datelor primare are un caracter complex si se desfasoara in timp. Cea mai utilizata metoda de obtinere a datelor primare este ancheta. Anchetele urmaresc sa descrie comportamentul, sa cunoasca motivele care stau la baza unor actiuni de marketing, sa afle opiniile si preferintele consumatorilor. Anchetele presupun existenta unui chestionar si a unui esantion reprezentativ pentru populatia avuta in vedere in cadrul cercetarii.Pentru elaborarea acestei lucrari s-au folosit anchetele ,,fata in fata” pentru a se obtine un control mai bun asupra conditiilor de desfasurare a interviurilor. In acest sens operatorul a putut clarifica o serie de intrebari cu un grad mai mare de complexitate, oferindu-le subiectilor explicatii si indrumari privind aspectele avute in vedere, obtinindu-se astfel raspunsuri corecte.Metodologia de cercetare stabileste faptul ca intervievatii vor fi in intregime consumatori de dulciuri, vor putea activa in domenii cat mai diferite si de asemenea vor putea avea surse de venit cat mai diferite ca marime; chestionarele vor fi administrate personal intervievatiilor intr-un interval de

6

Page 7: MILKA IN 2003

15 pana la 25 de minute, si vor fi validate doar cele completate intr-o proportie de cel putin 85%.

Cercetarea pe baza de chestionar se va desfasura pe o perioada de 2 saptamani printr-un personal format din 5 intervievatori, si va conclude prin analiza datelor rezultate, si prezentarea rezulatelor intr-un raport complex.Cercetarea se va face outdoor in hypermarket-uriile Real si Carrefour.

2.3 Stabilirea bugetului si programarea in timp a cercetarii

ELEMENTE DE COST VALOAREARecrutarea(plata) participantiilor 300modelarea 300raportul de sesiunea in limba romana 250traducerea raportului de sesiune in limba engleza 50inregistrarea video 100coasturi print 400

Determinarea mărimii eşantionului

Pentru determinarea marimii esantionului care urmeaza sa fie folosit in cercetarea

noastra in incercarea de a intelege piata actuala in care Milka Luflee incearca sa se interegeze in

Romania, care sunt principalele caracteristici ai actualilor sau potentialiilor consumatori de

ciocolata, cercetatorul decide sa lucreze in conditiile unei probabilitati de garantare a

rezultatelor cercetarii de 95%, deci a unui nivel de incredere de 0.05 si a unei marje de eroare de

+/ - 5 %,, pentru o abatere standard de 0.031 diimensiunea esantionului va fi de:

N= z^2*s^2/e^2= 3.84*0.49/0.031= 60.69 = 60

n- dimensiunea esantionului

z- coefficient asociat probabilitatii de garantare a rezultatelor cercetarii

S- abaterea standard la nivelul esantionului determinat

e- marja de eroare

7

Page 8: MILKA IN 2003

Astfel esantoinul cercetarii va include 60 de persoane.

2.4 Consideraţii privind elaborarea chestionarului

Tipuri de întrebari utilizate

Conceperea chestionarului reprezintă o activitate de maximă importanţă pentru orice cercetare de marketing bazată pe o anchetă prin sondaj, deoarece calitatea chestionarului determină rezultatele cercetării.

Chestionarul a fost realizat pe baza obiectivelor cercetării şi conţine 26 de intrebări. Predomină întrebările închise, deoarece acestea îl pun pe subiect în situaţia de a indica unul sau mai multe din răspunsurile posibile propuse, răspunsurile sunt mai usor de dat, iar prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute se simplifică. Chestionarul conţine atata întrebări cu alegere unică cat şi întrebari cu alegere multiplă .

Dintre întrebările închise 6 sunt dihotomice: 1, 5, 9, 11, 16, 21.

În cadrul chestionarului, întrebările 1, 5, 9, 11, 16 sunt întrebări filtru şi întrebările 26, 27, 28, 29, 30 sunt de caracterizare.

Pentru formulare întrebărilor s-au ales cuvinte simple, uşor de înţeles, evitându-se întrebările care să sugereze sau să implice anumite răspunsuri. Formularea întrebărilor s-a făcut intr-o manieră directă pentru a uşura răspunsurile subiecţilor şi pentru a evita anumite interpretări greşite.

2.5 Tipuri de scale utilizate pentru fiecare întrebare

Alegerea tipului de scală folosită in acest chestionar a fost inflienţată de modul de cunoaştere de către subiecţi a problemei supusă cercetării-

Pentru întrebările cuprinse în acest chestionar am utilizat următoarele tipuri de scale:

Scale nominale pentru întrebările: 2; 6; 8; 10;12; 15; 18; 19; 26; 27; 28; 29;30.

Scale nominale dihotomice: 1; 5; 9; 11; 16; 21.

Scale ordinale: - 14.

8

Page 9: MILKA IN 2003

- diferenţială semantică: 3; 7; 17; 22.

- Stapel: 20

- Likert: 24

Scală interval: 4; 13; 23; 25.

2.6 Ordinea de aranjare a întrebărilor

Chestionarul are o anumită dinamică, o anumită ordine de dispunere a întrebărilor.

Ordinea de aranjare a întrebărilor în cadrul chestionarului este foarte importantă, deoarece ea influenţează decizia subiecţilor de a participa la desfăşurarea anchetei şi de a răspunde la toate întrebările.

Chestionarul incepe cu întrebări simple, întrebări generale, urmează apoi întrebările care ating direct problematica cercetării şi care intercalează întrebările mai dificile care cer un timp mai mare de gândire cu întrebări mai uşoare.

La sfârşitul chestionarului au fost plasate întrebări de caracterizare a subiecţilor, care să permită descrierea acestora în raport cu o serie de criterii precum: vârsta, nivelul de educatie, ocupatia, venitul, sexul.

9

Page 10: MILKA IN 2003

3. FAZA DE REALIZARE A CERCETARII

3.1 Recoltarea informatiilor

Aceasta etapa a fost parcursa de agentii nostri de teren, care au fost pe teren si prin intermediul chestionarului au cules datele necesare.

3.2 Prelucrarea informatiilor

Pentru a fi posibila prelucrarea informatiilor s-a recurs la o codificare a chestionarului; prin aceasata metoda este mult mai usor de interpretat raspunsurile date de persoanele intervievate, si sunt mult mai usor de introdus in calulator. Le-am asociat numere, pentru a le putea deosebi unele de altele, astel am relizat urmatorul tabel:

Analiza univariata

Prelucare- intrebarea 1: Aveti varsta de cel putin 16 ani?

Varsta cel putin 16 ani? Consumati

10

Page 11: MILKA IN 2003

dulciuri?

N Valid 59 59

Missing 1 1

S- a recurs in debutul chestionarului la o intrebare de tip general inchisa pentru a imparti colectivitatea in 2 grupuri distincte: cei care au cel putin 16 ani si cei care au sub acest prag pentru ca sub aceasta varsta eventualii respondenti, fie nu au gusturile bine definite, fie nu au discernamantul necesar pentru a raspunde intrebarilor din chestionar. Din cele 60 de raspunsuri primite- 59 sunt valide.

Prelucrare- intrebarea 2: Consumati dulciuri?

Frecventa Procent

Valid Nu 2 3,3

Da 57 95,0

Total 59 98,3

Missing System 1 1,7

Total 60 100,0

Aceasta intrebare „filtru” are drept scop depistarea acelui segment al populatiei chestionate care cuprinde efectiv consumatorii de dulciuri, pentru ca doar pentru aceia exista posibilitatea de a incerca Milka Luflle, produs care face obiectul studiului nostru.

Dintr- un numar de 60 de chestionare, exista doar 59 valide, dintre care 57 au raspuns ca sunt consumatori de dulciuri, reprezentand un procent de 98.3% si 2 persoane au raspuns ca nu consuma dulciuri, adica 3.3% asa cum reiese din tabelul de mai sus.

Prelucrare- intrebarea 3: Ce tipuri de dulciuri consumati?

11

Page 12: MILKA IN 2003

Cons

um

cioc

olat

aCo

nsum

ba

ton

cioc

Cons

um

bom

boan

eCo

nsum

ca

ram

ele

Cons

um

pral

ine

Cons

um

snac

ks- u

riCo

nsum

pr

ajitu

ri

Cons

um

ingh

etat

a

N Valid 58 58 58 58 58 58 58 58

Missing 2 2 2 2 2 2 2 2

Dintre cei 60 de respondenti, 58 consuma dulciuri, iar 2 nu consuma. Raspunsurile acestora se impart dupa cum urmeaza: din studiul facut prin aceasta intrebare reiese ca exista un procent de 3.3% de raspunsuri invalide la fiecare tip consumat, iar restul raspunsurilor se distribuie astfel:

Consum ciocolata

Frecventa Procent

Valid Nu 4 6,7

Da 54 90,0

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Din tabel reiese ca 90% din cei chestionati consuma ciocolata, in timp ce un numar de 4 respondenti (6.7%) nu consuma ciocolata.

Consum baton ciocolata

Frecventa Procent

12

Page 13: MILKA IN 2003

Valid Nu 26 43,3

Da 32 53,3

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

53.3% din cei 57 de consumatori de dulciuri consuma si batoane de ciocolata, in timp ce 43.3% nu consuma acest tip de dulciuri.

Consum bomboane

Frecventa Procent

Valid Nu 28 46,7

Da 30 50,0

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Consumatorii de bomboane dintre cei intervievati sunt in procent de 50%, neconsumatorii reprezentand doar 46.7%.

Consum caramele

Frecventa Procent

Valid Nu 30 50,0

Da 28 46,7

13

Page 14: MILKA IN 2003

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Caramelele sunt consumate de 46.7% din respondenti, iar de 50%- nu.

Consum praline

Frecventa Procent

Valid Nu 33 55,0

Da 25 41,7

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

41.7% dintre cei intervievati consuma praline, pe cand 55% nu consuma.

Consum snacks- uri

Frecventa Procent

Valid Nu 31 51,7

Da 27 45,0

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

14

Page 15: MILKA IN 2003

Se observa ca din cei 60 de intervievati 31 sustin ca nu consuma snacks-uri, pe cand 27 sustin ca da, cu procentajele aferente de 51.7% si respectiv 45%.

Consum prajituri

Frecventa Procent

Valid Nu 52 86,7

Da 6 10,0

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Doar 10 % din consumatorii de dulciuri mentioneaza ca mananca prajituri.

Consum inghetata

6.7% dintre raspunsurile valide sunt pentru consumul de inghetata.

Frecventa Procent

Valid Nu 54 90,0

Da 4 6,7

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

15

Page 16: MILKA IN 2003

Prelucare- intrebarea 4: Cat de des consumati ciocolata?

Cat de des consumati ciocolata?

Ce cantitate achizitionati cel mai des la o cumparare?

N Valid 58 58

Missing 2 2

Total 148,00 125,00

Frecventa Procent

Valid ,00 1 1,7

Zilnic 14 23,3

o data la 2 zile 16 26,7

o data la 4 zile 6 10,0

Saptamanal 21 35,0

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Se observa din tabelul de mai sus ca 23.3% din respondenti cumpara ciocolata zilnic, 26.7%- o data la doua zile, 10% o data la 4 zile, iar 35% cumpara ciocolata saptamanal.

16

Page 17: MILKA IN 2003

Prelucrarea- intrebarea 5: Ce cantitate achizitionati cel mai des la o cumparare?

Frecventa Procent

Valid tableta de 35 de gr 4 6,6

tableta de 100 gr 41 67,2

2 tablete de 100 gr 13 21,3

Total 58 95,1

Missing System 2 4,9

Total 60 100,0

Intrebarea numarul 5 ne da posibilitatea de a afla care este cantitatea pe care respondentii o achizitioneaza la o cumparare. Astfel ca majoritatea prefera tableta de 100 gr (67,2%), pe cand tableta de 35 gr este cea mai putin cumparata de catre consumatorii de ciocolata.

Prelucrare-intrebarea 6: Enumerati marci de ciocolata pe care le cunoasteti ?

17

Page 18: MILKA IN 2003

Milk

a

Poia

na

Anid

orPr

imol

aKa

ndia

Hei

diCh

erry

Laur

aN

ovati

niAf

rican

a

N Valid 58 58 58 58 58 57 58 58 58 58

Missing 2 2 2 2 2 3 2 2 2 2

Respondentii, fiind pusi in fata unei intrebari deschise au posibilitatea sa isi exprime gusturile in materie de marci de ciocolata cunoscute.

Marci enumerate: Milka

Frecventa Procent

Valid Da 58 95,1

Missing System 2 4,9

Total 60 100,0

Prima marca mentionata este Milka. Se observa ca aceasta este preferata de foarte multi consumatori de ciocolata astfel ca 95,1% o consuma.

Marci enumerate: Poiana

Frecventa Procent

Valid Nu 13 21,3

Da 45 73,8

Total 58 95,1

Missing System 2 4,9

Total 60 100,0

O alta marca mentionata este Poiana, consumata de 73,8% din persoanele chestionate.

18

Page 19: MILKA IN 2003

Marci enumerate: Anidor

Frecventa Procent

Valid Nu 50 82,0

Da 8 13,1

Total 58 95,1

Missing System 2 4,9

Total 60 100,0

Nu toate marcile de ciocolata au reusit sa investeasca foarte mult in imagine, drept urmare ciocolata Anidor este amintita de catre 8 dintre respondenti, acestia reprezentand 13,1% din total.

Marci enumerate: Primola

Frecventa Procent

Valid Nu 16 26,2

Da 42 68,9

Total 58 95,1

Missing System 2 4,9

Total 60 100,0

68,9% dintre consumatorii de ciocolata prefera ciocolata Primola, lucru observat in urma aplicarii chestionarelor.

Marci enumerate: Kandia

Frecventa Procent

Valid Nu 14 23,0

Da 44 72,1

Total 58 95,1

Missing System 2 4,9

Total 60 100,0

Si Kandia se numara printre marcile care au un impact pozitiv asupra consumatorilor de ciocolata, acestia cumparand-o intr-un procent de 72,1%.

Marci enumerate: Heidi

Frecventa Procent Valid Nu 15 24,6

19

Page 20: MILKA IN 2003

Da 42 68,9

Total 57 93,4

Missing System 3 6,6

Total 60 100,0

La o diferenta mica fata de Kandia, referindu-ne strict la procentaj, se regaseste printre preferintele celor chestionati si marca Heidi (68,9%).

Marci enumerate: Cherry

Frecventa Procent

Valid Nu 47 77,0

Da 11 18,0

Total 58 95,1

Missing System 2 4,9

Total 60 100,0

Existenta unui numar mare de marci de ciocolata ne arata ca marca Cherry este amintita in raspunsurile primite insa procentul este nesemnificativ-18%.

Marci enumerate: Laura

Frecventa Procent

Valid Nu 36 59,0

Da 22 36,1

Total 58 95,1

Missing System 2 4,9

Total 60 100,0

Desi nu de foarte mult timp iesita pe piata romaneasca, ciocolata Laura se bucura de un numar destul de ridicat de cumparatori, astfel ca este preferata a 36,1% dintre acestia.

Marci enumerate: Novatini Frecventa Procent

20

Page 21: MILKA IN 2003

Valid Nu 38 62,3

Da 20 32,8

Total 58 95,1

Missing System 2 4,9

Total 60 100,0

In cazul marcii Novatini, desi este o ciocolata care se bucura de un pret mic raportul calitate/pret isi spune cuvantul, cumparatorii nefiind atrasi in numar foarte mare de pretul mic. Totusi exista persoane care o consuma, acestia fiind in procent de 32,8%.

Marci enumerate: Africana

Frecventa Procent

Valid Nu 52 85,2

Da 6 9,8

Total 58 95,1

Missing System 2 4,9

Total 60 100,0

O ultima marca mentionata de catre respondenti a fost ciocolata Africana, ea fiind consumata intr-un procent foarte mic (9,8%).

Prelucrare- intrebarea 7: Marcati principalele caracteristici pe care in opinia dumneavoastra, trebuie sa le prezinte o ciocolata de calitate

Sa fie fina

Sa aiba un ambalaj

corespunzator

Sa aiba un pret

suficient de ridicat

Sa beneficieze de o

promovare intensa

Sa aiba un gust care

sa o individualizeze

N Valid 58 58 58 58 58

21

Page 22: MILKA IN 2003

Missing 2 2 2 2 2

Sa fie fina

Frecventa Procent

Valid Nu 12 20,0

Da 46 76,7

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

76,7% dintre cei care au raspuns la aceasta intrebare considera ca o ciocolata de calitate trebuie sa fie fina, iar 20% nu au mentionat acest atribut ca fiind important.

22

Page 23: MILKA IN 2003

Sa aiba un ambalaj corespunzator

Frecventa Procent

Valid Da 24 40,0

Nu 34 56,7

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Referitor la atributul „ambalaj” in cazul unei ciocalate de calitate, procentajul celor care au afirmat ca acesta este important si cei care nu il considera semnificativ este oarecum apropiat. Astfel ca 40% il subliniaza ca fiind important, iar la 56,7% nu se regaseste.

Sa aiba un pret suficient de ridicat

Frecventa Procent

Valid Da 5 8,3

Nu 53 88,3

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

88.3% dintre intervievati considera ca un pret ridicat al cicolatei nu reprezinta garantia unei ciocolate de calitate, la polul celalat existand un procent de 8.3%.

Sa beneficieze de o promovare intensa

Frecventa Procent

Valid Da 11 18,3

Nu 47 78,3

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

23

Page 24: MILKA IN 2003

Promovarea intensa de care se poate bucura un anumit sortiment de ciocolata nu reprezinta, in opinia a 78,3 % din respondenti un atribut important in

alegerea unuia sau a altuia, in timp ce 18,3% din respondenti iau in considerare aceasta caracteristica atunci cand aleg o ciocolata.

24

Page 25: MILKA IN 2003

Sa aiba un gust care sa o individualizeze

Frecventa Procent

Valid Nu 9 15,0

Da 49 81,7

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Gustul, cu siguranta face ca o ciocolata de caliatate sa se individualizeze. Acest lucru poate fi observat si din raspunsurile primite in urma aplicarii chestionarelor astfel ca 81,7% din consumatorii de ciocolata au dat un raspuns afirmativ, pe cand cei care au infirmat au fost intr- un procent redus de 15%.

Prelucrare- intrebarea 8: Ce tipuri de ciocolata consumati?

cu s

tafi

de

alba

cu c

ocos

sim

pla

cu r

om

neag

ra

cu c

rem

a

cu a

lune

de to

ate

N Valid 58 58 57 57 57 57 56 58 57

Missing 23 2 3 3 3 3 4 2 3

Tipuri de ciocolata consumate: cu stafide

Frecventa Procent

Valid Nu 44 72,1

Da 14 23,0

Total 58 95,1

Missing System 2 4,9

Total 60 100,0

Ciocolata cu stafide este preferata a 23% dintre consumatorii acestui produs.

Page 26: MILKA IN 2003

Tipuri de ciocolata consumate: albaFrecventa Procent

Valid Nu 47 77,0

Da 11 18,0

Total 58 95,1

Missing System 2 4,9

Total 60 100,0

Nici ciocolata alba nu este preferata intr-o mai mare masura, aceasta apropiindu-se insa de cea mai sus mentionata (18%).

Tipuri de ciocolata consumate: cu cocosFrecventa Procent

Valid Nu 50 82,0

Da 7 11,5

Total 57 93,4

Missing System 3 6,6

Total 60 100,0

Se pare ca cei chestionati nu prefera cocosul, astfel ca doar 11,5% o prefera. Pare a nu fi ingredientul care sa faca o ciocolata mai placuta la gust.

Tipuri de ciocolata consumate: simpla Frecventa Procent

Valid Nu 45 73,8

Da 12 19,7

Total 57 93,4

Missing System 3 6,6

Total 60 100,0

Cum ii zice si numele, se observa ca simplitatea nu atrage un numar mare de cumparatori, procentul find de 19,7%.

Tipuri de ciocolata consumate: cu rom Frecventa Procent

Valid Nu 50 82,0

Da 7 11,5

Total 57 93,4

Missing System 3 6,6

Total 60 100,0

Nici ciocolata cu rom nu este atat de cautata, ea fiind cumparata intr-un procent de 11,5%.

Tipuri de ciocolata consumate: neagra

Page 27: MILKA IN 2003

Frecventa Procent

Valid Nu 41 67,2

Da 16 26,2

Total 57 93,4

Missing System 3 6,6

Total 60 100,0

Procentul consumatorilor de ciocolata mai creste putin atunci cand este vorba de ciocolata neagra. Din tabelul de mai sus reiese ca 26,2% cumpara un astfel de tip de ciocolata.

Tipuri de ciocolata consumate: cu crema Frecventa Procent

Valid Nu 43 70,5

Da 13 21,3

Total 56 91,8

Missing System 4 8,2

Total 60 100,0

Gusturile in materie de ciocolata sunt impartite, drept urmare ciocolata cu crema este preferata a 21,3% dintre cumparatorii acestui produs.

Tipuri de ciocolata consumate: cu alune Frecventa Procent

Valid Nu 32 52,5

Da 26 42,6

Total 58 95,1

Missing System 2 4,9

Total 60 100,0

Se observa o crestere semnificativa in randul consumatorilor de ciocolata cand vorbim de ciocolata cu alune. 42,6% din respondenti au mentionat-o.

Tipuri de ciocolata consumate: de toate Frecventa Procent

Valid Nu 42 68,9

Da 15 24,6

Total 57 93,4

Missing System 3 6,6

Total 60 100,0

Cicolata este un produs consumat de persoane incadrate in toate categorile de varsta. Bucurandu-se de acest lucru exista posibilitatea ca nu toate persoanele sa prefere un anumit tip de ciocolata. In acest sens tabelul de mai sus ne arata ca pentru un procent de

Page 28: MILKA IN 2003

24,6% dintre cumparatori nu conteaza tipul de ciocolata ei consumand orice tip.

Prelucare- intrebarea 9: Ce importanta acordati urmatoarelor atribute atunci cand achizitionati o marca de ciocolata?

Imag

ine

de

mar

caR

apor

tul

cali

tate

/pre

tT

ipul

de

amba

laj

Pre

tul

Act

iuni

pr

omot

iona

leG

ustu

l

Dis

pune

rea

in

raft

N Valid 58 58 58 58 58 58 58

Missing 2 2 2 2 2 2 2

Importanta imaginii de marcaFrecventa Procent

Valid lipsit de importanta 4 6,7

putin important 11 18,3

important 29 48,3

foarte important 14 23,3

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Avand in vedere cat de importanta e imaginea de marca atunci cand achizitionam ciocalata, scorul obtinut e urmatorul: 6.7% il considera lipsit de importanta, 18.3% il considera putin important, pe cand 48,3% il considera important, iar 23,3% considera ca este foarte important. Procentajul celor pentru care acest atribut este unul de mare interes este mult mai mare decat procentajul respondentilor care nu iau in considerare imaginea marcii de ciocolata pe care o cumpara.

Importanta raportului calitate/pretFrecventa Procent

Valid lipsit de importanta 1 1,7

putin important 1 1,7

Page 29: MILKA IN 2003

important 22 36,7

foarte important 34 56,7

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Scorul pentru importanta raportului calitate/pret e urmatorul: 1.7% considera ca e lipsit de importanta, 1,7%- putin important, 36.7% considera acest atribut ca fiind important, iar 56,7% considera ca este foarte important.

Importanta tipului de ambalajFrecventa Procent

Valid lipsit de importanta 3 5,0

putin important 21 35,0

important 27 45,0

foarte important 7 11,7

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

5% dintre respondenti considera ca tipul de ambalaj e lipsit de importanta, 35% putin important, 45% important, iar 11,7% foarte important. Acest atribut este unul care ajuta foarte mult la individualizarea unei ciocolate. Este primul care se observa atunci cand se cumpara o ciocolata, este acel atribut care mai mult decat oricare altul atrage cumparatorul. In ceea ce priveste raspunsurile respondentilor, ideea generala ce se poate desprinde este aceea ca alegerea unei ciocolate nu depinde, dupa parerea lor de tipul ambalajului.

Importanta pretuluiFrecventa Procent

Valid lipsit de importanta 2 3,3

Page 30: MILKA IN 2003

putin important 9 15,0

important 30 50,0

foarte important 17 28,3

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Despre importanta acordata pretului in achizitionarea unei ciocolate s- a constat ca 3.3% considera ca pretul este lipsit de importanta, 15% cred ca e putin important, 50% il gasesc important, iar 28.3% cred ca este foarte important. Din analiza raspunsurilor celor 58 de respondenti se poate observa ca pretul este una dintre cele mai importante caracteristici atunci cand acestia aleg o ciocolata. Este dovada unei ciocolate de calitate care poate sa le satisfaca cel mai bine preferintele in materie.

Importanta actiunilor promotionaleFrecventa Procent

Valid lipsit de importanta 7 11,7

putin important 22 36,7

important 19 31,7

foarte important 10 16,7

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Scorul pentru importanta acordata actiunilor promotionale e urmatorul: 11.7% cred ca e lipsit de importanta, 36.7% il gasesc putin important, 31,7% important, iar 16,7% cred ca e foarte important. Actiunile promotionale sunt de mare importanta pentru un producator de ciocolata, in schimb respondentii nu gasesc acest atribut ca fiind de importanta majora in alegerea unei ciocolate.

Importanta gustuluiFrecventa Procent

Valid lipsit de importanta 1 1,7

Page 31: MILKA IN 2003

important 8 13,3

foarte important 49 81,7

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Se observa foarte clar ca gustul are o foarte mare importanta si acest lucru este sustinut de 81,7% dintre cei intrevievati.

Dispunerea in raftFrecventa Procent

Valid lipsit de importanta 21 35,0

putin important 13 21,7

important 15 25,0

foarte important 9 15,0

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Scorul pentru dispunere in raft este: 35% il considera ca fiind lipsit de importanta, 21,7%- putin important, 25% important.

Prelucrare- intrebarea 10: Care este pretul minim pe care sunteti dispus(a) sa il platiti pe o ciocolata de 100 gr?

Pret minim acceptat N Valid 58

Missing 2

Pret minim acceptat Frecventa Procent

Page 32: MILKA IN 2003

Valid sub 1 RON 3 5,0

1,1- 1,5 RON10 16,7

1,6- 2 RON 23 38,3

peste 2 RON 21 35,0

5,00 1 1,7

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Pretul este cel mai important lucru care impiedica sau incurajeaza achizitionarea unei ciocolate, parerile fiind astfel impartite. Avand in vedere ca raspunsurile valide au fost in procent de 96,7% se poate observa ca cea mai mare parte a respondentilor (38,3%) considera ca pretul minim trebuie sa fie intre 1,6-2 RON, iar pretul de peste 2 RON este urmatorul votat de cei chestionati.

Prelucrare- intrebarea 11: Care este pretul maxim pe care sunteti dispus(a) sa il platiti pentru o ciocolata de 100gr?

Pret maxim acceptatN Valid 58

Missing 2Mode 4,00

Page 33: MILKA IN 2003

Pret maxim acceptat Frecventa Procent

Valid sub 2 RON 1 1,7

2- 2,5 RON 4 6,7

2,6- 3 RON 9 15,0

3,1- 3,5 RON 22 36,7

3,6- 4 RON 10 16,7

peste 4 RON 12 20,0

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Analizand pretul maxim pe care sunt dispuse persoanele sa il plateasca pentru o ciocolata premium, procentele sunt destul de apropiate. Rezultatele arata ca un procent majoritar (36,7%) considera ca pretul maxim trebuie sa se incadreze in intervalul 3,1- 3,5 RON. Acesta este urmat de 20% dintre consumatorii de ciocolata care platesc peste 4 RON pentru a-si satisface pofta. Un alt interval ar fi intre 3,1- 3,5 RON, aici regasindu-se preferintele a 36,7% din respondenti.

Page 34: MILKA IN 2003

Prelucrare- intrebarea 12: Incercuiti varianta care reflecta optiunea dumneavostra in ceea ce priveste o ciocolata de calitate

Este intenspromovat

Are un pretmai ridicat

Are gust deosebit

Imagine de marcabine pusa la punct

Realizare dupareteta de traditie

N Valid 58 58 58 58 58

Missing 2 2 2 2 2

Sum 198,00 204,00 272,00 219,00 225,00

La aceasta intrebare respondentul a fost pus sa- si mentioneze parerea referitor la 5 enunturi, parere care reflecta pozitia pe o scara diferential- semantica cu 5 trepte. Notare- este intens promovat Frecventa Procent

Valid 1,00 3 5,0

2,00 12 20,0

3,00 15 25,0

4,00 14 23,3

5,00 14 23,3

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Avand in vedere intensitatea promovarii in cazul unei ciocolate de calitate, procentele sunt apropiate. Cei mai multi, 25%, sunt aceia care se afla pe o pozitie neutra a scalei (pozitia 3). La 23,3% dintre respondenti, intensitatea promovarii ifluenteaza in foarte mare masura calitatea, iar 5% nu considera ca o ciocolata care nu este intens promovata nu este de calitate.

Page 35: MILKA IN 2003

Notare- are un pret mai ridicat Frecventa Procent

Valid 1,00 3 5,0

2,00 5 8,3

3,00 17 28,3

4,00 25 41,7

5,00 8 13,3

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Referitor la pret, 41,7% afirma ca raportul calitate- pret este important, de aceea doar o ciocolata cu un pret ridicat poate fi considerata ca fiind de calitate. 28,3% sunt neutri iar pentru 5% dintre persoanele chestionate pretul nu influenteaza calitatea.

Notare- are gust deosebit Frecventa Procent

Valid 3,00 5 8,3

4,00 8 13,3

5,00 45 75,0

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Gustul ii diferentiaza pe repondenti astfel: 75% considera ca o ciocolata de calitate trebuie sa aiba un gust deosebit iar 8,35 sunt neutri.

Notare- imagine de marca bine pusa la punc. Frecventa Procent

Valid 1,00 1 1,7

2,00 4 6,7

3,00 15 25,0

4,00 25 41,7

5,00 13 21,7

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Enuntul referitor la imaginea de marca si raspunsurile aferente nu face decat sa intareasca ideea ca o ciocolata de calitate trebiue sa indeplineasca foarte multe calitati. Astfel, imaginea de marca trebuie sa fie bine pusa la punct si acest lucru il afirma 41,7% dintre intervievati, procent care este hotarator.

Notare- realizare dupa reteta de traditie Frecventa Procent

Valid 1,00 5 8,3

2,00 4 6,7

Page 36: MILKA IN 2003

3,00 8 13,3

4,00 17 28,3

5,00 24 40,0

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Ca de fiecare data parerile sunt impartite insa majoritatea decide. Astfel ca realizarea unei ciocolate dupa o reteta de traditie ii ofera plusul de valoare de care are nevoie o ciocolata de calitate 40% din respondenti mentinand pozitia 5 pe scala diferential- semantica.

Page 37: MILKA IN 2003

Prelucrare- intrebarea 13: Va rugam sa acordati o nota de la 1 la 10 urmatoarelor marci pe baza urmatoarelor atribute

La aceasta intrebare cei 60 de repondenti au fost rugati sa acorde note de la 1 la 10 (1 fiind nota cea mai slaba, iar 10 cea mai buna) pentru marcile de ciocolata Poiana, Anidor, Milka si Kandia. Atributele pe care le-au notat sunt: imagine de marca, raportul calitate/pret, tipul ambalajului, pretul, actiunile promotionale, gustul si dispunerea in raft. Ciocolata Milka face obiectul studiului nostru si de aceea am ales sa prezentam o interpretare mai detaliata a rezultatelor obtinute pentru aceasta marca.

Note acordate urmatoarelor caracteristici: Imagine

de marcaRaportcalitate/pret

Tip ambalaj Pret Actiunipromotionale

Gust Dispunerein raft

Valid 56 56 56 56 56 56 56

Missing 4 4 4 4 4 4 4

Notare imagine de marca-Milka Frecventa Procent

Valid 1,00 2 3,3

3,00 1 1,6

4,00 1 1,6

5,00 2 3,3

6,00 1 1,6

7,00 2 3,3

8,00 6 9,8

9,00 13 21,3

10,00 28 45,9

Total 56 91,8

Missing System 4 8,2

Total 60 100,0

In ceea ce priveste imaginea de marca 45,9% dintre respondenti au acordat nota 10 ciocolatei Milka, ceea ce demonstreaza ca se bucura de o impresie foarte buna in randul consumatorilor. Aproximativ 80% dintre cei chestionati au acordat note peste 8 ciocolatei Milka, note care reflecta gradul de apreciere de care aceasta marca de ciocolata de bucura printre consumatorii de ciocolata.

Notare raport calitate/pret-Milka Frecventa Procent

Valid 4,00 1 1,6

6,00 3 4,9

7,00 2 3,3

8,00 9 14,8

9,00 19 31,1

10,00 22 36,1

Page 38: MILKA IN 2003

Total 56 91,8

Missing System 4 8,2

Total 60 100,0

Si in cazul raportului calitate/pret ciocolata Milka a adunat note foarte

bune. 31,1% dintre respondenti au acordat nota 9, iar 36,1% au acordat nota 10. in marea majoritate notele au fost bune, insa au existat si persoane care au acordat nota 4, procentul acestora fiind insa nesemnificativ (doar 1,6%) fata de cel al persoanelor care considera ca ciocolata Milka are un pret care reflecta pe deplin calitatea elvetiana a unei ciocolate fine.

Page 39: MILKA IN 2003

Notare tip-ambalaj-Milka Frecventa Procent

Valid 3,00 1 1,6

6,00 3 4,9

7,00 5 8,2

8,00 7 11,5

9,00 14 23,0

10,00 26 42,6

Total 56 91,8

Missing System 4 8,2

Total 60 100,0

Un alt atribut analizat in chestionar este ambalajul. Din nou, procentele ridicate fac dovada unei aprecieri pozitive. Este adevarat ca intotdeauna ciocolata Milka a avut parte de ambalaje inovatoare, interesul pentru fiecare detaliu fiind evident ori de cate ori a aparut pe piata intr-o noua forma de ambalare. Doar 1,6% din cei chestionati au evaluat ambalajul ciocolatei Milka cu o nota slaba-3. procentul celor care acorda nota 10 ambalajului este mult mai mare- 42,6%.

Notare pret-Milka Frecventa Procent

Valid 4,00 1 1,6

5,00 3 4,9

6,00 3 4,9

7,00 13 21,3

8,00 4 6,6

9,00 19 31,1

10,00 13 21,3

Total 56 91,8

Missing System 4 8,2

Total 60 100,0

Pretul ciocolatei Milka a fost evaluat de 91,8% din cei chestionati.Majoritatea respondentilor- 31,1% au acordat nota 9, dar urmatoarele procente, egale ca valoare (21.3%) corespund notelor 7 si respectiv 10. Se poate concluziona ca parerile sunt impartite, unii dintre cei chestionati considerand ca pretul este prea mare in comparatie cu calitatea ciocolatei. Dar suma procentelor celor care au acordat note de 10 si respectiv 9 pretului depaseste 50% si atunci se poate spune ca producatorii ciocolatei Milka au reusit sa identifice un nivel acceptabil al pretului la care sa isi vanda marfa.

Notare actiuni promotionale-Milka Frecventa Procent

Valid 2,00 1 1,6

3,00 2 3,3

4,00 2 3,3

Page 40: MILKA IN 2003

5,00 1 1,6

6,00 5 8,2

7,00 2 3,3

8,00 8 13,1

9,00 10 16,4

10,00 25 41,0

Total 56 91,8

Missing System 4 8,2

Total 60 100,0

Actiunile promotionale sunt foarte apreciate de consumatori. 41% din respondenti au acordat nota 10. Iese astfel in evidenta interesul ridicat al producatorului pentru actiunile promotionale. Acestea sunt cheia succesului pentru orice produs, iar compania producatoare demonstreaza ca stie cum sa-si vanda produsele.

Notare gust-Milka Frecventa Procent

Valid 2,00 1 1,6

3,00 1 1,6

4,00 2 3,3

5,00 1 1,6

6,00 1 1,6

7,00 3 4,9

8,00 7 11,5

9,00 6 9,8

10,00 34 55,7

Total 56 91,8

Missing System 4 8,2

Total 60 100,0

Gustul ciocolatei Milka este deosebit de apreciat. Precizia elvetiana si-a spus si de acesta data cuvantul. Fiind un atribut de importanta vitala, i-a fost acordata toata atentia necesara si consumatorii au remarcat acest lucru imediat. 55,7% din cei chestionati au acordat nota 10, dar exista si respondenti pentru care gustul ciocolatei milka nu este una dintre calitatile care merita remarcate, acordand note de pana la 5.

Notare dispunere in raft-Milka Frecventa Procent

Valid 1,00 4 6,6

2,00 1 1,6

3,00 1 1,6

5,00 1 1,6

6,00 3 4,9

7,00 2 3,3

8,00 10 16,4

9,00 13 21,3

Page 41: MILKA IN 2003

10,00 21 34,4

Total 56 91,8

Missing System 4 8,2

Total 60 100,0

Dispunerea in raft este ultimul atribut pe care respondentii au fost rugati sa il

evalueze. Este o strategie a fiecarei firme de a sti cum sa ceara comerciantilor un anumit mod de amplasare a produselor pe raft astfel incat sa atraga imediat atentia. Si de acesta data ciocolata Milka a primit note foarte bune, dovada a faptului ca nimic nu este lasat la voia intamplarii atunci cand vine vorba de una dintre cele mai apreciate marci de ciocolata din Romania.

Prelucrare- intrebarea 14: De obicei, de unde cumparati ciocolata? N Valid 58

Missing 2

De obicei, de unde cumparati ciocolata? Frecventa Procent

Valid ,00 1 1,7

centru comercial 23 38,3

magazin de cartier 12 20,0

de la chioscul cel mai apropiat de locuinta mea 22 36,7

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Cum era de altfel de asteptat,si rezultatele obtinute in urma cercetarii ne arata ca locul de unde este achizitionata cel mai des ciocolata este centrul comercial (38,3%), procent care este indeaproape urmat de 36,7% care prefera sa cumpere ciocolata de la chioscul cel mai apropiat de locuinta.

Prelucrare- intrebarea 15: Ce va determina cel mai adesea sa cumparati ciocolata?

Page 42: MILKA IN 2003

e un

ener

giza

nt

efic

ient

e un

anti

depr

esiv

ef

icie

ntm

odul

de

prom

ovar

eIn

flue

nta

prie

teni

lor

redu

ceri

le d

epr

etof

erir

ea d

egr

atui

tati

reco

man

dare

a sp

ecia

list

ului

poft

a

indr

agir

ea

gust

ului

nevo

ia d

e du

lce

N Valid 57 57 57 57 57 57 57 57 57 57

Missing 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

Consum pentru ca e un energizant eficient Frecventa Procent

Valid Nu 28 46,7

Da 29 48,3

Total 57 95,0

Missing System 3 5,0

Total 60 100,0

48,3% afirma ca consuma ciocolata pentru ca este un energizant eficient pe cand 46,7% considera ca nu are aceasta calitate.

Consum pentru ca e un antidepresiv eficient Frecventa Procent

Valid Nu 47 78,3

Da 10 16,7

Total 57 95,0

Missing System 3 5,0

Total 60 100,0

Consumul de ciocolata nu este influentat de calitatea lui de a fi un antidepresiv eficient deoarece rezultatele arata ca doar 16,7% dintre intervievati il cosuma pentru acest lucru restul de 78,3% nefiind de acord.

Consum determinat de modul de promovare Frecventa Procent

Valid Nu 49 81,7

Da 8 13,3

Total 57 95,0

Missing System 3 5,0

Total 60 100,0

81,7% din persoanele chestionate nu sunt influentate in consum de de modul in care este promovata o ciocolata, iar 13,3% il considera important.

Page 43: MILKA IN 2003

Consum determinat de influenta prietenilor Frecventa Procent

Valid Nu 53 88,3

Da 4 6,7

Total 57 95,0

Missing System 3 5,0

Total 60 100,0

Se pare ca prietenii nu au un rol determinant in consumul de ciocolata astfel ca doar 6,7% dintre persoane se lasa influentati de catre prieteni pe cand majoritatea (88,3%) au avut un raspuns negativ.

Consum determinat de reducerile de pret Frecventa Procent

Valid Nu 43 71,7

Da 14 23,3

Total 57 95,0

Missing System 3 5,0

Total 60 100,0

Reducerile de pret incurajeaza consumul de ciocolata intr un procent de 23,3%, 71,7% nefiind influentati in actul de consum de acest lucru.

Consum determinat de oferirea de gratuitati Frecventa Procent

Valid Nu 55 91,7

Da 2 3,3

Total 57 95,0

Missing System 3 5,0

Total 60 100,0

In urma aplicarii celor 60 de chestionare unde ma obtinut 57 de raspunsuri valide echivalent cu un procent de 95%,dintre acestia 91,7% nu sunt determinati sa consume acest produs in perioadele in care se ofera gratuitati diferenta de 3,3% fiind nesemnificativa.

Consum determinat de recomandarea specialistului Frecventa Procent

Valid Nu 53 88,3

Da 4 6,7

Total 57 95,0

Missing System 3 5,0

Total 60 100,0

88,3% nu se lasa influentati de recomandarea specialistului referitor la consumul de ciocolata pe cand 6,7% tin cont de parerea lor.

Consum determnat de pofta

Page 44: MILKA IN 2003

Frecventa Procent

Valid Nu 39 65,0

Da 18 30,0

Total 57 95,0

Missing System 3 5,0

Total 60 100,0

Intrucat nu toate variantele de raspuns ale acestei intrebari nu au fost suficiente pentru unii respondenti,a existat un procent de 30% care afirma ca consuma ciocolata de pofta.

Page 45: MILKA IN 2003

Consum determinat de indragirea gustului Frecventa Procent

Valid Nu 46 76,7

Da 11 18,3

Total 57 95,0

Missing System 3 5,0

Total 60 100,0

O alta optiune data de catre persoanele chetionate este „indragirea gustului”. 8,3% dintre acestea consuma ciocolata determinati fiind de indragirea gustului restul de 76,7 nefiind influentati de aceasta.

Consum determinat de nevoia de dulce Frecventa Procent

Valid Nu 52 86,7

Da 5 8,3

Total 57 95,0

Missing System 3 5,0

Total 60 100,0

Nevoia de dulce se pare ca nu este mentionata decat de 5 persoane care au fost chestionate, cestea sustinand ca acest lucru determina nevoia de consum.

Prelucrare- intrebarea 16: Ati consumat Milka Luflee?

N Valid 57

Missing 3

Median 1,0000

Ati consumat Milka Luflee? Frecventa Procent

Valid Nu 21 35,0

Da 36 60,0

Total 57 95,0

Missing System 3 5,0

Total 60 100,0

Din nou respondentii au fost pusi in fata unei intrebari filtru. Dintre cele 57 de raspunsuri valide 60% dintre respondenti (36) au raspuns afirmativ referitor ca consumul de ciocolata Milka Lufle, iar 35% (21) au infirmat.

Page 46: MILKA IN 2003
Page 47: MILKA IN 2003

Prelucrare- intrebarea 17: Exprimati-va parerea in legatura cu urmatoarele atribute ale ciocolatei Milka Luflee

Apreciere imaginede marca

Aprecierea designului ambalajului

Aprecierecontinut cacao

Aprecieregust

N Valid 37 36 36 36

Missing 23 24 24 24

Apreciere imagine de marca- Milka Luflle Frecventa Procent

Valid ,00 1 1,7

f nefavorabil 1 1,7

neutru 2 3,3

favorabil 16 26,7

f favorabil 17 28,3

Total 37 61,7

Missing System 23 38,3

Total 60 100,0

Dintre cei 37 de respondenti care au afirmat ca au consumat aceasta ciocolata, in ceea ce priveste imaginea de marca perceputa de catre consumatori calificativul „foarte favorabil” este mentionat intr- un procent de 28,3% acesta fiind cel mai semnificativ.

Prelucrare- intrebarea 18: Exprimati-va acordul sau dezacordul in legatura cu urmatoarele afirmatii.

Page 48: MILKA IN 2003

Milka Luflleiti confera un anumitrafinament?

Milka Luflle esteo ciocolata scumpa?

Milka Luflle este cea mai bunaciocolata aerata?

Milka Luflee are un gust aparte?

N Valid 36 36 36 36

Missing 24 24 24 24

La aceasta intrebare realizata sub forma unei scale Likert, am obtinut un numar de 36 de raspunsuri valide echivalente cu un procent de 60%.Milka Luflle iti confera un anumit rafinament? Frecventa Procent

Valid total dezacord 1 1,7

dezacord 5 8,3

neutru 5 8,3

acord 15 25,0

total acord 10 16,7

Total 36 60,0

Missing System 24 40,0

Total 60 100,0

Aceasta prima afirmatie referitoare la ciocolata Milka Luflee ii situeaza pe 15 dintre respondenti(25%) pe treapta de ACORD a scalei pe cand 1,7% nu sunt de acord cu aceasta.

Milka Luflle este o ciocolata scumpa? Frecventa Procent

Valid total dezacord 2 3,3

dezacord 4 6,7

neutru 8 13,3

acord 16 26,7

total acord 6 10,0

Total 36 60,0

Missing System 24 40,0

Total 60 100,0

In ceea ce priveste pretul acestei marci de ciocolata rezultatele arata ca 26,7% sunt de acord ca aseasta este o ciocolata scumpa, 13,3% sunt neutri iar 3,3 % nu sunt de acord.

Page 49: MILKA IN 2003

Milka Luflle este cea mai buna ciocolata aerata? Frecventa Procent

Valid total dezacord 1 1,7

dezacord 4 6,7

neutru 4 6,7

acord 15 25,0

total acord 12 20,0

Total 36 60,0

Missing System 24 40,0

Total 60 100,0

Ciocolata Milka este o ciocolata care a avut parte de o intensa promovare dar nu acest lucru o individualizeaza in randul marcilor de ciocolata de pe piata romaneasca. Consumatorii de ciocolata sunt de acord ca aceasta este cea mai buna ciocolata aerata intr- un procent majoritar de 25%.

Milka Luflee are un gust aparte? Frecventa Procent

Valid total dezacord 2 3,3

dezacord 2 3,3

neutru 2 3,3

acord 15 25,0

total acord 15 25,0

Total 36 60,0

Missing System 24 40,0

Total 60 100,0

Din rezultatele obtinute mai sus referitoare la cele 3 afirmatii, si gustul aparte completeaza calitatile acestei ciocolate, un procent de 50% fiind impartit in mod egal intre cele 2 trepte importante ale scalei: Acord si Total Acord.

Prelucrare- intrebarea 19: Precizati ce post de televiziune urmariti cel mai des in intervalele orare mentionate.

TVR1 Pro Tv Antena 1 B1 Tv Prima Tv

N Valid 58 58 58 58 58

Missing 2 2 2 2 2

Mode 10,00 2,00 2,00 2,00 10,00

Postul urmarit cel mai des in intervalul orar 7:00- 12:00 Frecventa Procent Valid TVR1 6 10,0

Page 50: MILKA IN 2003

Pro tv 13 21,7

Antena 1 4 6,7

B1tv 2 3,3

Prima tv 5 8,3

Relitatea tv 1 1,7

Mtv 6 10,0

Atomic 2 3,3

nu ma uit 19 31,7

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3 Total 60 100,0

Din raspunsurile obtinute se observa ca cei mai multi nu se uita la televizor in acest interval orar (31,7%), procent urmat de cel de 21,7% dintre persoane care vizioneaza postul Pro Tv.

Postul urmarit cel mai des in intervalul orar 12:00- 18:00 Frecventa Procent

Valid TVR1 2 3,3

Pro tv 16 26,7

Antena 1 7 11,7

Prima tv 5 8,3

Relitatea tv 6 10,0

Mtv 5 8,3

Atomic 2 3,3

nu ma uit 14 23,3

25,00 1 1,7

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Analizand urmatorul interval orar primele 2 procente sufera o modificare astfel ca postul Pro Tv este vizionat de cei mai multi (26,7%), iar cei care nu se uita sunt pe locul II (23,3%). Printre posturile care nu sunt chiar lipsite de audienta se numara Antena 1 (11,7%), urmata de Realitatea Tv (10%).

Page 51: MILKA IN 2003

Postul urmarit cel mai des in intervalu orar 18:00- 22:00 Frecventa Procent

Valid TVR1 2 3,3

Pro tv 16 26,7

Antena 1 7 11,7

Prima tv 8 13,3

Reaitatea tv 9 15,0

Mtv 4 6,7

Atomic 3 5,0

Discovery 3 5,0

nu ma uit 6 10,0

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Pentru a treia oara in analiza frecventei cu care este urmarit un post de televiziune, Pro Tv- ul este lider de audienta (26,7%), urmat de Realitatea Tv (15%) si Prima Tv (13,3%).

Postul urmarit cel mai des in intervalul orar 22:00- 1:00 Frecventa Procent

Valid TVR1 2 3,3

Pro tv 10 16,7

Antena 1 9 15,0

B1tv 3 5,0

Prima tv 9 15,0

Relitatea tv 8 13,3

Mtv 4 6,7

Atomic 3 5,0

Discovery 1 1,7

nu ma uit 9 15,0

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

In acest interval orar procentele sunt impartite aproximativ egal astfel ca cele mai vizionate posturi sunt Pro Tv, Antena 1, Prima Tv si Realitatea Tv.

Page 52: MILKA IN 2003
Page 53: MILKA IN 2003

Postul urmarit cel mai des in intervalul orar 1:00- 7:00 Frecventa Procent

Valid TVR1 3 5,0

Pro tv 10 16,7

Antena 1 3 5,0

B1tv 3 5,0

Prima tv 3 5,0

Relitatea tv 2 3,3

Mtv 6 10,0

Atomic 3 5,0

Discovery 1 1,7

nu ma uit 24 40,0

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Ora inaintata arata clar ca un procent majoritar (40%) din respondenti au raspuns ca nu se uita la televizor.

Prelucrare- intrebarea 20: Precizati ce post de radio ascultati cel mai des in intervalul orar mentionat.

Radio Vest Pro FM Kiss FM Radio Guerilla National FM

N Valid 58 58 58 58 58

Missing 2 2 2 2 2

Postul de radio cel mai ascultat in intervalul orar 7:00- 12:00 Frecventa Procent

Valid Radio vest 6 10,0

Profm 1 1,7

Kiss fm 13 21,7

Radio Guerilla 5 8,3

National fm 1 1,7

Radio 21 13 21,7

Europa fm 7 11,7

nu ascult 12 20,0

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Page 54: MILKA IN 2003

Daca la intrebarea precedenta s-a analizat frecventa cu care sunt vizionate anumite posturi de televiziune acum ne propunem sa facem acelasi lucru dar

referitor la posturile radio. Astfel, cel mai ascultat post de radio este Kiss FM cu un procent de 21,7%, iar cel mai putin ascultat este Pro FM (1,7%)

Page 55: MILKA IN 2003

Postul de radio cel mai ascultat in intervalul orar 12:00- 18:00 Frecventa Procent

Valid Radio vest 2 3,3

Profm 3 5,0

Kiss fm 11 18,3

Radio Guerilla 5 8,3

National fm 1 1,7

Radio 21 11 18,3

Europa fm 9 15,0

nu ascult 16 26,7

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

In acest interval orar preferintele ascultatorilor de radoi sunt limitate astfel ca 26,7% nu asculta nici un post. Totusi, printre posturile ascultate se numara Radio 21 si Kiss FM cu un procent egal de 18,3%.

Postul de radio cel mai ascultat in intervalul orar 18:00- 22:00 Frecventa Procent

Valid Radio vest 1 1,7

Profm 3 5,0

Kiss fm 8 13,3

Radio Guerilla 6 10,0

National fm 3 5,0

Radio 21 14 23,3

Europa fm 11 18,3

nu ascult 12 20,0

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Printre preferinte se afla Radio 21 si Europa FM avand procente apropiate insa si la aceste ore un procent semnificativ nu asculta posturi de radio.

Postul de radio cel mai ascultat in intervalul orar 22:00- 1:00 Frecventa Procent

Valid Radio vest 1 1,7

Profm 2 3,3

Kiss fm 6 10,0

Radio Guerilla 8 13,3

National fm 6 10,0

Radio 21 10 16,7

Page 56: MILKA IN 2003

Europa fm 9 15,0

nu ascult 16 26,7

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Majoritatea persoanelor nu asculta nici un post de radio dar printre preferinte ramane Radio 21 cu un procent de 16,7%.

Page 57: MILKA IN 2003

Postul de radio cel mai ascultat in intervalul orar 1:00- 7:00 Frecventa Procent

Valid Radio vest 2 3,3

Kiss fm 5 8,3

Radio Guerilla 5 8,3

National fm 7 11,7

Radio 21 11 18,3

Europa fm 7 11,7

nu ascult 21 35,0

Total 58 96,7

Missing System 2 3,3

Total 60 100,0

Rezultatele acestui interval orar sunt cele presupuse de altfel: 35% nu asculta nici un post de radio, insa printre ascultatori se regaseste un procent de 18,35% care asculta Radio 21.

Prelucrare- intrebarea 21: Sexul

Sexul respondentului N Valid 60

Missing 0

Sexul respondentului Frecventa Procent

Valid Masculin 16 26,7

Feminin 43 71,7

3,00 1 1,7

Total 60 100,0

Intrebarile referitoare la sexul respondentului se completeaza prin observare. Rezultatele arata o preponderenta a genului feminin- 43 de persoane lucru care nu influenteaza cercetarea.

Prelucrare- intrebarea 22: Alegeti intervalul de varsta in care va incadrati

Varsta respondentuluiN Valid 60

Missing 0

Page 58: MILKA IN 2003

Mode 1,00Varsta respondentului Frecventa Procent

Valid ,00 1 1,7

16- 23 37 61,7

24- 28 5 8,3

29- 35 9 15,0

36- 45 7 11,7

46- 55 1 1,7

Total 60 100,0

Majoritatea persoanelor chestionate se incadreaza in intervalul de varsta 16- 23 ani, reprezentand un procent de 61,7% existand insa si o persoana care se incadreaza in intervalul 46- 55 ani.

Prelucrare- intrebarea 23: Precizati starea civila

Starea civila a respondentului N Valid 60

Missing 0

Starea civila a respondentului Frecventa Procent

Valid Casatorit(a) 17 28,3

Necasatorit(a) 43 71,7

Total 60 100,0

Referitor la starea civila a intervievatilor, 43 persoane sunt necasatorite, iar 17 sunt casatorite.

Page 59: MILKA IN 2003

Prelucrare- intrebarea 24 :Precizati domeniul de activitate in care va incadrati

Domeniul de activitate al respondentului N Valid 60

Missing 0

Mode 9,00

Domeniul de activitate al respondentului Frecventa Procent

Valid Industrie 2 3,3

Agricultura 1 1,7

Comert 12 20,0

Cultura,sanatate,invatamant 7 11,7

Administratie publica 10 16,7

Armata,politie 1 1,7

Transporturi, turism 2 3,3

Casnic(a) 1 1,7

Student 24 40,0

Total 60 100,0

Domeniile de activitate care se regasesc in variantele de raspuns variaza insa cu preponderenta persoanele chestionate lucreaza in comert (20%) urmate de persoane care lucreaza in administratie publica (16,7%).

Prelucrare- intrebarea 25: Precizati mediul din care proveniti

Mediul din care provine respondentul N Valid 60

Missing 0

Mode 1,00

Page 60: MILKA IN 2003

Mediul din care provine respondentul Frecventa Procent

Valid Urban 58 96,7

Rural 2 3,3

Total 60 100,0

Analizand mediul din care provine respondentul,mediul urban gazduieste 58 dintre acestia restul de 2 proveninid din mediul rural.

Prelucrare- intrebarea 26: Precizati intervalul in care se incadreaza salariul dumneavostra

Intervalul in care se incadreaza salariul respondentului N Valid 59

Missing 1

Mode 1,00

Intervalul in care se incadreaza salariul respondentului Frecventa Procent

Valid Sub 350RON 20 33,3

350RON- 500RON 15 25,0

500RON- 750RON 12 20,0

750RON- 1000RON 8 13,3

Peste 1000RON 4 6,7

Total 59 98,3

Missing System 1 1,7

Total 60 100,0

Page 61: MILKA IN 2003

O ultima intrebare se refera la salariul de care beneficiaza fiecare respondent. Analizand intervalele expuse in variantele de raspuns si raspunsurile primite, 33,3% din acestia au un salariu sub 350 RON, iar 6,7% au afirmat ca beneficiaza de un salariu de peste 1000 RON.

Corelarea variabilei salariu cu variabila Milka Luflee este o ciocolata scumpa

Cases MissingN

Percent TotalN

Percent

ValidN

Percent

Page 62: MILKA IN 2003

Milka Luflle nu este o ciocolata scumpa? * Intervalul in care se incadreaza salariul

respondentului

36 59.0% 25 41.0% 61 100.0%

Milka Luflle este o ciocolata scumpa? * Intervalul in care se incadreaza salariul respondentului CrosstabulationCount

Intervalul in care se incadreaza salariul respondentului TotalSub

350RON350RON-500RON

500RON-750RON

750RON-1000RON

Peste 1000RON

Milka Luflle este o ciocolata

scumpa?

total dezacord

1 1 2

dezacord 2 1 1 4neutru 3 2 3 8acord 4 4 4 3 1 16

total acord 1 3 1 1 6Total 10 7 11 5 3 36

Chi-Square TestsValue df Asymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi-Square 15.132 16 .515

Likelihood Ratio 17.104 16 .379

Linear-by-Linear Association .126 1 .723

N of Valid Cases 36

a 25 cells (100.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is .17.

Symmetric MeasuresValue Approx. Sig.

Nominal by NominalContingency Coefficient

.544 .515

N of Valid Cases 36

Page 63: MILKA IN 2003

Testul χ2 bivariat

Etape:1. Ho : intre variabila salariu si Milka luflee nu este o ciocolata scumpa nu exista o legatura

semnifivcativa din punct de vedere statistic(sunt variabile independente)H1 : intre variabila salariu si Milka luflee este o ciocolata scumpa exista o legatura semnifivcativa din punct de vedere statistic.

2. avand in vedere ca ambele variante sunt masurate la nivel nominal se utilizeaza testul χ2.bivariat

3. £ = 0,05

4. df = (n-1)(k-1)= 16

p = 1-£ = 1- 0,05 = 0,95 χ2

16;0,95 = 34,2

5. χ2calculat = 15,13

6. χ2calculat < χ2

tab .— Ho se accepta si se respinge H1

Intre variabilele salariu si milka Luflee este o ciocolata scumpa exista o legatura semnificativa din punct de vedere statistic. Aceasta concluzie e garantata cu o probabilitate de 95%. Doar ca nu pretul influenteaza cumpararea ci alte atribute.

In cazul acestei corelatii doar 36 dintre chestionare pot fi luate in calcul, adica 60%. Astfel un numar de 16 respondenti sunt de acord cu afirmatia conform careia Milka Luflee este o ciocolata scumpa, 8 respondenti sunt total de acord cu aceasta afirmatie,pe 8 dintre acestia nu ii intereseaza, in timp ce doar 2 respondenti considera ca nu este o ciocolata scumpa.

Interesant este faptul ca respondenti care considera ca Milka Luflee nu este o ciocolata scumpa se incadreaza la un venit lunar de pana in 750RON. Putem concluziona ca responentii cu un venit mai mare sunt nemultumiti de alte atribute(poate ambalajul, designul, actiunile promotionale, distributia,gustul)ci nu de pret.

Page 64: MILKA IN 2003

Corelarea variabilei salariu cu pretul minim acceptat de consumator

Cases

Valid Missing TotalN Percent N Percent N Percent

Pret minim acceptat * Intervalul in care se incadreaza salariul

respondentului

57 93.4% 4 6.6% 61 100.0%

Pret minim acceptat * Intervalul in care se incadreaza salariul respondentului

Intervalul in care se incadreaza salariul respondentului

Total

Sub 350RON

350RON-500RON

500RON-750RON

750RON-1000RON

Peste 1000RON

Pret minim

acceptat

sub 1 RON

1 2 3

1,1-1,5 RON

3 2 2 3 10

1,6-2 RON

8 6 5 2 1 22

peste 2 RON

8 6 3 2 4 21

Total 19 15 12 7 4 57

Dupa cum se poate observa din 57 de respondenti 21 dintre acestia sunt dispusi sa accepte un pret minim ce depaseste 2 RON, 22 ar aloca intre 1,6 si 2 RON in tim ce doar 13 accepta un pret minim intre 1 – 2 RON. Un detaliu foarte important este ca majoritatea persoanelor intrvivate au un salariu cuprins intre 350 – 750 RON.

Page 65: MILKA IN 2003

Corelarea variabilei salariu cu pretul maxim acceptat de consumator

Cases

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent

Pret maxim acceptat * Intervalul in care se incadreaza salariul

respondentului

57 93.4% 4 6.6% 61 100.0%

Count Intervalul in care se incadreaza salariul respondentului

Total

Sub 350RON

350RON-500RON

500RON-750RON

750RON-1000RON

Peste 1000RON

Pret maxim acceptat

sub 2 RON

1 1

2-2,5 RON

2 1 1 4

2,6-3 RON

4 3 2 9

3,1-3,5 RON

10 5 4 2 21

3,6-4 RON

2 3 2 2 1 10

peste 4 RON

3 2 3 2 2 12

Total 19 15 12 7 4 57

Putem observa ca pretul maxim pe care ar fi dispusi respondentii sa il acorde pentru o tableta de ciocolata Milke Luflee este situat intre 3,1 – 3,5 RON.este interesant de observat ca 10 respondenti, si aceasta dintr-un total de 57 ar fi dispusi sa plateasca intre 3,6 – 4 RON iar 12 peste 4 RON. Aceste rezultate ne intaresc afirmatile de mai sus potrivit carora pentru consumatori cu venituri mici calitatea este mult mai importanta.

Page 66: MILKA IN 2003

Corelatia variabilei interval de varsta cu pretul maxim platit

CasesValid Missing Total

N Percent N Percent N PercentVarsta respondentului *

Pret maxim acceptat58 95.1% 3 4.9% 61 100.0%

Pret maxim acceptat Total

sub 2 RON

2-2,5 RON

2,6-3 RON

3,1-3,5 RON

3,6-4 RON

peste 4 RON

Varsta respondentului

16-23 1 7 14 6 8 36

24-28 1 3 1 5

29-35 6 1 2 9

36-45 1 2 2 1 1 6

46-55 1 1

Total 1 4 9 22 10 12 58

Chi-Square TestsValue df Asymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi-Square 47.789 25 .004

Likelihood Ratio 33.063 25 .129

Linear-by-Linear Association 3.479 1 .062

N of Valid Cases 58

Symmetric MeasuresValue Approx. Sig.

Page 67: MILKA IN 2003

Nominal by Nominal Contingency Coefficient .672 .004

Testul χ2 bivariat

Etape:1. Ho : intre variabila varsta si pret maxim platit nu exista o legatura semnifivcativa din

punct de vedere statistic(sunt variabile independente)H1 : intre variabila varsta si pret maxim platit exista o legatura semnificativa din punct de vedere statistic.

2. avand in vedere ca ambele variante sunt masurate la nivel nominal se utilizeaza testul χ2.bivariat

3. £ = 0,05

Page 68: MILKA IN 2003

4. df = (n-1)(k-1)= 25

p = 1-£ = 1- 0,05 = 0,95 χ2

25,95 = 46,95. χ2

calculat = 47,3

6. χ2calculat > χ2

tab .— Ho se respinge si se accepta H1

Intre variabila varsta si pret maxim acceptat exista o legatura seminfivcativa din punct de vedere statistic. Acesta concluzie e garantata cu o probabilitate de 95%.

Corelatia variabilei domeniu de activitate cu variabila locul cumpararii ciocolatii premium

Cases

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent

Domeniul de activitate al respondentului * De

obicei, de unde cumparati ciocolata?

58 95.1% 3 4.9% 61 100.0%

Domeniul de activitate al respondentului * De obicei, de unde cumparati ciocolata? CrosstabulationCount

De obicei, de unde cumparati ciocolata?centru

comercialmagazin de cartier

de la chioscul cel mai apropiat

de locuinta

mea

Total

Domeniul de activitate al

respondentului

Industrie 1 1 2Agricultura 1 1

Comert 7 5 12Cultura,sanatate,invatamant 2 4 6

Administratie publica 6 1 3 10Armata,politie 1 1

Transporturi, turism 1 1 2Casnic(a) 1 1Student 7 6 10 23

Page 69: MILKA IN 2003

Total 23 12 22 58

Corelatia variabilei venit cu variabila consum de ciocolata Milka Luflee

Case Processing SummaryCases

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent

Ati consumat Milka Luflee? * Intervalul in care

se incadreaza salariul respondentului

56 91.8% 5 8.2% 61 100.0%

Page 70: MILKA IN 2003

`ANEXA

Chestionar

Bună ziua, mă numesc…………………... şi vă rog să aveţi bunăvoinţa de a-mi răspunde la întrebările din acest chestionar.

1. Aveţi vârsta de cel puţin 16 ani?

Da (treceţi la întrebarea următoare). Nu (se încheie interviul).

2. Consumaţi dulciuri?

Da (treceţi la întrebarea 4). Nu (treceţi la întrebarea 20).

3. Ce tipuri de dulciuri consumaţi (sunt posibile mai multe variante de răspuns)?

Ciocolată Baton de ciocolată Bomboane Caramele Praline Snacks-uri Altele (precizaţi care) ………………………………………………………

Page 71: MILKA IN 2003

4. Cât de des consumaţi ciocolată?

Frecvenţa Zilnic O dată la două zile

O dată la patru zile

Săptămânal Altă variantă*

*Precizaţi care…………………………………………………………………………..

5. Ce cantitate de ciocolată achiziţionaţi cel mai des la o cumpărătură?

O tabletă de 35 de grame O tabletă de 100 de grame Două tablete de 100 de grame Altă cantitate (precizaţi care)………………………………………

6. Enumeraţi mărci de ciocolată pe care le cunoaşteţi:

……………………………………………………………………………

7. Marcaţi principalele caracteristici pe care în opinia dumneavoastră, trebuie să le prezinte o ciocolată de calitate:

Să fie fină Să conţină minim 60% cacao Să aibă un ambalaj corespunzător Să aibă un preţ suficient de ridicat Să beneficieze de o promovare intensă Să nu ofere reduceri de preţ Să aibă un termen de valabilitate lung Să aibă un gust deosebit care să o individualizeze Altele (precizaţi care)………………………………………………….

Page 72: MILKA IN 2003

8. Ce tipuri de ciocolată consumaţi?

.......................................................................................................................

9. Ce importanţă acordaţi următoarelor atribute atunci când achiziţionati o marcă de ciocolată?(bifaţi o căsuţă pentru fiecare atribut)

Atribute Foarte important Important Puţin important Lipsit de importanţă

Imagine de marcăRaport calitate/preţTipul de ambalajConţinutul de cacaoPreţulStatutul conferit de produsAcţiuni promoţionaleGustulDispunere în raft

10. Care e preţul minim pe care sunteţi dispus(ă) să îl plătiţi pentru o ciocolată premium de 100gr.?(atunci când cumpăraţi produsul din magazin)?

Sub 1 RON 1.1-1.5 RON 1.6-2 RON Peste 2 RON

11. Care e preţul maxim pe care sunteţi dispus(a) să îl plătiţi pentru o ciocolată premium de 100gr.?(atunci când cumpăraţi produsul din magazin)?

Sub 2 RON 2-2.5 RON

Page 73: MILKA IN 2003

2.6-3 RON 3.1-3.5 RON 3.6-4 RON Peste 4 RON

12. Vă rugăm să încercuiti varianta care reflectă opţiunea dumneavoastră în ceea ce priveşte o ciocolată de calitate:

Este intens promovată 5 4 3 2 1 nu este intens promovată Are un preţ mai ridicat 5 4 3 2 1 are un preţ scăzut Are gust deosebit 5 4 3 2 1 are un gust comun Are un conţinut ridicat 5 4 3 2 1 nu are conţinut ridicat

de cacao de cacao

Are o imagine de marcă 5 4 3 2 1 nu are o imagine de marcă bine pusă la punct bine pusă la punct

Se realizează după o 5 4 3 2 1 nu se realizeaza după o reţetă cu tradiţie reţetă cu tradiţie

13. Vă rugăm să acordaţi o notă de la 1 la 10 următoarelor mărci pe baza următoarelor atribute:

CiocolatăAtribute

Poiana Senzaţii Anidor Milka Luflee Kandia

Imagine de marcăRaport calitate/preţTipul de ambalajConţinutul de cacaoPreţulStatutul conferit de produsAcţiuni promoţionaleGustulDispunere în raft

Page 74: MILKA IN 2003

14. De obicei de unde cumpăraţi ciocolata?

De la un centru comercial De la magazinul din cartier De la chioşcul cel mai apropiat de locuinţa mea Din alt loc (precizaţi care)……………………..

15. Ce vă determină cel mai adesea să consumaţi ciocolată?

E un energizant eficient E un antidepresiv eficient Modul de promovare Influenţa grupului de prieteni Reducerile de preţ Oferirea în mod gratuit a unui produs Recomandarea unui specialist Altele (precizaţi care)……………………………………

16. Aţi consumat Milka Luflee?

Da (treceţi la întrebarea 18) Nu (treceţi la întrebarea 20)

17. Vă rugăm să vă exprimaţi părerea în legătură cu următoarele atribute ale ciocolatei Milka Luflee:

Atribute Foarte favorabil

Favorabil Neutru Nefavorabil Foarte nefavorabil

Imagine de marcăDesignul ambalajuluiConţinutul de cacao Gust

18. Vă rugăm să vă exprimaţi acordul sau dezacordul în legătură cu următoarele afirmaţii:

Page 75: MILKA IN 2003

Afirmaţii Total acord Acord Neutru Dezacord Total dezacordMilka Luflee îţi conferă un anumit rafinamentMilka Luflee nu e o ciocolată scumpăMilka Luflee e cea mai bună ciocolată aeratăMilka Luflee are un gust aparte

19. Precizaţi ce post de televiziune urmăriţi cel mai des în intervalul orar:

PostInterval orar

TVR 1 Pro Tv Antena 1 B1 Tv Prima Tv Altele*(precizaţi care)

7:00-12:0012:00-18:0018:00-22:0022:00-1:001:00-7:00

*………………………………………………………………………..

20. Precizaţi ce post de radio ascultaţi cel mai des în intervalul orar:

PostIntervalul orar

Radio Vest

Pro FM Kiss FM Radio Guerilla

National FM Altele*(precizaţi care)

7:00-12:0012:00-18:0018:00-22:0022:00-1:001:00-7:00

*……………………………………………………………………..

Page 76: MILKA IN 2003

21.Sexul (se completează prin observare).

Masculin. Feminin.

22. Alegeţi intervalul de vârstă în care vă încadraţi:

16-23 ani 24-28 ani 29-35 ani 36-45 ani 45-55 ani Peste 55 ani

23. Care este starea dumneavoastră civilă?

Căsătorit (ă) Necăsătorit (ă) Divorţat (ă) Văduv (ă)

24. Precizaţi care este domeniul dumneavoastră de activitate:

Industrie Agricultură Comerţ Cultură, sănătate, învăţământ Administraţie publică Armată, poliţie Transporturi, turism Casnic (ă)

25. Precizaţi mediul în care locuiţi:

Page 77: MILKA IN 2003

Urban Rural

26. Venitul dumneavoastră lunar mediu net se încadrează în intervalul?

Sub 350 RON 350 RON-500 RON 500 RON-750 RON 750 RON-1000 RON Peste 1000 RON

Vă mulţumim pentru timpul acordat!