mihai_sadoveanu_baltagulprezentare_generala_

8/14/2019 Mihai_Sadoveanu___Baltagul__prezentare_generala_

1/6

Baltagul

1. Caracterizarea lui Nechifor Lipan

Oier. Sotul Vitoriei Lipan, ucis de cei doi tovarasi ai sai: Bogza si Cutui, pentru a punestapanire pe cele trei sute de ori ale sale. Cioban foarte priceput in mestesugul oieritului si foarteavut. In podul casei sale din Magura, dupa moartea lui se aflau: saizeci de piei de oaie, o suta demiel,

saizeci de burdufuri cu branza si nouazeci de papusi cu branza afumata.Numele lui adevarat era Gheorghita, dar la patru ani imbolnavindu-se si slabind foarte mult, i

s-au facut sfintele masle i s-a schimbat numeleca sa nu-l mai cunoasca bolile si moartea in Nechifor. A ajuns un barbat falnic, indesat si

spatos cu mustata neagra si ochii cu sprancene aplecate; om vrednic si fudul care nu se uita la

parale numai sa aiba el toate dupa gustul lui cum era cunoscut de crasmarii din muntii prin caretrecea. Vitoria stie ca era om cu hartag la chef, cu mare curaj si ca nu-i putea sta nimeniimpotriva. Purta mereu la el un baltag. De hoti nu se temea, avea stapanire asupra lor. Odata, isiaminteste Vitoria au fost atacati de niste hoti, dar oierul si-a lepadat din cap caciula, si-a scuturatpletele, si a inhatat baltagul. Atat le-a zis: Mai slabanogilor, eu pe voi va palesc in numele tataluisi va pravalesc cu piciorul in rapa. Hotii s-au facut nevazuti. Trebuie sa fi fost omorat prin viclenie,de prieteni gandeste Vitoria Lipan. Avea si obiceiul sa-si abata calul in preajama muierilor si sapoposeasca langa ele. Vitoria, care aflase acest lucru de la ciobanii varstnici care erau oamenicuminti si impacati cu Dumnezeu, il intampina mereu zburlita, iar Nechifor o domolea cu obataie si-o bataie ca aceea ori o mama de bataie. Plecand la de la Dorna de unde a cumparat

cele trei sute de oi, a fost omorat de cei doi tovarasi care il insoteau pentru a-i lua turma. A fostomorat intre satele Sabasa si Suha si aruncat intr-o rapa cu cal cu tot. Personajul secundar traiestedoar din amintirile Vitoriei Lipan si din reconstituirea evenimentelor facuta de aceasta.

2. Caracterizarea Vitoriei Lipan

Vitoria Lipan este personajul principal al romanului Baltagul de Mihail Sadoveanu. Ea esteo femeie simpla de la tara, nestiutoare de carte dar cu frica de Dumnezeu si dotata cu destulaintelepciune, abilitate si spirit de observatie, reusind sa se descurce in situatii dificile si reusind panala urma sa descurce itele incurcate ale acestei crime, dovedindu-se a fi un adevarat detectiv

particular.Era o taranca simpla de la poalele Tarcaului, sotie de oier dar nu a oricarui oier, ci a unuiapriceput, pe nume Nechifor Lipan.

Avea o infatisare placuta, era inalta cu ochi caprui si par castaniu si isi iubea sotul, copii sigospodaria de la poalele muntelui. Ar fi visat sa se mute in locuri cu conditii de trai mai blande darca si bradul sau ca orice muntean, ea isi are originea la poalele muntelui si viata cu toate ca eraaspra, era totusi placuta pana in momentul intrigii: disparitia sotului ei.


2/6

Obisnuita cu lipsa lui, cand in vara la munte la stana, cand iarna la ses, ramanea adeseasingura, invartind fusul sau suveica, avand grija de gospodarie si de copii dar acum cu toate ca faceaaceleasi treburi ale casei, gandul ei zbura la sotul care, plecat la Dorna sa cumpere oi, nu s-a maiintors. S-a gandit mult timp ca-l ademenise o alta femeie ca si alta data sotul ei totusi s-ar fi intorschemat de dragostea ei. Dupa mult timp, convinsa de multitudinea de semne primite, s-a gandit c-a

ramas vaduva si ca sotul ei doar mort poate fi de nu se mai intoarce acasa la cei dragi si lagospodaria lor de la poalele muntelui.

Ca o buna crestina tine post, se roaga si se sfatuieste cu parintele Daniil care incearca printoate metodele sa o convinga ca gandeste gresit si ca probabil in cateva zile sotul ei se va intoarce.Se duce la Manastirea Bistrita unde isi lasa fiica Minodora in siguranta si se roaga Sfantei Ana casa-si gaseasca linistea, alinarea si pe sotul ei, viu sau mort, cum il va gasi.

Dupa ce pleaca de la manastire, trece pe acasa pentru a randui totul si lasand casa cu toatatreburile facute. Avand curaj si vointa sa-si gaseasca sotul, pleaca impreuna cu fiul ei Gheorghita peurmele lui Nechifor Lipan.

Ea vinde branza si pieile ramase in urma sotului pentru banii necesari acestui lung si greu

drum.Muntenca darja si curajoasa pleaca la drum pe timp de iarna in cautarea omului drag. Strabateaceleasi carari si drumuri de munte pe care Nechifor le strabatuse cu cateva luni in urma.Rabdatoarela greu dar cu mintea limpede urmeaza calea sotului popsind din han in han si din crasma in crasmastrangand mereu vesti despre el. Avand o limba ascutita si fiind destul de abila stie cim sa intrebe sisa descopere oamenii in ceea ce priveste cautarile ei. Fiind femeie desteapta nu expune lumii pungacu bani pentru a nu fii urmarita si jefuita de catre oamenii rai. Pe unde trecea, dadea dovada deingeniozitate spunand ca merge la Dorna pentru a strange bani de la niste datornici. Umbland mereucu rabdare ajunge si la Dorna, locul unde a fost incheiata afacerea cu cele trei sute de oi. La VatraDornei afla ca Nechifor a dat o suta de oi la doi gospodari care-l rugasera pentru ca ei nu mai

gaseau iar apoi au plecat toti trei spre Neagra.Afland de la Iorgu Vasiliu ca la hanul lui nu au mau ajuns decat doi oieri pentru Vitoria Lipannu mai exista nici o indoiala in ceea ce priveste decesul sotului ei si foarte mahnita si suparatapleaca alaturi de Gheorghita spre locul unde disparuse Nechifor, si anume intre cele doua sate,Sabasa si Suha. In final Vitoria il gaseste mort implinind ritualul mortii si isi reia preocuparilegospodaresti, caci datoria fata de mort si-o facuse.

La masa cu Calistrat Bogza da dovada de rabdare si de ingeniozitate, neacuzandu-l pe Bogzade nimic ci lasandu-l pe acesta sa se incrimineze singur. In ceasul mortii criminalului Vitoria dadovada de om cu suflet bun, nepurtandu-i pica desi acesta ii rapise sotul cel drag.

Vitoria Lipan este un Hamlet feminin, care banuieste cu metoda, cerceteaza cu disimulatie,pune la cale reprezentatiuni tradatoare si cand dovada s-a facut da drumul razbunarii.

3. Drumul Vitoriei Lipan

La noua martie se impartaseste preotului din sat: se curatise de orice ganduri, dorinte si doruriin afara de scopu-i neclintit.

Mai sta pana se implinesc cele douasprezece vineri de post negru si pe zece martie, dupa ce i-alasat lui Mitrea grija gospodariei, pleaca cu Gheorghita cu sania si doi cai in cautarea lui Nechifor


3/6

Lipan. Pana la Calugareni este insotita de negustorul David care-i platise 38.000 lei pentru nistebranza si cojoace. Intaiul popas il face la Bicaz, la hanul lui Donea apoi la Calugareni la casa luiDavid, a carui balabusta spune intr-o limba straina ca Nechifor a trecuta asta-toamna pe la ei sica a plecat noaptea la drum cum ii era obiceiul, ca un om neinfricat.

La plecare ia masuri de precautie: schimba banii ca sa nu se simta ce are la ea. Ajung pe un

viscol la Farcasa, unde gazduiesc la Mos Pricop, fierarul, isi potcovesc cei doi cai si afla ca siNechifor si-a potcovit calul aici, deci sunt pe drumul cel bun. Trec pe la Borca, intalnind un botezapoi pe la Cruci intalnesc o nunta => doua din cele trei date importante si nelipsite din viata omuluisi totodata elemente traditionale.

Preotul de la borca le vorbeste de rai car pandesc la drumul mare.Convingerea mortii lui Nechifor se intareste. Ajung la vatra Dornei, moment foarte important

caci ea afla ca a cumparat trei sute de oi de la doi ciobanasi si ca dupa aldamas pornesc toti trei spreNeagra.

Ea afla ca nechifor a disparut undeva intre satele Sabasa si Suha deoarece la Sabasa erai treioieri iar la Suha au mai ajuns doar doi.

In deznodamantul romanului ne este povestita masa la care au luat parte si tovarasii luiNechifor, criminalii. Vitoria este calma dar prin toate lucrurile care le face, il face pe Bogza sacreada ca il incrimineaza. Acesta ne mai suportand presiunea se da singur de gol si asa VitoriaLipan a facut dreptate sotului ei iar Bogza a murit muscat de caine.

4. Alte Comentarii

Baltagul porneste de la mitul existentei pastorale, transpus din balada Miorita insa MihailSadoveanu creeaza un cadru autentic, specific modului de viata al pastorilor din Tarcau. Legatura

cu mitul mioritic se mentine doar la nivel metaforic, prin aceea ca prozatorul face aici un portretgeneric al romanului de la munte insistand subtil pe caracterul solar, relevat in Miorita. Chiar lainceputul

romanului stra o poveste despre destinul oierului roman, caruia pentru ca a intarziat laintalnirea cu Dumnezeu, i-a fost data o viata grea, dar in compensatii, o inima usoara.

Tot aici, Sadoveanu defineste spatul mioritic, constituit din locuri stramte si carari, ceea ceaminteste de teoria lui Blaga: spiritul romnului se traduce prin solidaritatea cu plaiul, chiar siatunci cand spatiul existential este unul de baragane sau facut din carari de munte. Existentatranshumantica s-a rasfrant asupra modului de gandire, astfel ca sufletul romnului este calator subzodii dulci-amare penduleaza intre peisajul de munte si cel de campie este un suflet care-si simte

drumul urcand si coborand ca sub indemnul si-n ritmul unei eterne si cosmice doine de care se(spune) pare ca asculta orice mers.


4/6

5. Rezumatul romanului

M. Sadoveanu ne-a ales o oper vast cu o tematic divers: viaa celor muli i necjii. Aprut n1930, romanul Baltagul red monografia satului moldovenesc la nceputul secolului XX. Acest roman preianucleul epic al baladei Mioria, pe care-l transform ntr-o naraiune dens, cu 16 capitole, avnd n centrul

ei tema cutrii i a cunoaterii adevrului. IRomanul debuteaz cu o povestire parabolic. Aciunea e localizat n Moldova, M-ii Tarcului,

satul Mgura; n care locuieta Vitoria Lipan. Nechifor Lipan, soul Vitoriei plecase, toamna, la Dorna scumpere nite oi i nu revenise la timp. Fiul su, Gheorghi, era plecat cu turmele la apa Jijiei ,,iar acasrmseser Vitoria i Minodora, fiica acesteia, care avea o relaie de dragoste cu fiul dasclului din sat. nsomn femeia are un semn ru despre soarta soului: l vede clare, cu spatele ntors ctra ea, trcnd spreasfinit o revrsare de ape.

IISe produce un alt semn: cocoul cnt pe prispa casei ntors n afar, un semn de plecare, spuse

Vitoria. Mama i anun fiica de intenia de a o cstori cu un romn aezat cu cas nou i cu oi n

munte. IIIVitoria se adreseaz printelui Daniil pentru sfat, iar preotul o ndeamn s atepte, cci el crede c

soul ei ntrzie dintr-o pricin oarecare. La aceasta, femeia spune c Nechifor poate zbovi o zi ori dou,cu lutari i cu petrecere, ca un brbat ce se afl; ns dup aceea vine la salaul lui.

IVSoia ncearc s afle ceva despre cel disprut cu ajutorul babei Maranda, vrjitoarea satului.

Btrna i ghicette n cri: una cu ochi verzi i cu sprncene mbinate l reine lng ea pe brbat, darVitoria nu prea crede.

VVitoria nu ascult vorbele rutcioase ale btrnelor din sat, i este hotrt s-l caute pe disprut

oriunde ar fi el. Ea i plnuiete cu de-amnuntul plecarea, i pregtete sufletul, innd post i rugndu-se.De asemenea i pregtete casa i i gndete drumul pe care l va urma.Dup boboteaz primul drum l face la mnstirea Bistria pentru ca Sf. Ana s-i lumineze mintea i

s-i arate calea pe care s-o urmeze. Arhimandritul o pvuiete s mearg la Piatra i s se adresezestpnirii pmnteti. Sfnta Ana are s puie cuvnt la scaunul mpriei cele mari.() Du-te la poliai ila prefect i spune-le ntmplarea, ca s fac cercetri."

VIVitoria i Gheorghi au plecat de diminea la Piatra unde au oprit la un han pe care l cunoteau;

acolo au ntrebat de prefect. Munteanca i-a povestit prefectului c soul ei plecase s cumpere nite oi de laDorna i nu s-a mai ntors dei trecuser saptezeci i trei de zile. Prefectul o asigur c o s cerceteze i ctrebuie s scrie o plngere (o jalb).

Acas femeia se rug de printele Daniil s-i fac jalba, iar n jalb l rug s scrie de toatenecazurile ei. Ea plnuise s plece la Dorna ca fiul ei, pe Minodora s o duc la mnstirea Varaticului undee o sor de-a mamei clugri, iar casa o va lsa pe mna printelui Daniil.

La 27 februarie o duse pe fat la mnstire iar pe drum i spuse:- Fat, a vorbit ea fr suprare; tu s nu fii proast i s nu te boceti pe tine. Astzi e o sfnt luni

i ncepem mplinirea hotrrii. VII


5/6

n 9 martie ntr-o zi de iarn cu soare printele Daniil a fcut o slujb important. Vitoria iGheorghi au dus la biseric multe daruri.

Dup ce munteanca ajunse acas nici nu apuc s-i dea de mncare biatului cci deja la poart eraupreotul Milie, domnul Iordan, negustorul i muterul lui Nechifor, domnul David. Deoarece stateau maiprost cu banii, Lipanii au trebuit s vnda nite marf; cel care o cumpra era negustorul. n acea sear

ddu-se o dihanie la vite dar d-l Mitrea rezolv problema. n dimineaa urmtoare pregtir cai i baltagulfcut de fierarul satului i blagoslovit de preot. Gheoghi purt aninat n lan,(),baltagul. Vitoriapotrivise i legase puca cea scurt dinapoia tarniei.

VIIIGheoghi, Vitoria i negustorul David plnuiau drumul pn Vatra Dornei.n drumul lor fcur un popas pe malul Bistriei lng o topli; de acolo au pornit de-a lungul Bistriei

pn ce i-a prins noaptea lng un han la Donea. Acolo munteanca se preface c-l caut pe Lipan pentrunite bani i afl c acesta nu a mai fost vzut pe-acolo din toamn.

Cei trei au pornit iar la drumeie, urmtorul popas fiind casa lui David la Clugreni lng PiatraTeiului. n acea sear Vitoria a nceput s depene amintiri cu Lipan. n dimineaa urmtoare merser pn laFarcaa unde se oprir din nou.Vitoria l judeca pe Lipan. Avea ea s-i spuie multe;()i I le spunea din

luntru, cu bnuieli i suferine vechi. IXn Farcaa i gzduiete un fierar, mo Pricop, de la care Vitoria afl c soul ei oprise acolo, pentru

potcovirea calului su, n drum spre Dorna. X

Pe drum, la Borca, Vitoria i Gheorghi ntlnesc un botez la care au fost nevoii s participe; cevamai departe, pe gheaa de pe apa Bistriei, i oprete un alai de nuntai, care au ntins plosca i au ridicatpistoalele.Ori beau () ori i omoar acolo pe loc; iar ei se conformeaz. Ajuni la Vatra Dornei afl de laun slujba c n noiembrie Nechifor cumprase trei sute de oi; din acestea vnduse o sut de oi altor doigospodari, mpreun cu care plecase mai departe.

XI

Vitoria Lipan afl de la un crmar c soul poposise acolo mpreun cu doi ciobani. Vitoriaindicnd semnalmentele soului ei, mai ales ccuila brumrie pe care el o purta, merge din crcium ncrcium. Mama i fiul fac din nou un popas, dup ce trec de satul Sabasa peste muntele Stnioara, n satulSuha, unde crmarul, d-l Iorgu Vasiliu, i aduce aminte de trecerea turmei de trei sute de oi, dar nsoitfiind numai de doi stpni, fapt confirmat i de soia lui; pe unul dintre oieri l chema Calistrat Bogza.Pentru femeia oierului disprut ncepe s se fac lumin. La Sabasa, fuseser trei. Dincoace,(), NechiforLipan nu mai era..

XIISoia d-lui Vasiliui i spuse Vitoriei c pe cellalt l cheam Ilie Cuui i ambi sunt locuitori ai

satului Doi Meri. Vitoria discut cu cei doi ciobani, ei spunnd c i-au pltit lui Nechifor oile la CruceaTalienilor. Revenii n Sabasa, Vitoria i fiul ei opresc la crciuma d-lui Toma dup care l recunoate peLupu, cinele soului, ntr-o gospodrie.

XIIIGospodarul care-l inuse pe Lupu i-a cutat stpnul nainte de a-l lua. Dup ce pltete o

recompens, ea l ia cu sine. Era deja primvar i Vitoria mpreun cu cinele, care o nsoea, asemenifiului, ii conducea stpnii intr-o prpastie. Nechifor era acolo, ns impuinat de dinii fiarelor. Iarcraniul uman purta urm de baltag.


6/6

mihai_sadoveanu___baltagul__prezentare_generala_

Documents

mihai_sadoveanu_baltagulprezentare_generala_