editorial

Toamna marilor mişcări patronale

Cuvioşii din PDL dau protecţia socială pe mâna Bisericii, de Dollores BenezicVântu şi Ruşinea, editorial de R.C. PenaLe Monde dă în judecată Preşedinţia franceză, de Ioan TudorTu cât timp petreci la toaletă, scris de Marius BâtcăCine ne sunt comuniştii – file din arhivele PCR scoase de George DamianTaraba lui Cristinel - Un regal al picturii universaleCum construim ziuaveche.ro: JURNAL DE SĂRINDAR, ţinut de Roland Cătălin Pena“Revista presei”, de Florin Budescu

8

8

8

8

8

8

8

8

ce mai înseamnă modernizarea rusiei >p. 03

Citiţi doar pe www.ziuaveche.ro singurul cotidian online cu săptămânal pe hârtie

www.ziuaveche.roJurnal de Sărindar

online

Criv

Vineri 17 septembrie 2010

SECțiunEa B01

RenePârşanwww.ziuaveche.ro

Să mă ierte bugetarii cu drept de vot, da’ oare unde o mai fi deputatul Minică Boajă de la Oţelu-Roşu-Mittal-Copşa Mică, senatorul

Andrei de la Poştă-Romtelecom, Luca de la Găzari-Realitatea-Petrom, Mitrea de la PSD, firmă de stat pe care şi acum încearcă s-o mai privatizeze, Ciorbea de la Ştiinţă-Frăţia, Cozma, furtunul cu şurub al fragedei democraţii, unde, pe ce stat de onoare al marilor privatizări mai tronează aceşti înaintemergători ai economiei de piaţă? Că la Vântu,

nu prea mai cred. Mă uit la televizor şi-l văd pe un oarecare Sebastian Oprescu anunțând, dacă nu o revoluţie conţopistă, măcar o revoltă populară de Ziua Recoltei. Marile confederaţii sindicale au o politică simplă şi eficientă. Se prezintă în fiecare primăvară şi toamnă la porţile Palatului Victoria cu portavocea: “Bă, care eşti acolo, ieşi şi dă şi tu ceva de privatizarea de douăzeci de ani, că ni se usucă secretarele ca vrejul pe manivelă, că ni se duseră pe puştii membri cotizanţi, şi rămâneţi ca proştii fără mişcare şi rămâneţi fără obiect de târguială cu FMI!”. “Câţi sunteţi, întreabă, de data asta, chiar Boc?” Toţi trei, Hossu,

Petcu şi Marica. “Şi boul ăla, care se crede Durex Duraflex, cine este, dragii mei?” “Sebastian Oprescu, scuipă în portavoce cu obidă Marica, daţi pe canale, să vedeţi ce fac cu el, puteţi să-mi ziceţi Vasile, ca Sandra Stoicescu.” “Are spate?” “N-are, dar are pe dracu’ în el, a simţit momentul şi a venit primul la ANAF ca să fure startul, să se autodenunţe cu datorii de rahat, nu-l ascultaţi, noi avem d-alea istorice, de ştie şi Iliescu de ele.” Într-o singură frază, sindicatele nu mai reprezintă pe nimeni din afara familiei, dar au un patrimoniu şi angajaţi mai mult decât statul. De exemplu, la stat mai lucrează, cu doctori şi profesori cu tot, vreo 1,2

milioane de oameni. La sindicate dau cu sapa vreo cincizeci de mii. Vorbesc aici de angajaţi la privat care muncesc să apere drepturile muncitorilor la stat. Majoritatea liderilor sindicali sunt patroni încă de pe vremea pe când nu îmbobocise capitalismul în maimuţă. Sindicatele au controlat de când s-au inventat, în acest scop, toate privatizările. Dragi conţopişti de omenie, vă aduceţi aminte minunata zi când v-aţi angajat, să spunem, la Uzinele Sodice Govora, cine a fost primul care a întins mâna după pachetul de cafea? În nici un caz Michi Şpagă, cred că o verişoară a lui alde Petcu.

Anul I Numărul 23 săptămânal independent apare în fiecare vineri

DGIA a prins putere cu aprobarea serviciilor secrete americane

DoruDRAGOMIRdoru.dragomir@ziuaveche.ro

Serviciile secrete ale armatei au primit undă verde pentru înfiinţarea Brigăzii de Informaţii Militare de la directorul Comunităţii de Infor-maţii a Statelor Unite ale Americii (DNI). Săptă-mâna trecută a avut loc festivitatea oficială de în-fiinţare a acestei megastructuri militare de infor-maţii. Punctul de plecare l-a constituit o hotărâ-re a CSAT din 31 martie 2010. În baza acesteia, pe 1 septembrie 2010, a intrat în vigoare statul de or-ganizare a acestei mari unităţi. Brigada reuneşte sub o comandă unică trei batalioane: Batalionul HUMINT, Batalionul IMINT şi Batalionul Război electronic şi SIGINT.

Înfiinţarea Brigăzii, al cărei comandant este colonelul Petrică-Lucian Foca, are ca scop condu-cerea unitară a activităţii de informaţii militare la nivelul MApN.

Cu prilejul constituirii Brigăzii de Informaţii Militare, James R. Clapper, directorul Comuni-tăţii de Informaţii a Statelor Unite ale Americii, a transmis un mesaj, în care se arată, printre al-tele: „Apreciem angajamentul pe care România l-a făcut în domeniul informaţiilor prin înfiin-ţarea acestei unităţi. Aceasta arată că ţara dum-neavoastră este angajată în domeniul informaţi-ilor şi faptul că analiza, culegerea şi disemina-rea produselor de intelligence este mai eficientă atunci când se realizează prin coordonarea uni-tară a eforturilor “.

Este timpul ca și cetăţenii din stânga Prutului “să spună ce vor, să spună dacă mai vor să trăiască în minciună, în umilinţă sau în sărăcie”. Aceasta este opinia preşedintelui Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, exprimată în interviul acordat ZiuaVeche.ro. De asemenea, acesta le doreşte cetăţenilor ambelor state, România şi Republica Moldova, să se „întâlnească mai repede în marea familie europeană”.

„Eu sunt convins că acest obiectiv îl vom realiza şi, cu cât mai repede ne vom apropia de valorile europene, cu atât mai repede vom realiza şi valorile noas-tre naţionale, pe care ni le-a dat Dumne-zeu pentru noi, toţi românii”, consideră Mihai Ghimpu.

Citiţi, în continuare, cum vede pre-şedintele R. Moldova situaţia politică de la Chişinău, viitorul Alianţei pentru In-tegrare Europeană, stadiul anchetei pri-vind evenimentele din 7 aprilie, relaţiile tensionate cu Federaţia Rusă, dar şi re-laţiile cu Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii.

Domnule preşedinte, pe 5 septembrie, a avut loc referendumul pentru modificarea Constituţiei. Care credeţi că au fost motivele pentru care nu s-a obţinut prezenţa necesară? Au înţeles cetăţenii importanţa demersului?

Explicaţiile sunt mai multe. Cea mai

•

mare greşeală a fost existenţa pragului electoral, lucru pe care Comisia de la Ve-neţia nu l-a cerut. Cetăţenii s-au prezen-tat, totuşi, într-un număr mare la urne, circa 800.000, ceea ce a însemnat un suc-ces din acest punct de vedere. AIE a adus la urne circa 75% din electoratul său. Pre-zenţa mai puţin consistentă se datorează şi faptului că AIE nu a avut un staff co-mun în această campanie, comuniştii au boicotat masiv referendumul, iar sonda-jele de opinie indicau prezenţa la urme

de 70%, ceea ce a făcut ca o parte a elec-toratului AIE să se demobilizeze.

Domnule preşedinte, se anunţă o toamnă agitată la Chişinău şi, văzută de la Bucureşti, situaţia pare destul de gravă în ceea ce priveşte viitorul democraţiei. Sunt întemeiate aceste temeri? Mai are vreo şansa Alianţa pentru Integrare Europeană?

Nu sunt întemeiate. AIE are mari şan-se să câştige alegerile, chiar să obţină 61

•

de mandate în Parlament pentru a putea alege şi preşedintele. Dacă nu vor fi 61 de mandate câştigate, avem altă opţiune, adică un Referendum constituţional anul viitor, pe care eu l-am propus deja chiar la începutul acestui an. Nu am fost ascultat, din păcate, şi iată-ne în ce situaţie sun-tem. Oricum, eu sunt optimist, referen-dumul s-a desfăşurat în condiţii demo-cratice indiscutabile, aşa va fi şi cu alege-rile din noiembrie. AIE are prima şansă în alegerile parlamentare. >pagina02

MihaiGhimpu:Le doresc cetăţenilor ambelor state să se întâlnească mai repede în marea familie europeană

MariusBÂTCĂmarius.batca@ziuaveche.ro

ExCluSiv