ANL'L I Ni: `?") 10 BANi: NUMERUL

GRIGORE G. PEUCESCUDirector politic

A BON A MENTE :

in tara I an 10 lei, e Iunt 20 lei, 3 lulu to leiin strainatate I an 50 lei, 6 lune 25 let

REDACTiANo. 3.Plata Episcopiei,No. 3.

MI111,

MARTI 24 DECEMBRE 1885.

II

A PARE IN TOATE ZILELE

B.\ RB: TEF DE LA VRANCEAPrim- redactor

A N U N C I U R I:anuucluri pe pagina a patra lima 30 ballt,anunciurt si reclame pe paï. Ill 2 let linia.

ADMINISTRATIANo. 3.Piata Episcopiei.No. 3.

D ESPOTIZM U L MASCAT

SLUJBELEPRINCIPELUI DIMITRIE CHICA

IJ U PTA

PORUMBELUL FRZF'T

DIPLOM 1T1.1 .1 \11:R I t..1 NA

CRONICA TEATRALA

DESPOTISMUL MASCAT

Parlamentul . neltrettiitul Italla-mentales pe slerinecaual, cae gratiosulconcurs al administratiei, 'si -a luatalalta -ierì Sîimbittit vacanta obici-nuita de serbitb o'ile Cracinnului siale nimbi" noir. Acest repaos al le-giuitorilor nost,i se va prelungi inla 9 Ianuarie inclusiv. Se intelege desine ea diurnele vor merge, in acestinterval, ea la toti functionarii de-pendent.! de govern. Din parte -ne,vacanta luatit s' ;Ir putea prelungipentru tot timpul a At _;:ii-yt pa.-.,

vernal d- lltl -1. aifFinu, fitrii ca tara,care platcste destal fee ;4-alant ster-pele sediate ale asa numititor sei re-present ;Intl, s... sinrta nevosa reînce-perie tor.

Cite' ca re este resultatii I practical acestor intruuiri ? Votarea in bloca tutulor proiectelor de legi propusede ministri. Observatiunile cele mai,juditioase ale opositiunil, consiliilecele mai intelepte, ale deputatilor sailsenatorilor independence, nu produccea mai mica impresiunc asupramajorit.atii introuvable. Peut ru drusatotul se reduce la o curatít mecanicade sculare saù sedete, din ridicarea mâinilor sail de tinerea sur subbanci, dupit cum propunerea vinedin parten guvernuluì sao din partea unui membru al opozitiunii. Incolo, nimeni nu'si dit osteneala dea'si framênta mintea eu cestiunilece este chiemat se deslege. nimeninu cuteaza se zicit ba, cf nd untildin ministri si mai ales Presedintele

CabinetuluTWa zis da. Acest 1mutls =%°al majoritatiì discrediteaza nu n-mai Camerele actuale, ei îusu -si Hi-temul representativ, chef Iegisa-turn de asta -zi este parodia instiu-tiunilor noastre constitutional' sieste stint mimic eh nu desgustd peun popor niai mutt de cat supura reala o putere, pe care el o erede situdin usurparle si nelegalitate.

Am zis ca vacanta parlame ulues'ur putea prelungi or cat farli peri-cul pentru toril, pe cat time d. 1.

Brittianu va sta la carma afee rilurpublice. In adever, amendot'liê Ca-merele nu stint chemate sip ct_ontro-leze actele ministrilor sail sed i.,;i deaparerile for libere asupra pritaiect.elorde legi ce li se supun, el 3¢en 'tru ca si-acopere cu formele -leg `ale tate fap-tele Implinite sail sir dea. adesiuneafor neconditionatä la tot ello li se pucein vedere. Putinii represeni di in-dependent' car' ;,i permit a ìnl:efreraactele guvernului saü a presenta di ob-- ervatiunile sur asupra proiectelo' I. de

i

legi aduse in desbatere. nu isbutesede cat a provoca tumulturì parla-mentare, si voeea tor se perde inmijloeul sgomotului asurzitor al ma-joritatii coleetiviste. Diseutiunea esteCu neputinta si logica un oaspe ne-poftit. In asemenea conditiuni, lace ne serveste sistemul represen-tativ !

In realitate. un singur om dom-neste in nu mele tutulor si dinaintealui se incovoaie tonte vointele indi-viduale. El pone cestiunile si le rc-solva, el face si desfnce, el fixeazitc1uanttiinnl si scutirile de impusite,el puny si senate din siujbe. el nu-meste pe deputati si senatori. el in-cheie convention' si aliante, el de-claria reshot(' si incheie pace, inseurt el eugeta pentru toti. Ceca cezicea d. D. Sturdza despre sine, esteadeverat despre fie -care membru alcalectivitatii, faci fee -care din ei staataìta lntr''uo lue pe eat ii place d -luiBratianu. Cu d -sa nu lilcape discutiti,si discursurile, ce pronuntit din cAndin eAndin corpurile legiuitoare, stintviste simple ordine pentru vat.

Accenta este sitnariiinea in tristaei realitate. Acei ce ne vorbesc Incade sistem constitutional sail de serapule de lega Rate, sub reginlul ac-tual,. stint sail de o naivitate copi -litreasca sail de o rea eredinta nemari pomenita. Arbitrul unui sin-gur one, illta lai ce tie nit dos tontedt'l lanrilrlllf' Iliaeile ale demagogi-lor de respàiitii tìuvernul personaleste asta -zi mai puternie ile cht orcAnd, cu singura deosehire ca alibidati( el era legal si frane, pe sandasta -zi este nelegal si muscat eu ocuustitutie sfìsiata, printre spintecaturele eu rein se vede fata odioasaa despotismului.

istoria statelor europene ne pre -sinta din sand in când tiranii ana-loage cu aceea ce exercita asta -zid. I. Brittiann ; dar acele despo-tisrnuri aveaù col putin un scupMalt, o idee mare de stat, inear-rlatil ile 'liste barbati a caror in-teligenta era la înaltimea ambitiu-ni' tor. Ast- l.'el, in secolal trccut,Petro eel Mare in Rusia sideric II in Prusia aù absorbit inper'soana lar toate puterile publicesi aù abuzat ponte de dirsele, iosain tot d'a -tura spre folosul si spremïtrirea popoarelor tor. Cel d'intiiü,cu cnutul in mina, fácea pe Mos-covitil sii' incolti sa joace cum lee;t..l i s:a ila r acestia eraü de-

, 1, lopriusi din tata ìn--P at ¡ù sé assolte

farli murmur, si purtaÑii ,''aruluìlar nu destepta intr'ênsii ilk n41 un

sentiment de indiguatiune. Cele Ld'al

doilea inregintenta, cu o jumettiei'lt'de secol in urina, toata populatiasanatoasa din campirle Prusiei, Li-nea pe tie -care tiran 20 de ani in-tr'o disciplina mai rea de cat ru-bin, cu perspectiva unei morti maiinuit sala mai putin sigure.

Regele storcea ce' din urina haridin pungile supusiior sei, ha incala cazuri de nevoie, fabrica monedafalsa. Dar sub ochit sei neadormitiadministratia era onesta, politia binefacuta, dreptatea impartita fart( par -tinire, si anecdota morarului de laSans-Souei ne dovedeste de ajuns in-crederea oamenilor celor mai de rindin tribunalele ferii. lata pentru ce laspatele acestui despot se alla untiu-nea întreaga si pentru ce aceastascuza o parte din violentale gavel-nului lui.

Tirane, (Hui I. Bratianc nn estede dit un sir neintrerupt de ninilirite

perderi in afara, farli nice o com-pensare in lanntru. I)e elite ori d -sa

a luat parte la o actinne internatia-nala, de tttAtea ore taro a trebuit siplitteascá scamp temeritatea si lipsatl -sale de întelepciune. In launtru,d -sa a cauta( se ineonjoare de o(Ironie de indivizi nesatiosi, in voiaeitrora a litsat judetele si comunele, sicari, multumila impunitatii ce li segaranteazit. exercitit jafurile cele maineomenoase. Pe sand Inprejurul luiPetro eel Mare si al lui Frederic IIse grupa floaren societatie moscovitesi prusieue, un stat major de talentesi de diiistictitnti politice, iiipreju-rul micului nostro tirar' se gramadese o multi nu, de uatueni fari( ea-pathiù, o parte din osInditii gti_

vernelor trecute si a searna deindivizi farti idei sa ii eunvingeri po-litice, a caror tinta este caastigul

illicit, a caror capacitate este nulàsi a caror maxima de stat este ser-Vilismul eel mai abject.

Licenzio.

IIEPESELE AGE \TIEI NAVAS"

Londra, 2 Ianunrie. Gazeta de St..lacres crede ea Printul imperial al Ger-maniei consimte a asorda marna (beetsale, principesa Victoria, printului A-

_...... tL, aLaa.1icù......,..,:,5tt,uc.Vatc

Sofia, Y lanuarie. Marele Vizirprnreste numirea d -lui Grecoil' ea aldoilea delegat Ynsarcinat a discuta con -ditiunile de pace cu Serbia.

EI vestente fu acelas titnp ça staru-este pe lunga guvernulregelui Milan çadelegati( serbi se fia numili fare !Marziere.

Belgrad, 2 lanuarie. Contrariuclauselor armistitiulut, Bulgari' conti-nue a ocupa Bregovo cu doue compariicari a>1 inspectat eri podurile acestuiaras si aú facut o recunoastere de -aIungul Tinroklul. Monastirea serbeascadin Rzana, in districtul Pirot, a fost cutotal pradata de soldatii Bulgari.

Berlin, 2 Ianuarie. NegociarileIutre Germania si Poarta, privitoare ladrepturile de importatiune in 'furcia,s'aú termiiat.

Noul tarif va antra In vigoare dupeInclmeerea tratatulut de comercial, ceGermania si Turcia suet dispuse a In-cheia si dupe primirea acestor tarife decatre cele- l'alte puteri semnatoare.

l'ostdani, 2 Ianuarie. Stares pri tr-cipesee Wilhelm de Prusia s'a Inrbunti-tatit lntr'un mod simtitor. Frigurile s'aeusuiat mutt.

Paris, 3 Ianuarie. D. de Frey cinetpare dispus a declina invitarea ce isfacut-o presediutele Republicee pentruformaren noului cabinet, din causa di-ficultatilor ce intempina la impacareailivt'rselor fractiuni parlamentare.

1'aäí,3 Ianuarie. -Stint din Suez spunca a isbucnit de curaid o revolts in

S, juakim.j S'ae batut cu Inver; unare prig strade.Ciùo;ici Englezi aú fost omorltí.Belafalln, :3 Ianuarie. Orasul e pa-

voasat cu o. _Z iuuca jubileului Iurpéra-tuluí, care celen ' eazá a 25-a aniversarede la soiree sa pe een. O multime i-urensa cutreera stradele;'tama cu seamycele ce ìnvecinesc palatul. lr

Toate ziarele, faya escep( "1U1Ie, pu-blica articole entusiaste, celebri. 'id me-ritele Impairatului in timp de pace.... si de

resbel.Solemnitatea oticiala s'a facut

forur programci.('onstantiuopol, 3 Ianuarie. Prin-

tul Alexandru a cerut Portii sb eserciteo presiuue asupra Serbieí,pentru a oli-tine din parte-1 uumirea negociatorilorYusarcivatr si via la Solia, spre a regulaconditiunile de pace, casi doreste sepuna cupid, cat se poate de iute, situa-tiunii actuate, care e foarte costisitoare.

Printill a informat Poarta entre alteleea va ah tura un often pe I a_a Macljid-Pasa pentru a'I ajuta In negoeiiire.

Poarta a respuns la 31 Decembre eaea lucreazii la Belgrad conform dorin-telor Printului si ce admite aleturareaunui otiter pe linga Madjid -Puta, issacu un singur vot pentru ainèndoit.

Stiri din Andrianopol nrentioneazavuoi nemultumiri in armata din causainactivitatit prelungite a trupelor. Vreo doua zeci de ofiterí insinuand ca arfa mai bine se trimeata pe soldati sacultive cìmpiile tor, de cat se'i laseeu arma In mina, mai eu seama Ynorma secarií Tesaurului, ar fi fosttrimisi In lanturi la Coastantinopol. A-celasi spirit domnette si in Epir.

Cu toate acestea Inarmarile si tri-miterile de trupe continua.

Ast -fel sgomotul circula ca Poartaar aven intentinnen de a emite 1ì rtiemoneda.

Se asigura ca Poarta e hotarltalucrtize inir'un mod energie, in cas devre o agresiune din parten Greciei.fari a tine in scarna opiniunea marilor Puteri.

Contraria dorintelor Portü, Puterilcnu par dispuse sa Intruneasca o con -ferintt In acest moment, ceia ce, ex-plica si confirma plecurea d. de Nonitles, care va tua congedia septamânaviitoare. Comitele Corti numit ambassador al Italici la Londra se pregatestcasemenea de drum.

SLUJBELEPRINCIPELUI DIMITRIE CHICA

c, iCtr llcaslti dlscutilrtiel leFi in con-

tra cuù;;dului, principele llimitrie()cupit niel(Mica a spus ca u-at ."."4

.,,f.,ed i n-u f'urctiutre si cil e n utntt' r,. t...te a cîrtor-va societitti private care it':

costa (í1a1 mutt de cat ìi produce.De aceia credem interesant a da

aci nomenclatura tutulor slujbelorLuminirtii Sale.

Printul Dimitrie Ghica este:Presedinte al societittei ciri ferate

Lemberg-Cernovitz-lasy, cu leafa de:36,000 franc' pe an, plus tantieme,plus bilet de liber percurs.

Presedinte al Consiliului judeteande Ilfov.

Presedinte al Consiliului de aduli-nistratie al creditului furciar ru-ral, de unde primeste jeton de pre-senta de 50 franc' pe sediutit, plustantieme.

Presedinte al consiliului de adini-stratie al liceului Sfintu Gireorghe.

Presedinte al Senatului cu 25franc' de sedinta plus bilet de liberpercurs.

Presedinte al sucietati Crucen rosie.Presedinte al societati de asigurare

Dacia, cu 40 franc' diurna de se-dirrta, plus tantieme.

Presedinte al societati de reasigu-rare Dacia-Romania cu 40 franc" di-urna de sedinra, plus tantieme.

Presedinte al societati de bine fa-cere Elisabeta.

Presedinte al societati functiutia-rilur.

Presedinte al Consiliulu' de admi-nistratie al societari de construe-t.iune, Cu 10 franci de sedinta plustantieme.

Efur al spitalelor, cu 1000 lgi peluna daca nu ne inseläm.

Presedinte al comitetului de redac-tie al Voicatei Nationale Aici credettiIsi noi cà nu e platit... ba chiar ca pla-teste.

LIT pTAmica, u

lit.itule

Este se

afirme pe b'rimut politic, prin o actiunecomuna care si arate ca, cu toate cliver-gentele de pareri asupra unel cestiuniincidente ca accia a alegerilor partiale,partidele coalizate in contra guvernu-lui, urmeaza a fi de acord asupra uneicestiuni principale, aceia a lupteicontra regimului care ne carmueste,prin tonte mijloacele de actiune si de a-gitatie legale, pe cari constitutia le lasaeetatenilor pentru a'sl manifesta volatain afara de parlament.

Este absolut necesar ca coalitia sis dea

un seme de vinta. Ea are de datorie d'alucra la lumina zilet si d'a da, diferitelorelemente din care st? compungi, unitateade actiune, un moment compromisepria netntelegerea ce s'a ivit relativ laparticiparen la alegerile partiale. inac-tiunea e In tot- d'auna vatamátoare partidelor politice, chiar cAnd lupia fie-

care in parte, dar pentru partidele cartsunt coalizate In vederea unei ri stur-nari, inactiunea ar aduce peirea partidelar, caci ea ar dovedi inulitatea sislabiciunea coalitiei ; si cetatenii ar iI Indrept sé zita setllor opositiei coalizate:

..Voi ne -ari facut un tabloir spaiimin-tator despre situatia ti'ret; Vol ne-alidat de gol toate gresalele guvernanti-lor ; voi ile -ate declarat ca 'r fata rele-lor de cari suntem coplesiti lasati la oparte neIntelegerile pentru u vé unicontra vrajinasulut comun ; voi v'attlegat a lupta pria tonte mijloacele le-

gale pentru rtèsturnarea regimului ne-t:04 care ne doboara ; voi vati dat eu-vi tttul hotarlt In fata tare! d'a nu védesparti tnainte d'a vé atinge telul. Ce

Iacett pentru a vé tinta de fagadueli?Cet ce ad iscalit programul coalitiet

voesc sé li se faca est-fel de imputavia;rat&t;,Nu ! Nu pot sis cred ! pot

semi inchi1ul ca niste oameni de va-loarea sor si se fl hotarlt a se coalisa 1

a issali o programa pecare tarasi strei-

natatea au cilit'o, pentru ca la arrua sii

cu óratele iucrucisate si sii ajunga

ast lt?q sé divide.. btinerea! fost o presala, inactiunea

ar fi o crime a ca2a:._lredeapsA,dreapta;t

si colecrata, ar ti perper a regimu-

lui colectivist. '

STIRI LE ZILEICoinisiunea de esecutiune a pala

tutut Ateneulut roman a tinut erfprima sa Intrunire. Dupa ce a exami-nat cu atentiune planurile acestui e-difìciü, ea a numit o comisiune tec-nica, compusa de 5 architecte, pentrua studia planurile ln tote améruntu-rile lor, a face un devis cat niai pre-cis si a prepara caetul de Insarcitierl.

Sambata seara a fist la d. Maiorescututrunireasocietatet litera re «Junimeaii.

S'aú citit doué nuvele de d-nit N. Ga-ilea si Duiliu Zamfirescu. D. I. Né-gruzzi a citit mat multe poesii.

Printre persoanele cari aú luat partela aceasta Intrunire era si d. G. Gr.l:antacuzt'ne.

Alegerea d -tut general Ilaralambieto colegiul al 2-lea de Dolj, pare si-rura.

Tropa studentilor spanioli a sositin Iasi, unde va Incepe o serie de re-presentatiuni In sala teatrulue.

.

I,uptätorul spun ca d. E Stdtescu,ministru al justitiee, In urma staruin-telor d-lui Tache Anastasiir, si spre aYmpaca cerintele unor avocati, a hota-rit sé cearä prin Camera stramutareacurtei de apel de la Focsaní, la Galati.

Domnisoara Iriná Vladoianu artistaromane a fost admisa la opera comicadin Paris unde va debuta In curândsub numele de Irena Beltior.

Democratul sptine ca s'a petrecutmai Malta- eri In sala primariei Ploestl,un scandalcarea atras atentiunea mul-timet ce era prezenta. Erta cazul :

S'a facut licitare pentru cumparareaunùe numitr oare -care de stlnjenl din

.à...----_

,

I'rr.;.

2 EPOÇA ? i DECEMBRE

Iemne care sis corespunzà cu citi,+ riei.r)OU lei, spre a se tmparl;i de Craciunla familii surate.

Adjudecarea a rr'mas asupra d -luiCostache Tocescu, eu eel din urmapre( de ai lei stanjenul, cet care a sidepus cuvenita garantie ; dar In urma,când a Post la predare, cei Insarcinatitn comisione eu primirea si distribui-rea lemnelor, si anume: d -nü Prihe-geanu ajutor, Raiciulescu ai Albulescuconsilieri, nati respectat legalitatea li-cita ( iei, ci ail facut cum ai voit, luândde la d. Tocescu Humai 20 st.'njent lem-ne, iar cea mai mare parte de la nisterude ale unuia din consiTre'ri, care sitinu s'aù present;tt la licitatie. De aci s'adat motiv neplacut d -lui Tocesen ea sitcritice In supararea sa foarte asprufapta necaliflcabila u comisiunei, Inlata multimei din sala.

Cercetând si despre modul distri-buirei lemnelor , ne -am informar çacele mai multe cárute ait luat drumulpe strada si piala Colouilor- bulgari,cum si In Tabacs, unde air rude si eu-nostintele lor doui membri din comi-siune, si, In tine, ea lista ee a venir dela familia d -lui primar, iarasi a avuttrecere ; iar cele mat multe ferrei sa-race ail' ramas neimpartaaite, 'puisdu li -se ca nu mai, sunt lemne.

In judetul Prahovit s'ait ivit nume -roase casuri de varsat s; pojar printresopii.

In budgetul ministerulut de finances'a suprimat, eu Incepere de la i Aprilie J functiuni de inspectors financiari.

Trupa francesa care a jucat In salaRosei, paraseste orasul mâine de di-iraineata spre a merge la Galati siBraila.

S'a interzis intrarha In Austro-Unga-ria a ziarelor l'lndiE)endanee Ir'orunaine,Dentocratrrl, Drepturile onruhri, si Reris-la socielratei Tinerimea RomRnl'i.

Pâna acum 38 de ziare romane suritinvite cu aceasta interdictiune.

Ieri micií copilasídin¡gradina decopii dela sf. Ecaterina ari serbat pe Moa Ajuncu steaua cu Vicleim. intro cameraera o mica expositiune de lucrarile co-piilor precum tavire, calendare si altelefüeute ca sa le dea si d(3nsii parintilorca daruri de CrAciun.

tierbarea era Gresldala de d. D. ¡'a-riadi ,presedintele socetat il,pubicul ve-nit, era foarte numeros. Afa'a ¡t- pa-rinti, era!) multe persoane de distinc-tiune precum : 1)-pii P. Casoti, dr. Chia-budianu, Elie Bosiauu, Alex. Penco-vice si niai multe du:uune din socfi,tate. Mare bucurie a pricinuil.pì.ilt decopilasi, jucüriile ce li s'eepersoane genere-

..osta-Fórti, unul dintre sub-C.:.(1; primuluf articol publicat la a-

s irritiunea ziaruluf nostru, si care abine-voit pana azi a colabora din cândIn când la redactia noastra, ne face cu-noseutca, din motive personale, se vedetievoit a se retrage de la redactia zia-rului lncetând ori ce colaboratiune.

DECRETE¡.comuna urbana r:Al3rasi' este au;,.:,-AA

a contracta un imprumut de 100,000 lci cuprocentede 5 o pl itibil i,riu amortismeg-te limp de ?'i atti.

D. Petru ¡ihibar -cu, este numit Infunctiusea iL .upt-p: -','ct, la pla.a Crasuadin judel,ul Fxlci(t, In locul d-lut GavrilBriule;ntu.

D. t;. I. Ueor£, . ,: .,,tuai supt-pretetla plasa Argpful din j udetilil .4es, e per-mutat tn aceiaYsi ea Mate la piásile intru-nite Riurile-Argesel din judetul Muscel, inlocul d-lui Const. Tcodoreanu, care va tre-ce in locul ocupat de d. G. I. Genr:;escu.

PrtftyleCretdl rretest.tauNio. 2.935 din 10Decemhre ftts.5, dupe propunerea faculaprin raport de acelast d. minislru, d. ca-pilau in retragere Mihail Dimitrescu estetunil In postul vacant de ofrciant sanitarla porlul Sulina.

Ptin decrelul regal cu No. 2,X)4 din 1iDecetrbrc 1Ss5, dupe propunerea faculapris raport iii acekiyi d. minislru, d. Uri-gore Dumires(u, veehifi funetionar, sit nu-me>Ge ill postul de inlendent la ospieiulde infirmi de Is monasl urea krtìncoverti dinjudekul Romanaki.

Sc autoriza judetulut Ult acunttacta de la casa de epuueri si consem-u;tkiuni un Imprumut de lei 150,000, plati-lul priu auitititki in limp de 25 aul si euI,roceute de 5 o n pe vs. :Vtuitatea de Wa-il! se va îuscrie ea ehellui;tla ubtigatoriein hudgetul anual al ,ju(tetulul.

t.onsiliul judetulul Ffflciu este aulori-zat a coutractu de la casa de depunet'1 sieonsr'mnatiuni un tmprunrut de lei 100,(0)eu destinatiuse ea din aceaslit sumit lei9I,000 sl se iutrebuinteze tn construirea atrea pavilioane pent ru regiment uldedoro-bauti dupe plauurile tipe ; iar lei J,t'UO incunslruirea a s:tse magazi pe la compani-ele dorohantilur de la plast, petit ru euu-Set'\area IilUtlitiullilUl.

Prin decisiusea d-lut minislru de fi-nance din 17 Decembre 1RS5, s'uù contir-niat, in POSI U ri le nui i josaratalepersoanelenumite de regia tutunurilor dupe cum ur-meaza :

D. Vasihe Dinilrescu, revizor penlru tu-t unwa in judetul llfov.

1). U. A. Dimilrescu, revizor pentru pazafruntatielot' tn ,judetul Tulcea.

D. Haralambie Rure.ea, revizor pent rupaza fruniarielor tn judetul Roto4anl.

D. Ion Ruc.enescu, revizor peuiru tut u-nuri ln judetul Slleeava.

f). (ibita Opran, reVizor pentu tutunurlin judetul la [(audit.

1). Alexaudru Bolling, agent in judetulVayluiù.

D. George Mavrunati. ;geni in ,judekulPutna.

D. (i. Paraehiveseu, agent dlirultura Injudetu Ilfov.

CRONICAPorunnbelul fript

Ca cei din opositie si cu cet de la guvernnu traesc bine impreuna, asta e lucru cunos-cut si vechiù ca palaria cenusie a lui beizadeaMitica.

Dar tara unde jurnalistit de pareri dife-rite, sa se iubésca mal purin intre densii decat in tara noastra, nu crez se se mal ga-st sca pe pament.

U itati -ve. chiar not astis de la Epoca, nu-stiù ce ne -a casunat pe sr %rmaniï büefï euSteaua, adica cu «l'Etoile Roumaine) !

Daca spre pilda, gazera in chestiune pu-blica vre-o depese confidentiala adresata nu-mal Ministrulut de Externe. noi hop nearucam sa scrim ca de sigur unul din re-dactorit acesteu foi, face de jurna la usa Mi-nistrului.

Daca; ne incunostiintéza din vreme. ce fe- !

turi de bucate are se fie la rranzul dat decutare Ea.elenta, noi hop sustinem caneaparat :.n.': d i redact ,r are ceasurt delucru in bucstaria Esceleniel despre care a

.rba !In sfàrsit, nu este zi de la Dumnezeù

in care st nu ne 14 am de dìnsi spre a ledovedi ca nu stie de cat cea cc li se spunesae ce ptngeluesc, ¢i ca nu publica de catce li se porunceste.

Multa vreme am crezut si eu ca ast -felmerg lucrurile, pina când mal deuna zu. amavut fericirea sa fac cunostinta unul colabo-rator al Stele, care 'ml -a spus cum este or-ganisat serviciul de informatiuni al acestulziar, sae mal bine zis cum era organisat pinaacum. caci asta -zi iar s'a modificat.

Serviciul de informatiuni al Sleler- era or-ganisat intocma ca la Paris.

Unul din redactora care nu isbutise nicìo data se imblanzesca «porumbiselc luasede timpuriù insarcinarea de a inveta pe po-rumbiei- calatorl se faca serviciul de re-portai intre redactia din strada Varrei si di-feritele autoritari din tara.

La Justitie, la Externe, la Interne, laposte. la drumurile de fer, pretutindent Insfarlit de unde se putea alla cate -ceva, eraun porumbel, ba chiar mal multi porumbielcare plecaù la fie -care sfert de ceas cu de-pesa in cioc, precum umbla toate ziva Cu-pidon Vulturescu cu surisul pe gurisa.

, L'Etoile Roumaine Introduces in caranoastra un sistem de corespondenta aerianacare exista de mutt la Paris, si not o invi-novaseam pc nedrept ca este amoresata lamahala cu intregul Minister !

Aù mers lucrurile struna vre -o sease huntsi mat bine ; rubrica iuformariunelor eraplina burduf daca nu in calitate. cel putinin cantitate ! Ai fi crezut ca e burla d -nuluiRadu Mihaiù, dupe ce a intrat la Prefec-tura polisiet

De o data, rubrica depre care este vorba,incepu se slabésca, se slabésca, pina cândajunse sir, ca subscrisul.

Ce se ìntamplase ?Venise ziva ìncheerei socotelilor. Unicil

abonat al ziarului murise astìziat, citind ocronica iscalita Djinn si Ministerul spre aechilibra budgetul Statulut, cu toate ca aveaun rcrPdnnt f' nmenlal filcece revoit setréca cu buretele peste subventia data zia-rulul «l'Etoile Roumaine».

Consiliul de Ministril luase otarirea se In-Iocuiesca acest ziar printr'un profesor descripta care sa nu se obosésca, si se predealecsii redacsiunel I'oinfeì Nationale.

Toate bune ; dar In casieria Slelei, pa-rule benghiù! te -at fi crezut In punga la mine!

O zi, doue , tres , Directorul ziaruluilupia din resputert, cu toate ca nu creaom obicnuit sé hupte. Ist strinse cataramala spate, si serviciul Cu porumbiei cala-tort merges regulat.

lntr'o sera iosa, redacsia întréga lihnitade atitea sacricifiuri facute pentru marele par-tid si ne mat avand in contro puse pe top re-porterit sei la frigare si' manca fripti.

De atunct, rubrica informatiunelor de la

.lterr a remas pustie, parasita :a bogatul sa-racit.

Cine a suferit mai mutt din acésta eroicaOtarire : fost obo4lpl tanar direct, ,r al Ste-lei. D_ :tunct d-nu Al. Djuvar:+ d me-tamor' ',at, daca nu la fisic. eel put -i la mo-ral. in adevérat pnrtnrahiel fop!

Mat.

PARTEA ESTERIOARA4.tarmania. La 21 Di'eemhri' ',i

ínililinit 2) de ani de cana itiuintaaeimperatul Wilhelm ca rege al Pru-sieí. Jubileul s'a serbai lusa numaiieri, din causa ca imparatul n'a voitsa petreaca In veselie rida de 21 De-cembre, care este tot o -data ziva mor -rcí frftelui séù Frideric Wilhelm IV.jntreaga presa germana saluta cu en-tusiasta mareara zi ai tnsira eveni-mentele mai importante ce s'aù petre-cut de la suites lui Wilhelm pe tronulPrusiet.

Pe lânga tema jubileulut, cestiuneamonopolului spirtoaselor continua apreocupa presa germana. Printre mij-loacele, cu care guvernul german vo-ieste sa câstige opiniunea publicti, fi-eureaza si promisiunea cum ca tosieel loviti In interesele Ion vor fi pedeplin despagubiti. In ce priveste ces -tiunea d'a se sti daca proiectul va flsai[ nu primit de catre Reichstag,parente sunt deosebite. Se asigura caniel conservatorii nu sunt tori entu-siasmati pentru acest plan.

Englitcra. Cestiunea irlandesa n'aincetat d'a CI tema de predilecrie aziarelor engleze. Din tot ce s'a scrisIns& reiese ca !Ana acum nicí unadintre marne partide nu a luat incao atitudine pronunrata fata cu ces -tiunea irlandesa. Dintre multele scri-sort ce publica Times In aceasta pri-vinta, merita a fi relevata scrisoarealui Carl Cowper, care a fost sub Glad-stone vice -rege al Irlandei. Cowper a-firma ca In toata agitatia nu este nicí decum vorba despre Home -Hule, ci des-pre plata arenzei; nu este prin urmareo cestiune politica ci o cestiune agrara.Irlanda se gasesteIn ajunul uncí grevecontra platel arenzilor , care va fl multmal terihiltt de cum a Post vre o -data.

Torcia. Poarta a hotarlt de la 16 I.c. sa observe si mai departe o atitu-dine defensiva si sta nu dea Greciei Biciun prilej pentru o actiune agresiva, Inacelao timp ansa sì atragâ si atentiu-nea Europei asupra tnarmarilor Ure-eief. Tot eu ocaslunea aceea, Poarta amai hotarit se trimita 10,000 de soldatide -a lungul granirei Muntenegrulul.

Din inci(tentul anexares :1lassaua-hului de catre Italia, Poarta a adresatla 14 Decembre o nota protest catreputeri. Nota releveaza ca Italia, ortoata declaratia ei, ca va lasa cestiu-nea principal& in suspensie, a anexatMassauahul si prin urmare declaratiaei este In contradictie cu realitatea,ceea -ce insemneazâ o violare a trata -telor si o atingere la integritatea Tur-ciei, Diu care causa Poarta protes-teaza si invita pe puteri si." puna in-fluenza tor la Roma ca su's se redeaMassauahul celui In drept.

Spania. Ministrul comereiului, Mo-res, a cerut de la camera autorisatiad'a prelungi com'entiile comerciale Infunta.

Romero Robledo, care a renuntatde a mat face in parlament o decla-ratie contra lui Canovas del Castillo,are de grind sts convoace un meeting,unde va combate directia politica ad -lui Canovas.

Grecia. Siiptitmâna trecuta, consi-liul de ministril a tinut In fie -care zi se-diata, ocupându -se esclusi' eu cestiu-nea inarmaref.Inarmarile, de altmintre-lea, continua atilt peuscat câtsi pe maresi tu deosebi, acuta se da mai multa a-tentiuue fntariturilor de la tarmul nma-rei.Stirile sosite din Arta, constataca la trupete de acolo, cari air s ¡'t suferefoarte mult din causa frigurilor, s'a ivitai versatul in mod epidemic. Cino laseta dintre soldati sunt bolnavi. Guyer-nut adislocat imediatcâte- vabatalinaneIn localitati fnai sanatoase sia sporit inmod considerabil personalul sanitar.

Rusia. Noroie Vrepaia zice câ Incascant' unirea ambelor Bulgaril nu ar danaatere la suoi complicatii, Rusia, pro-habit, va da consimtimantul sail laschimbarea starer actuate din Rumeliaorientala. Numitul ziar crede tnsis cacu ocaziunna discutarei acestei cestiunide catre puteri, Rusia cu anevoie va luaasupra'aí rolul conducator.

Gra,vdanin alla ca Stirile privitoare lasosirca principelui Alexandru la Pe-tersburg suet eel purin premature. Deaci Issa nu urmeaza ca Rusia se va o-pure unei solutiuni favorabile Bulga-rilor to ce priveste cestiunea rumeliofa.

Sgomotele r(5spândite despre retra-gerea ministrului de finance Bungesuet cu totul r:eintemeiate.

CRONICA PARLAMENTARA

,j'edinta de 5'dpibalù 2i Decembee.

Mare veselie printre d -nü deputati,cocí vacanta bate la usa; pentru aseasunt foarte nervosi.

Fel de lei de comunitari, interpelansi cestiuni personale. D -lui ministru alinstructie nu i se adreseaza mai pu-tin (1e trei interpelarï.

La ordinea zileï este creditul de 2 mi-lioane cerutde guvern pentru construi-rea palatului de justifie.

D -nu Ion Agarici cere amânareapana dupa votarea hugetuluí, pentrua se vedea daca se pot au actrist qa<cale.

D. Ministrar al justifiei combate amâ-tiarea, dar nu bine voieste se respunzala argumentul financiar al d -lui A-garici.

Arnânarea se respinge, fára Indoiala.D. N. Ionescu are cuv(tntul In fond.Vai de d. Bratianu Ion, ca reir l'a fre-

cat, dar l'a frecat asa de frumos In cat'i -a placut si dumnealui vorba si; fieli l'a desperat pâna and l'a silit si?ceara cuvintul in cestiune personale.

Oratorul combate legea «adita ceresi' se amane flied-ca nu este acumamomentul se se cheltueasca milioanelepe lucruri cari nu sunt absolut indispen-

FOITA ZIARULUI «EPOCA»

CRONICA TEArn A 1,:\

Sâmbata s'a represen tat pentru prima -

data «Martial» noua drama tu trei actesi In versura de d -nul V. A. lirechid.

Mai nainte d'a spune ceva despredrama, pe care bine nu o putem eu-noaste Inca, o mica observarie la a-dresa publiculuf nu strica.

Lumea, la noi, proliunVnd de la frau-cezi cuvi'ntul de premierd, a luat (ca intot d'auna) Humai sunetul dar nu si o-biceiurile cari sunt legate de acest eu-vint. In Paris, and un teatru repre-sinta pentru prima -oar& o piesa,este si-gur ça lumea i -se lmliulzeste la in-trare, si la ridicarea cortinef stalurilesi lojele gem de multimea curioasa, ta-cuta, a caruia privire asteapta st". ju-dece, se condamne saù sé achite in a-plause pe autorul care 'f a atttat curio -

sitatea unei premere. Ast -fel la o pies;noua publicul alérga, rind pe rind, nu-mal cate -va seri daca nu i -a placut, saùde sute de ori data autorul si -a brodittuera ca si poata placca.Dar In sflrsit lumea si gazetele nu

condamna o piesa mai nainte d'a ovedea. Nu 0 pomeneste acolo indife-renta care ne caracteriza pe noi bucu-resteni1. Ni si pare, saù cel purinne place none a ne maguli, ça viatauoastra s'aduce mutt Cu viata parisie-

nilor. Bucuresti este un mis Paris.U ti ! dar prea e mie, prea e rnurdar,prea e faro nicí un Dumnezeu archi-tectura sa Inzorzonata eu toate inven-tiile grosolane din Buda -Pesta ; si matpresus de or -ce, capitala noastra preae batrina, prea l' indiferenta.

St. maimutesc modele cele mitt, debulevarde, ear nicí de cum cele Waitesi alese. Adesea, In aceasta privinta,capitula noastra face tomtit' ca tiganulcare si -a pus fesul rosu In cap, si sin-gur si -a zis: «bre ! ditaf turcul ! ce maiturc!»

Ceca -ce sir tntlmpla cu toate sa in-timpla si eu teatrul. Ne .grahim d'azice 'asta - seara este opremierù» «AiPost la premierù ? » «ASteptám eu no-rabdare premiers.»

Ai socoti dupa vorba ca la prima re-presentatie a unei piese noui n'ai si'al uude te lnvirtesti de mulrime.Ba, daca estf si ceva cam naiv. a-alergi Intr'un suflet la casa teatrulufd'a cumpara un stal,de frica d'a nu ra-nrânea pe din atara : si In realitate tetrezesti ca hiletele suet maldar nein-cepute, neatinse.

Cu «Martial» al d -lui Urechia tocmafasa s'a petrecut lucrul. S'a represen-tat pentru prima oar& S1mb &ta searssi nu eraù nicirjumi;tate locurile o-cupate. aste o ned4htate pe carepubliculi -a face' i nainted'a si' ar''' vubfilC,tre' "tias'o

;1t0 1.0

Socotim ea partea cea culta a pubhi-cului nostru va eai din acest sistem deiudiferenta apriori, fata cu lucrarile dearta. Alt -fel ar fi si trist.

Drama d lui Urechia am auzit'o, devr'o doue lupi, citita de catre autor insalonul d -lui Tache Ionescu. Dar, deai am ascultat'o cu toata atentia cuve-nita, e de mult d'atuncí, apoí modifi-carile insemnate si jocul artistilor carinu'sf cunostia Indestul rolul, cari In-ghiaiati, in majoritatea tor, versuriledramei, toate acestea m(z inpedica d'a

pronunta asupra lui ,Marcial,»ln treacat voiü spune aci cate -va im-

presii sincere de si nesigure.«Martial» el, ca out si scriitor, ni s'a

parut destul de bine zugravit. Muncit,rtde saracie, \Indo si versurile p'o spora,_tulacu d'ale gurei, revoltat contrHr'aoar-tel, iuhind gloria. luptând cu greü in-tre glorie si dragoste, réln +'- tíos, reo siIn aceeasf vreme o rt'(e inima, destulde slab ca sé se iariduplece d'o masa ho-gata si destul `''Se curajios ca se 'si batajoe de teta cite corupte, de oamenii\induci si de capetele goale. Fari in-doiala c' a d. Urechia a isbutit sé facadir M ,rtial un tip via, care nu stiù cema' trebue ca se fie, carne si oase, ofl' .ara Intreaga. D -sa s'a lncercat se nu

,urprinzá pe eroul s ¡sù lntr'un momentlntr'o situatie unica de suflet. ci salpue pe scena.

Cu calitatile si defectele unuf romandin epoca de decadenza a Imperiului.Ce e drept ansa d -sa a can) tinut ceva

parte omului care a isbit pe cei mici sin'a gasit Indestule laude pentru seed-tura de Domitian.

Cele l'alte persoaneafara deacel grec,Siret dar nu Indestul de veninos Cu a-deveratul tip din vremea lui Domirian,sunt tara nici -o importanza.

Ca drama, ca si Blandnsia tii Ovidiuale d -lui Alexandra, nu are actiune.Martial iubeste dar nu prea stie dacatrebue sa se piece glorief,;_or urághstéi-e scusai pe ascuns Q cotre Domitian depiste satire fa1.luricateide altif, e salvattot pe asiL.uns de o femee, si nimic maiinuit. -rutorul instasi trebue sa recu-noasc ;` ça numai Cu Malta e, prea potinp"Ldtru o drama In trei acte.

Ca coloare locala are mult din ateletimpuri pe care vroeste d. Urechia sta lepu(' pe scena. Piesele d -lui Alexandricraft mat sarace in impresii istorice,In schimb Ins& versurile poetului de laMircesti de si goale sont mult mai fru -moase, mat lustruite, mai ritmate, maiVersuni in sfírsit de cat ale d -lui Urechia.

Ar fi fost cu mutt mat bine ca d. U-rechia sé'si fi lucrat piesa in prosa.

Daeà versurile curg pe aceasf mèsurdinvechitä, daca ele se innoada cu aceleasi rime para- usate, nu mai pot luptacu buna ai energica prosa de carelimba romaneasca e capabila.

Când vom aveu piesa si vom vedea-orepresentata de mar multe-ori, vomcerca o analisa ameruntitit a ei. Pentruazi, si in bine si in réù, ne -ar fi preanesigur ca sa mai vorbim.

Ceca -ce, in tot d'auna, te face se in-

telegf defectele si catitatile uncí piese,este de sigur jocul actorilor. Când ver-surile din Martial ar fi fost spose ome-neste, asa ca fite -ce roman sé le Inte-leaga, am fi pries de veste cu sigu-ranta de partile frumoase ca si de coleunite ale dramei. Dar daca sufleurulsi actorul vorbesc d'o potriva de tare,daca versurile stint ciontite caci eel cejoaCa nu e_a' e n¡ rr' c. ¡j ea C atta /

.Ji c stapir-7 TC)r, 7, ..,,P ., _Jua yid sìß pronunta româneste cum nuti-a at de ochi asa romatieasca, nu mai1'400Igi nimic, nu stii ce sit ziel, si or-ceai sci erti eu frica in sin ca nu cum -vasii te selat.

D -tiInVermont

a jertfit una din celemat ftlmoase parti ale piesei, atuncicând itdeamnâ pe «Martial» se para -seasca societate ca a Romei si si' 'sipearda \ e urmd amìuidoí, in mijloculnatures la Bilbili.

A spu.b versuri pe cari eu desavar-sire nu te a inteles, si de alt -l'el awldestul dc bimne.

Ce diferentá Issa cand un alt pasajfrumos crede pc mâna d -lui Gr. Mano -lescu! Mctnologul in care el, poetul, siierede mai ,mare de cat Cesare, a lostspas cu o reivoltü si o claritate minu-tiat de ma ri.

Dar n'as i fì \roti sé vorbesc de joculartistilor. E ra prima representatie. Pon-te ca vor fi u ij.i bili¡' N'or ti lost des-

Vona vedea.D'o cam -data nnu stain ce se zicem cu

presiguranartistt

i.atei despre piesa, vici des-

De va fi o. rusiuc si' mdrturisesti a-devarul .... am patito.c Fra Barbaro

salile. Apoi, urmeaza d -sa alte tari,precum este Elvetia, a facut un palatde justifie la Lausanne, care a costatnumai 1,200,000, dar ee palat !

Par'cà tI vi d de aci, zice d. Ionescu.Inconjurat de vii si alte plantatit, cuprivirea larga deschisa spre munti, latrei patri de lacul de Geneva, la dolpani de drumul de fier, la un pas si ju-matate de piati: regret ca n'am aci fo-tografia lui pentru ca s'o vedetf si D -v.

D. Ministru Stdtescu. i; am vazut deja.D. lonescu. Gand, me rog?D. St(tescu. Acum un an.D. lonescu. Apoi atunci nu erea gata.Un tunet de rlsete si de aplauze iz-

bucneste, jar bietul d -nu Statescu serézamà de banca sa riztnd verde .

In scurt d. N. lonesc cere aménarealegel.

D. Prier- ministru cere camere( casa suspende votarea acestui projectde lege si sé ia tn desbatere legeapentru reorganisarea scoalei de podurisi rosele.

Zis Meut, si aceasta lege se voteazafarà discutie.

Se retncepe discutia creditului de 2milioane, $i dupa o aparare facetade catre ti. C. Stoicescu, raportorul,legei se ia In considerare eu 75 bilealbe contra 40 negre.

Iarasf silueta celor patru -ceci.In contra art. I. vorbeste d. G. Pa-

ladi, care sustine ca planurile archi -tectului frances Ballue, n'ari fost a-probate de consiliul tecnica prin ur-mare creditul nu poate ti acordat.

D. Eug. Statesca fagadueste camere)ça va trimite planul la eonsiliu si ceresa aiba Incredere In d -sa.

In urma unor argumente atàt de pu-ternice, adunarea voteaza art I.

Legea In total se primeste Cu 09bile albe contra 30 negre.

Momentul eel fericit soseste tu fine.D. Presedinte, Cu glasul sa(' indestulde cunoscut, vestente ça vacanti In-cepe din acea seara si ça sedinta pu-blica va fi tocmai la 9 Ianuarie 1886.

Voci. La 10! laiD. Presedinte. La 9 Ianuarie sedinta

publics.In fata unei asemenea Incapatânari,

ce mat ierea de Meut? Supunere siiarasf supunere.

Vrând ne vrând dar, Penelul se vaodihni 18 zile, nicí mai mutt nici maipurin.

Cu respect nationall'enel.

NB. Stil( cine )crea mat vesel dintredeputati ? Cum nu stili 9 Obosituldomnul Dfuvara, lind ca a venit vre-mea Steleì.

Par'ca'i aud de aci strigând: CinePrimeste steaoa frumoasa si lumi -noasa!

DIPLUMATtA AMERICANA

La inceputul anuluf ce expira, diplo-matia Statelor -unite ale Americe( deNord, a avut a sustine o campanie In-versunatà contra principiului de «per -sonna grata» ce a format pururea te-melia batranei diplomatif europenetntruceca ce priveste acreditarea representantilor diplomatie' a( tutulor statelor.

Aceastà campanie a diplomatie' a-mericane e cunoscut) sub numele de»afacerea Keley» care fusese numitsuecesiv ambasador al mare' RepubliciAmericane la Roma si la Viena, darcare fost Impiedecat ti sf exercitaf'unctiunea, din causa ca i se opunea deguvernele respective cestiunea de per -sonna grata'

Donrnul Cleveland, presedinteie ma-rei Republici americane , réspunzendadresef Senatulul din Wapington, a co-municat Camere) Deputatilor corespon-denta diplomatica In cestiunea Keley,din care , pentru edificarea lectorilornostri), estragem urmatoarele Intâm-plari :

Corespondenta aceasta Iucepe prinespunerea conflictuluf italian. Guvernuldin Roma a refusat d'a priimi acredi-tarea d -lui Keley, ca ambasador, pentruca acesta publicase In anul 1873 in ziarul»Nere - York- Herald» un articol in carecritica ocupareaRomef de regele Italie),si'sí esprima parerea de rea pentrupierderea puteref timporale a Pape(din punctul de vedere al intereselorcatolice. Dupe un indelungat schimb dedepesi tetre Ministrul- resedinte al Ita-liei, Baronu Fava si secretarul de statal Republicel ti-nu Bayord, acesta putucomunica representanteluf Italici la 30Aprilie a. c., ca d -nu Keley a Incunos-tiintat pe Presedintele Republicei, caurmeaza a avea aceleasf veder) in pri-vinta guvernului italjau, pe cari le es-primase cu 14 ani mai 'nainte, si ca,In aáamenea nu crede a

putea fi folositor taret sale In italia,pentrn rare declinA numirea sa de am-basador la Roma.

Cu Inuit mat-grav a fost couflictuldtploriüitic cu Austria, pentru numireaaceluias( d. Keley ca ambasador la Vie-lla, dupa cum reese din urmatoareleacte :

La i Main a. e. d. Bayard, facu cu-noscut Baronulul Schatier,trimisul Aus-triei la Vasington, ca presedintele Re-publicel numise pe d. Keley, urmas ald-lui Francis, la ambasada Uniuni dinViena. La 9 Maid, Baronul Schoetrer co-munica d-lu( Bayard In traducere, nottacomitetulut Kalnochv data din Viena la8 Maid, care suna, ea numirea d-luiKeley, va intimpina aceleast objectiunila Viena, ce s'aú ridicat la Roma, pen-tru care Boronul Schaeffer este rugat, aatrage, ìn chipul cel mai prietinesc, ba-garea de seamá a guvernului Uniunei,asupra obiceiului diplomatic In vigoare,d'a se asigura, mai inaintedenumire, deaprobrea curtei, pe lânga care este a seacredita diplomat. Apoi, situatiunea u-nui amnbasador strein, cdsätorit civil cuo Evreicä, ar fi neputirrciocrsd in Viena,Ga clriar nesuferitd....

Intr'un comunieat cu data de 18 Mai,d-nu Bayard face cunoscut BaronuluiSchoefrer, ca d. Keley, Intreprinsese dejacalatoria sa In Europa la 7 Mai si ca ast-fel, n'a putut lua cutioslinta de conti-nutul notei comitetului Kalnoky. Secre-tarul de stat al Uniunei continua apoiast-fel In nota sa: Cestiunea ridicata deguvernul vostru, Invoalva principii decea mai mare importanta In sine, po-trivinduse pe cât cunoastem noi, cu to-tul ciudat timpuluf noú si relatiuniloruneï natiuni amice. Dupa ce a fost su-pusa imprejurarea presedintelui, amlost Insarcinat a lncunostiinta prin d-v.guvernul vostru, cà motivul, pentru careguvernul vostru ar suspenda ceremo-nialul cuviiritelor datorite unui ambasa-dor al Statelor-Unite, punênd In cestiu-ne credinta religiosa ce ar avea sosiaambasadorelui, sad c'ar apartine cuta-ref secte religioase, nu se poate tua inconsiderafiune de puterea-execretivä apoporulit) american, ci zcrnreazä a se res-pinge in chipul eel mai hotärPtor I....

Legea suprema a tarei proclama des-lusit, ca rrici un fuctionar al Statelor-Unite se nu fie supus une' cercetari a-supra credintelor sale religioase si maideparte, ca congresul nu poate alcatuiv'o lege, in privinta Yntroducerei une'religiuni.

Guvernul llniunei e un guvern al Le-gel, si ori ce act al sèü trebue se se spri-jiniasc(r pe un temei legal.

Nu sta In puterea presedintelul, niela Congresului, niel a veri-unui Tribu-nal Yn Statele-Unite, a face cercetari a-supra credintelor religioase ale vre-unui funcsionar, 'i idea, d'a permite a-ceasla unui yuvernstrùira, e cu atilt geaiputin aclrrrisibilù.

Ásufrriotncalcareasupra aces tu' prin-cipiú fundamental, ar Insemna a privade drepturile lor pe cetatenii no.gtrf pen-tru credintele lor religioase... Ori ce In-cercare , d'a atinge un drept atât desfínt, trebue respinsà eu hotarlre, si a-vem convingerea, ca compatrioti( nostril,cugetând la suferintele si jertfele ce aúadus pentru realizarea acestui principi ú,nu vor suferi nicl o data, sa fie atinssub nie( un cuvant. In unire eu aceastàlege fundamentala, sta aproape tot atàtde puternic legea nescrisà a societatefamericane, care octroieste Ingrijir( gin-gase femeilor In Statele-Unite si co-manda, in íntru ca si In ufara, respect,pentru mume, sotif si frice, In Republi-ca. Casul, ce ne preocupa, este al unit'ambasador al Statelor-Unite, ce a fostin postul eú, t'ara prealabila Intrebaresi a ciruf trimitere afla opunere din par-tea agentuluf guvernului In cestiun,nu mai pe motivul, ea sotia numitulu(are o credintà a multor dintre cei mairespectabil( si tnsemnati cetàtenf aiStatelor-Unite.

Presedintele Republice( nu crede, cao doctrina si un obiceiú, care dà In capatât de puternic libertatei constiinte', sélipseasca Intr'atât Catolicititei, in cat sése opue ast-fel spirituluf secoluluitncaretraira, sa poata fi recunoscute un mo-ment macar de lumea civilisatä, si sestàpânesca relatiunile di plomatice. Sun-tem convinsi, ca o asemenea conside-ratiune, nu va fi riicl o data suferità depoporul Statelor-Unite, cum si de ori-ceguvern, care represinti tara. Pentru a-ceste consideratiuui d. Bayard , rougit gu-vernul Austriei, a lua din non in exami-nare, motivele opunerei sale contra nu-mirei d-lui Keley.

Barouul Scheefferrëspunse la 19 Mai,ca nu se simte Imputernicit, a discutaasupra argumentelor d-lui Bayard sica a raportat despre aceasta guvernu-lui seri; repeta insa staruitoarea sa In-ounostiintare, ca d-nu Keley se nu cala-

EPOCA 24 DECEM13,RF.

toreasca la Viena, pana ce primirea sanu va fi asigurata de consimtini.'ntulguvernului austriac.

D -nu 13ayard, ziva urmatoare, adresaBaronului Sch(etîer, o atta nota. In carispune. c'a obserVat niai In urina, ea Innota comitelai Kalnoky de la 8 Mai srridica si un al cioilea putiet, aceda adiea.al obstesculut obiceiu diplomatie, nu-mit persona grata. dupl care mai tna-intedenumireaunui ambasador, urm(zaa se Intreba guveruul pe lànga care 'ieste acreditat, darti 'i ar fi placata a-ceasta numise. Secretarul de Stat al U-niunei. declara, c'a resfoit analele gu-vernului Statelor- Unite, si ca n'a gasitnicaeri cova, care sa'f arate ca guvernulUniunei ar fi facut v'o data o asemeneaIntrebare veri -unui guvern strain, maiinainte d'a numi un ambasador.

Un asemenea obiceiú, poate se exis-te In statele europene, sunt ïnse motivetemeinice pentru care nu exista. instateleUnite nu va presea esista vici o data.I)upé ce desfasoara pe larg si aceastatheza, rninistrul americani, sfarseste euohservarea, ca a anuntat, pe cal de eu-rand a Post eu putinta, numirea luiKeley, si 'si exprima speranta, ca Im-ptCratul Austrieï nu va respinge pe d.Keley, pentru ca n'a Post Incunostiintatmai inainte de numirea sa.

La 17 Iunie, d. Francis ambasadoruamerican din Viena, informeaza pe se-cretarul de stat, ca a Post tncunostiintatda seful de sectiune al ministeru-lui de esterne austriac D -nu deSzogyenji, ca cabinetul din Viena, ri-dica objectiuni serioase contra numireilui Keley, dar tilt guvernul Impératului,n'a Post inspirat in hotartrea sa, de Im-prejurarea ca sotia d -lui Keley e E-vreica.

La 24 si 30 turne, urmeaza a raportad. Francis asupra zadarnicelor salesil inte, d'a indupleca guvernul austriac.Dupé care, la i lulie, secretaru de statBayard, ordona d -lui Francis, d'a pre-zenta scrisorile sale de rechenrare si apreda afacerile ambasadef secreta -ruluf.

La 0 August comunica si secretarude ambasada Lee, telegrafie, ca guver-nul Austriei nu voeste a primi pe dKeley si roagà guvernul Uniunei a nu-mi un alt ambasador.

La 33 August, Intr'o adresa catre d.Lee la Viena, d. Bayard trecând Inca odata In revisto afacerea, este de parere,ca pretentiunea guvernului austriac,d'a avea drept a respinge un amba-sador, e atât de nemCsuratâ, ca s'ar pu-tea crede, ca ar pretinde se 'si atengaun ambasador pe gustul set". La cecace, e dator guvernul Statelor Unite a seopuse hotaritor.

In sfirsit, la 23 August, d. Keley seIntoarse ln America, ducându -se d'adreptul la Vasington, spre a'sf depunedemisiunea dintr'un post, ale caruf o-norari( nu le poate primi, pe cata \re-me nu ponte a'f exercita lunctiunea.

La 15 Septembre d. Bayard, face cu-noscut d -lui Keley ca demisiunea sa alost primita si'I lauda titiuta sa denitta,petimpul acestef episode, vrednice de ba-gat In seamá , a istorio( diplomatiera Statelor - Unite.

In cele din urma, la tI Octombre d.Lee raporta, ca comitele Kalnoky, lu-tr'o convocare, a recunoscnt, ca Baronul Schaffer a comis, In cursul nego.cierilor, o nebagare de second.

Concluzia ce putero trage, din aceas-ta ciudata companie diplomatica, este,venalitatea diplomatier austriaceIn ces -tiunea evreiascà, când e vorba se va-teme interesele si simtimintele nationale, ale unor state miel, cum suntemno', când ne a impus Impamentenireaevreilor !

Baba-Novae.

PAF(TEA LITERARA

ELIFAZEstragem aci o parte din fascicula de

mostra a poemel «loves, de d. George (i-doleanu Garbea; vom cauta sé judecamopera intreaga rand va esi de sub upar.

Si Elifaz din Tema, curmând tacerea,zise:

Tu truntea-ti lncruuta-vei cüt(-Intreru-[peni plansul;

Dar cine acum mai poate cuvtntu a'1-sta-(pini?

Tu luminar aldata eu mintea-ti si pe alti,Tu lntariai cu graiul pe cei(far'de putere;Tu numai cu o vorba I mbàrbatal pe unii,Tu ajutal pc alto, védëndu-1 sováind;Si adi, nenorocirea in brate-1 când te

stringe,Tu tremuri si te lurburi, tu cani fari. cu-

[ragin !Nu stat-aù ln iubirea de Domn a ta spe-

[ran ta,Si nu gasitu-al sprijin in traiul léìt curat?Te uitii'n vreml (recule si veli': cànd ino-

centul

Sil u oniul drept a fosl el prü;auit"}:Il véd CA toti acetace seaman far'de-lege:+Si uedreptatea 'n lume, ce ait seménat

iculeg.Ei per ca o ualucä la a laiurilului privire :A celui Prea -Put cri ir manie 'I nimiceste,Precwu lnabusesle a leulut racnire,Prerum sfarama diut,ii la puii-1 micutet,Cum poale sa omuarye prin l'oame pe le-

;OalcaPre leis si puii loi.

['a vorba ordinary mi s'a soptit in fainamurmuru -i si acuma 'mi pare ca 'I aud.

Mì' 'nlpresuran vedeuil si gàndurl, cum se['ntèmpla

Card soniuul te -a ajuus,ai-0 frira, un cutremur, cuprinsu -m'an a-

[tuncia..Sinitianl ca a mele oase in mine tremuran.Un duh, ca si o boare, sbura pe I&nga

[mine,Ca fulgerul, si carnea de tot 'm1 tntioara.Si ma sculai la vale : in l'al & -m1 Itjci o

[umbra..,.Privii, si de nimica eù uni sedei eu ochii,Dar In tacerea nopti un glas asa 'ml grafi:

\ù ponte muritorul sa lie drept 'uaiuteaLui Dumneden eteruul, curai to fata lui?In veci el nu se'ncrede vici in atei ce 'I

[lauda,Scadere el gaseste in chiar serali stil;Cn Mat mar mutt tre oamenir ce locuiesc

[tartna,In oamenl ee'sl !natta pe pulbere palaturi

Si suol strivitl ca vermii IDc card pe cer e soare si pana and a-

[pune,Ei pier cute piere 1'umul, se sting pentru

[vecie.Ale vietii the se rep pe aesimtiteSi fari sa atinga lntelepciuuea, mor.0

Mai piange -te de soarta, an cine'tl va res-[punde,

La ce serali putea -vel de acum sa te ln-[dreptezi ?

Mania priipadeste pe cel ce se maniaSi eel usor la miete ajunge ades'nebun :V&dutu-am pe acesta si pe altil atiugandiu -t

De locuinta -i lesa fugit -am blestetnànd.Copi) sal, departe de or -ce inautuire,Se ratacesc pe drumurl si nimenl nu le

[IntituleUa maria de ajutor

Dusmauu 'I prapadeste semaualura toatd,EI jefuesc ogorul si tarami ei strict',í i pe ale sale tonte eel lacomt le rapes(.Cari rani si pedeapsa nu rtisarira 'n lume

Din branda de pam:lutCi asa ursit -e omul : supus sa tie trudel,Cum este si scantea sa scapere din norl.

INFORMATIUNI

D -nu Eug. Statescu , ministrulJustitiei , are de gând a infiitisa ,

dupa vacantii, Senatului, un contraproject asupra legei contra cumu-lului.

Sunt informati cá in curénd con-siliul de administratiune al casei dedepuneri va urca dobAnda avansu-rilor la ti si jum. la sutà. Daca ti-nem seama de imprejurarea cit a-ceastà institutiune, unde mai totiparticularii majori sad minori, 'sitai depus economiele lor, are irr de-pozit pe cursul de 1000 lei peste3.200 actiuni ale Bànci Nationale, nuputem de cât felicita administratiacaseie de depuneri pentru pruden-ta mésuril ce a luat.

Ministerul de rd.s. boiü a dat orditisé se formeze cadrele militiilor lntoatà tara, spre a fi gata de concen-trare la lu prima-vara. Lipsa oGce-rilor se va suplini prin sergentii ma-jorï liberati mai de curérrd, cârora liva incredinta chiar comanda com-prrniilor.

Astis -zi la ora 3 si jumêtate s'a In-trunit juriul cirzut la sort spre a ju-deca pe d -nu Nanian profesor la li-ceul din Craiova, dat In judecatà u-niversitarà pentru ruai multe aba-ten grave.

Juriul se compunea din d -iii profesori Petrescu, Negruzzi, Cràciu-nescu, Grecescu $i D -r Romniceanu.

Eri Duminicii la 3 ore, a fost o i ntru-nire a sefrlor diferitelor grupuri dincoalitite. la d. Dumitru Bràtianu.

D-nu C. F. Robescu, unul din eelmai insemnati colectivisti, se apro-piase de una-zi, in culoarele Camerei,de d. ion Bràtianu, cerêndu'i eu in-sistentà o favoare. Primul ministru,pârea ca refuzà cererea; atunci d-nuRobescu se departa strigiirte'',d-lui Bràtiauu: o sëgeseftaril- d-tale

Este adevêratruptia sugrur tr

- Vatirrrrea allia caambulanja romanatrimisir la LomPalanea, Cu cheltuialacolonici bulgare din Britila, s'a rein -tors in Bncuresti na mai simtindu -selipsà de ajutoarele sale.

Eri searà a fost o Intrunire de in-gineri cari vroiaü sè constitue la noio societate des eaux et forets cum sénumeste ln Franta.

AU fost alesi: presedinte d. C. Hu-bescu si vice- preedint;i d -nui CosticàOlünescu si Antonescu Remus.

Alegerile pentru retnoirea comite-tului Clubului tinerimei aü fost agi-tate, riflé Ronuinia liber() .

D. Doctor Calendero in balo-tagiü eu d. loan Ciimpineanu pentrupresidentie.

Kwlnische Zeitung aflà ca marileputeri vor propane cadelegajii SrbieliBulgariei,insàreinati sè pue basele

pneij ïntre cele doué tari, si> se intru-neasch intr'un oral din Romrinia, siprobabil aces oras va fi Craiova.

D -na Patti a sosit eri sear)) In ea-pitalá, si eu toate cá retinuse tele-grnfrc o loje pentru a asista la re-presentatiunea lui Martial, nu s'aputut duce la teatru, Rind ea mcita.

Ni se spune cil la gara i s'a fiieuto ovatiune t i cä a font conclus& pipala Otel du Boulevard de un publicnumeros care purta torte.

Azi dupe priutz d -na Patti a Meuto plimbare in oras cu tritsura.

In urma espulsàrei prin sort a 13elevi din liceul Sftntu Sava, tots cetl'alti scolari air refusat de a mai in-tra lu clash, arêtâncl cat sunt derevoltati in contra une) asemeneauedrepte mêsuri,

D -nu Miniztru Sturdza, fata eu a-ceasta otartre i i eu ordinul ce a pri-mit de la d -nu Ministru Preedinte,a fost nevoit sir revoace mesura luata:?i cet espulsati aü fost reprimiti InLiceü.

ULTIMA ORALondra, 4lanuarie. Ziarele «Daily -

New's» si »Daily Chronicle» au primitdepesI din Cair cari spun ca. Muctar-Pasa a declarat cä executarea conven-tiunii Anglo -Turce este imposibilà.

Calr, 4 Ianuarie. Se crede ca nuse vor putea pacifica Sudanezil l'ara a-jutorul trupelor turcest1.

Berlin, 4 Ianuarie. Toth membri)carpului diplomatic si trinrisii extra-ordinar( ail asistat la serviciul ce s'afacet la Capela palatulul regal, cu ocasiunea jubileului Imparatulul. C4ndpersoanele veniraCurtii In Sala Alba eait sCduca felitarile tor. Imparatul esiInaintea d -lui de Bismark si Genera-lulu( Molike si'i scruta.

Impératul a primit In audientà spe-ciali pe trimisii extraordinarl, cari 'i -aúpresentat sensori de felicitare de lasuveranif tor.

TEATRE CONCERTE PETRECERI

Loni 2 7 Decembre.featru National: Girollé- Girntla

llaletul non « lnsula lui Calypso 1»Mercuri 23 Decembre. Traviata eu d -na

Patti.Orfeum. Teatru mecatric.

BI LETl1ï FINANCIAR

Bucurestt, 21/31 Decembre.In cea din urma zi de sérbatoare, cu-

lisa a operat asupra Constructiunilor ourcare deosebita, ast-fel de la 197, câtle am làsat sâmbata, aceasta valoare acâstigat cursul de 204. Daciele aú ra-mas invariabile la 268 si Bancile natio-nale aú retrogradat la 1170.

Agio la noi se negociaza la i7.15 Ce-kul Paris 100.18 si cecul Londra 23,28.

Afaceri putine.Tendinta ferma.

BIBLIOGR AFIAConcursul pentru C alrrd,

sotie ele tu exlvrnalul seco+lasi ín 8 pag. 21.la,'

Despre llnbunai-uoi de Gr;6 Tir-

1

4 EPOCA - 24 DECtMBHE

CASA DE SCII1M13

I. M. FERMO?7,-STRADA [.IPS' \Ni, `_'-

(.'URSI l. Bl'l.'1:1iESCI2 i Decembre l 8 8.5

5% Rente amortizabila .

Rents perpetna . .

fí96 Oblig. de stat6% Oblig. de st. drumu deferì% Sets. fdnt'. rurale . .

5% Scris. fune. rurale . .

ì% Saris fune. urbane .

6% Scris fune. urbane .

5% Serfs. funi'. rural, .

5% Irnprumutulrnmunaloblig. Casei Dens. tel 111 ,1 h.imprnmutul en premio .Actiunt bitnceí nation .

Actiunl Daeia- RomaniaNationalt.Credit mobiliar .

» ('.onatructiuni . .

Fabrica de hartieArgint contra aurBilete de Banei contra aurFlorin austriaci

CUltsul. »IN VIEN.%NapoleonulIueatulLose otomanoRubla hartie

CURSUi. DI\ Rl:It1.INActiunile C F ROppeem.Obligatnhiui ni nnu. i 696 l:. F. R

, ',%Rubia hartie

l'URtiI'1.Renta etoman9 . .

Lose otomana . . .

SehirnhParis 3 Ioni

la vedereLondra 3 lune

la vedereBerlin 3luniViena la vedere .

92:3 4 1

S.Q

84 :ir4

1001 2844a89'10

2(kì.31

2l2118.h.225202

17 0,017 002.111

4.U;1.:,

100 20

2;.301242.01

0 DOMNISOARA

Absolveutü a eursului secondar siavtnd Diploma de maturitate, séof'erit a da Iectilnti, in vre-u rami-fie, pentru cursul primar sait secon-dar.

In special pentru limba francezä,matematici si stiintele fìisieo-natn-rale.

A sa adresa la redac'tiune.

DE VEZNARE.Muria Rîea Noua din judetul 'l'e-

leorman, pla sa 'l'eleormtui, eomunaRiea. Moria are 200 stj. mass sa 14aproape 400 pog(rtne. Este de aran-dat a 200 galbent si se întinde pienain bittatura celai de I1 -a slatie aciti ferate Costesti- Turno- Magurele.

Doritorii se pot adresa la D. Gr.G. Paucescu, str. Clementei No. 2,unde vor veder planul si vor tuaori -ce alte lämuriri.

11

PUBLICITATEA7L A!P!,1,1,1j1_EPOCA

Strada Episcopiei, No. 3.

ANUNCIURI SI RECLAMEanunciuri pe pagina a IV, linfa 30 bani, anunciuri si reclame

pe pagina III 2 lei linfa.

IIEGINUL DE L111 CoNTII 1(.ELEI SI REI II IT1111I LI I

Sistemul prof. Dr. JAEGER

NI'cruut ul I,rr/t(lirul('uì ca r('/ iirui r'xceliule

CORONAT DE JUAIUL MEDICAL DIN LONDRA CU MEDALIA DE AUR

A V I SSub-setnnatii, având mimai noi singuri dreptul de a fabrica vest-

1ailltele de lâua ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, pre-cum si cuverturile de paturi in lâna curata de Camila.

l ari paies(' (le ra('cIi .i rcuinulisutcDeclaram cfi am tncredint.at to Romania unicul deposit al produselor

noastrl' Ca set

AUX QUATRE SAISONS(',d, ('irloriei - .. ia faJa Palan/lui Ih'ql .

Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se;;asesc in aceasta casa. Comande din provincie se fac direct.

l'll'lar[ (I(rl'lllr .i hrl).Nl/Pi " /rami/ qraliN Ni franco dupa rer,'re

W. BERGER'S SOHNE Stuttgart)

OFICIUL DE PUBLICITATE ROMANIA"

le. STRADA ACADEMIEI, 13BUCURESCI

Primesce anunciuri, inserii fi reclamepentru ORI -CARE ZiAR din capitalá, iu-(lete psi stráinetate.

ALL'Cl; A. li aLtiA\'(It,:\'l'

(;(; Strada Ilioui..ie

consultatii de la 8-12 dimineata.

IIII(. I I I Ii l I, L II I I, 1111

\ ,l Itiu profesor (le alla rugeitu-/llr si r/,rdir In'i,uar al spitalelor Sf.Spiridon din List, instalandu-se Inliucurestt str. Clamante', 25 (le-a-supra Farmaciei, dá consultation'

la 8 11 ;a. si (i -8 post-me-I I i

D. H. ROSETTIAVOCAT

Strada Batiste No. 4.

DE VENZARE.Locul din strada Dionisie No. 20

si strada Crinului No. 5. Acest loeare fata pre strada Dionisie 37 metri,pre strada Crinului 40 metri si adân-cime de 41 metri. Se Ninde in totalsait in loturi, de câte o a gatra parte.

Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Péucescu, str.Clementi No. 2.

INSTITUTION BL. \lt. \\BERG

PE \SIO1\ IT DE IIENOISEI,i,ESStrada Sf. l"oevodi

La Direction a l'honneur d'informer lesparents qu'elle a pris pour l'année scolaire1885 -86, des dispositions d'après lesquellesles examens auront lieu désormais dansles écoles publiques.

Rien ne sera négligé pour assurer lesprogrès et le bien -être des élèves qu'onvoudra bien lui confier.

Lz rentrée a eu lieu le 1° septembre1885.

DE VENZARE.Proprietatea hili.layca din judetul

Teleorman-Gara la 5 minute depártare.A se adresa la d-na Elisa Chronidi, In-trarea Rosetti No. 5.

C O NTR A9uturaiului,gripa, bronsita, etc.,

Siropulú si pasta pectoralsde Naft, de Delangrenier possedl u3 effica-citate sigma' si constatata de unii mare numerúde medici.

Fára aire de opium (Morfina sau codeina) seda rara temere la Copii bolnavi de Tusse, deRdgucild.Paris, 53, rue Vivienne, si in tthe farmaciele

DIN LUt CA INTNtOi

BU H S EBursa Parisului

(Terral de la 2 lauuar(' ; N .;

Renta franceza 4 jum. la suca, 109,25109,40 detto hulevard 10 ore, 109,35

Renta romana perpetua 5 la suta 88,50109,40 detto C. F. R. 6 la sula,- Ac(iu-nile bancei romane- Creditul Mobiliarroman Imprumutul Elin din 1879 326,-3.25,- idem din 1881 277.50 , BancaOtomana, 500. -. 501 25 deto hulevard10 ore, 501,25, -,- Datoria turca 14,404 jum. la suta 14,50 Lose turessti, 36,-35.-,Datoriaunificata egipténa 6 la sut&325.:121 Schimbul Londrei la vedere

23.22, detto la Berlin 122,8; 122.

Bursa de Berlin

('ursetl de la ? Iaulnlre 1 885.

Napoleonul 16,15 Renta romana a-mortisabila 5 la suca, 92.23- 92.25. Oh1i-gatiunile C. F. R. 6 la suta 1044,20 -103,detto detto 5 la suta 100,50- 100,70. Im-prumutul danubian Openheim, 108-5010. Rublo hurte comptant,199,70- 199,95Schimbul Londrei 3 luni 20,22 - 20,22,detto Parisulul 2 luni 80,25 - 80,25. dettoAmsterdam detto 168, 167,90 Impru-mutul municipal Bucurestí 1881 92, 30

Bursa LondreiConsolidatele engleze99 sfere. Schimbu

Parisuluí pe 3 luni, 2.5,113 detto la Berlin3 luni, 20,57, detto la Amsterdam 3 I.12,03. action de la banca rom. 5 1 /2.

Bursa de Viena

Napoleonul 9,985 9,985 - Ducatul 5,97,5, -97. Imperialul, 10,30,10,30, Lire tur-cesti, 11,38 11 -38. Argint contra hartie,100.Rubla hartie comptata 123,25 123,25Actiunile Credit Anstalt 296,90 - 297, -.Renta metalica 5 la suoi , 83,5083,40. Renta hârtie 83,20,83,20. Rentaaur, -, Lose turce 17,50 -17,50Schimbul Londrei la vedere 126,35 -126:33 detto detto Paris 50, -- 49,97, dettoBerlin la vedere 62, - 62, detto Antsterdam la veder( 104,50- 104,50.

Bourse de Francfort

Cumul de 1u lauu(ue 1885.

Renta Roumaniei (tmortizabil,t 5 0/092. 3092.1-8

MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE

140Iur,.li-RomanAratarea 1'renui'ilur

ST.\TiUNf:ITr. ac. Tr. p. l'Tr. p. l'fr. pl.' '1'rnoapte a. tu. dim. dim.

Bucurestl p. 11,00 8,30 745 645Chitila 11,13 8,46 8,30Bullea - 8;59 8,19Crivina 9,20 9,04

PloestlValea-CalugAlbest1Mizil

BuzéiiR.-SAratFocsanlMarasestlPufestlAdjudSascut .

Racaciuns. éValea-SeacìíBacaaiGalbinlRoman sos.

12,17

1,14

1,59:3,ir

d. 4,165,00

6,016,44

7,31

8,45dim.

10,0510,5911,0011,3012,4012,25

Tr. 7.2.002,4612,551,201,4r82,202,403,324,10

p. m.

9,35

P. m.1,002,153,385,155,576,397,188,01

8,419,35

10,:xJ11,15

noap.

8,19

5,(1(l5,175,al6,096,09

6,368,308,529,52

10,5711,''0,

(1,3811,00

Roman-Bucuresli

Roman plea.GalbinlBacán .

Volea -SeaciRacaciunlSascutAdjudPule ti

`'` rasestl'ui

uoap.8.25

9.20

10.2310.45

11-. tiF11.5212.391.46

p.m.12.30

1,071,402,172,583,18:3,524,11

6.11,3.511,5312,391,05

'8

dim.6,108,269,55

11,00

seara

p. m.5,05

Ti'. 22seara

9,57

p. m.5,156,377,208,158,599,43

10,2911,0111,3012,492,143,334,28'5,336,06

6,4510,41

' 11

Ilueuresti-\ (rrioro.a

S'l'ATiUNEA

Valabil de la z° Maii Iuniu

\vélarea'l'renurilorT. iuI.IT. ac. i'i'r. p,

BUcuresci p.CItiI ilaCiucùne;ciGherganiTituG(tesciPiteselCorbaPoLcoavaSlatinaPiatraBalsPalestlCirceoCraiovaFiliastButoie.¡tlSlrehalaTimneaPrunisoruPalotaT.- SeverinVèrcior. sos.

p. nt.1,(15

fi,07

6,24

8,08

seara9,30

10,17

11,3012,0312,05

(rim9,009,14

9,4710,0:310,3011,35

p. m12,481,181,40i,572,19

2,543,",(I

4,94

Fi,:3

5,52(i.15

p.m4,3(I4,473,075,273,51

sea ra7,5:,11,(x;9,24

10,0410,3210,5411,2311,:i:512,011,011,251,472,10`_',2i2,462,314,00

èrciot ova-Ilucureai

V6rcior. pl.T. Severi uPatotaPrnisoruTimneaStrehaiaBut oesteFiliaslCraiovaCirceaPelestiBa15PiatraSlatinaPolcoavaCorbuPitesttGaegtiTituGherganlCiocane,l'

''it

seara7,458,098,44

10,0411,00

12,28

2,23

3,41

45

dito.11,0011,2511,59

p. m.12,40

1,11

1,58

2,182,402,583,23:3,50

5,236,206,50

seara7,427,65

auap.11,3512,1112,531,101,261,492,07

3,43,584124,:305,035,446,176,418,259,24

10,0110,2310,4111,0111,15

Rueutesci-Giurgiu

STA'I'IUNEl\Arbtair.a trenurilorT. rut.' T. ac. I'l'r. li.

(, .

(rim.5,10

6,'11t

- - 11

a. m.7,107,407,588,068,168,268589,109,259,30

p. m.5,306,03(i,3:36.467,017,218,038,218,45

(.iur3iu- 13ueurestip. m. a. m.

.(u(ia pl. 2,25 8,008,14

I' -'1 8,27

t;omanaGradisteVidraSintestYl'Haret H..1Bucur. sos. 10,45

(.ulttli-1111ieu

Galati pl.BarbosiBrailaMuftiuJancaFun reeCilibiaBuzeû sos.

p. m.5.405,556,106,407,177,267,11e'7,538,219,00)

m.7,00

2.49 7,40,27 8,23_

9,003,21 9,313,48 0,08

0,434,15 8,15

seara8,108,55

Iluzeu- Galati

Buzirú pl.CilibiaFaureiJancaMun iiiBradaBarbosiGala11 sus.

noap.1 i.53dim.12,862,18

2,213,06

p. m.12,45

1,152,462 91,-2,493,314,114,45

dim.6.457,30

Tèrgoviste -Titu

Térgoviste pVacarest[NucetuTltu so;.

a. m. p. m.8.10 4,508,33 5,1:39.00 5,409,30 6,10

1885

Gulati-Marasesti

ti'l'.\TIUNI;:1.Arilarea trenurilor

G;tlat1 pl.Barb,siSerbeKt ÍIndependinl,Ha nu-ConaclvesliTecuci itMaraseslt

'l'r. f. Ti.I a. 'Pr. p.a. ni.

8,058,489,129,28

10,10dim. 10,34

5,04 11,235,30 11,54

lUarasetiti-lialati

Marasesli plTecuci fiIvesti11.-C011achiIndependintSerbesl iBarbosiGala4i'

seara11,1311,47

P. m.4,1(05,316,036,267,08

>î,:7,538,30

Ploesti-Predeal

l'loesli pl.BáicuiúCampinaCorttarnicSinaia

BustentPredeal sos.

dim. dim.10,00 8,-4910,:35 9,2805,29 9,5111,27 10,1712,09 11,03

p. m.12,26 11,1812,50 11,40

seara7,017,398028,299,08

9,239,45

Predeal-Ploesti

Predeal pl.BusteniSinaia

ComarnicCampinaBáicoiûPloesti sos.

P. m.5,406,016,19

6,527,167.388,10

p. m. dim.5,50 7,306,11 7,506,52 8,09

8,25 8,428,50 9,05

9,276,42 9,55

Thu-Tèrgoviste

Titu pl.NucetuVácarestiTërgoviste s

a. m. seara10,25 7,0011,07 7,4211,35 8,1011,55 8,30

l'I,,,,1 i-lanie

STATI UN EI

Ploesei pl.BudaPoianeSlänicu sos.

\r,t;Li ea trenurilorTr. fl. Tr. ac.ITr. p.a. m.10,4511,1012,1212,40

Slanic-Ploestip. m.

Slanic pl. 6,00Poiana 6,23Buda 7,22Ploesei sus. 7,50

Tecuciu-Alètlad

Tecuciit pl.BercheciGhidicelliTutoyaBérlad sos.

a. m.6,156,487,167,328,00

a. M.11,4012,2112,581,201,50

p. m.5,306,196,547,167,45

llèrlad-Tecueiu

B(îrlad pl.Tut ovaGtiidiceniBerheciTecuciit sos.

a. Itl.8,409,149,41

10,1010,40

p. nt.2,503,243,514,204,50

p. m.8,409,!119,299,55

10,25

Iasi - Unghenip. m. a. m.

Iast pl. 3,25 11,50Unl;hent s. 3,19 1,21

Ungheni-lasip. m. p. m.

Unglieni pl.I 2,00 4,40la st sos. 3,32 6,12

t'eretiei-Botosani

Veresci pl.Botosau( s.Botosant pl.Veresci s.

p. in.2,082,035.217,21

p. m.9,49

11,423,151,55

Campina- I)onana

Campina p.Doftana s.Doftana p.Campina p.

a. ni.11,2011,'10 p. ni.

6,406,58

Itoman-lasi

ST.1'fIUNEIAral. Tren.

Tr.acd p. am.

Roman pl.PitscaniT.- Frumoslasi. SOS.

dim.9,51

10,511,531,50

p. tn.4,474,158,'2/i9,52

Iasi- Roman

Iasi pl.T.- Frumo;PascantRomau sos.

p. nt.4,08r -,.,_.,7,177,53

dim.6,528,35

10,0111,0.

Pascuni-Suceava

Pasctuii pl.VeresciSuceava

dim.10,4012,0812,2:3

sera7,1:,9,17

10,09

Sueeava-Pascauip. nt. dini

Suceava pl. 5,00 6,51Veresci 5,40 7,31Pasca ni so.:. 6,11 9,15

.1d j ud-'l'èrgul-Oena

Adjud pl.T.-Ocna sos.T.-Ocna p.Adjud so:.

p. M. I4,15I6,10 U. tn.

10,3512,15

Conxlu nUt-(' e tntt voda

dirn.)O

11,22

p. Iit.Cnllstanla p 2,50Muria! lar :3,:3;\ledjidie 1,18Cel'naA,Ida;, 5,(1

l;erna% odu-tou.t anta

Cernavoda pMedgid ieMurlatla rConstant»

l uresci. Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3.

i

i,. ttt. p. ni.5.50 2,0(I7.15 2 ','8.29 3,30399,10 I 4,2::

4,3:3