Metode şi procedee active şi incluzive în învăţare şi evaluare

În practica educaţională, eforturile cadrelor didactice au fost şi sunt centrate pe aplicarea

celor mai recente şi valoroase cercetări, din domeniul psihopedagogiei învăţării, pentru

perfecţionarea continuă a metodelor şi procedeelor didactice, prin adaptarea unei noi perspective

cu privire la raportul predare – învăţare – evaluare.

Se ştie că în didactica „tradiţională” predarea a funcţionat ca scop în sine, fiind centrată pe

„transmiterea”, „expunerea”, „comunicarea” cunoştinţelor, pe când invăţământul modern caută să

păstreze un echilibru între munca individuală şi lucrul în grup, să îmbine învăţarea individuală cu

învăţarea interdependentă, prin cooperare sau colaborare, să asocieze exerciţiul individual

exerciţiului interacţiunii cu ceilalţi. În ultimii ani, se vrea înlocuirea momentelor de predare

centrate pe profesor cu cele de învaţare autentică centrate pe elev. Accentul se comută pe

selectarea şi aplicarea, în demersul predării – învăţării, a strategiilor didactice incluzive, care fac

din spaţiul clasei şcolare un mediu securizant, nu doar pentru elevii capabili de performanţe

superioare, ci şi pentru cei timizi, retraşi, neîncrezători, cu dificultăţi de adaptare la cerinţele

învăţării şcolare.

Astăzi, competenţa profesională în învăţământ este mai complexă: un profesor responsabil

atrage elevii, îi motivează, îi activează, îi încurajează să înveţe împreună şi totodată să-şi

împărtăşească experienţele de învăţare şi cunoaştere. Învăţarea prin cooperare este o continuă

provocare pentru un cadru didactic, care trebuie să structureze activitatea de grup, astfel încât să

faciliteze învăţătarea maximă pentru toţi elevii. Așadar, cu ajutorul cooperării, elevii învaţă să:

○ ia iniţative○ îşi construiască opinii, să le argumenteze şi să le împărtăşească ○ asculte activ ○ accepte alte opinii ○ ofere sprijin ○ primească sprijin

Metodele activ-participative sunt proceduri care pornesc de la ideea că învăţarea este o

activitate personală, care încurajează elevii să gândească independent şi să reflecteze. Câteva

metode şi procedee active şi incluzive:

BRAINSTORMING

Scop : stimularea creativităţii şi productivităţii gândirii prin intermediul grupului.

Demers metodologic: se porneşte de la un cuvânt mic sau o temă şi se solicită cât mai mulţi

asociaţi cognitivi, într-un anumit interval de timp, se prezintă elevilor regula de bază: amânarea

judecăţilor critice în momentul emiterii ideilor, concentrarea asupra cantităţii şi nu a calităţii, este

necesar ca elevii să fie stimulaţi şi încurajaţi pe tot parcursul şedinţei; se notează ideile pentru a fi

apoi triate, analizate şi evaluate; se poate demara şedinţa cu un exerciţiu de „ încălzire”.

Puncte tari:

○ produce o atmosferă pozitivă, de relaxare şi încredere, astfel că şi elevii timizi pot participa

activ;

○ poate fi folosită ca antrenament creativ, în orice tip de activitate;

○ este o sursă de găsire a soluţiilor, de rezolvare a diferitelor tipuri de activitate.

○ facilitează interevaluarea obiectivă.

CIORCHINELE

Scop: exersarea gândirii libere şi structurarea informaţiilor într-o formă de organizare grafică

accesibilă.

Demers metodologic: există mai multe variante conform cărora elaborarea ciorchinelui se

poate realiza frontal, în asociere cu branistorming, pe grupe, folosind texte, imagini, sau

individual. La fel ca şi în cazul celorlalţi organizatori grafici, ciorchinele poate fi utilizat în

momentul reflecţiei, ca mijloc de rezumare.

Puncte tari:

○ rapiditate şi eficienţă în prezentarea unui volum de cunoştinţe, informaţii;

○ corelarea cunoştinţelor, ierarhizarea şi sistematizarea lor, oferă un cadru pentru idei,

sistematizarea ideilor grupului;

○ sunt stimulate capacităţii cognitive: argumentare, analiză şi sinteză, reflecţie, asociere;

○ mijloc de conştientizare a unor cunoştinţe, corelaţii.

CUBUL

Scop : explorarea unui subiect nou sau îmbogăţirea unui subiect cunoscut, urmând algoritmul

î n şase paşi: descriere, comparare, analizare, asociere, aplicare, argumentare.

Demers metodologic: se grupează elevii câte 6 şi vor primi ca sarcină fie abordarea unui

subiect dintr-o singură perspectivă, fie din toate cele şase, în funcţie de timpul alocat şi

amploarea subiectului. Opţional se pot selecta numai anumite sarcini. De asemenea, în grup,

fiecare elev poate îndeplini un anumit rol în timpul rezolvării sarcinilor comune:

„ rostogolici” (rostogoleşte cubul); „ştie tot” (reţine sarcinile prezentate de colegi), „isteţul”

(citeşte imaginile si formulează întrebarea sau explică sarcinile), „cronometrul” (măsoară

timpul şi intervenţiile colegilor), „umoristul” (încurajează colegii, vine cu idei de rezolvare).

Puncte tari:

○ organizarea şi sistematizarea cunoştinţelor;

○ diferenţierea, stilul de învăţare adecvată oricărei discipline, teme, subiect sau grupe de

vârstă;

○ automatizarea prin exersare a algoritmului de abordare a subiectului determină construirea

unor strategii cognitiv-rezolvative transdisciplinare.

LOTUS / FLOAREA DE NUFĂR

Scop: stabilirea de relaţii între noţiuni, pornind de la o temă principală. Dezvoltarea

potenţialului creativ, a inteligenţelor multiple în activităţi individuale şi de grup pe teme din

domenii diferite.

Demers metodologic:

1. Se alege o temă mai largă şi se plasează în centrul unei diafragme sau subteme;

2. Se stabilesc împreună cu elevii conţinuturile/ideile/conexiunile; se selectează un număr de

opt idei/ subteme care se vor vota în opt cadrane care înconjoară tema principală;

3. În grupuri mici se stabilesc noi conexiuni pentru aceste opt subteme şi se trec în diafragmă;

4. Se prezintă rezultatele grupului şi se fixează ideile noi.

Puncte tari :

○ stimulează potenţialul creativ;

○ dezvoltă capacităţi de selectare, diferenţiere, comparare, grupare, clasificare, ilustrare,

apreciere, argumentare.

PĂLĂRIILE GÂNDITOARE

Scop: stimularea creativităţii prin interpretarea de roluri „dacă interpretezi rolul unui gânditor,

chiar vei deveni unul...” (Eduard De Bono)

Demers metodologic: se alege o adecvată şi se prezintă elevilor rolurile corespunzătoare

celor şase pălării gânditoare ( „cubul” pălăriilor, diferenţiate după culoare).

○ pălăria albă ( „computerul”) – exprimă obiectivitatea, neutralitatea şi claritatea. Formulări

specifice: „Ce informaţii avem?”, „Ce informaţii lipsesc?”, „Cum le putem obţine?”.

○ pălăria roşie („empaticul”) – oferă libertate imaginaţiei şi descătuşare enunţurilor.

Formulări specifice: „Asta mă face să simt o stare de...”, „Nu-mi place când se procedează in

acest fel...” .

○ pălăria neagră („negativistul”) – este perspectiva gândirii pesimiste, centrată pe demolare

prin judecăţi critice sau prudenţă exagerată. Formulări specifice: „Nu este corect!”, „Nu ne

permite regulamentul!” .

○ pălăria galbenă („optimistul”) – joacă rolul opus celei negre, oferind o perspecrtivă

constructivă, pozitivă, optimistă, fundamentată logic. Formulări specifice: ”Care sunt

beneficiile?”, ”Care sunt punctele tari?”

○ pălăria verde (“creativul”) – aparţine celor productivi şi inovativi. Formulări specifice:

”Există mai multe posibilităţi!”,”Soluţia poate fi găsită şi dacă…”

○ pălăria albastră (“managerul”) – exprimă controlul, organizarea, rigurozitatea. Formulări

specifice: ” Pe ce ne bazăm?”, ”Să ne concentrăm pe aspectele importante!”

În varianta clasică, elevii sunt grupaţi câte şase, fiecare interpretând în grupul său un

anumit rol. În alte variante, fie se împart elevii în şase grupuri corespunzătoare celor şase

pălării, fie se formează perechi din pălării cu roluri opuse: albă şi roşie, neagră şi galbenă,

verde şi albastră. Se recomandă ambele variante pentru ca elevii să exerseze perspective

diferite de interpretare a aceleiaşi situaţii/eveniment şi să dobândească abilităţi multiple.

Puncte tari:

○ oferă perspective multiple de abordare a unei teme în vederea înţelegerii ei şi a găsirii

soluţiilor;

○ activează deopotrivă comunicarea şi metacogniţia;

○ pune în valoare tipuri sau stiluri diferite de gândire/inteligenţă/reacţii şi comportamente;

○ interpretarea rolului este o sursă de învăţare experenţială.

MOZAIC CU FIŞE EXPERT

Scop: asigură cooperarea în înţelegerea lecţiilor şi îi implică pe elevi în propria lor educaţie.

Demers metodologic: clasa se împarte în patru grupuri de experţi, fiecare grup primeşte

textul prelucrat sau i se indică lecţia din manual şi o fişă de expert cu sarcini de lucru; în

cadrul grupului se citeşte textul, se răspunde la întrebările din fişă şi se stabileşte strategia

care va fi adoptată pentru a preda noţiunile precizate în fişă, colegilor din grupa de bază sau

grupul casă ; în fiecare grup de bază toţi elevii vor avea o sarcină : să-i facă pe colegi să

înţeleagă un fragment din lecţie.

Puncte tari

- exersează deprinderi de ascultare a mesajelor transmise de către alţi elevi, nu numai de către

adult ;

- exersează deprinderi de prezentare şi capacitatea de a fi convingător ;

- învaţă să comunice propriile idei, capătă curajul de a vorbi celorlalţi ;

- schimbarea rolulilor în grup poate conduce la dispariţia ierarhiilor ;

- învaţă să demonstreze, să pună întrebări , să asculte activ, să ilustreze ;

- poate fi folosită pentru însuşirea de noi cunoştinţe, pentru un studiu de grup, atunci când

elevii citesc sau ascultă o prezentare;

- poate fi aplicată la clase numeroase şi eterogene ;

- poate fi folosită pe parcursul unei lecţii sau a mai multor lecţii consecutive ;

- presupune participarea tuturor elevilor la activitatea de predare - învăţare, motivarea lor ;

- încurajează comunicarea şi dezvoltarea abilit ă ţilor de interrelaţionare umane, stimuleaz ă

cooperarea în vederea performanţei.

GLC - GÂNDIŢI, LUCRAŢI ÎN PERECHI, COMUNICAŢI

SCOP: dezvoltarea capacităţii de a folosi reflecţia, sinteza şi rezumarea conceptelor şi a

informaţiilor, individual şi în cooperare.

DEMERS METODOLOGIC: se comunică sarcina individuală de lucru şi intervalul de timp

acordat, apoi se transmite cerinţa ca fiecare să împărtăşească perechii alese rezolvarea acestei

sarcini; la rândul său, fiecare va asculta apoi modul de rezolvare propus de colegul său;

frontal se analizează/ comentează ideile reţinute în activitatea desfăşurată în perechi; se vor

nota principalele idei.

PUNCTE TARI:

- se îmbină activitatea individuală cu cea în perechi şi cea frontală;

- fiecare elev conştientizează că în anumite situaţii devine o sursă şi un sprijin în învăţare

pentru colegul lui;

- elevii învaţă unul dintre cele mai simple procedee de a găsi răspunsuri: adresarea unei

întrebări altcuiva sau discuţia cu altcineva;

- elevii învaţă să comunice într-un limbaj accesibil pentru a fi î nţeleşi şi învaţă să formuleze

întrebări dacă nu au înţeles ceea ce li s-a spus;

- este mai uşor să comunice cu perechea decît să comunice cu profesorul în faţa întregii clase;

- creşte încrederea în sine şi elevului nu-i este teamă să exprime public opinia sau răspunsul

asupra căreia au reflectat cei doi;

- această tehnică nu necesită mult timp şi se poate utiliza de mai multe ori în timpul unei

lecţii, în evocarea cunoştinţelor anterioare sau în realizarea sensului.

DIAGRAMA VENN

SCOP: conştientizarea eficinentă a elementelor comparative; asemanări şi deosebiri între

concepte, fenomene, evenimente etc.

DEMERS METODOLOGIC: se propun cei doi termeni pentru realizarea comparaţiei,

fiecare înscriindu-se într-un cerc. Spaţiul cercului recpectiv va fi completat cu elemente

caracteristice, distincte şi definitorii pentru fiecare termen, urmând ca în spaţiul de

suprapunere să fie notate cât mai multe asemănări.

PUNCTE TARI:

- eficienţa maximă în formarea operaţiilor mentale, mai ales atunci când este asociată cu

metode clasice precum: observarea, convorbirea;

- poate fi utilizată şi ca joc didactic ;

- îmbină activitatea frontală cu cea în perechi şi individuală.

TURUL GALERIEI

SCOP: stimularea învăţării şi interaprecierii

DEMERS METODOLOGIC: se poate aplica individual, în perechi sau în grupe de lucru. Se

vor alege strategii de rezolvare/aplicaţii diferite pentru aceeaşi temă sau problemă. La final,

lucrările vor fi expuse, prezentate, analizate şi apreciate ca într-o galerie expoziţională, în

formă scrisă sau orală. Ideile noi, soluţiile se vor sistematiza, evalua şi realiza.

PUNCTE TARI:

- stimulează motivaţia învăţării, a activităţii în clasă;

- contribuie la crearea ethosului şcolar prin personalizarea spaţului clasei;

- exersează interaprecierea şi capacitatea de apreciere obiectivă.

ŞTIU – VREAU SĂ ŞTIU – AM ÎNVĂŢAT

SCOP: formarea unui stil de învăţare eficient prin conştientizarea legăturii dintre experienţa

cognitivă şi noile achiziţii.

DEMERS METODOLOGIC: se poate lucra prin conţinuturi din manual sau pe orice tip de

conţinut/subiect sau temă, pornind de la stabilirea legăturii dintre cunoştinţele anterioare şi

cele noi, departajate activ şi conştient în trei coloane ale unui tabel.

Coloana „ŞTIU” poate fi completată prin brainstorming individual sau colectiv, pe baza unui

text scris, sau după o secvenţă de conversaţii euristice; coloana „VREAU S Ă ŞTIU” poate fi

completată prin problematizări, provocări; este important ca elevii să fie ajutaţi să formuleze

întrebări asupra subiectelor neclare; în coloana „AM ÎNVĂŢAT” se pot nota termenii cheie,

idei principale, sau individual, orice tip de achiziţii recunoscute de elevi.

PUNCTE TARI:

- poate fi conştientizată cu tehnici de citire şi înţelegere conştientă a textului, a temei;

- sistematizează cunoştinţele, clarifică pe loc anumite subiecte;

- oferă feed-back continuu şi eficient;

- antrenează toţi elevii, individual, în grup, frontal ;

- exersată sistematic poate deveni strategie a gândirii/ rezolvării de probleme.