pe structuri solide

„DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII DE

CERCETARE-DEZVOLTARE IN VEDEREA CREŞTERII CAPACITĂŢII DE INOVARE ŞI

COMPETITIVITATE A SC ELECTRO - ALFA INTERNATIONAL SRL”

Calea Naţională nr. 4

MUNICIPIUL BOTOŞANI

pe structuri solide

PROIECT NR. 3/2011

„DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN VEDEREA CREŞTERII CAPACITĂŢII DE INOVARE ŞI

COMPETITIVITATE A SC ELECTRO - ALFA INTERNATIONAL SRL”

Calea Naţională nr.4 municipiul Botoşani

FAZA: DOCUMENTAŢIE TEHNICĂ PENTRU OBŢINEREA

AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE

BENEFICIAR: s.c. ELECTRO – ALFA INTERNAŢIONAL s.r.l. PROIECTANT GENERAL: s.c. EDIFICO s.r.l.

august 2011

pe structuri solide

BORDEROU - PIESE SCRISE:

- FOAIE DE CAPĂT

- BORDEROU

- FOAIE SEMNĂTURI COLECTIV ELABORARE DOCUMENTAŢIE

- ACTE DE PROPRIETATE

- AVIZE

- MEMORIU ARHITECTURĂ

- MEMORIU REZISTENŢĂ

- MEMORIU DE INSTALAŢII

- PIESE DESENATE :

- PLAN DE INCADRARE IN ZONĂ scara 1: 2000

- PLAN DE AMPLASAMENT/AMENAJARI EXTERIOARE scara 1: 500

- PLAN DE AMPLASAMENT – AMPLASAREA RETELELOR DE UTILITATI,

SURSE DE APA SI RECEPTORI DE APA UZATA scara 1: 500

- PLAN PARTER scara 1 : 75

- PLAN ETAJ PARŢIAL scara 1 : 75

- PLAN INVELITOARE scara 1 : 75

- SECŢIUNE TRANSVERSALĂ S1 scara 1 : 50

- SECŢIUNE TRANSVERSALĂ S2 scara 1 : 50

- FAŢADA PRINCIPALĂ scara 1 : 75

- FAŢADA LATERALĂ DREAPTA ŞI STÂNGA scara 1 : 75

- FAŢADA POSTERIOARĂ scara 1 : 75

- IMPREJMUIRE TEREN PLAN, SECŢIUNE, VEDERI scara 1 : 50

- PLAN FUNDAŢII scara 1 : 50

- DETALII FUNDAŢII scara 1 : 50

- PLAN PARTER-INSTALATII SANITARE SI HIDRANTI scara 1 : 75

- PLAN ETAJ-INSTALATII SANITARE SI HIDRANTI scara 1 : 75

INTOCMIT, arh. Paul HRUŞCĂ

pe structuri solide

FOAIE DE SEMNATURI:

Echipa care a întocmit documentaţia tehnică pentru obţinerea autorizaţiei de construire pentru

investiţia: „Dezvoltarea activităţii de cercetare-dezvoltare în vederea creşterii capacităţii de

inovare şi competitivitate a S.C. Electro-Alfa Internaţional S.R.L.”

Semnatura

Ing. Bogdan ALEXA - şef de proiect

Arh. Paul HRUSCA - arhitect

Ing. Gerard PAUN – inginer proiectant de structuri

Ing. Codrina MOISA – inginer proiectant instalaţii hidranti, detectie incendiu

Ing. Cezar BALINISTEANU – inginer proiectant instalaţii apă-canal, termice

Ing. Iuliana STOIAN – inginer proiectant instalaţii electrice

pe structuri solide

PROIECT nr. 3 / 2011 DENUMIRE PROIECT: „DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII DE CERCETARE-

DEZVOLTARE ÎN VEDEREA CREŞTERII CAPACITĂŢII DE INOVARE ŞI COMPETITIVITATE A S.C. ELECTRO-ALFA INTERNAŢIONAL S.R.L.”

BENEFICIAR : s.c. ELECTRO – ALFA INTERNAŢIONAL s.r.l. Botoşani FAZA : DOCUMENTAŢIE TEHNICĂ PENTRU OBŢINEREA AUTORIZAŢIE

DE CONSTRUIRE PROIECTANT GENERAL: s.c. EDIFICO s.r.l. Botoşani PROIECTANT INSTALATII HIDRANTI: s.c. GECO s.r.l. Piatra Neamt

MEMORIU ARHITECTURĂ

CAP.1 GENERALITĂŢI

PROIECT : - „DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII DE CERCETARE-

DEZVOLTARE ÎN VEDEREA CREŞTERII CAPACITĂŢII DE INOVARE ŞI

COMPETITIVITATE A S.C. ELECTRO-ALFA INTERNAŢIONAL S.R.L.”

FAZA DE PROIECTARE : - DOCUMENTAŢIE TEHNICĂ PENTRU OBŢINEREA

AUTORIZAŢIE DE CONSTRUIRE

BENEFICIAR : - s.c. ELECTRO – ALFA INTERNAŢIONAL s.r.l. Botoşani

CAP. 2 AMPLASAMENT 2.1. Terenul pe care se doreşte amplasarea construcţiei se află în intravilanul municipiului

Botoşani, Calea Naţională nr.4.

CAP. 3 SITUAŢIA JURIDICĂ 3.1. Terenul, cu suprafaţa de 2 801,50 mp, compus din două parcele (p.c. 765/2/3/1)

cu suprafaţa de 1 095,0 mp şi (p.c. 765/2/3/2/2/1) cu suprafaţa de 1 706,5 mp din care teren cotă

indiviză de 27,0 mp, precum şi construcţiile atelier tâmplărie, rampă de depozit sare, depozit de cioburi

de sticlă, staţie de deferizare, clădire magazie inflamabile, gospodărie combustibil lichid subteran,

rezervor de apă de 200 mc, bazin îngropat de 100 mc, cu suprafaţa construită la sol totală de 957,48

mp aparţin societăţii comerciale ELECTRO-ALFA INTERNATIONAL s.r.l. Botoşani conform

contractului de vânzare cumpărare nr. 1429 din 25.07.2005 autentificat la biroul notarului public

Lili BOBU şi înscris în cartea funciară a municipiului Botoşani cu nr. 52237 pentru prima parcelă şi

cu nr. 6030/N pentru parcela a doua .

pe structuri solide

3.2. Toate construcţiile existente pe teren, mai puţin rezervorul de apă de 200 mc, vor fi

demolate, conform autorizaţiei de desfiinţare emisă de Primăria municipiului Botoşani anexată.

CAP. 4 SITUAŢIA EXISTENTĂ 4.1. Terenul, având o formă neregulată, are următoarele vecinătăţi:

la N – cale de acces

la E – teren proprietate a statului (aflat în administrarea Centrului de distribuţie a energiei

termice Botoşani)

la S – teren proprietate a statului (aflat în administrarea Centrului de distribuţie a energiei

termice Botoşani)

la V – teren proprietate a statului (aflat în administrarea Centrului de distribuţie a energiei

termice Botoşani)

4.2. Terenul face parte din teritoriul intravilan al Municipiului BOTOŞANI, folosinţa actuală

fiind teren curţi construcţii – clădiri industriale, (incintă s.c. ELECTRO ALFA INTERNAŢIONAL s.r.l

Botoşani). Destinaţia stabilită prin documentaţiile de urbanism aprobate încadrează amplasamentul în

U.T.R. 53 – zonă de unităţi industriale, depozite şi transporturi.

4.3. Terenul nu este liber de construcţii existând pe acesta 6 clădiri supraterane şi 2 subterane

după cum urmează: atelier tâmplărie, rampă de depozit sare, depozit de cioburi de sticlă, staţie de

deferizare, clădire magazie inflamabile, gospodărie combustibil lichid subteran, rezervor de apă de 200

mc, bazin îngropat de 100 mc, cu suprafaţa construită la sol totală de 957,48 mp. Toate construcţiile

existente pe teren, mai puţin rezervorul de apă de 200 mc, vor fi demolate, conform autorizaţiei de

desfiinţare emisă de Primăria municipiului Botoşani anexată. Acestea au fost construite înaintea

cutremurului din 1977, în anii ‘60, din zidărie portantă, ne-confinată cu centuri şi sâmburi din beton

armat, cu planşee din beton prefabricat şi fundaţii superficiale din beton simplu, şi se află într-o stare

avansată de deteriorare fiind improprii oricărei activităţi.

În urma eliberării terenului şi a documentaţiilor anterior aprobate amplasamentul va permite

construirea unui centru de cercetare – dezvoltare pentru dezvoltarea activităţii de cercetare-dezvoltare

în vederea creşterii capacităţii de inovare şi competitivitate a S.C. Electro-Alfa Internaţional S.R.L..

4.4. Accesul principal spre zona amplasamentului (din direcţia EST), se realizează din Calea

Naţională prin intermediul unei căi de acces aflată în proprietatea statului şi aflată în administrarea

Centrului de Distribuţie a Energiei Termice Botoşani.

pe structuri solide

În prezent calea de acces menţionată are laţimea carosabilului de 5,00 m, asigurând circulaţia

auto pe două sensuri şi prezintă îmbrăcăminte rutieră de tip rigid in stare mediocră.

Parcarea, pentru aceste parcele, nu este asigurată prin amenajări adecvate în incintă.

4.5. Din punct de vedere al utilităţilor, amplasamentul dispune de posibilitatea racordării la

reţelele de apă, canalizare, telefonie, energie electrică şi gaz existente în zonă.

CAP. 5 SITUAŢIA PROPUSĂ

5.1. Amplasare în teren.

Centrul de cercetare - dezvoltare se va amplasa conform planului de situaţie anexat:

pe limita nordică a terenului proprietate;

la 30,55 m faţă de limita estică a terenului proprietate;

la 01,90 m faţă de limita sudică cea mai apropiată a terenului proprietate;

la 05,40 m faţă de limita vestică a terenului proprietate;

Amplasarea construcţiei este conform cu documentaţia de urbanism nr. 30/2010, faza Plan

Urbanistic de Detaliu, aprobată prin HCL al municipiului Botoşani nr. 234 din 26.08.2010.

5.2. Propuneri.

Analizând aceste date, ca şi pe cele din teren şi ţinând seama de solicitarea beneficiarului, se

propun următoarele:

Centrul de cercetare - dezvoltare:

Compania urmăreşte dezvoltarea activităţii de cercetare dezvoltare prin realizarea unui Centru

de Cercetare - Dezvoltare şi a unui Atelier de Cercetare - Dezvoltare Prototipuri, de sine

stătător, atât ca amplasare, cât şi din punct de vedere al dotărilor tehnice şi resurse umane, a cărei

activitate să nu fie condiţionată de cea productivă, dar să fie în interesul acesteia. Mai precis, pentru

atingerea acestui deziderat, se urmăreşte realizarea unei noi facilităţi, care să satisfacă întru totul

necesităţile acestui tip de activitate, astfel:

• Un Laborator modern, în care să se poată efectua încercări de performanţă şi de tip (electrice şi

mecanice) pe modelele experimentale, pe prototipurile şi seriile zero concepute de colectivul de

cercetare – dezvoltare în vederea testării viabilităţii şi eficienţei noilor soluţii tehnice imaginate

de acest colectiv.

• Un Atelier de Cercetare - Dezvoltare Prototipuri în adevaratul sens al cuvântului, în care să

se studieze diverse soluţii tehnice şi tehnologice, să se realizeze şi optimizeze modele

experimentale, să se realizeze prototipurile unor produse care să constituie noutate pe piaţa

pe structuri solide

interna şi externă prin soluţiile tehnice şi tehnologice pe care le inglobează şi prin parametri de

performanţă realizaţi.

• Un colectiv de cercetare – dezvoltare format din cele mai experimentate cadre tehnice,

existente deja în cadrul structurii şi din cadre tehnice tinere atrase prin crearea de noi locuri de

muncă în acest domeniu, care să desfăşoare nestingherit activităţi cu adevarat de cercetare –

dezvoltare menite să conducă la creşterea nivelului de inovare cu efecte directe asupra

dezvoltării firmei.

• infrastructura IT, hardware şi software de ultimă generaţie ce va putea sa susţină

corespunzator activitatea de cercetare – dezvoltare, ce va permite printre altele creşterea vitezei

de proiectare, verificarea noilor soluţii tehnice cu programe de simulare, prelucrarea şi stocarea

unui volum mare de informaţii, etc.

Centrul de cercetare – dezvoltare va fi compusă din două corpuri astfel:

Corpul 1 – CENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE IN DOMENIUL

INDUSTRIEI ELECTRICE SI ENERGETICE

Cu următoarele caracteristici dimensionale:

§ Regim de înălţime Parter , partial Parter + Etaj

§ Deschiderea 17,00 m;

§ Traveea 5,10 m;

§ Aria utilă Au 794,19 m²

§ Aria construită Ac 547,48 m²

§ Aria construită desfaşurată Adc 833,69 m²

§ Inălţimea utilă Hu birouri parter 2,70 m

§ Inălţimea utilă Hu birouri etaj 2,80 m

§ Inălţimea utilă Hu laborator 6,00 m

§ Inălţimea la streaşină Hst 6,80 m

§ Inălţimea la coamă Hc 7,75m

§ Volumul util Vu 3 054,00 m³

§ Volumul construit Vc 4 267,00 m³

§ Categoria de importanţă (cf. HG 261/1997) C

§ Clasa de importanţă III

§ Gradul de rezistenţă la foc II

§ Clasa de performanţă energetică minimă C

pe structuri solide

Din punct de vedere funcţional, distribuţia încăperilor în cazul corpului 1 „Centru

Cercetare - Dezvoltare în domeniul industriei electrice şi energetice” este urmatoarea:

Nr.crt. Destinaţie încăpere Suprafaţa Parter

P1 Hol Acces-Recepţie 33,71 m² P2 Sală şedinţe 28,79 m² P3 Birou persoane cu dizabilităţi 14,75 m² P4 Grup sanitar femei 4,52 m² P5 Grup sanitar bărbaţi 4,34 m² P6 Culoar 6,31 m² P7 Vestiar femei TESA 3,84 m² P8 Grup sanitar femei TESA 5,09 m² P9 Vestiar persoane cu handicap 4,54 m² P10 Grup sanitar persoane cu handicap 6,02 m² P11 Culoar 12,43 m² P12 Camera tehnică 34,59 m² P13 Vestiar operatori+laboranţi 5,17 m² P14 Grup sanitar operatori+laboranţi 5,68 m² P15 Vestiar bărbaţi TESA 9,87 m² P16 Grup sanitar bărbaţi TESA 8,88 m² P17 Magazie 33,40 m² P18 Culoar distribuţie 24,09 m² P19 Cameră de odihnă 24,67 m² P20 Laborator C-D şi încercări 267,75 m² Total suprafaţă utilă parter - Au 538,44 m²

Etaj E1 Hol distribuţie 26,93 m² E2 Birou gestiune-contabilitate 11,56 m² E3 Birou secretariat 11,95 m² E4 Terasă acoperită 5,39 m² E5 Cameră de odihnă 11,69 m² E6 Birou director centru 21,55 m² E7 Terasă acoperită 5,39 m² E8 Grup sanitar femei 4,18 m² E9 Grup sanitar bărbaţi 7,80 m² E10 Arhivă 4,65 m² E11 Oficiu 4,01 m² E12 Birou personal Cercetare-Dezvoltare 140,65 m² Total suprafaţă utilă etaj - Au 255,75 m² Total suprafaţă utilă corp 1 - Au 794,19 m² Suprafaţă construită - Ac 547,48 m² Suprafaţă construită desfăşurată - Adc 833,69 m²

Tabel 1: Distributia incaperilor pentru Centru cercetare dezvoltare in domeniul industriei electrice si energetice

pe structuri solide

In rezolvarea funcţionalului s-a urmărit pe de o parte realizarea dezideratului de centru

pentru cercetare dezvoltare, pe de altă parte respectarea prevederilor normativelor în vigoare

privind suprafeţele minime şi asigurarea unui climat optim pentru beneficiari şi nu în ultimul

rând obţinerea unei imagini exterioare agreabile demnă de secolul 21.

Astfel s-a urmărit ca în parter să fie concentrate toate funcţiunile de vestiare, grupuri

sanitare, sală de şedinţe, etc, pentru a uşura accesul cercetătorilor spre laborator şi atelierul de

prototipuri, iar în etaj funcţiunile administrative şi de cercetare dezvoltare pentru care s-a ales

varianta unui birou open-space. Au fost prevăzute vestiare şi grupuri sanitare, pentru toate

categoriile de personal, separate pe sexe.

Pentru respectarea normelor de siguranţă şi sănătate în muncă au fost prevazute două

camere de odihnă, una în parter şi alta în etaj cu o privelişte panoramică asupra accesului şi a

zonei verzi.

Circulaţia pe verticală se va face prin intermediul unei scări din beton amplasată în holul

de Acces-Recepţie, scara compusă din 18 contratrepte cu înălţimea de 17,5 cm, 16 trepte cu

lăţimea de 27 cm şi un podest intermediar amplasat la cota +1,05.

Intrucât, pot exista în cadrul colectivului de cercetare dezvoltare şi persoane cu dizabilităţi

locomotorii, clădirea va fi dotată corespunzător cu rampă pentru accesul acestor persoane ce va

avea o pantă de maxim 8%, iar lungimile rampelor nu vor depăşi 6m. Deasemenea pentru aceste

persoane sunt prevăzute în parter spaţii corespunzătoare respectiv Birou persoane cu dizabilităţi,

vestiar Persoane cu dizabilităţi şi Grup sanitar persoane cu dizabilităţi. Intregul parter, va fi

construit şi echipat în conformitate cu prevederile NP051/2001 „Normativ pentru adaptarea

clădirilor şi a spaţiului urban la exigenţele persoanelor cu handicap”.

Corpul 2 – ATELIER CERCETARE-DEZVOLTARE PROTOTIPURI IN

DOMENIUL INDUSTRIEI ELECTRICE SI ENERGETICE

• Cu următoarele caracteristici dimensionale:

• Regim de înălţime Parter ,

• Deschiderea 17,00 m;

• Traveea 5,00 m,

• Aria utilă Au 540,31 m²

• Aria construită Ac 552,53 m²

• Aria construită desfăşurată Adc 552,53 m²

• Inălţimea utilă Hu 6,05 m

pe structuri solide

• Inălţimea la streaşină Hst 6,80 m

• Inălţimea la coamă Hc 7,75 m

• Volumul util Vu 3 269,00 m³

• Volumul construit Vc 4 347,00 m³

• Categoria de importanţă (cf. HG 261/1997) C

• Clasa de importanţă III

• Gradul de rezistenţă la foc II

• Clasa de performanţă energetică minimă C

Din punct de vedere funcţional, dispunerea încăperilor în cazul corpului 2 „Atelier Cercetare -

Dezvoltare Prototipuri în domeniul industriei electrice şi energetice” este următoarea:

Nr.crt. Destinaţie încăpere Suprafaţa Parter

P21 Rampă transfer 64,31 m² P22 Atelier C-D pototipuri - Prelucrare repere 394,65 m² P23 Atelier C-D pototipuri - Montaj 81,35 m² Total suprafaţă utilă corp 2 - Au 540,31 m² Suprafaţă construită - Ac 552,53 m² Suprafaţă construită desfăşurată - Adc 552,53 m²

Tabel 2: Distributia incaperilor pentru Atelier cercetare - dezvoltare prototipuri in domeniul industriei electrice si

energetice

Această parte a clădirii se prezintă sub forma unei hale industriale, cu regimul de

înălţime parter, în care se vor amplasa toate echipamentele necesare activităţii de CERCETARE-

DEZVOLTARE prototipuri pentru industria electrică şi energetică.

IMPREJMUIREA TERENULUI

Se impune reabilitarea împrejmuiri existente cu înălţimea de 2,00 m pe laturile sudice, estice

şi vestice. Lungimea totală a acestei împrejmuiri va fi de 220m. Accesul în incintă dinspre calea de

acces nu va fi îngrădit, iar delimitarea spaţiilor verzi se va face prin borduri respectiv garduri verzi din

Thuja dupa caz.

AMENAJĂRI EXTERIOARE

Platforma incintei existente necesită lucrări de sistematizare verticală importante. Clădirea

poiectata va avea cota ± 0,00 înălţată cu 35 cm faţă de cota terenului sistematizat. Raportat la Marea

Neagra cota ± 0,00 este egala cu 185,90. Cota terenului din curte se va menţine la nivelul actual.

Intrucât parcela nu dispune de parcări amenajate adecvat se impune realizarea unui

acces corespunzător şi a unei platforme carosabile dotată cu locuri de parcare atât pentru autoturismele

obişnuite căt şi pentru autoturismele persoanelor cu dizabilităţi locomotorii.

pe structuri solide

Terenul în cadrul zonei studiate este uşor înclinat, cu panta spre sud, sud - est. Obiectivul propus

nu va influenţa major traficul auto şi pietonal din zonă. Pentru deservirea centrului de cercetare

dezvoltare se va amenaja in fata cladirii de birouri, in partea estica a amplasamentului, o platforma

carosabila în suprafaţă de 782,76 mp, ce va cuprinde si o parcare cu 14 locuri, din care 2 destinate

persoanelor cu dizabilitati, respectand astfel art. 33 şi Anexa nr. 5 din R.G.U. – HG nr. 525 din 1996.

Sunt prevazute accese distincte pentru personal sau vizitatori, pentru si pentru aprovizionarea cu

materii prime sau pentru centrala termica.

Vor fi prevazute bancute de odihna exterioare si cosuri de gunoi exterioare.

Colectarea deseurilor se va face diferentiat, cu sortare la sursa, in patru containere ce

vor avea culori diferite: galben pentru plastic, albastru pentru hartie, verde pentru sticla si gri pentru

menajer, avand capacitatea de 400 litri fiecare, ce vor fi amplaste pe o platforma betonata din spatele

constructiei .

CAP 6. FUNCŢIUNI, INDICI, REGLEMENTĂRI - Suprafaţa terenului 2 801,50 mp

- Suprafaţa construită la sol corp 1 547,48 mp

- Suprafaţa construită la sol corp 2 552,53 mp

- Suprafaţa construită la sol totală 1 100,00 mp

- Suprafaţa construită desfăşurată corp 1 833,69 mp

- Suprafaţa construită desfăşurată corp 2 552,53 mp

- Suprafaţa construită desfăşurată totală 1 386,22 mp

- Suprafaţa utilă desfăşurată corp 1 794,19 mp

- Suprafaţa utilă desfăşurată corp 2 540,31 mp

- Suprafaţa utilă desfăşurată totală 1 334,50 mp

- P.O.T. propus 39,26%

- C.U.T. propus 0,49

- Înălţimea maximă corp 1 şi corp 2 07,75 m

În conformitate cu prevederile normativelor de proiectare în vigoare amplasamentul se

situează în următoarea zonare:

• In conformitate cu prevederile codului de proiectare CR 1-1-3/2005 – Evaluarea actiunii

ZAPEZII asupra constructiilor, fig. 2.1. „Romania – zonarea valorii caracteristice a

incarcarilor din zapada pe sol” , valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este :

So,k = 250daN/mp

pe structuri solide

• Conform cu codul de proiectare NP – 084 – 2004 „ Actiunea VANTULUI”:

§ Viteza vantului mediata pe 1 min este de 41m/s

§ Presiunea de referinta a vantului, qref = 70daN/mp (0,7kPa)

• Conform hartii de zonare SEISMICA din normativul P100-1/2006, amplasamentul face

parte din zona de intensitate seismică caracterizata prin:

§ Acceleratia terenului pentru proiectare: ag = 0,16g

§ Perioada de colt: Tc = 0,7sec

• Conform STAS 11100/1-93 – Macrozonarea teritoriului Romaniei – Grad seismic 6;

• Conform STAS 6472/2-83 - temperatura de calcul pentru vara; SR 10907/1-97 -

temperatura de calcul pentru iarna amplasamentul se situeaza in zona climatică III;

• Conform prevederilor din STAS 6054/77, adâncimea maximă de îngheţ este de 100 –

110 cm de la suprafaţa terenului.

Amplasamentul studiat, are, precum este mentionat si in studiul geotehnic, stabilitatea generala

si locala asigurata, nefiind semnalate fenomene de instabilitate, alunecari active sau stabilizate.

FINISAJE

Închideri panouri tristrat, OL (tabla 0,5 mm) – PU (spumă poliuretanică) – OL (tablă OL 0,5

mm). Grosimea panourilor exterioare va fi de 80mm., iar culorile albastru şi alb RAL

5005 şi RAL 9002

Compartimentări la parter, pentru zona laboratorului, se vor realiza din panouri tristrat cu spumă

poliuretanică OL-PU-OL cu grosimea de 80 mm.

pentru zona de birouri, atât pentru parter cât şi pentru etaj, compartimentările se

vor realiza din pereţi realizaţi din gips carton. Grosimea pereţilor de

compartimentare va fi de minim 120 mm şi se vor realiza astfel încât să asigure

protecţia fonică necesară. Inchiderea cabinelor WC din grupurile sanitare din

parter şi etaj, va fi realizată din panouri HPL (High Pressure Laminate)

bilaminate, pe bază de răşini fenolice, tratate antiseptic. Acestea vor avea reazeme

şi fixări din oţel-inox sau din aluminiu.

Tâmplărie cele exterioare vor fi executate din P.V.C. , culoare alb RAL 9002, cu geam termopan

Low-E şi argon, conform tabloului de tâmplărie din faza Proiect Tehnic. Magazia va fi

pe structuri solide

prevăzută cu o uşă tip rulou cu dimensiunile de 2.400 x 2.400 confecţionată din panel tip

sandwich de 40 mm grosime.

La interior se vor prevedea uşi din aluminiu fără barieră termică, prevăzute cu toc pervaz

şi geam mat şi sisteme de închidere din HPL corespunzătoare sistemului de

compartimentare pentru grupurile sanitare. Pentru siguranţa în exploatare niciuna dintre

uşile interioare nu va avea prag proeminent, etanşarea la partea inferioară făcându-se cu

perii.

La trecerea dinspre corpul 2 spre corpul 1, se prevede la intrarea în laborator o uşă

sectională cu dimensiunile de 3.200x3.000mm.

Pardoseli Pentru parter, în spaţiile destinate laboratorului, holuri, camera de odihnă, căi de

circulaţie, grupuri sanitare şi vestiare, pardoseala necesită rezistenţă la trafic greu,

uşurinţă de a fi igienizată şi trebuie astfel realizată încât să se evite alunecarea chiar şi în

condiţii de umezeală, recomandându-se un coeficient de frecare de minim 0,4. Astfel

aceasta se va realiza din răşini epoxidice sau din gresie cu condiţia îndeplinirii celor de

mai sus. Sub pardoseală este prevăzut, un strat de polistiren extrudat de 50 mm.

gresie ceramică porţelanată antiderapantă în spaţiile aferente, grupurilor sanitare,

oficiului, arhivei şi căilor de circulaţie din etaj;

Parchet laminat, triplu stratificat, pentru trafic comercial intens, pentru birouri, sala de

şedinţă şi camera de odihnă din etaj

Beton şlefuit cu întăritor de pardoseală de tip Herculit, pentru spaţiile aferente magaziei

şi camerei tehnice

Pereţii finisajul pereţilor de compartimentare din laborator, va fi dat de tabla lisă a panourilor

sandwich, culoare RAL9002 ;

Plintă şi colţare din PVC sau aluminiu la îmbinarea între pardoseală şi pereţi precum şi la

îmbinarea între pereţi şi tavan, în laborator

Pereţii exteriori din panouri tristrat se vor placa la interior cu plăci din gips carton ce se

vor gletui şi zugrăvi în var lavabil

Pentru grupurile sanitare, se prevede placarea pereţilor cu faianţă până în tavan

În spaţiile unde pereţii nu sunt placaţi cu faianţă se vor realiza, gleturi fine şi zugrăveli în

var lavabil.

pe structuri solide

Finisajul pereţilor de compartimentare din gips carton se va face cu glet şi var lavabil

respectiv faianţă pentru grupurile sanitare

Acoperişul învelitoarea va fi realizată din panouri tristrat, OL-PU-OL, cu 3-5 nervuri sepciale pentru

acoperiş, iar elementele de preluare a apelor meteorice de pe acoperiş se vor executa din

tablă galvanizată şi prevopsită de culoare alb RAL9002 .

INSTALATII

Clădirea va fi echipată cu tipurile de instalaţii care să asigure buna funcţionare şi

atingerea obiectivului propus:

Instalatii sanitare interioare

Echiparea cu obiecte sanitare se va face conform STAS 1478. Tipul acestora şi cotele de montaj

sunt conforme cu destinaţia clădirii şi STAS 1504.

Obiectele sanitare prevăzute sunt duşuri în grupurile sanitare

aferente vestiarelor, lavoare şi closete în toate grupurile sanitare. In grupul sanitar pentru persoane cu

dizabilitati locomotorii vor fi prevazute obiecte sanitare speciale.

Se prevăd conducte distribuţie apă rece şi apă caldă menajeră şi de canalizare. Vor fi prevăzute

sifoane de pardoseală in toate incăperile unde este prezentă apa.

Preluarea apelor pluviale de pe învelitoarea şarpantei se face cu jgheaburi şi burlane cu

descărcare la rigole in reteaua de canalizare existenta in zona.

Conductele de apă sunt din ţeavă PPR şi se montează în măşti din gips carton sau alte materiale.

Se vor asigura distanţele de montaj ale conductelor faţă de elementele celorlalte instalaţii.

Conductele de canalizare se propun a fi executate din PVC. Se montează sub

conductele de apă pe traseele comune. În capătul coloanelor de canalizare se prevăd coloane de aerisire.

Se prevăd de asemenea şi piese de curăţire.

La montaj se vor respecta pantele de montaj pentru asigurarea golirii şi aerisirii

conductelor. Se vor respecta distanţele normate între suporţii ficşi şi cei mobili conform prevederilor

normativului "I9/2009".

La trecerea coloanelor prin fundaţii şi pereţi se vor prevedea ţevi de protecţie.

Se prevăd armături de separaţie pentru realizarea condiţiilor de reglaj şi de

închidere pentru obiecte şi grupuri sanitare.

In execuţie se vor respecta prevederile normativului "I9-2009".

pe structuri solide

Instalatii de detectie, semnalizare si stingere a incendiilor

Pentru stingerea incendiilor din exterior s-au prevazut 2 hidranti exteriori subterani Dn 65 mm.

Acestia se vor racorda de la camera de vane/statia de pompe a rezervorului prin intermediul unei

conducte din PEHD Pn 10 Dn 110/6.3 mm.

La interiorul cladirii au fost prevazuti 4 hidranti dispusi astfel: trei la parter si unul pe etaj.

Alimentarea hidrantilor interiori de incendiu se va realiza in teava de otel zincata cu Dn 2’’/3’’ cu

legare din camera tehnica inainte de orice organ de inchidere.

Pentru evitarea problemelor referitoare la continuitatea in alimentare si presiunea minima

necesara,parametri ce trebuie a fi asigurati de furnizorul de apa se propune alimentarea hidrantilor

interiori si exteriori din cadrul rezervorului subteran 200 mc.Acesta este prevazut prin proiectul de

constructii spre reabilitare si igienizare.In cadrul acestuia s-a identificat o incapere cu destinatie camera

vane cu preschimbare destinatie in statie pompe si instalatii hidraulice aferente (2.3/3.3 m).In cadrul

acesteia se va instala un grup pompare cu urmatoarele caracteristici Q=15 l/s=54 mc/h , H=51 mCA,

Pi=8,5 kW/pompa; U/f=400/50 V/Hz; Dn 150 mm,prevazut cu protectie lipsa apa si programator

saptamanal pentru pornirea pompelor impotriva blocarii lagarelor.

Raportat la suprafata cladirii, a compartimentarii acesteia si a fluxurilor de persoane prestabilite

prin prin proiectul de arhitectura functie de destinatia cladirii este necesar adoptarea :

-sistem-detectie si alarmare incediu

- unui sistem de detectie si alarmare incendiu(S.D.A.I.) de tip deschis pentru detectarea si

alarmarea incendiilor in faza incipenta a acestora

- unei arhitecturi a S.D.A.I. de tip single pentru centralele de detectie si alarmare incediu

- unei structuri analogice adresabile

Solutiile din cadrul documentatie tehnice sunt in conformitate cu I18/1-2002 si I18/2-2009

,respectiv cetintelor si recomandarilor din cadrul scenariului la foc prin care este necesar a se prevedea

constructia cu instalatii de detectie si semnalizare incendiu cu senzori de fum,puncte de apelare

manuale,module intrare/iesire,sirene acustice si cu flash interioare/exterioare.

Instalatii de incalzire

Se prevede realizarea unei instalaţii de încălzire.

Instalaţia de încălzire centrală va fi proiectată conform destinaţiei încăperilor pe baza SR

1907/1:1997, STAS 6472/3.

Pentru zona de birouri , instalaţia de încălzire interioară este de tip forţat cu circulaţie prin

pompe de conductă (aflate în centrala termică) şi cu distribuţie inferioară.

pe structuri solide

Conductele se recomanda a se executa din ţeavă PPR sau din cupru şi îmbinările se fac prin

infiletări cu fitinguri speciale, cu măsurile de neobturare a secţiunii libere a conductelor. Acestea se

montează aparent sau ingropat dupa caz.

Radiatoarele se prevăd în dreptul ferestrelor cu respectarea lungimilor racordurilor la coloanele

indicate, conform I13-02. Se vor respecta cotele de montaj faţă de elementele constructive. Racordurile

la radiatoarele cu peste 1,20 m lungime se fac în diagonală. La trecerea coloanelor prin planşee şi pereţi

se vor prevedea ţevi de protecţie

Aerisirea instalaţiei se face cu robinete de aerisire prevăzute pentru fiecare corp de încălzit.

Reglajul sarcinii termice pe fiecare radiator se asigură cu ajutorul robineţilor cu dublu reglaj,

recomandabil cu robineti cu termostat.

Se vor utiliza elemente de prindere tipizate, cu respectarea distanţelor de montaj normate.

Conductele se montează cu pante de 2-3 %, astfel încît să se permită golirea şi aerisirea

instalaţiei. Pentru golirea instalaţiei se prevăd armături de golire în punctele cele mai joase. Rezemările

conductelor vor respecta condiţiile din I13 şi vor fi utilizate detalii tipizate. Conductele se vor izola cu

manşoane termoizolante .

Pentru zona de laborator , instalaţia de încălzire interioară se va realiza cu aerotereme, cu arzator

pe gaz. Acest sistem de incalzire reprezinta o solutie extrem de economica in domeniul industrial.

Avantajul primar al acestui sistem de incalzire, este ca incaperile pot fi lasate neincalzite pe perioada de

neutilizare, aparatului nu ii trebuie perioada de preincalzire, efectul incalzirii apare imediat iar

temperatura optima este obtinuta intr-un interval relativ scurt.

Instalatii de ventilatie

Pentru asigurarea funcţionării în condiţii normale şi de siguranţă, in grupurile sanitare ce nu au

posibilitatea unei ventilari naturale, precum si in saptiile aferente oficiului si arhivei se vor prevedea

instalatii de ventilare - evacuare a aerului viciat- admisie aer proaspăt. Intsalatii de ventilare se vor

prevedea si in zona laboratorului, pentru standul de stropit, camera climatica si camera de praf.

Instalatii electrice

In cadrul clădirii se prevăd circuite:

- de forta pentru utilajele din zona laboratorului şi în camera tehnica pentru compresor

- de iluminat normal şi de siguranţă (de evacuare si de circulaţie);

- de prize trifazate si monofazate cu contact de protecţie.

Iluminatul interior se realizează cu corpuri de iluminat de plafon, cu lămpi fluorescente, echipate cu

balast electronic, în funcţie de destinaţia încăperii. Alegerea corpurilor de iluminat s-a făcut ţinând cont

pe structuri solide

de modul de montaj al acestora (de plafon sau de perete) şi de categoria în care se încadrează spaţiile

din punct de vedere al mediului, astfel încât să se realizeze o acoperire globală a condiţiilor impuse.

Numărul şi poziţia corpurilor de iluminat au fost stabilite în vederea asigurării nivelului minim de

iluminare de menţinut necesar în fiecare încăpere, în funcţie de destinaţia ei şi anume:

- 500 lx în laborator

- 500 lx în birouri

- 300 lx în spaţii tehnice

- 150 lx în culoare de trecere, toalete

Se utilizează cablu CYYF 5x1,5mmp pentru circuitul principal şi cablu CYYF 3x1,5mmp pentru

conexiunile din doze la corpurile de iluminat. Fiecare corp de iluminat va fi prevăzut cu doză de

derivaţie. Dozele de derivaţie vor fi etanşe în construcţie IP32, cu 6 ieşiri, montate pe lateralul podului

de cabluri din tablă perforată sau aparent pe pereţi. Se va realiza distribuţia echilibrată pe faze a

consumatorilor. Toate coborârile în cablu spre comutatoare sau întrerupătoare se vor executa aparent în

tub PVC cu diametru 16 mm.

Pentru iluminatul de siguranţă se vor utiliza corpuri de iluminat cu baterii de acumulatoare

incluse, baterii care permit funcţionarea lămpilor tip indicator luminos timp de cel puţin 1 oră. Pentru

iluminatul de siguranţă pentru marcarea hidranţilor de incendiu s-au prevăzut corpuri de iluminat,

situate la maximum 1,5m de aceştia şi fiind alimentat i din sistemul iluminatului de siguranţă.

Alimentarea iluminatului de siguranţă se va face printr-o plecare separată din tabloul general. Conform

normativului NP-I7/02, tab. 7.13, iluminatul de siguranţă al clădirii va fi de tipul 4, cu un număr de

până la 100 persoane de evacuat. Se va păstra o distanţă de minim 300mm faţă de orice element al

instalaţiei de detecţie incendiu şi de curenţi slabi.

Circuitele de prize se vor realiza cu cablu tip CYY-F 3x2,5mmp, protejate cu întrerupătoare

automate cu protecţie diferenţială sensibilă la 30A.

Toate prizele vor avea gradul de protecţie corespunzător mediului în care se montează, vor fi cu

contact de nul de protecţie şi vor avea un curent de 16A. Se vor utiliza prize cu montaj aparent,

alimentate cu cablu CYY-F montat aparent sau pe paturi de cabluri.

Fiecare incăpere în care au acces persoanele cu dizabilitati va fi prevăzută cu iluminat normal şi

iluminat de siguranţă, montajul intrerupatoarelor si a prizelor facandu-se in concordanta cu prevederiel

NP051/2001

Comutatoarele, întrerupătoarele, prizele şi întregul echipament electric va fi montat la înălţimile

de montaj normate, funcţie de destinaţia încăperilor. Legăturile conductorilor vor fi realizate numai în

doze cu cleme corespunzatoare.

pe structuri solide

CAP7. MĂSURI DE PROTECŢIE CIVILĂ

La proiectarea imobilului s-a ţinut cont de prevederile Deciziei 177-99 care aprobă Normele

tehnice privind proiectarea şi executarea adăposturilor de protecţie civilă în cadrul construcţiilor noi şi

a Hotărârii Guvernului nr. 560 din 15 iunie 2005 şi republicată prin H.G. 37 din 12 ianuarie 2006

pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de

protecţie civilă, precum şi a celor la care se amenajează puncte de comandă.

Amplasarea unui adăpost de apărare civilă nu este posibilă – construcţa fiind fără subsol se

admite acceptarea de la obligativitatea prevederii unui astfel de adăpost (suprafaţa construită desfăşurată

este de 1 386,22 mp).

CAP 8. EXIGENŢE Proiectul va fi verificat de către verificator atestat MLPAT la exigenţele A1, A2

Cerinţa A – Rezistenţa şi stabilitatea este detaliată în memoriul de rezistenţă conform

caracteristicilor amplasamentului.

Cerinţa B – Siguranţa în exploatare

Securitatea utilizatorilor construcţiei este asigurată atât prin folosirea şi punerea în operă a

materialelor de calitate adecvate funcţiunilor, cât şi prin respectarea strictă a normelor şi normativelor în

vigoare în ceea ce priveşte proiectarea elementelor structurale, nestructurale, finisajelor şi a instalaţiilor

aferente imobilului. Calitatea materialelor folosite pentru finisarea pardoselilor va asigura circulaţia

utilizatorilor în siguranţă atât pe interior cât şi pe exterior.

Activităţile desfăşurate în imobil nu sunt nocive şi nu implică riscuri din partea utilizatorilor.

Prin proiectarea instalaţiilor aferente s-au specificat normele pe care trebuie să le îndeplinească utilajele,

aparatele şi traseele care fac parte integrală din fiecare sistem în parte.

Cerinţa C – Siguranţa la foc

Construcţia se înscrie în categoria de importanţă C, conform HG 766 -1997 şi în clasa de

importanţă III, conform P 100-1din 2006.

Soluţia constructivă adoptată – stâlpi şi grinzi metalice clasifică clădirile la gradul II de

rezistenţă la foc.

Măsurile de protecţie la foc sunt specifice construcţiei – centru de cercetare/dezvoltare şi

respectă normativul P118-99 privind Siguranţa la foc a construcţiilor. Conform H.G. nr.1739 din 06

pe structuri solide

decembrie 2006 - pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/

sau autorizării privind securitatea la incendiu – este necesară supunerea avizării privind securitatea

la incendiu.

Cerinţa D – Igiena, sănătatea oamenilor, protecţia şi refacerea mediului

Printre măsurile specifice acestei exigenţe s-au prevăzut următoarele:

– instalaţii sanitare corespunzătoare exigenţelor, asigurând alimentarea cu apă caldă

menajeră, apă potabilă, canalizarea apelor uzate, obiecte sanitare specifice etc.;

– evacuarea deşeurilor menajere se va face organizat, în baza contractului cu firma

specializată;

– Instalaţii de încălzire, ventilaţie care să creeze confortul termic specific fiecărui anotimp.

În ansamblul ei, construcţia nu este o sursă de noxe şi nu trebuie prevăzute măsuri speciale care

să împiedice poluarea mediului.

Cea mai mare suprafaţă a spaţiilor verzi existente se vor păstra şi chiar se va mări această

suprafaţă prin demolarea clădirilor existente.

La finalizarea lucrarilor de constructie se va proceda la refacerea cadrului natural ce va consta în

curatirea arborilor existenţi, plantarea de noi arbori si arbusti ornamentali şi amenajarea unui suprafeti

inierbate în jurul clădirii nou executate. In insulele rezultate din sitematizarea verticala vor fi plantate

flori, si vor fi insamantate cu gazon. Suprafaţa totala a spatiilor verzi rezultate este de 918,74 mp

reprezentind aproape 35% din totalul suprafetei.

De asemenea, se vor adopta unele reguli pe timpul execuţiei construcţiilor, care să

preîntâmpine poluarea mediului şi afectarea spaţiilor verzi.

Cerinţa E – Protecţia hidrofugă şi economia de energie

Pentru protectia termica, minima, se vor respecta prevederile STAS 1907/1-80 şi STAS 1907/80

şi al Normativului C107/2-2002.

Protecţia hidrofugă a imobilelor a fost asigurată prin adoptarea unor metode eficiente care să

preîntâmpine şi să stopeze infiltrarea apelor către elementele constructive ale clădirii. Astfel, au fost

prevăzute următoarele:

– hidroizolaţii orizontale;

– hidroizolaţii verticale exterioare corelate cu trotuare etanşe perimetrale care să

preîntâmpine pătrunderea apelor meteorice la nivelul parterului;

– jgheaburi şi burlane legate la canalizarea incintei;

Cerinţa F – Protecţia la zgomot

Confortul acustic se va asigura prin pereti despartitori cu izolatie fonica pentru un

pe structuri solide

nivel max. 30-35dB si pentru mentinerea calitatii aerului din zonele protejate, conform STAS

12574.1987.

Clădirea va fi situată într-o zonă construită cu unităţi industriale, având un regim moderat de

înălţime, fără surse majore de zgomot. Conformarea constructivă şi echiparea cu tâmplărie modernă,

atenuează zgomotul aerian, asigurând valori normale admisibile.

CAP 9. ALTE PREVEDERI Pentru realizarea condiţiilor de calitate prevăzute în proiect, constructorul şi beneficiarul, prin

responsabilii lor autorizaţi conform legislaţiei în vigoare, sunt obligaţi să respecte integral toată

legislaţia şi normativele în vigoare elaborată de institute de specialitate coordonate de M.L.P.T.L.,

I.N.C.E.R.C., C.Q.C.C., I.P.C., I.P.C.T.

Aceasta este posibil numai în condiţiile prevăzute de lege pentru conducerea, supravegherea şi

verificarea lucrărilor.

Pentru aceasta, conform legislaţiei în vigoare, constructorul şi beneficiarul sunt obligaţi la:

• organizarea sistemului de asigurarea calităţii lucrărilor pe şantier – constructorul;

• nominalizarea persoanelor atestate M.L.P.T.L. pentru supravegherea şi organizarea lucrărilor

– constructor + beneficiar;

• stabilirea unui grafic actualizat al lucrărilor, funcţie de care se elaborează fişele tehnologice

necesare – constructor + beneficiar;

• întocmirea proiectului Organizare de şantier şi afişarea lui la loc vizibil – constructor;

• anunţarea proiectantului înainte de executarea lucrărilor pentru orice neconcordanţe din

proiect sau între proiect şi realitate – beneficiar;

• anunţarea din timp a participanţilor la avizarea lucrărilor ce devin ascunse – beneficiar;

• păstrarea documentaţiei pentru întocmirea Cărţii construcţiei – constructor;

• respectarea circuitului necesar legalităţii activităţii (note de şantier ale proiectantului vor fi

adresate beneficiarului, verificarea lor de către acesta şi transmise constructorului) –

beneficiar;

• asigurarea la şantier a întregii documentaţii necesare executării lucrării (proiect, fişe

tehnologice sau, în locul acestora, toate normativele legate de fazele de execuţie în curs,

proiect de Organizare de şantier, grafic de execuţie actualizat) – constructor + beneficiar.

5.1. CONDIŢII DE EXPLOATARE A CONSTRUCŢIEI

pe structuri solide

Beneficiarul va asigura imediat după darea în exploatare a construcţiei, întocmirea şi

completarea periodică, conform legii, a Cărţii tehnice a construcţiei. În această carte vor fi trecute

măsurătorile periodice ale tasării construcţiei faţă de un punct de pe nivelment naţional, orice

deteriorare vizibilă (fisuri, crăpături, expulzarea betonului etc.), reparaţii ale structurii de rezistenţă sau

zidăriilor, modificarea compartimentărilor, termoizolaţiilor, închiderilor sau faţadelor autorizate cu viza

„spre neschimbare”.

Orice reparaţie sau modificarea a celor de mai sus menţionate nu poate fi făcută decât în

condiţii prevăzute de Legea 10/1995 şi Legea 50. De asemenea, nu va fi schimbată destinaţia spaţiilor

decât în condiţiile prevăzute de Legea 10/1995.

Exploatarea construcţiei va avea în vedere asigurarea condiţiilor de conservare a structurii de

rezistenţă (nu se vor practica spargeri, decopertări ale armăturii, ruperea armăturilor, tasarea betonului şi

armăturilor sub influenţa factorilor meteorologici) prin nerespectarea lucrărilor de hidroizolaţii, apă,

canal, închiderilor, tencuielilor etc.

5.2. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA

INCENDIILOR

La proiectarea şi execuţia lucrărilor aferente acestei investiţii sunt respectate prevederile

următoarelor acte normative:

• Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, emis în baza ordinului nr.

9/N/15.03.1993 de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajarea Teritoriului, publicat în

Buletinul Construcţiilor nr. 5-8/1993;

• Decret nr. 290/81 privind aprobarea normativelor generale de protecţie contra incendiilor la

proiectarea şi realizarea construcţiilor;

• Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului,

indicativ P118/1999, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 51/1992.

Constructorul şi beneficiarul vor respecta pe timpul execuţiei şi al exploatării normele generale

specifice activităţilor de construcţii-montaj, conform regulamentului specificat mai sus, luându-se şi

măsuri suplimentare, în funcţie de condiţiile noi de lucru şi exploatare.

La execuţie şi în timpul exploatării, constructorul şi beneficiarul vor respecta şi urmări

programul de control al calităţii lucrărilor de construcţii pe şantier, precum şi caietul de sarcini privind

programul de urmărire în timp al construcţiei.

pe structuri solide

Constructorul va întocmi un proiect tehnologic de execuţie, cu avizul beneficiarului. Se va

întocmi, de asemenea, un program de execuţie, se vor stabili măsurile detaliate de protecţia muncii, se

vor întocmi certificate de calitate pentru toate lucrările ascunse executate (ce vor fi avizate de beneficiar

şi proiectant), se vor stabili etapele de control şi de asistenţă tehnică (împreună cu beneficiarul şi

executantul).

Întocmit,

Arh. Paul HRUŞCĂ

pe structuri solide

MEMORIU DE STRUCTURA

1. DATE GENERALE INVESTITIE

1.1. Denumirea obiectului de investiţie: DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII DE CERCETARE-

DEZVOLTARE ÎN VEDEREA CREŞTERII CAPACITĂŢII DE INOVARE

ŞI COMPETITIVITATE A S.C. ELECTRO-ALFA INTERNAŢIONAL

S.R.L.

1.2. Entitate achizitoare: s.c. ELECTRO – ALFA INTERNAŢIONAL s.r.l. Botoşani

1.4. Amplasamentul: municipiului Botoşani, Calea Naţională nr.4.

2. DATE GENERALE STRUCTURA :

Obiectivul Proiectat este constituit dintr-o cladire cu structura metalica si inchideri din panouri

sandwich, compusa din 2 corpuri astfel:

Corp 1 – cu regimul de inaltime parter + etaj, destinat spatiilor Centrului de Cercetare - Dezvoltare în

domeniul industriei electrice şi energetice

Corp 2 – cu regimul de inaltime parter Destinat spatiilor Atelier Cercetare - Dezvoltare Prototipuri în

domeniul industriei electrice şi energetice

2.1. Reglementări tehnice

Principalele acte normative pe baza cărora s-a făcut calculul, alcătuirea şi adaptarea structurii,

precum şi cele care trebuie respectate în execuţie sunt umătoarele:

• CR 0-2005, Cod de proiectare. bazele proiectării structurilor în construcţii;

• P 100-1/ 2006 - Cod de proiectare seismica – Partea I: Prevederi de proiectare pentru clădiri;

• CR 1 -1-3-2005 - Cod de proiectare – Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor;

• NP 082-04, Cod de proiectare, bazele proiectării şi acţiuni asupra construcţiilor. - Acţiunea

vântului;

• NP 112-04, Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă

• STAS 10107/ 0-90 – Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi

beton precomprimat;

pe structuri solide

• SR EN 1992-1-1:2004 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton

• STAS 10108_0/78 - Calculul elementelor din oţel;

• SR EN 1993-1-1:2006 - Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel

• NP 007 – 1997 - Cod de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat;

• C 122 – 1989 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii

din beton aparent cu parament natural;

• CR 2-1-1.1 – 2005, Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat;

• NE 012 – 1999 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton

precomprimat;

• NE 012 - 1 - 20 07 - Cod de practică pentru producerea betonului;

• NP 042 – 2000 - Normativ privind prescripţiile generale de proiectare. Verificarea prin calcul a

elementelor de construcţii metalice şi a îmbinărilor acestora;

• NP 033 - 99 : Cod de proiectare pentru structuri din beton cu armătură rigidă

2.2. Ipoteze de calcul:

Calculul structurilor de rezistenta s-a efectuat atit la incarcari gravitatinale cit si la cele

orizontale rezultate din seism considerindu-se urmatoarele :

- Conform CR 0-2005 : clasa de importanta a constructiei este 3 cu gI = 1,0

- Greutate proprie – generata automat de catre programul de calcul

- Tavane casetate din gips carton – 25daN/mp

- Pereti despartitori – 50daN/mp

- Finisaj pardoseala etaj (sapa autonivelanta+gresie) – 120daN/mp

- Greutate instalatii electrice - 12daN/mp

- Invelitoare din panouri sandwich 100 mm – 24 daN/mp

- Urmare a temei de proiectare propusa de beneficiar – cladire cu destinatia de birouri - s-a

considerat incarcarea utila distribuita pe suprafata planseului peste parter, de 200daN/mp

- Pentru caile de circulatie si scari incarcarea utila considerata este de – 300daN/mp

- Coeficientul partial de siguranta conform CR 0-2005 pentru incarcarile permanente: - pentru

S.L.U. = 1,35, pentru S.L.S. = 1.

- Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este conform CR 1-1-3-2005 :

So,k = 250daN/mp :

pe structuri solide

Ce = 1 (expunere partiala)

Ct = 1 (acoperis izolat termic)

mi = 0,8

coeficientul partial de siguranta conform CR 0-2005

- pentru S.L.U. = 1,5, pentru S.L.S. = 1.

- Presiunea de referinta a vintului este conform NP-082-04 :

qref = 70daN/mp

- Conform normativului P 100 / 2006 , amplasamentul prezinta urmatoarele caracteristici :

- Acceleratia terenului ptr. proiectare ag = 0,16

- perioada de colţ Tc = 0,7 sec.

- clasa de ductilitate a structurii M cu factorul de comportare q=4,

- coeficientul partial de siguranta conform CR 0-2005 importanta gI = 1

S-au facut verificari la urmatoarele grupari de incarcari conform CR 0-2005:

- S.L.U. stare limita ultima :

- S..L.S. stare limita de serviciu gruparea caracteristica de efecte structurale

- S.L.S. stare limita de serviciu fractiunea de lunga durata a incarcarilor

- S.L.U. cu considerarea actiunii seismice:

VkZGn

j kkj 05,15,135,11

++∑ =

∑ =+

n

j kkj ZG1

00,100,1

∑ =+

n

j ikikj QG1 ,,2ψ

∑ =++

n

j kiEkIkj ZAG1 ,2ψγ

∑ =+

n

j kkj VG1

00,100,1

pe structuri solide

Unde: - y2,1 = 0,4

- Zk = Efectul actiunii zapezii

- Gkj = Efectul actiunii permanente

- AEk = Efectul actiunii seismice cf. P100/2006

2.3 . Parametri geotehnici

In vederea stabilirii parametrilor geotehnici a fost efecutat un studiu geotehnic ce este prezentat

in anexa. In conformitate cu acesta:

Structura litologică este următoarea:

Ø Umplutura neomogena din pamant, piatra bruta, resturi de betoane uneori cu intercalatii

argiloase în grosime variabilă de 0.8÷3,60 m;

Ø Pachet de argilă prăfoasă galbena plastic vartoasa la tare, cu concretiuni calcaroase

Acest complex va constitui terenul de fundare, si se incadreaza in categoria paminturilor

sensibile la umezire grupa A.

Apa subterană a fost interceptată la o adancime de 6 m de la cota terenului natural, putand

prezenta fluctuatii de 1~2m in functie de regimul precipitatiilor.

Caracteristicile de portanţă ale terenului de fundare în cazul stratului de argilă prafoasa sunt:

Ø Ppl = 185 kPa la o adancime de 2,5m fata de Cota terenului natural ;

Ø Ppl = 200 kPa la o adancime de 3,1m fata de Cota terenului natural ;

Ø Ppl= 220 kPa la o adancime de 3,6m fata de Cota terenului natural ;

Ţinând cont de caracteristicile construcţiei, condiţiile de teren precum şi de amplasamentul şi

panta acestuia se estimează pentru ansamblul construcţie-teren , risc geotehnic moderat.

Avand in vedere caracteristicile terenului de fundare mai sus prezentate, se impune

imbunatatirea terenului de fundare prin urmatoarele masuri:

- Indepartarea umpluturilor neomogene pina la atingerea stratului de argila prafoasa

- Realizarea unui blocaj din piatra in masa de argila prin compactarea fundul gropii.

- Realizarea unei perne de balast perimetrale, cu o grosime variabila de la 1,20m la 2,20m,

compactata corespunzator pina la obtinerea uni grad de compactare de 98% proctor modificat.

pe structuri solide

Inainte de inceperea executiei pernei se va contacta proiectantul si se va stabili tehnologia de

executie a pernei si parametrii tehnici ai pernei in functie de caracteristicile geotehnice ale materialelor

puse in opera.

In timpul executiei incintele sapaturilor vor fi amenajate prin pante, puturi, instalatii de

pompare, astfel incat sa se poata colecta si evacua rapid apa din infiltratii si precipitatii. Stratul de

pamant de sub perna se va inlatura imediat daca este afectat de precipitatii. Umpluturile in jurul

fundatiilor se vor efectua imediat dupa decofrare. Se va exclude posibilitatea umezirii terenului de

fundare prin lucrari de organizare, retele provizorii de santier si prin probarea etanseitatii la retelele si

instalatiile definitive.

Referindu-ne la cele din urmă se ştie că hotărâtoare la dimensionarea structurii vor fi maximele

dintre încărcările din vânt şi seism, care se combină cu solicitările gravitaţionale.

Determinarea eforturilor eforturilor s-a facut cu programul AxisVM 9 la gruparile de incarcari

sus mentionate.

3. DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENTA A CLADIRII:

3.1. Corp 1 – Centrul de Cercetare - Dezvoltare în domeniul industriei electrice şi

energetice

3.1.1. Suprastructura:

Constructia ce se doreste a fi executata se prezinta ca un corp central cu deschiderea interax de

17 m si sase travei, cu interaxul de 5,10m rezultand o lungime de 30,60m.Pentru rezolvarea partii

administrative s-a prevazut realizarea unui etaj partial ce se desfasoara intre axele 10-14, respectiv A-D.

In plan vertical cladirea cladirea se prezinta ca un volum cu o inaltime libera de 6,86m, in zona

corpului central, iar in zona de etaj gabaritul in plan vertical este cel dat de grinzile planseului metalic-

2,80m.

O sectiune transversala prin cladire prezinta un acoperis in doua ape cu o panta de 10% (6º).

In plan transversal structura de rezistenta va fi formata din cadrele transversale metalice

realizate in varianta cu inima plina, cu legaturi rigide intre rigla si stalp si semirigide in baza.

Stalpii din axele 8 si 9 se vor confectiona din profile laminate IPE500.Consola de prindere a

riglei de cadru va fi sudata de stalp si va avea o sectiune transversala constanta (IPE500).

Rezemarea semirigida a stalpilor se va realiza cu 4 buloane M30 Gr. 5.6.

Riglele de cadru din axele 8 si 9 vor urma panta acoperisului si se vor confectiona din profile

laminate IPE500. Rezemarea pe stalpi se va realiza prin intermediul consolelor de pe stalpi. Imbinarea

pe structuri solide

cu consolele se va face cu 8 suruburi de inalta rezistenta M24 grupa 8.8. Otelul folosit pentru laminate

va fi S275.

In zona de etaj cadrele transversale vor avea stalpi intermediari dispusi la distanta de 5,10m,

respectiv 6,80m. Profilul folosit pentru confectionarea stalpilor marginali si al celor intermediari va fi

HEA200.

Stalpii marginali (ax A si ax D) vor avea console de prindere a riglei de cadru.Aceasta va fi

sudata de stalp si va avea o sectiune transversala constanta (IPE270). Otelul folosit pentru laminate va fi

S275.

Rezemarea semirigida a stalpilor se va realiza cu 4 buloane M30 Gr. 5.6.

Riglele de cadru din axele 10,11,12 si 13 vor urma panta acoperisului si se vor confectiona din

profile laminate IPE270. Rezemarea pe stalpi se va realiza prin intermediul consolelor de pe

stalpi(stalpi marginali), respectiv prin intermediul unei placi cu grosimea 15mm prinsa bulonat pe placa

de capitel a stalpului . Imbinarea cu consolele si placa de capitel se va face cu suruburi de inalta

rezistenta M20 grupa 8.8. Otelul folosit pentru laminate va fi S275.

Pentru realizarea frontonului se va dispune in axul 14 intersectie cu ax B1 un stalp confectionat

din profil HEA180, rezemat semirigid cu 4 buloane M30 Gr. 5.6.

Sarpanta acoperisului este alcatuita in planul longitudinal al cladirii din pane constituite din

elemente formate din tabla indoita la rece de forma "Z"(Z250x2;Z250x2,5). Deschiderea interax a

panelor va fi de 5,10m si vor rezema pe riglele cadrelor transversale, la o distanta de 1,40m.

Inchiderea structurii la cota +6,05 se va obtine prin dispunerea unui planseu partial care se va

desfasura intre axele 11-12,repectiv axele 13-14. Acesta se va realiza in varianta compozit din beton

armat si armatura rigida. Armatura rigida va fi constituita din grinzile subansamblurilor S1 si S3

confectionate din profile laminate IPE 200 si IPE 180. Prinderea acestora se va face cu suruburi de

inalta rezistenta grupa 8.8. si vor rezema incastrat pe stalpii cadrelor transversale. Otelul utilizat pentru

confectionarea grinzilor subansamblurilor va fi S275.

Placa planseului va avea o grosime de 10 cm si se va realiza in varianta monolit din beton armat

C16/20. Se va dispune si o armatura elastica din STNB 116GQ283, legata de conectorii dispusi la fata

superioara a grinzilor.

Pentru uniformizarea eforturilor provenite din seism sau vant, cadrele se vor contravantui in plan

orizontal si vertical. Astfel se va realiza o contravantuire verticala transversala intre stalpi, pe axul 10

intre axele A-B, respectiv C-D si o contravantuire verticala longitudinala intre axele 7 si 8 .

Contravantuirea transversala va avea diagonalele dispuse in V realizate din teava rotunda F 95x4, iar

cea longitudinala va avea diagonalele dispuse in X realizate din teava rotunda F 82,5x4 . In planul

pe structuri solide

acoperisului se dispune o contravintuire transversala orizontala, intre axele 7-8, respectiv 12-13.

Aceasta va fi formata din diagonale intersectate si se va confectiona din teava rotunda F 82,5x4.

Prinderea acestora pe cadre se va face pe guseele pre-sudate pe acestea prin intermediul unui surub de

inalta rezistenta M 20, grupa 8.8. Invelitoarea sarpantei va fi realizata din panouri sandwich cu

grosimea de 100mm.

Pentru rezolvarea inchiderilor laterale s-au prevazut rigle de perete din elemente din tabla

indoita la rece de forma "U" (UI 180x80x4), iar stalpii de perete vor fi constituiti de stalpii cadrelor

transversale. Inchiderile vor fi realizate din panouri sandwich cu grosimea de 80mm.Prinderile panelor

pe consolele de pe stalpi se vor realiza cu suruburi de inalta rezistenta M10 grupa 8.8.Otelul utilizat

pentru pane este de tipul S235.

Compartimentarea pe verticala se va obtine prin dispunerea unui planseu partial la cota +3,21m,

care se va desfasura intre axele 10-14,repectiv axele A-D. Acesta se va realiza in varianta compozit din

beton armat si armatura rigida. Armatura rigida va fi constituita din riglele principale de cadru care sunt

confectionate din profile laminate IPE 300 si IPE240, respectiv din grinzile secundare confectionate din

profile laminate IPE 180. Distanta intre riglele principale va fi de 5,10m si vor rezema incastrat pe

stalpii metalici. Prinderea acestora se va face cu suruburi de inalta rezistenta grupa 8.8. Distanta interax

intre riglele secundare va fi de 2,125m si vor rezema incastrat pe grinzile principale. Otelul utilizat

pentru confectionare grinzilor va fi S275.

Placa planseului va avea o grosime de 10 cm si se va realiza in varianta monolit din beton armat

C16/20. Se va dispune si o armatura elastica din STNB 116GG283, legata de conectorii dispusi la fata

superioara a riglelor.

3.1.2. Infrastructura:

Fundatiile vor fi izolate sub stilpi de tipul fundatii elastice din beton armat in care se vor

pozitiona la turnare carcasele de buloane necesare montarii stalpilor metalici. Perimetral cladirii se va

realiza o grinda de soclu ce va rezema la partea superioara a talpii fundatiei, si va prelua incarcarile

orizontale si verticale aduse de panourile de inchidere. Betonul ce se va folosi la realizarea fundatiilor

va fi C8/10 pentru egalizari respectiv C16/20 pentru fundatiile izolate si grinda de soclu.

Structura de rezistenta a pardoselii cladirii:

- placa cu grosimea de 15cm realizata din beton C30/37 dublu armata cu plasa sudata STNB

116GQ283 ( ϕ6/100), pentru corpul central ;

- placa cu grosimea de 10cm realizata din beton C16/20 simplu armata cu plasa sudata STNB

116GQ283 ( ϕ6/100), pentru zona etaj ;

pe structuri solide

Pardoseala va rezema pe un pat din balast compactat si pe grinzile de soclu perimetrale. Inainte

de realizarea patului de balast se va compacta foarte bine platforma generala rezultata din sapatura.

Se mentioneaza ca placa pardoselii poate fi realizata si din beton armat dispers. In acest caz

producatorul va trebui sa garanteze o incarcare capabila de cel putin 1000daN/mp pentru corpul central

si 500daN/mp pentru zona etaj.

3.1.3. Elemente de calcul:

Panele au fost proiectate considerand in calcule o schema statica de grinda continua cu

suprapunere pe reazeme. Otelul din care sunt constituie panele este FeE 350G+Z protejate anticoroziv

prin zincare la cald Z275 (g/mp) conform standardelor SREN 10142+A1/2000 si SREN 10147/1993, cu

urmatoarele caracteristici mecanice:

-limita de curgere=3500 daN/cmp.

-rezistenta la rupere=4200 daN/cmp.

Structura de rezistenta a inchiderilor este alcatuita din rigle de perete care reazema pe stalpii

cadrelor transversale. Sectiunea riglelor este de tip UI 180x80x4, din tabla indoita la rece. Otelul din

care sunt constituite riglele de perete este S235JR.

Contravantuirile au fost calculate pentru preluarea actiunii vantului si a seismului, si

transmiterea lor prin intermediul stalpilor la fundatii. Otelul folosit este S235JR pentru diagonale si

gusee. Prinderea diagonalelor de gusee se va face cu suruburi de inalta rezistenta grupa 8.8. Guseele vor

fi sudate de cadrele transversale. Diagonalele vor fi confectionate din teava rotunda F 95x4, F 82,5x4.

Cadrele transversale sunt constituite din grinzi principale cu inima plina si stalpi cu inima plina,

conectate in noduri cu suruburi de inalta rezistenta.

Stalpii sunt metalici vor fi confectionati din profile laminate la cald IPE500,respectiv HEA200 si

HEA180 pentru zona etajata cu legatura semirigida in baza. Otelul folosit pentru laminate va fi S275.

Grinzile principale ale acoperisului vor fi confectionate din profile laminate la cald

IPE500,respectiv IPE270 pentru zona etajata. Prinderea acestora pe consolele si capitelurile stalpilor se

va realiza incastrat, cu suruburi de inalta rezistenta grupa 8.8. Otelul folosit pentru laminate va fi S275.

Grinzile principale ale planseului vor fi confectionate din profile laminate la cald IPE300,

IPE240, iar grinzile secundare din profile laminatte la cald IPE180. Pe acestea se va realiza o placa din

beton dublu armata cu STNB F 6/100, cu grosimea de 10cm din beton C16/20. Otelul folosit pentru

laminate va fi S275.

Fundatiile sunt din beton armat, cu sectiune patrata sau dreptunghiulara dupa caz. Dimensiunile

in plan au fost determinate din conditia de limitare a presiunilor maxim admisibile pe teren.

pe structuri solide

Invelitoarea si inchiderile sunt alcatuite din panouri sandwich.

3.2. Corp 2 – ATELIER CERCETARE-DEZVOLTARE PROTOTIPURI IN DOMENIUL

INDUSTRIEI ELECTRICE SI ENERGETICE

3.2.1. Suprastructura:

Corpul 2 al constructiei ce se doreste a fi executata va avea deschiderea interax de 17 m si sase

travei, din care, una cu un interax de 5,00m, patru cu un interax de 5,10m, respectiv una cu un interax

de 6,30m rezultand o lungime de 31,70m.

In plan vertical cladirea are regimul de inaltime parter si prezinta o inaltime la streasina de 6,85

m, la coama de 7,75m inaltimea utila minima fiind de 6,05m. O sectiune transversala prin cladire

prezinta un acoperis in doua ape cu o panta de 10% (6º).

Ca urmare a temei de proiectare structura de rezistenta se propune metalica.

In plan transversal structura de rezistenta va fi formata din cadrele transversale metalice

realizate in varianta cu inima plina, cu legaturi rigide intre rigla si stalp si semirigide in baza.

Stalpii din axele 2,3,4,5,6 si 7 se vor confectiona din profile laminate IPE500.Consola de

prindere a riglei de cadru va fi sudata de stalp si va avea o sectiune transversala constanta (IPE500).

Rezemarea semirigida a stalpilor se va realiza cu 4 buloane M30 Gr. 5.6.

Riglele de cadru din axele 2,3,4,5,6 si 7 vor urma panta acoperisului si se vor confectiona din

profile laminate IPE500. Rezemarea pe stalpi se va realiza prin intermediul consolelor de pe stalpi.

Imbinarea cu consolele se va face cu 8 suruburi de inalta rezistenta M24 grupa 8.8. Otelul folosit pentru

laminate va fi S275.

Pentru realizarea frontonului in axul 1 s-au dispus stalpi intermediari la distante de 5,10m

respectiv 6,80m. Profilul folosit pentru confectionarea stalpilor marginali si al celor intermediari va fi

IPE270.

Stalpii marginali de fronton (ax A si ax D) vor avea console de prindere a riglei de

cadru.Aceasta va fi sudata de stalp si va avea o sectiune transversala constanta (IPE270). Otelul folosit

pentru laminate va fi S275.

Rezemarea semirigida a stalpilor de fronton se va realiza cu 4 buloane M20 Gr. 5.6.

Rigla de cadru de fronton va urma panta acoperisului si se va confectiona din profile laminate

IPE270. Rezemarea pe stalpi se va realiza prin intermediul consolelor de pe stalpi(stalpi marginali),

respectiv prin intermediul unei placi cu grosimea 15mm prinsa bulonat pe placa de capitel a stalpului .

Imbinarea cu consolele si placa de capitel se va face cu suruburi de inalta rezistenta M20 grupa 8.8.

Otelul folosit pentru laminate va fi S275.

pe structuri solide

Sarpanta acoperisului este alcatuita in planul longitudinal al cladirii din pane constituite din

elemente formate din tabla indoita la rece de forma "Z"(Z250x2;Z250x2,5). Deschiderea interax a

panelor va fi de 5,00m, 5,10m, respectiv 6,30m si vor rezema pe riglele cadrelor transversale, la o

distanta de 1,40m.

Pentru uniformizarea eforturilor provenite din seism sau vant, cadrele se vor contravantui in plan

orizontal si vertical. Astfel se va realiza o contravantuire verticala transversala intre stalpi, pe axul 1

intre axele A-B, respectiv C-D si o contravantuire verticala longitudinala intre axele 1-2 si 4-5 . In

planul acoperisului se dispune o contravintuire transversala orizontala, intre axele 1-2, respectiv 4-5.

Contravantuirile vor fi formate din diagonale intersectate si se vor confectiona din teava rotunda F

82,5x4. Prinderea pe cadre se va face pe guseele pre-sudate pe acestea prin intermediul unui surub de

inalta rezistenta M20, grupa 8.8. Invelitoarea sarpantei va fi realizata din panouri sandwich cu grosimea

de 100mm.

Pentru rezolvarea inchiderilor laterale s-au prevazut rigle de perete din elemente din tabla

indoita la rece de forma "U" (UI 180x80x4), iar stalpii de perete vor fi constituiti de stalpii cadrelor

transversale. Inchiderile vor fi realizate din panouri sandwich cu grosimea de 80mm. Prinderile panelor

pe consolele de pe stalpi se vor realiza cu suruburi de inalta rezistenta M10 grupa 8.8.Otelul utilizat

pentru pane este de tipul S235.

3.2.2. Infrastructura:

Fundatiile vor fi izolate sub stilpi de tipul fundatii elastice din beton armat in care se vor

pozitiona la turnare carcasele de buloane necesare montarii stalpilor metalici. Perimetral cladirii se va

realiza o grinda de soclu ce va rezema la partea superioara a talpii fundatiei, si va prelua incarcarile

orizontale si verticale aduse de panourile de inchidere. Betonul ce se va folosi la realizarea fundatiilor

va fi C8/10 pentru egalizari respectiv C16/20 pentru fundatiile izolate si grinda de soclu.

Structura de rezistenta a pardoselii cladirii o constituie o placa cu grosimea de 15cm realizata

din beton C30/37 dublu armata cu plasa sudata STNB 116GQ283 ( ϕ6/100) si va rezema pe un pat din

balast compactat si pe grinzile de soclu perimetrale. Inainte de realizarea patului de balast se va

compacta foarte bine platforma generala rezultata din sapatura.

Se mentioneaza ca placa pardoselii poate fi realizata si din beton armat dispers. In acest caz

producatorul va trebui sa garanteze o incarcare capabila de cel putin 1000daN/mp.

3.2.3. Elemente de calcul:

Panele au fost proiectate considerand in calcule o schema statica de grinda continua cu

suprapunere pe reazeme. Otelul din care sunt constituie panele este FeE 350G+Z protejate anticoroziv

pe structuri solide

prin zincare la cald Z275 (g/mp) conform standardelor SREN 10142+A1/2000 si SREN 10147/1993, cu

urmatoarele caracteristici mecanice:

-limita de curgere=3500 daN/cmp.

-rezistenta la rupere=4200 daN/cmp.

Structura de rezistenta a inchiderilor este alcatuita din rigle de perete care reazema pe stalpii

cadrelor transversale. Sectiunea riglelor este de tip UI 180x80x4, din tabla indoita la rece. Otelul din

care sunt constituite riglele de perete este S235JR.

Contravantuirile au fost calculate pentru preluarea actiunii vantului si a seismului, si

transmiterea lor prin intermediul stalpilor la fundatii. Otelul folosit este S235JR pentru diagonale si

gusee. Prinderea diagonalelor de gusee se va face cu suruburi grupa 8.8. Guseele vor fi sudate de

cadrele transversale. Diagonalele vor fi confectionate din teava rotunda F 82,5x4.

Cadrele transversale sunt constituite din grinzi principale cu inima plina si stalpi cu inima plina,

conectate in noduri cu suruburi de inalta rezistenta nepretensionate.

Stalpii sunt metalici vor fi confectionati din profile laminate la cald IPE500,respectiv IPE270 cu

legatura semirigida in baza. Otelul folosit pentru laminate va fi S275.

Grinzile principale ale acoperisului vor fi confectionate din profile laminate la cald

IPE500,respectiv IPE270 pentru fronton. Prinderea acestora pe consolele si capitelurile stalpilor se va

realiza incastrat, cu suruburi de inalta rezistenta grupa 8.8. Otelul folosit pentru laminate va fi S275.

Fundatiile sunt din beton armat, cu sectiune patrata sau dreptunghiulara dupa caz. Dimensiunile

in plan au fost determinate din conditia de limitare a presiunilor maxim admisibile pe teren.

Invelitoarea si inchiderile sunt alcatuite din panouri sandwich.

Întocmit,

ing. Bogdan Alexa

pe structuri solide

MEMORIU DE INSTALATII 1. INSTALATII SANITARE

1.1.Memoriu tehnicInstalatii sanitare

1.Generalitati

Locatia destinata construirii Centrului de Dezvoltare si a Atelierului de Cercetare-Dezvoltare

Prototipuri este situata in intravilanul municipiului Botosani,str. Calea Nationala,nr.4 incinta fosta

fabrica Textila.

Suprafaţa totală a terenului pe care se va amplasa viitoarea investitie este de 2.801,50 m²,

proprietatea revenind beneficiarului S.C. ELECTRO ALFA INTERNAŢIONAL S.R.L. Botoşani.

În cadrul zonei studiate exista terenuri ce se încadrează în două categorii de proprietate:

o zona căilor de acces – domeniu de stat aflat în administrarea Centrului de Distribuţie a

Energiei termice Botoşani

o terenuri private - proprietate a persoanelor juridice, respectiv S.C. Electro-Alfa

International S.R.L, unde se încadrează şi terenul destinat unitaţii propuse. Acesta din

urmă se regăseşte în cartea funciară la numărul 52237 pentru suprafaţa de teren de

1095,00 mp şi la numărul 6030/N pentru suprafaţa de teren de 1706,50 mp.

Accesul principal spre zona amplasamentului (din direcţia EST), se realizează din Calea

Naţională prin intermediul unei căi de acces aflată în proprietatea statului şi aflată în administrarea

Centrului de Distribuţie a Energiei Termice Botoşani.

În prezent calea de acces menţionată are laţimea carosabilului de 5,00 m, asigurând circulaţia

auto pe două sensuri şi prezintă îmbrăcăminte rutieră de tip rigid in stare mediocră.

Parcarea, pentru aceste parcele, nu este asigurată prin amenajări adecvate în incintă.

Soluţia de organizare funcţională a terenului este condiţionată de forma terenului disponibil, cu

front de 103,50 m la aleea de acces (spre NORD), latura posterioară de formă neregulată are o lungime

aproximativă de 100,00 m (spre SUD) şi cu o adâncime maximă de 36,00 m şi minimă de 19,50 m în

zona centrală a parcelei, având suprafaţa totală de 2801,50 mp (2801,50 mp conform ridicării

topografice).

Vecinătăţile în cadrul zonei studiate sunt:

-Cale de acces cu lăţimea de 5,00 m (NORD)

-teren proprietate a statului (aflat în administrarea Centrului de distribuţie a energiei

termice Botoşani) la EST– cu acces din Ocolitor Pacea

-teren proprietate a statului (aflat în administrarea Centrului de distribuţie a energiei

pe structuri solide

termice Botoşani) la VEST - cu acces din Ocolitor Pacea

-teren proprietate a statului (aflat în administrarea Centrului de distribuţie a energiei

termice Botoşani) la SUD - cu acces din Ocolitor Pacea.

Amplasamentul propus are actualmente un caracter de zona de unităţi industriale de depozite şi

transport, si este ocupată de construcţii cu activităţi industriale, respectiv curţi construcţii, căi de acces,

platforme betonate, spaţii verzi. Incintele sunt delimitate parţial de împrejmuiri. Terenul este ocupat în

prezent de 6 corpuri de clădire cu regim de înălţime parter, astfel:

• atelier tâmplărie cu suprafaţa construită la sol de 495,00 mp;

• depozit de cioburi de sticlă cu suprafaţa construită la sol de 26,88 mp;

• staţie de deferizare;

• clădire magazie inflamabile;

• staţie de pompe

• gospodărie combustibil lichid, compusa dintr-un rezervor subteran cu o capacitate de 100,0

mc.

Cladirea propusa este compusa din 2 corpuri cu regim de inaltime parter(hala 1) si respectiv

parter si etaj(birouri) avand per total categoria de importanta „C”,clasa de importanta III,gradul de

rezistenta la foc II,clasa de performanta energetica-min. C.

Din punct de vedere al utilitatilor, amplasamentul dispune de posibilitatea racordarii la retelele

de apa, canalizare, telefonie, energie electrica si gaz existente in zona.

Pe amplasament s-a identificat realmente si in acte un rezervor subteran din beton cu o

capacitate de 200 mc.

2.Dotarea cu obiecte sanitare si echipamente

Dotarea cu obiecte a grupurilor sanitare s-a realizat la specificatiile arhitectului prin studiul de

fezabilitate nr.09/2010 intocmit de SC Edifico S.R.L.-Botosani.

Obiectele sanitare ce se vor monta vor fi din portelan sanitar si se vor monta la inaltimea si

distantele intre ele prevazute prin normele si STAS-urile in vigoare.

Se vor monta baterii amestecatoare cromate montate stativ pe obiectele sanitare.Inaltimile de

montare si distantele minime pe orizontala intre acestea si peretii finiti a obiectelor sanitare,a

armaturilor si accesoriilor acestora se vor realiza conform STAS 1504.La inaltimea de montare se va

admite o abatere de montaj de ±5%.

S-au prevazut closete cu iesire orizontala din portelan sanitar,rezervoare closet din portelan

sanitar cu montaj stativ pe vasul closet prevazute cu sistem de actionare prin apasare pentru evacuarea

pe structuri solide

apei.Lavoarele cu montaj pe picior din portelan sanitar si cu montaj al bateriei amestecatoare

stativ.Pisoare din portelan sanitar la o inaltime de montaj de 650 mm cu spalare intermitenta prevazute

cu robinet temporizat si respectiv cadite de dus patrare 900 x 900 x200 mm cu cabina dus patrata din

profil cromat si sistem de inchidere pe role cu rulmenti manare cromate si etansare magnetica si sticla

mata anticalcar de 4 mm securizata.

Pentru cadrul halei conform specificatiilor din proiectul referitor la dotarea cu echipamente si

mobilier pe zona stand stropit se va amplasa un echipament cu un debit de 100 l/min.~1,67 l/s.

Conform scenariu de securitate la incendiu este necesar dotarea cladirii cu 4 hidranti interiori de

incendiu cu q=2.5 l/s .Astfel se dispune la amplasarea a 2 hidranti interiori de incendiu pentru corp

A(birouri) cate unul pe fiecare etaj si respectiv 2 hidranti interiori incendiu pentru corp B(hala

cercetare)la un numar de 2 incendii simultane considerate.Se dispun hidranti interiori in cutie metalica

amplasati aparent pe perete conform STAS 2501 cu ajutaj d=16 mm,furtun tip C lungime 20 m si o

lungime a jetului compact 6 m.

3.Alimentarea cu apa rece si calda de consum si stingerea incendiilor

Alimentarea cu apa a consumatorilor(bateriilor amestecatoare si a robinetilor ce deservesc

obiectele sanitare) se va realiza arborescent la nivelul parterului.Instalatia se va realiza din teava din

polipropilena cu insertie de aluminiu cu dimensiuni de la 20 la 40 mm.

La trecerea prin pereti acestea se vor proteja mecanic in tuburi de protectie. Sustinerea

conductelor orizontale pe pereti se va prin cleme de prindere. Traseul instalatiei de alimentare cu apa

rece si calda de consum se va prevedea la cota +2.85 m fata de pardoseala finita sub travanul fals pana

in cadrul grupurilor sanitare unde se vor prevedea coborari cu robineti de sectionare pentru interventii in

caz de avarie si mentenanta.Conductele de apa rece si calda de consum se vor monta in paralel la o

distanta de 2-3 cm una de alta , in cadrul peretilor de compartimentare din rigips si se vor izola pe tot

traseul cu tuburi tip elastomer sau tubolit.

Portiunile orizontale ale conductelor de alimentare cu apa rece si calda de consum se vor monta

cu panta de 0,002 in sens contrar sensului de curgere,in ipoteza golirii instalatiei pe perioada rece a

anului catre camera tehnica.Inainte de orice obiect sanitar se va monta cate un robinet de trecere-

inchidere,reglaj.

Prepararea apei calde de consum se va realiza in cadrul camerei tehnice prin intermediul uneui

boiler cu o capacitate de 800 litri si un debit continuu de 2429 l/h la un dt de 33 *C si o putere utila de

93 kW(vezi volum instalatii termice).

Alimentarea hidrantilor interiori de incendiu se va realiza in teava de otel zincata cu Dn 2’’/3’’

cu legare din camera tehnica inainte de orice organ de inchidere.

pe structuri solide

Instalatia de distributie din cadrul camerei tehnice si halei se va realiza numai in teava de otel

zincata cu dimensiunile indicate in plansa S1-plan parter.

Pentru evitarea problemelor referitoare la continuitatea in alimentare si presiunea minima

necesara,parametri ce trebuie a fi asigurati de furnizorul de apa se propune alimentarea hidrantilor

interiori si exteriori din cadrul rezervorului subteran 200 mc.Acesta este prevazut prin proiectul de

constructii spre reabilitare si igienizare.In cadrul acestuia s-a identificat o incapere cu destinatie camera

vane cu preschimbare destinatie in statie pompe si instalatii hidraulice aferente (2.3/3.3 m).In cadrul

acesteia se va instala un grup pompare tip DAB cu urmatoarele caracteristici Q=15 l/s=54 mc/h ,H=46

mCA,Pi=11 kW/pompa; U/f=400/50 V/Hz;Dn 150 mm,prevazut cu protectie lipsa apa si programator

saptamanal pentru pornirea pompelor impotriva blocarii lagarelor.

Pentru stingerea incendiilor din exterior s-au prevazut 2 hidranti exteriori subterani Dn 65

mm.Acestia se vor racorda de la camera de vane/statia de pompe a rezervorului prin intermediul unei

conducte din PEHD Pn 10 Dn 110/6.3 mm.

4.Canalizare interioara pentru colectare ape uzate menajer

Instalatia de canalizare interioara se va realiza din tuburi din PVC cu Dn de la 32 –125 mm,la

care se vor respecta pantele normale de montaj conform normelor si normativelor in vigoare.Pentru

realizarea unei ventilatii corespunzatoare a acesteia se vor prevedea supape automate de ventilatie cu

Dn 75 mm,acestea se vor prevedea cu un Dn cu o treapta mai mica sau cel putin egala fata de Dn a

coloanei propriu-zise.

La fiecare grup sanitar sunt prevazute sifoane de pardoseala pentru preluare surplusului

accidental de apa cu Dn 50 mm si un sifon de pardoseala Dn 100 mm in cadrul camerei tehnice.Se

admit racorduri flexibile de la obiectele sanitare la coloane numai pentru cazul lavoarelor.Racordul de

evacuare de la closet la coloana se va realiza din teava de PVC(nu se vor realiza racordarea closetelor la

coloane cu racorduri flexibile).

4.Consideratii finale :

-este interzis a se modifica solutiile proiectate fara avizul scris al proiectantului

-eventualele neconcordante intre proiect si datele din teren vor fi aduse la cunostinta

proiectantului inainte de executie.

-probele de etanseitate,functionare ,rezistenta hidraulica vor fi efectuate in conformitate cu

normativul I9/94,caietelor de sarcini si manualelor de executie a furnizorului de materiale

-receptia lucrarilor se va face conform prevederilor Normativului C56

pe structuri solide

-proiectantul garanteaza functionarea instalatiilor proiectate numai in masura in care atat

executantul cat si beneficiarul vor respecta cerintele proiectului si normele tehnice de specialitate in

vigoare.

Intocmit,

ing.Bălinişteanu Cezar

pe structuri solide

1.2.Breviar calcul instalatii sanitare

I.Instalatii de alimentare cu apa

1.Date initiale:

-debite specifice de apa rece puncte de consum–conform tabel ANEXA

-numar mediu de utilizare a apei (ore)-12 ore

-destinatie cladiri birouri si unitati de productie(cercetare)

-dotare cu obiecte sanitare/puncte de consum a.r.+a.c.c. -prin proiectul de arhitectura

-program de functionare : 12/24 h

-hidrant interior in functiune -2 buc-qhi=2,5 l/s(hala productie/cercetare)

-hidranti interiori necesari - 4 buc

-Lc-lungimea jetului compact – 6 m

-hidranti interiori conform STAS 2501,ajutaj d=16 mm,furtun tip C lungime 20 m

-Lavoar portelan sanitar……..………………………Bc =9 [L]

-Pisoar………………………………………….………Bc =5 [P]

-Closet cu rezervor montat la semiinaltime………..Bc =12 [W]

-Spalator vase.........................................................Bc =1 [Sp]

-Cabina dus cu racord flexibil....................................Bc=5 [Cd]

-stand stropit .100 litri/min=1.66 l/s............................Bc=1 [SS]

Denumire Obiect sanitar

Sim- bol

U / M

Total Canti

- tate

Debit specific Unitar/ Qs=[l/s]

Echivalent debit [E]

Debit specific

Σ qs

Echivalent de debit Σ E

-Lavoar [L] Bc 9 0,07 0,35 0.63 3.15 -Pisoar [P] Bc 5 0.035 0.17 0.175 0.85

-Closet/rezervor [W] Bc 12 0.1 0.5 1.2 6.0 -Spalator vase [Sp] Bc 1 0.3 1.5 0.3 1.5 -Dus flexibil [Cd] Bc 5 0.1 0.5 0.5 2.5 -stand stropit [SS]-bc-1-1.66 [l/s] 1.66 -

Σ qs 4.465 14

2.Determinare debit de calcul apa consum

]/[54.0 slqq sc ∑=

pe structuri solide

]/[14,1 slqc =

qc-debitul de calcul pe puncte de consum din cadrul cladirii [l/s]

∑ qs -suma debitelor specifice pe punct de consum; Σqs=4,465 l/s

2.Determinare debit de calcul apa hidranti interiori

-conform scenariu la foc si STAS 1478 se vor instala :

1-cate un hidrant interior pe zona birouri cate unul pe fiecare nivel

2-pentru hala cercetare stingerea se va efectua din 2 puncte(n)

]/[5,2 slqHi =

]/[0,5* slnqqT HiHi ==

pe structuri solide

3.Determinare pierderi de presiune

3.1.Instalatie alimentare cu apa

Tronson L1(E107)-pct. K(camera tehnica)

Nr. Tronson qs[l/s] qc L

tronson hrl Σhrl hri Σhrl+hri hg Hu Hnec Tv PPR/AL crt. [l/s] [m] [Pa/m] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa] Dn[mm] 1 Lavoar 0.07 0.0700 - - - 402.9 30000 30402.9 - 2 L1-a 0.07 0.0700 1 200 200 280 480 - - 30882.9 20 3 a-b 0.14 0.1400 3.5 500 1750 350 2100 - - 32982.9 20 4 b-c 0.175 0.1750 1 800 800 600 1400 - - 34382.9 20 5 c-d 0.21 0.2100 1 300 300 280 580 - - 34962.9 25 6 d-e 0.31 0.3007 1.1 600 660 700 1360 - - 36322.9 25 7 e-f 0.41 0.3458 0.9 750 675 1000 1675 37997.9 25 8 f-g 0.98 0.5346 1.2 350 420 900 1320 39317.9 32 9 g-h 1.995 0.7627 4.2 250 1050 600 1650 40967.9 40

10 h-i 2.605 0.8716 0.9 300 270 800 1070 42037.9 40 11 i-j 2.705 0.8881 3.3 320 1056 835 1891 43928.9 40 12 j-k 2.805 0.9044 2.5 330 825 850 1675 45603.9 40 13 k-l 4.465 1.1410 0.5 450 225 800 1025 46628.9 50 14 l-CA 4.465 1.1410 8.1 450 3645 800 4445 51073.9 50

5.2095378 Hnec[mCA] 0.510739 Hnec[bar]

pe structuri solide

3.1.Instalatie hidranti interiori

Tronson Hi3-camera tehnica(racord statie pompe)

Nr. q l / Lc d v i il Σ(il) Σξ hrl Σhrl Σ(il+hrl) Hi Hg Hnec crt. [l/s] [m] [mm] [m/s] [Pa/m] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa] [mmCA] [Pa] [Pa]

Ajutaj 2.5 6.40 16.00 - - - - - - - - - - - - Furtun 2.5 20.0 50/3 1.20 1,000.0 20,000.0 20,000.0 - - - - - - - - Hi3-

1(Hi2) 2.5 32.0 60.3/3.65 1.20 500.0 16,000.0 36,000.0 3.8 3,000.0 3,000.0 39,000.0 82,500.0 6,300.0 61,784.1 183,284.1 1(Hi2)-

2 5.0 30.00 88.8/4.05 1.10 250.0 7,500.0 43,500.0 7.0 4,000.0 7,000.0 50,500.0 82,500.0 0.00 0.00 277,284.1 2-3(Rb) 5.0 10.0 88.8/4.05 1.00 250.0 2,500.0 46,000.0 4.0 2,200.0 9,200.0 55,200.0 0.00 0.00 0.00 281,984.1

3-CV(rez) 5.0 54.0 90/4.3 1.00 110.0 5,940.0 51,940.0 5.0 2,600.0 11,800.0 63,740.0 0.00 0.00 0.00 290,524.1

44

pe structuri solide

II.Instalatii canalizare menajera si pluviala

1.Date initiale:

-reteaua de canalizare se va realiza din tuburi din PVC

-debite specifice de calcul-conform STAS 1795

-pante normale si minime de montaj-conform STAS 1795

-diametrele nominale a conductelor de legatura- STAS 1795

-diametrele si pantele conductelor colectoare conform STAS 1795

-S1-invelitoare hala ~1126 mp in 2 ape

-Lavoar portelan sanitar……..………………………Bc =9 [L]

-Pisoar………………………………………….………Bc =5 [P]

-Closet cu rezervor montat la semiinaltime………..Bc =12 [W]

-Spalator vase.........................................................Bc =1 [Sp]

-Cabina dus cu racord flexibil....................................Bc=5 [Cd]

-stand stropit .100 litri/min=1.66 l/s............................Bc=1 [SS]

Denumire Obiect sanitar

Sim- bol

U / M

Total Canti

- tate

Debit specific Unitar/ Qs=[l/s]

Echivalent debit [E]

Debit specific

Σ qs

Echivalent de debit Σ E

-Lavoar [L] Bc 9 0,17 0,50 1.53 4.5 -Pisoar [P] Bc 5 0.5 0.15 2.5 0.75

-Closet/rezervor [W] Bc 12 2.0 6.0 24.0 72 -Spalator vase [Sp] Bc 1 0.33 1.0 0.33 1.0 -Dus flexibil [Cd] Bc 5 0.33 1.0 16.5 5.0 -stand stropit [SS]-bc-1-1.66 [l/s] 1.66 -

Σ qs 46.52 83.25

2.Determinare debit specific de scurgere ape uzate menajer –qcs[l/s]

Panta de montare a conductei de legatura tip alimentare

Puncte de curgere la diferite obiecte sanitare

qc debit

scurgere [l/s]

E

Echivalent curgere

Dnominal al conductei de legatura

[mm] normala minima

Lavoar 0.17 0.50 30 0.035 0.025 Pisoar 0.50 0.50 40-50 0.035 0.025

Closet cu rezervor montat pe vas si la semiinaltime

2.00 6.00 100 0.020 0.012

-Spalator vase 0.33 1.0 50 0,035 0,025 -Dus flexibil 0.33 1,0 50 0,035 0.025

45

pe structuri solide

]/[*4,0 slqsnqcs ∑=

]/[73,2 slqcs =

3. Determinarea debitului de calcul ape meteorice functie de debitul ploii de calcul, natura

si panta suprafetei

]/[***0001.0 slSIQ iip ∑Φ=

in care :

iΦ -coeficient de curgere afernet suprafetei raportat la natura acesteia-0.95 invelitori

metalice

iS -suprafata de calcul ce colecteaza [mp]-1136 mp-2 ape/568 mp fiecare

I-intesnitatea ploii de clacul functie de frecventa [f] si durata ploii de clacul [t] STAS

9470-200 [l/s*ha]-280 l*s/ha

f-frecventa plii de calcul functie de natura cladirii-cladiri unde apa de pe acoperis ar

patrunde in interior prin derschideri si ar provoca pagube la utilaje si materiale-f-1/3

t-durata ploii -10 minute

v-viteza minima si maxima admisa in conducte -0,7-3,0 [m/s]

q1=15.11 [l/s]

q2=15.11 [l/s]

4.Calculul hidraulic al conductelor orizontale colectoare

4.1.Determinare vitezei de scurgere la sectiune plina – vsp[m/s]

]/[ sliRCv sp ××=

C -coeficient de rezistenta hidraulica –Chezy

R -raza hidraulica la sectiune plina [m]

i -panta hidraulica normala de montare a conductei-conform STAS 1975

4.2.Determinare coeficient rezistenta hidraulica – C

RkRC

+×

=70

R -raza hidraulica la sectiune plina [m]

k -coeficient de rugozitate; k=0,12-pentru tuburi din PP

k=0,007-pentru tuburi din PVC

4.3.Determinarea razei hidraulice la sectiune plina–R [m]

46

pe structuri solide

][4

mdR =

d -diametrul nominal al conductei [m]

4.4.Determinare debit de scurgere la sectiune plina -qsp-[l/s]

]/[ slvAq spsp ×=

A -aria sectiunii transversale a curentului de apa la sectiune plina [m2]

4.5.Determinare aria sectiunii transversale a curentului de apa la sectiune

plina[m2] ][4

22

2 mdrA ×=×= ππ

4.6.Determinare debit de calcul pe tronsonul considerat-qc [l/s]

]/[max slqqq scsc +=

qcs -debitul de calcul corespunzator valorii sumei debitelor specifice a obiectelor

sanitare si punctelor de consum [l/s]

qsmax -debitul specific cu valoare cea mai mare care se evacueaza pe tronsonul de

conducta considerat [l/s]

4.7.Determinarea raportului dintre debitul de calcul considerat pe tronson si debitul la

sectiune plina –X-

sp

c

qqX = è Z

èu

4.8.Determinare –Z

Conform STAS 1975 si din determinarea lui X è Z

Z -raportul dintre viteza reala de scurgere si viteza de scurgere

la sectiune plina-ales conform STAS 1975

4.9.Determinarea gradului de umplere a tronsonului –u

Conform STAS 1975 si din determinarea lui Z è u

Conditie necesara : -gradul de umplere maxim admis in functie de natura apei

uzate si diametrul conductei se alege conform STAS 1975

admisuu max<

4.10.Determinarea vitezei reale de scurgere pe tronsonul considerat

]/[ smvZv spr ×=

47

pe structuri solide

Conditie necesara : msxr vvv <<min è ]/[4]/[7,0 smvsm r <<

Vmin -viteza de autocuratire [m/s]

qsp=29.2[l/s] pr o pnata de 0,008

-conform tabel STAS 1975 privind gradul de umplere,unghiul corespunzator,precum si raportul

dintre debitul de calcul si debitul de curgere la sectiune plina functie de debit

x=qs/qc=0.07 è z=0.66

u=0.18 < 0.65 –maxim admis

Intocmit,

ing. Codrina Moisa

48

pe structuri solide

2. RACORD ALIMENTARE CU APA, RACORD CANALIZARE MENAJERA SI PLUVIALA

2.1. Memoriu tehnic 1.Generalitati

Locatia destinata construirii Centrului de Dezvoltare si a Atelierului de Cercetare-Dezvoltare

Prototipuri este situata in intravilanul municipiului Botosani,str. Calea Nationala,nr.4 incinta fosta

fabrica Textila.

Suprafaţa totală a terenului pe care se va amplasa viitoarea investitie este de 2.801,50 m²,

proprietatea revenind beneficiarului S.C. ELECTRO ALFA INTERNAŢIONAL S.R.L. Botoşani.

În cadrul zonei studiate exista terenuri ce se încadrează în două categorii de proprietate:

o zona căilor de acces – domeniu de stat aflat în administrarea Centrului de Distribuţie a

Energiei termice Botoşani

o terenuri private - proprietate a persoanelor juridice, respectiv S.C. Electro-Alfa

International S.R.L, unde se încadrează şi terenul destinat unitaţii propuse. Acesta din

urmă se regăseşte în cartea funciară la numărul 52237 pentru suprafaţa de teren de

1095,00 mp şi la numărul 6030/N pentru suprafaţa de teren de 1706,50 mp.

Accesul principal spre zona amplasamentului (din direcţia EST), se realizează din Calea

Naţională prin intermediul unei căi de acces aflată în proprietatea statului şi aflată în administrarea

Centrului de Distribuţie a Energiei Termice Botoşani.

În prezent calea de acces menţionată are laţimea carosabilului de 5,00 m, asigurând circulaţia

auto pe două sensuri şi prezintă îmbrăcăminte rutieră de tip rigid in stare mediocră.

Parcarea, pentru aceste parcele, nu este asigurată prin amenajări adecvate în incintă.

Soluţia de organizare funcţională a terenului este condiţionată de forma terenului disponibil, cu

front de 103,50 m la aleea de acces (spre NORD), latura posterioară de formă neregulată are o lungime

aproximativă de 100,00 m (spre SUD) şi cu o adâncime maximă de 36,00 m şi minimă de 19,50 m în

zona centrală a parcelei, având suprafaţa totală de 2801,50 mp (2801,50 mp conform ridicării

topografice).

Vecinătăţile în cadrul zonei studiate sunt:

-Cale de acces cu lăţimea de 5,00 m (NORD)

-teren proprietate a statului (aflat în administrarea Centrului de distribuţie a energiei

termice Botoşani) la EST– cu acces din Ocolitor Pacea

-teren proprietate a statului (aflat în administrarea Centrului de distribuţie a energiei

49

pe structuri solide

termice Botoşani) la VEST - cu acces din Ocolitor Pacea

-teren proprietate a statului (aflat în administrarea Centrului de distribuţie a energiei

termice Botoşani) la SUD - cu acces din Ocolitor Pacea.

Amplasamentul propus are actualmente un caracter de zona de unităţi industriale de depozite şi

transport, si este ocupată de construcţii cu activităţi industriale, respectiv curţi construcţii, căi de acces,

platforme betonate, spaţii verzi. Incintele sunt delimitate parţial de împrejmuiri. Terenul este ocupat în

prezent de 6 corpuri de clădire cu regim de înălţime parter, astfel:

• atelier tâmplărie cu suprafaţa construită la sol de 495,00 mp;

• depozit de cioburi de sticlă cu suprafaţa construită la sol de 26,88 mp;

• staţie de deferizare;

• clădire magazie inflamabile;

• staţie de pompe

• gospodărie combustibil lichid, compusa dintr-un rezervor subteran cu o capacitate de 100,0

mc.

Cladirea propusa este compusa din 2 corpuri cu regim de inaltime parter(hala 1) si respectiv

parter si etaj(birouri) avand per total categoria de importanta „C”,clasa de importanta III,gradul de

rezistenta la foc II,clasa de performanta energetica-min. C.

Din punct de vedere al utilitatilor, amplasamentul dispune de posibilitatea racordarii la retelele

de apa, canalizare, telefonie, energie electrica si gaz existente in zona.

Pe amplasament s-a identificat realmente si in acte un rezervor subteran din beton cu o

capacitate de 200 mc.

In zona s-a identificat o conducta de alimentare cu apa 350 mm din otel apartinand SC NOVA

APA SERV SA-Botosani la aproximativ 85 m de obiectiv amplasata la capatul drumului de

acces.Conform reprezentatilor furnizorului de utilitati se poate asigura o presiune minima de 1,2 bar si

maxima de 2,2 bar.

Din punct de vedere al racordarii obiectivului la canalizare s-a identificat in zona o retea de tip

unitara din tub de beton Dn 500 mm cu punct de racord in cadrul unui camin cu H=6 m amplasat la o

distanta de 45 m de obiectiv.

2.Propuneri de amenajare alimentare cu apa

Conform breviar de calcul si datelor din teren se propune racordarea obiectivului la conducta de

otel identificata cu Dn 350 mm.Racordul se va realiza din teava de PEHD Dn 63 mm Pn 6 pe o

50

pe structuri solide

lungime de 145 m pana la un camin apometru amplasat in apropierea camerei tehnice a cladirii.Acesta

se va poza in spatiu public(drum acces) la adancimea de -1.10 m fata de cota teren sistematizat.

Din cadrul camin apometru se va alimenta printr-un racord consumatorii obiectivului cu intrare

in camera tehnica cu teava PEHD Dn 40 Pn6 pe o lungime de 4 m si respectiv rezervor incendiu cu

teava PEHD Dn 63 Pn6 pe o lungime de 48 m in cadrul camera vane/statie pompe.

Alimentarea hidrantilor interiori si exteriori se va realiza din cadrul rezervorului de incendiu

existent prin intermediul unei conducte din PEHD Dn 110 Pn 6`.Presiunea necesara la hidranti se va

asigura cu ajutorul uneui grup de pompare tip DAB cu urmatoarele caracteristici Q=15 l/s=54 mc/h

,H=46 mCA,Pi=11 kW/pompa; U/f=400/50 V/Hz;Dn 150 mm,prevazut cu protectie lipsa apa si

programator saptamanal pentru pornirea pompelor impotriva blocarii lagarelor.

Pentru stingerea incendiilor din exterior s-au prevazut 2 hidranti exteriori subterani Dn 65

mm.Acestia se vor racorda de la camera de vane/statia de pompe a rezervorului prin intermediul unei

conducte din PEHD Pn 10 Dn 110/6.3 mm si se vor amplasa pe latrile de est si vest a cladirii la o

distanta minima de 5 metri fata de aceasta.Acestea se vor marca corespunzator cu placute indicatoare.

Racordul de alimentare cu apa se va poza pe spatiul public(drum acces) ajungand in dreptul

cladirii la o distanta de 3 metri fata de aceasta .La amplasarea racordului de apa se va tine cont de

distantele minime fata de celelate retele de utilitati existente si se va contacta proiectantul pentru

solutionare in raport cu celelalte avize.

Racordul de alimentare cu apa din incinta se va monta sub adancimea de inghet -1,10 m fata de

cota teren natural pe pat de nisip de 10 cm si 10 cm deasupra generatoarei superioare a conductei.

Pe traseul montarii acesteia se va prevedea banda avertizoare si placute indicatoare.

Camin apometru se va prevedea din beton de dimensiuni L=2100 mm ; l=1700 mm ; H=2400

mm cu capac carosabil.

La trecerea prin peretii caminului apometru acestea se vor proteja mecanic in tuburi de protectie

si se vor etansa cu granituri de cauciuc.

Conductele se vor izola in cadrul caminului de vizitare si caminului apometru cu cu vata

minerala cu folie de aluminiu 10 cm.

La amplasarea în plan şi pe verticală a conductelor exterioare de apă vor respecta distanţele

prescrise faţă de alte conducte subterane sau cabluri electrice şi telefonice, conform STAS 8591.

Operatiunile de montare ,pozare conducta si sapaturile aferente sunt prezentate in caietul de

sarcini.

51

pe structuri solide

Pentru realizarea contorizarii se propune executia unui camin apometru pentru bransament

colectiv din beton necarosabil LxlxH-2.1x1.7x2.4 m model,prevazut cu capac termoizolant cu o

sectiune rectangulara 0,7 x0,7 m .

In cadrul acestuia se va monta un apometru de tip WOLTARIS WPV/MNK clasa de precizie

« C » cu urmatoarele caracteristici tehnice :

-diametru nominal- DN 50 mm /20 mm

-debit nominal-Qnom=15 [mc/ora]

-debit maxim-Qmax=50 [mc/ora]

-debit tranzitie-Qt / Q2=3 [mc/ora]

-debit minim-Qmin=0.05 [mc/ora]

-debit de pornire-Qpornire=0.015 [mc/ora]

-supapa comutare crescator/descrescator : 1.6/1.1 [mc/ora]

-rezolutie max. 99,999

-rezolutie min. 0,0005

-dimensiuni : LxHxB=270x220x185 mm

-greutate : 19,0 [kg]

Pentru contorizarea consumului de apa se vor utiliza numai echipamente cu aviz B.R.M.L.,iar

montajul se va realiza conform specifiicatilor din cartea tehnica a producatorului.Acesta se va amplasa

la limita de proprietate in spatiu verde,conform plan A1/A2.In cadrul acestuia se va prevedea o bucla

de contorizare compusa din robineti sectionare Dn 2’’,filtru Y Dn 2’’ si apometru combinat cu Dn

50/25 mm.

Toate conductele din cadrul caminului se vor izola pe tot traseul cu vata minerala cu folie de

aluminiu 10 cm.

Se va avea in vedere ca la achizitionarea contoarului de apa rece acesta sa fie agrementat si

omologat de B.R.M.L.,respectiv agreat de furnizorul de apa S.C. NOVA APASERV S.A., in caz

contrar acesta se alege la recomandarile acestora tinandu-se cont doar de caracteristicile de debit minim

si maxim.

Instructiuni de folosire, instalare, exploatare si intretinere apometru

» Montarea/demontarea contoarelor trebuie executata numai de personal calificat corespunzator,

apartinand unui operator economic avizat BRML.

»inainte de montarea propriu-zisa a contorului, se verifica, dupa caz, pozitionarea corecta a

filtrului sj respectarea sensului de curgere a apei, conform indicatiei de pe carcasa.

52

pe structuri solide

» Montarea contoarelor se va face numai in incinte protejate la inghet. Garantia tehnica nu

acopera cazurile de deteriorare a contorului ca urmare a fenomenului de inghet.

» Pozitia de montaj a contorului va fi facuta, dupa caz, conform tipului de contor; orice montare

neconforma caracteristicii tipului respectiv de contor va influenta negativ exploatarea acestuia.

» Este obligatorie spalarea cu jet de apa a aluviunilor, impuritatilor, care pot determina

deteriorari ale contorului sau reducerea debitului de apa.

»imbinarile in retea se vor executa cu atentie, pentru evitarea deteriorarii filetelor sau flanselor.

Strangerea suruburilor sau a piulitelor olandeze, va fi facuta cu respectarea stricta a specificatiilor

tehnice. La montare, se va verifica cu atentie pozitionarea corecta, concentrica, a garniturilor de

etansare.

» La montare, trebuie evitate socurile, izbiturile mecanice si suprasolicitarile termice prin

sudare sau lipire.

» Pe conducte Dn amonte §i Dn aval vor fi montati robineti de trecere (sau vane), in scopul

creerii conditiilor de demontare a contorului sau, dupa caz, a mecanismului acestuia.

» Pentru asigurarea protectiei impotriva curgerii inverse a apei si a suprasolicitarii termice a

contoarelor montate in instalatiile de alimentare cu apa calda sau rece a bateriilor de amestec, pe

racordul aval se recomanda montarea unei supape antiretur.

» Contoarele pentru aplicatii industriale din familia Woltaris necesita tronsoane rectilinii de

linistire de minim: 5 x DN Tn amonte si 3 x DN Tn aval. Daca in amonte de contor sunt amplasate

elemente perturbatoare (pompe, coturi, reductii, etc.) se multiplica portiunea amonte un stabilizator de

curgere. Pentru protejarea mecanismului, este necesara montarea pe conducta amonte a unui filtru de

impuritati.

» Cand in instalatie exista lovituri de berbec sau cavitatie, se vor lua masuri de eliminare sau

atenuare a lor, pana la atingerea pragului de siguranta. Se vor lua masuri de prevenire a suprasolicitarii

contoarelor, cat si de urmarire a starii tehnice a altor echipamente, care prin defectare, ar putea dauna

contoarelor.

» Calitatea apei utilizate este importanta in asigurarea unei exploatari eficiente si a duratei de

viata a contorului; beneficiarul va trebui sa urmareasca Tn timp calitatea apei utilizate, inlaturand

cauzele care conduc la o calitate necorespunzatoare a ei, fata de prevederile STAS 1342 / 91.

» Contorul de apa este un instrument de masurare care poate fi influentat de calitatea apei

vehiculate prin el. Operatiile de intretinere se executa, de regula, odata cu verificarile metrologice

periodice. Nerespectarea instructiunilor de folosire, instalare, exploatare si intretinere duce la pierderea

garantiei si priveaza cumparatorul de dreptul la reclamatii in cadrul perioadei de garantie.

53

pe structuri solide

» Revizia si repararea contoarelor, in interiorul perioadei de garantie sau pe intreaga lor durata

de viata, sunt asigurate de atelierele si laboratoarele noastre specializate, autorizate metrologic.

3.Canalizare interioara pentru colectare ape uzate menajer

Instalatia de canalizare interioara se va realiza din tuburi din PVC cu Dn de la 32 –125 mm,la

care se vor respecta pantele normale de montaj conform normelor si normativelor in vigoare.Pentru

realizarea unei ventilatii corespunzatoare a acesteia se vor prevedea supape automate de ventilatie cu

Dn 75 mm,acestea se vor prevedea cu un Dn cu o treapta mai mica sau cel putin egala fata de Dn a

coloanei propriu-zise.

La fiecare grup sanitar sunt prevazute sifoane de pardoseala pentru preluare surplusului

accidental de apa cu Dn 50 mm si un sifon de pardoseala Dn 100 mm in cadrul camerei tehnice.Se

admit racorduri flexibile de la obiectele sanitare la coloane numai pentru cazul lavoarelor.Racordul de

evacuare de la closet la coloana se va realiza din teava de PVC(nu se vor realiza racordarea closetelor

la coloane cu racorduri flexibile).

4.Consideratii finale :

-este interzis a se modifica solutiile proiectate fara avizul scris al proiectantului

-solutiile privind racordurile apa-canalizare se vor considera stabilite in clar dupa avizul

detinatorului de utilitati SC NOVA APASERV SA ;

-achizitionarea apometrului pentru inregistrarea consumului de apa se va realiza dupa un accept

in prealabil de la detinatorul de utilitati,pentru primirea acceptului din punct de vedere al agreerii

tehnice a acestuia.

-eventualele neconcordante intre proiect si datele din teren vor fi aduse la cunostinta

proiectantului inainte de executie.

-probele de etanseitate,functionare ,rezistenta hidraulica vor fi efectuate in conformitate cu

normativul I9/94,caietelor de sarcini si manualelor de executie a furnizorului de materiale

-receptia lucrarilor se va face conform prevederilor Normativului C56

-proiectantul garanteaza functionarea instalatiilor proiectate numai in masura in care atat

executantul cat si beneficiarul vor respecta cerintele proiectului si normele tehnice de specialitate in

vigoare

Intocmit,

ing.Bălinişteanu Cezar

54

pe structuri solide

2.2.Breviar calcul alimentare cu apa

I.Instalatii de alimentare cu apa

1.Date initiale:

-debite specifice de apa rece puncte de consum–conform tabel ANEXA

-numar mediu de utilizare a apei (ore)-12 ore

-destinatie cladiri birouri si unitati de productie(cercetare)

-numar de angajati-28 persoane

-dotare cu obiecte sanitare/puncte de consum a.r.+a.c.c. -prin proiectul de arhitectura

-coeficient de varatie zilnica de apa necesara unui consumator-Kzi=1,3-1,4;

-coeficient de variatie orara-Ko=2-3 pentru <10.000 locuitori ,in care Kor(i) este coeficient de

variaţie orară; se exprimă sub forma abaterii valorilor maxime orare ale consumului faţă de

medie în zilele de consum maxim, adimensional.

Kor

(i) = Qor max

(i) / Qor med

(i)

Qor med

(i) = Qzi max

/ 24

În relaţiile (2), (3), (4) indicii din sume au semnificaţia:

-k se referă la categoria de necesar de apă (nevoi gospodăreşti, publice);

-i se referă la tipul de consumatori şi debitul specific pe tip de consumator.

-debite specifice de apa rece

-categorie consum – zone cu apartamente în blocuri cu instalaţii de apă rece, caldă şi

canalizare, cu preparare centralizată a apei calde-asimilat

-consum specific per angajat -40 l/om*zi

-destinatie cladire –cladiri birouri/cercetare

-dotare cu obiecte sanitare/puncte de consum a.r. si a.c.m. –conform memoriu tehnic

-program de functionare : 12/24 h

-caracteristica retelei : Ks=2% in care Ks este coeficientul de servitute pentru acoperirea

necesităţilor proprii ale sistemului de alimentare cu apă :în uzina de apă, spălare rezervoare,

spălare reţea distribuţie; iar Kp=5% in care Kp reprezintă suplimentarea cantităţilor de apă

pentru acoperirea pierderilor de apă în obiectele sistemului de alimentare cu apă până la

branşamentele utilizatorilor;

-timpul de refacere a rezervei de incendiu 24 ore(STAS 1478)

55

pe structuri solide

-hidrant interior in functiune -2 buc-qhi=2,5 l/s(hala productie/cercetare) ; nr. Total hidrnati

interiori 4 buc

-Lavoar portelan sanitar……..………………………Bc = 9 [L]

-Pisoar………………………………………….………Bc =5 [P]

-Closet cu rezervor montat la semiinaltime………..Bc =12 [W]

-Spalator vase.........................................................Bc = 1 [Sp]

-Cabina dus cu racord flexibil....................................Bc= 5 [Cd]

-stand stropit.............................................................Bc = 1 [SS]

-hidrant exterior in functiune -1 buc-qhi=5 l/s ; nr. Total hidranti 2 buc

2.Debitul caracteristic al necesarului de apa

-debit mediu zilnic, notat Qzi med

; acesta reprezintă media volumelor de apă utilizate zilnic în

decursul unui an, în m3/zi:

Qzi med =(n x qs) / 1000 [mc/zi]

-debit zilnic maxim, notat Qzi max

; acesta reprezintă volumul de apă utilizat în ziua cu consum

maxim în decursul unui an, în m3/zi:

Qzi maxim =Kzi x Qzi med =1,35 x Qzi med [mc/zi]

-debit orar maxim, notat Qorar max

; reprezintă valoarea maximă a consumului orar din ziua (zilele) de

consum maxim, în m3/h:

Qorar maxim =Ko x Qzi maxim =(2 x Qzi maxim) / 24= [mc/h]

Qzi med =(28 x 40) / 1000=1,12 [mc/zi]

Qzi maxim =Kzi x Qzi med =1,4 x 1,12=1,57[mc/zi]

Qorar maxim =Ko x Qzi maxim =(2,0 x 1,57) / 24=0,13 [mc/h]

3.Debit al cerintei de apa

Qzi med =1,02 x 1,05 x 1,12=1,2 [mc/zi]

Qzi maxim =1,02 x 1.05 x 1,57=1,68 [mc/zi]

Qorar maxim =1,02 x 1,05 x 0,13 =0,14 [mc/h]

4.Debit de calcul cumulat

Toate elementele componente ale schemei sistemului de alimentare cu apă aval de rezervoare se

dimensionează la debitul:

QIIC =Kp*Qomax+Kp*Σn*Qii [mc/h]

56

pe structuri solide

unde:

QIIC

-este debit de calcul pentru elementele schemei sistemului de alimentare cu apă aval de

rezervoare;

njQ

ii--este numărul de jeturi şi debitele hidranţilor interiori (Q

ii) pentru incendiile simultane care

se combat din exterior (n);

Kp

-este coeficient de pierderi definit la 4.4; cantităţile de apă suplimentare exprimate prin acest

coeficient includ şi necesarul de apă pentru curăţarea periodică a reţelei de distribuţie (1…2‰) şi

pentru spălarea şi curăţirea rezervoarelor (0,4%…0,5%) conform 4.4, b, c.

Pentru această valoare a debitului toţi utilizatorii luaţi în calcul (inclusiv hidranţii interiori) pot

folosi apa în cantitatea normată şi după schema stabilită (direct la presiunea din reţea sau cu mijloace

intermediare).

Conform SR 1343-1:2006 art.4.4.1 pierderile de apă tehnic admisibile în reţeaua de distribuţie

trebuie tratate ca un necesar de apă.

La reţelele de distribuţie noi (sub 5 ani) se apreciază că pierderile nu vor fi mai mari de 15% din

volumul de apă distribuită (Kp

= 1,15); acestea pot apare din execuţie necorespunzătoare, variaţii

zilnice de presiune, materiale cu defecţiuni.

La reţelele de distribuţie existente, la care se efectuează retehnologizări şi/sau extinderi,

pierderile pot fi până la 35% (Kp

= 1,35). Procente mai mari de 35% ale pierderilor de apă sunt

considerate anormale şi impun adoptarea unor măsuri corespunzătoare.

QIIC =1.54 [mc/h]

n-numarul de jeturi hidrantilor interiori pentru incendiile simultane care se combat din

exterior;n=2

Qii-debitul hidrantilor interiori;nu este cazul

Kp-este coeficient de pierderi definit la 4.4; cantităţile de apă suplimentare exprimate

prin acest coeficient includ şi necesarul de apă pentru curăţarea periodică a reţelei de distribuţie

(1…2‰); Kp=1,35

5.Verificare volum rezervor apa pentru combaterea incendiilor

∑+−+= ][**6.3)**6.3*( max mcTQQQnQaTV iiisiiesorarei

][200][18.57 .. mcVmcV existentrezi =<=

unde :

57

pe structuri solide

-Te-durata de calcul pentru stingerea din exterior a incendiilor-3 ore

-a-coeficient adimensional-a=0.7

-Qsoramax-debitul orar maxim al cerintei de apa-0.14 mc/h

-Qie-debitul pentru un incendiu exterior-5 l/s

-Qsi-debitul minim ce poate fi asigurat-0 mc/h

-Qii –debitul pentru un incediu interior 5 l/s

-Ti-durata de calcul pentru stingerea unui incendiu interior

6.Dimensionare conducta alimentare cu apa/bransament

Qc=max[(qc + Qutilaje)+Qref.rez.inc.]=2.57 [l/s]

è PEHD Dn 63/3 mm PE 100;Pn 6;SDR11 V=1.0 m/s

-Qref.rez.inc.-8.33 mc/h=2.32 l/s ;

-qc + Qutilaje=0.91+1.66=2.57 l/s

7.Alegerea tipului de apometru

-debit de calcul consumatori-0.1l/s-debit minim

-debit de calcul utilaje-1.66 l/s

-debit de calcul maxim-2.57 l/s

Se propune un model de apometru cu aplicatie in sistemele de consum si distributie

bransamente urmatoarele apometre :

-model WOLTARIS WPV/MNK clasa de precizie « C » cu urmatoarele caracteristici tehnice :

-diametru nominal- DN 50 mm /20 mm

-debit nominal-Qnom=15 [mc/ora]

-debit maxim-Qmax=50 [mc/ora]

-debit tranzitie-Qt / Q2=3 [mc/ora]

-debit minim-Qmin=0.05 [mc/ora]

-debit de pornire-Qpornire=0.015 [mc/ora]

-supapa comutare crescator/descrescator : 1.6/1.1 [mc/ora]

-rezolutie max. 99,999

-rezolutie min. 0,0005

-dimensiuni : LxHxB=270x220x185 mm

-greutate : 19,0 [kg]

8.Determinare pierderi de presiune

58

pe structuri solide

Stabilire cote de montaj si geodezice

hmontaj cond.distrib.= Hg =1,10 m=10787.7[Pa]= Hg =10.79 [kPa] CTS –adancimea de montaj

a conductei

Presiune minima/maxima asigurata 1,2/2,2 bar in punct de racord

Hrbransament= hri+hrl+ he +Hnec+Hg[kPa]

Hrbransament=116.67 [kPa]=11.91[mCA]=1.17[bar]

<1.2 bar pres min. existenta pct. racord

Hnec-pierderile de presiune necesara instalatie interioara >pierdere presiune alimentare rezervor-

Hnec =51.0739 kPa

he –pierderea de presiune pe contor la debit nominal he -25 kPa

hri =Lxi Pa=KPa=mCA,in care :

L= reprezinta lungimea conductei de apa -145 m

i=Pa/ml-reprezinta pierderea de presiune unitara pe conducta-200 Pa/ml-v=1.0 m/s

hri =145 x 200 =29.000 Paè hri =29 kPa

Determinare hrl :

Tr. 2-3.

Nr. Tronson qs[l/s] qc

L

tronson hrl Σhrl hri Σhrl+hri hg Hu Hnec Tv PPR/AL

crt. [l/s] [m] [Pa/m] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa] Dn[mm]

1 Lavoar 0.07 0.0700 - - - 402.9 30000 30402.9 -

2 L1-a 0.07 0.0700 1 200 200 280 480 - - 30882.9 20

3 a-b 0.14 0.1400 3.5 500 1750 350 2100 - - 32982.9 20

4 b-c 0.175 0.1750 1 800 800 600 1400 - - 34382.9 20

5 c-d 0.21 0.2100 1 300 300 280 580 - - 34962.9 25

6 d-e 0.31 0.3007 1.1 600 660 700 1360 - - 36322.9 25

7 e-f 0.41 0.3458 0.9 750 675 1000 1675 37997.9 25

8 f-g 0.98 0.5346 1.2 350 420 900 1320 39317.9 32

9 g-h 1.995 0.7627 4.2 250 1050 600 1650 40967.9 40

10 h-i 2.605 0.8716 0.9 300 270 800 1070 42037.9 40

11 i-j 2.705 0.8881 3.3 320 1056 835 1891 43928.9 40

12 j-k 2.805 0.9044 2.5 330 825 850 1675 45603.9 40

13 k-l 4.465 1.1410 0.5 450 225 800 1025 46628.9 50

14 l-CA 4.465 1.1410 8.1 450 3645 800 4445 51073.9 50

5.2095378 Hnec[mCA]

0.510739 Hnec[bar]

59

pe structuri solide

1xFiltru Y 0.8 1xteu trec 0.5 1xreductie 0.3

2x rob.sert. 0.3

2.2 Total pierderi locale hrl =800 Pa=0.8 kPa=0.082 mCA

hrl =0.8 kPa

II.Instalatii canalizare menajera si pluviala

1.Date initiale:

-reteaua de canalizare se va realiza din tuburi din PVC

-debite specifice de calcul-conform STAS 1795

-pante normale si minime de montaj-conform STAS 1795

-diametrele nominale a conductelor de legatura- STAS 1795

-diametrele si pantele conductelor colectoare conform STAS 1795

-S1-invelitoare hala ~1126 mp in 2 ape

-S2-parcare ~716 mp

-Lavoar portelan sanitar……..………………………Bc =9 [L]

-Pisoar………………………………………….………Bc =5 [P]

-Closet cu rezervor montat la semiinaltime………..Bc =12 [W]

-Spalator vase.........................................................Bc =1 [Sp]

-Cabina dus cu racord flexibil....................................Bc=5 [Cd]

-stand stropit .100 litri/min=1.66 l/s............................Bc=1 [SS]

Denumire Obiect sanitar

Sim- bol

U / M

Total Canti

- tate

Debit specific Unitar/ Qs=[l/s]

Echivalent debit [E]

Debit specific

Σ qs

Echivalent de debit Σ E

-Lavoar [L] Bc 9 0,17 0,50 1.53 4.5 -Pisoar [P] Bc 5 0.5 0.15 2.5 0.75

-Closet/rezervor [W] Bc 12 2.0 6.0 24.0 72 -Spalator vase [Sp] Bc 1 0.33 1.0 0.33 1.0 -Dus flexibil [Cd] Bc 5 0.33 1.0 16.5 5.0 -stand stropit [SS]-bc-1-1.66 [l/s] 1.66 -

Σ qs 46.52 83.25

2.Determinare debit specific de scurgere ape uzate menajer –qcs[l/s]

60

pe structuri solide

]/[*8,0 slQQ su =

Quzi med =0.8 * 1,12=0.9 [mc/zi]

Quzi maxim =Kzi x Qzi med =0.8 * 1,57=1.26 [mc/zi]

Quorar maxim =0.8 * 0,13=0.11 [mc/h]

3. Identificare suprafete colectoare de calcul

-S1-invelitoare hala ~1126 mp in 2 ape

-S2-parcare ~716 mp

4. Determinarea debitului de calcul ape meteorice functie de debitul ploii de calcul

]/[*** slISmQ iiip ∑ Φ=

]/[96.23~280*95.0*1126.0*8.01 slQ p ==

]/[83.12~280*8.0*0716.0*8.0 slQp ==

in care :

m-coeficient adimensional de reducere a debitelor de calcul-0.8 pt. t<=10 minute

iΦ -coeficient de curgere afernet suprafetei raportat la natura acesteia-0.95 invelitori

metalice,pavaje asflat,pavele-0.8-0.90

I-intesnitatea ploii de clacul functie de frecventa [f] si durata ploii de clacul [t] STAS

9470-200 [l/s*ha] -280 l*s/ha

v-viteza minima si maxima admisa in conducte -0,7-3,0 [m/s]

5.Calculul hidraulic al conductelor orizontale colectoare

5.1.Determinare vitezei de scurgere la sectiune plina – vsp[m/s]

]/[ sliRCvsp ××=

C -coeficient de rezistenta hidraulica –Chezy

R -raza hidraulica la sectiune plina [m]

i -panta hidraulica normala de montare a conductei-conform STAS 1975

5.2.Determinare coeficient rezistenta hidraulica – C

RkRC

+×

=70

61

pe structuri solide

R -raza hidraulica la sectiune plina [m]

k -coeficient de rugozitate; k=0,12-pentru tuburi din PP

k=0,007-pentru tuburi din PVC

5.3.Determinarea razei hidraulice la sectiune plina–R [m]

][4

mdR =

d -diametrul nominal al conductei [m]

5.4.Determinare debit de scurgere la sectiune plina -qsp-[l/s]

]/[ slvAq spsp ×=

A -aria sectiunii transversale a curentului de apa la sectiune plina [m2]

5.5.Determinare aria sectiunii transversale a curentului de apa la sectiune

plina[m2]

][4

22

2 mdrA ×=×= ππ

5.6.Determinare debit de calcul pe tronsonul considerat-qc [l/s]

]/[21max slQQqq pporaorc ++=

]/[19.37 slqc =

qcs -debitul de calcul corespunzator valorii sumei debitelor specifice a obiectelor

sanitare si punctelor de consum [l/s]

qsmax -debitul specific cu valoare cea mai mare care se evacueaza pe tronsonul de

conducta considerat [l/s]

5.7.Determinarea raportului dintre debitul de calcul considerat pe

tronson si debitul la sectiune plina –X-

sp

c

qqX = è Z

èu

5.8.Determinare –Z

Conform STAS 1975 si din determinarea lui X è Z

Z -raportul dintre viteza reala de scurgere si viteza de scurgere

la sectiune plina-ales conform STAS 1975

5.9.Determinarea gradului de umplere a tronsonului –u

62

pe structuri solide

Conform STAS 1975 si din determinarea lui Z è u

Conditie necesara : -gradul de umplere maxim admis in functie de natura apei

uzate si diametrul conductei se alege conform STAS 1975

admisuu max<

5.10.Determinarea vitezei reale de scurgere pe tronsonul considerat

]/[ smvZv spr ×=

Conditie necesara : msxr vvv <<min è ]/[4]/[7,0 smvsm r <<

Vmin -viteza de autocuratire [m/s]

qsp=50.3[l/s] pt. o panta de 0,008

-conform tabel STAS 1975 privind gradul de umplere,unghiul corespunzator,precum si raportul

dintre debitul de calcul si debitul de curgere la sectiune plina functie de debit

x=qs/qc=0.73 è z=1.13

u=0.62 < 0.65 –maxim admis

Intocmit,

ing. Bălinişteanu Cezar