memoriu de sinteza

INCD-URBANPROIECT CCMESI CICADIT

IHS

Pagina 1 din 66

«P.A.T.Z. – ZONA AGLOMERATIEI URBANE SI ZONA METROPOLITANA ALE MUNICIPIULUI

BUCURESTI, ACTUALIZARE SI ANALIZA SITUATIE EXISTENTA, DIAGNOZA,

REGLEMENTARI, MODEL DIGITAL AL TERENULUI, PLAN DE ACTIUNE, PROGRAME

PRIORITARE – ETAPA CONSULTAREA POPULATIEI SI REGLEMENTARI FINALE»

Document sinteza


IHS

Pagina 2 din 66

PROCESUL DE PUNERE ÎN ACORD A DEMERSULUI STIINTIFIC PRIVIND

CONSTITUIREA ZONEI METROPOLITANE, CU ORIENTARILE ADMINISTRATIILOR PUBLICE

JUDETENE SI LOCALE


IHS

Pagina 3 din 66

CUPRINS 1. ECHIPA DE PROIECT............................................................................................................... 4 2. ETAPELE PROIECTULUI........................................................................................................... 4 3. SCOPUL PROIECTULUI ............................................................................................................ 4 4. CADRUL LEGAL ....................................................................................................................... 5 5. BUCURESTIUL ÎN CADRUL RETELEI DE TRANSPORT EUROPENE ......................................... 5 6. EVOLUTIA ISTORICA A ORGANIZARII ADMINISTRATIV –TERITORIALE A METROPOLEI SI A TERITORIILOR ADIACENTE .................................................................................................................. 9 7. DOMENII - TINTA DE ANALIZA SI STRATEGIE ........................................................................ 15 8. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ............................................................................................... 15

8.1. Principiile strategice de dezvoltare a zonei metropolitane a Municipiului Bucuresti ................... 15 8.2. Reducerea presiunilor antropice asupra mediului – centura verde-galbena ............................. 23

9. DEFINITIA PARCULUI REGIONAL METROPOLITAN................................................................ 30 10. CRITERIILE CARE AU STAT LA BAZA DELIMITARII PARCURILOR REGIONALE ..................... 30 11. PARC REGIONAL I – SNAGOV................................................................................................ 31 12. PARC REGIONAL II – GRADISTEA.......................................................................................... 31 13. PARC REGIONAL III – BRANESTI ........................................................................................... 31 14. PARC REGIONAL IV – BUDESTI ............................................................................................. 37 15. PARC REGIONAL V– COMANA ............................................................................................... 38 16. PARC REGIONAL VI – MIHAILESTI ......................................................................................... 31 17. PARC REGIONAL VII – BOLINTIN ........................................................................................... 31 18. PARC REGIONAL VIII – BUFTEA............................................................................................. 31 19. DEZBATERI MULTIDISCIPLINARE A SPECIALISTILOR PRIVIND DEFINIREA PARCURILOR REGIONALE ....................................................................................................................................... 31 20. DEZBATERE LA NIVELUL ADMINISTRATIILOR JUDETENE SI A MUNICIPIULUI BUCURESTI . 31 21. DEZBATERE CU PRIMARII SI ALTI ACTORI LOCALI DIN CADRUL PARCURILOR REGIONALE PILOT …………………………………………………………………………………………………………………31 22. PROPUNEREA PRIVIND PROFILUL PARCURILOR PILOT SI ELEMENTE ALE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ..................................................................................................................................... 31

22.1 Prezentarea Parcului Regional Comana ................................................................................ 31 22.1.1 Potential specific al Parcului Regional Comana.................................................................. 31 22.1.2 Analiza SWOT - Parcul Regional Comana......................................................................... 48 22.1.3 Functiuni posibile ............................................................................................................. 49 22.1.4 Obiective ......................................................................................................................... 49 22.1.5 Programe proiecte, propuneri de parteneriate si surse de finantare ..................................... 50 22.2 Prezentarea Parcului Regional Snagov-Vlasia ....................................................................... 31 22.2.1 Potential specific al Parcului Regional Snagov-Vlasia ......................................................... 31 22.2.2 Analiza SWOT - Parcul Regional Snagov - Vlasia .............................................................. 59 22.2.3 Obiective ......................................................................................................................... 31

23. PROPUNERI DE INSTITUTIONALIZARE A RELATIILOR ÎNTRE AUTORITATILE ADMINISTRATIVE ............................................................................................................................... 31 ANEXA 1…………………………………………………………………………………………………………….….65


IHS

Pagina 4 din 66

1. ECHIPA DE PROIECT Contractor principal si integrator de date:

INTERGRAPH COMPUTER SERVICES – Maria Visan, Doina Cristea, Serban Dragomirescu

Elaboratori proiect: echipa tehnica de specialitate interdisciplinara si interinstitutionala

- UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI - CENTRUL INTERDISCIPLINAR DE CERCETARI

AVANSATE ASUPRA DINAMICII TERITORIALE - Ioan Ianos, Cristian Talânga - UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI - CENTRUL DE CERCETARE A MEDIULUI SI

EFECTUARE A STUDIILOR DE IMPACT - Maria Patroescu, Cristian Ioja

- INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE ÎN DOMENIUL URBANISMULUI SI AMENAJARII TERITORIULUI – URBAN PROIECT - Serban Nadejde, Ionica Brâulete, Dora Alexa

- INSTITUTE FOR HOUSING AND URBAN DEVELOPMENT STUDIES ROMANIA - Nicolae Taralunga

- INSTITUTUL DE ECONOMIE NATIONALA AL ACADEMIEI ROMÂNE

- INSTITUTUL DE GEODINAMICA “SABBA S. STEFANESCU” AL ACADEMIEI

ROMANE, (cu participarea GRUPULUI DE GEODINAMICA)

2. ETAPELE PROIECTULUI

- Etapa I - 2003-2004 - Elaborarea modelului de dezvoltare integrata a teritoriului metropolitan, în

conformitate cu interesele orasului-capitala Bucuresti, teritoriul de studiu cuprinzând teritoriul administrativ al Municipiului Bucuresti si teritoriul zonei metropolitane

- Etapa II - 2004-2005 - Consultarea actorilor participanti la viitorul proces de dezvoltare, actualizarea

datelor etapei I, obtinerea consensului entitatilor administrative cu privire la stabilirea relatiilor de cooperare, a prioritatilor, programelor si proiectelor de dezvoltare

3. SCOPUL PROIECTULUI

- Stabilirea strategiei de dezvoltare a zonei metropolitane a Municipiului Bucuresti;

- Realizarea unei cooperari Bucuresti – Unitati Administrativ - Teritoriale din Zona Metropolitana

pentru declansarea unor programe de dezvoltare complexe, realizate din surse publice, parteneriate public-privat si prin accesarea fondurilor de finantare europene (fonduri structurale, de coeziune, PHARE, SAPARD, ISPA etc.);

- Antrenarea administratiilor si comunitatilor locale, judetene în contextul local, judetean si national în

vederea îndeplinirii obiectivelor din strategie prin programe si proiecte concrete;


IHS

Pagina 5 din 66

4. CADRUL LEGAL

- Legea 350/2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismul defineste zona metropolitana ca pe o „suprafata situata în jurul marilor aglomerari urbane delimitata prin studii de specialitate, în cadrul careia se creeaza relatii reciproce de influenta în domeniul cailor de comunicatie, economic, social, cultural si al infrastructurii edilitare. De regula limita teritoriului metropolitan depaseste limita administrativa a localitatii si poate depasi limita judetului din care face parte”.

- Legea 351/2001, PATN - sectiunea a IV–a, Retele de localitati defineste zona metropolitana ca

fiind “constituita prin asociere, pe baza de parteneriat voluntar, între marile centre urbane si localitatile urbane si rurale aflate în zona imediata, la distanta de pâna la 30 Km, între care s-au dezvoltat relatii de cooperare pe multiple planuri”.

5. BUCURESTIUL ÎN CADRUL RETELEI DE TRANSPORT EUROPENE

Zona Metropolitana Bucuresti se afla la intersectia a doua coridoare de transport Pan-Europene (IV

si IX – feroviare si rutiere) precum si în apropierea coridorului VII – Dunarea. Vezi Fig. 1 - Bucurestiul în cadrul retelei de transport europene Figurile urmatoare provin din doua prestigioase studii elaborate în Franta, cu precadere cel al

Delegatiei pentru Amenajarea Teritoriului si Actiune Regionala (Fig. 2 - Un scenariu AL DATAR) si Fig. 3 - Bucurestiul – Locuri centrale si directii principale de transport în Europa care confera Bucurestiunlui un loc în cadrul retelei de metropole europene.


IHS

Pagina 6 din 66

Fig. 1 - Bucurestiul în cadrul retelei de transport europene


IHS

Pagina 7 din 66

Fig. 2 - Locuri centrale si directii principale de transport în europa


IHS

Pagina 8 din 66

Fig. 3 - Un scenariu AL DATAR


IHS

Pagina 9 din 66

6. EVOLUTIA ISTORICA A ORGANIZARII ADMINISTRATIV –TERITORIALE A METROPOLEI SI A TERITORIILOR ADIACENTE

v În perioada 1918 – 1950 (data de referinta – recensamânt 1930) Bucurestiul era cuprins în cadrul judetului Ilfov.

• Municipiul era înconjurat cu o coroana de 12 comune suburbane.

• Judetul Ilfov era compus din 7 plasi plus Municipiul Bucuresti si comunele sale suburbane

Populatia (loc.) Suprafata (km2)

Densitate (loc/km2)

• Judetul Ilfov 999.562 5.780 173

din care Municipiul Bucuresti

639.040 78 8.139


IHS

Pagina 10 din 66

v În perioada 1950 – 1968 Bucurestiul era cuprins în cadrul regiunii Bucuresti.

• Municipiul se numea Orasul Republican Bucuresti cu un teritoriu administrativ înconjurator ce includea 28 de comune, arondate celor 8 raioane ale Bucurestiului.

• Regiunea Bucuresti era compusa din 15 raioane din orasul republican si includea actualele judete Teleorman, Giurgiu, Calarasi, Ialomita, Ilfov si o parte din sudul judetului Dâmbovita.

Populatia (loc.) Suprafata (km2)

Densitate (loc/km2)

• Regiunea Bucuresti 1.649.439 20.480 187

din care orasul republican Bucuresti

1.596.454 970 1.646

Conform recensamântului din 1966

v În perioada 1968 – 1981 Bucurestiul era din nou cuprins în cadrul judetului Ilfov (dar nu cel istoric, ci unul ce includea o mare parte din fostul judet Vlasca)

• Municipiul era înconjurat de 12 comune suburbane (altele decât cele antebelice) Populatia (loc.) Suprafata

(km2) Densitate (loc/km2)

• Judetul Ilfov 2.714.389 8.830 307

din care Municipiul Bucuresti (cu 12 comune suburbane)

1.934.025 605 3.197



IHS

Pagina 11 din 66

v În perioada dupa 1981, prin înfiintarea judetelor Giurgiu si Calarasi se desfiinteaza judetul Ilfov. Totodata în jurul municipiului Bucuresti se înfiinteaza Sectorul Agricol Ilfov care includea 1 oras (Buftea) si 29 comune printre care si cele 12 comune foste suburbane. Ulterior o serie de comune au fost trecute de la Judetul Giurgiu la S.A.I. (judetul Ilfov) în prezent fiind incluse 2 orase si 37 comune.

Populatia (loc.) Suprafata

(km2) Densitate (loc/km2)

• Municipiul Bucuresti si S.A.I. (Ilfov) 2.354.510 1.821 1.293

din care Municipiul Bucuresti

2.067.545 228 9.055



IHS

Pagina 12 din 66

Dupa 1990 Sectorul Agricol Ilfov va deveni Judetul Ilfov fara nici o modificare a teritoriului, deci ignorându-se total traditia organizarii judetelor.

Astfel, timp de noua decenii, atât teritoriul administrativ de pe palierul teritorial imediat superior al Bucurestilor, cât si cel municipal au avut o miscare o pulsatorie, primul ajungând în prezent sa fie mai mic cu 44%, iar al doi-lea mai mare cu 70%, la o populatie a Capitalei de peste trei ori mai mare.

1918-

1950 1950-1968

1968-1981

1981- 1990

dupa 1990

Judet, Regiune Raza medie (Km.)

42,9 80,8 53,0 24,1 24,1

Municipiu Raza medie (Km.)

5,0 17,6 13,9 8,5 8,5

În figura urmatoare sunt prezentate la aceeasi scara, pentru comparatie, într-o plansa concluzie,

organizarile administrative din perioadele prezentate detaliat anterior.


IHS

Pagina 13 din 66

CO

MP

AR

AT

IE L

A A

CE

EA

SI S

CA

RA


IHS

Pagina 14 din 66

Fig. 4

ZON

A S

TU

DIA

TA


IHS

Pagina 15 din 66

7. DOMENII - TINTA DE ANALIZA SI STRATEGIE

In predarea volumului I al studiului au aparut elemente de analiza si convcluzii cu pribvire la domeniile tinta. Domeniile analizate sunt urmatoarele

- Structura teritoriului - Cadrul natural - Retea de localitati - Structura socio-demografica - Structura activitatilor - Cooperare intercomunala si interjudeteana - Contextul suprateritorial

Pe baza analizei efectuate si a problemelor rezultate s-au elaborat obiectivele si propunerile de programe si masuri privind strategia de dezvoltare a zonei metropolitane.

8. STRATEGIA DE DEZVOLTARE

8.1. Principiile strategice de dezvoltare a zonei metropolitane a Municipiului Bucuresti

Pornind de la aspectele metodologice moderne ce fundamenteaza conceptul ca orice plan de dezvoltare spatiala este necesar sa se bazeze pe o strategie proprie, este evident ca pentru un proces de dezvoltare pe termen mediu si lung a unei zone ca cea metropolitana a Bucurestiului este necesar un astfel de instrument.

Considerând Zona Metropolitana ca pe un cadru în care influenta capitalei este determinanta, vom încerca sa schitam principiile si obiectivele strategice ce ar trebui sa fie adoptate de toate autoritatile locale a caror activitate coordonata se va putea concretiza în politici de succes în anii urmatori.

Principiile strategice ce ar trebui sa ghideze dezvoltarea în zona sunt urmatoarele:

o Echilibrarea nevoii de dezvoltare economica si sociala cu cea de mentinere si

îmbunatatire a calitatii mediului natural printr-o dezvoltare durabila si prin stoparea urbanizarii necontrolate;

o Realizarea unei relatii superioare între urban si rural prin dezvoltarea unor retele de infrastructuri tehnice majore diversificate si bine racordate la retelele nationale si internationale;

o Îmbunatatirea calitatii vietii în zona prin realizarea unui habitat superior în conditii diversificate;

o Îmbunatatirea calitatii vietii în zona prin reducerea noxelor si a cantitatilor de emisii pe locuitor.


IHS

Pagina 16 din 66

Pentru fiecare dintre aceste principii au fost stabilite - definitia; - obiectivele principale; - propunerile de programe. Astfel,

1. ECHILIBRAREA NEVOII DE DEZVOLTARE ECONOMICA SI SOCIALA CU CEA DE MENTINERE SI ÎMBUNATATIRE A CALITATII MEDIULUI NATURAL PRINTR-O DEZVOLTARE DURABILA SI PRIN STOPAREA URBANIZARII NECONTROLATE

Acest principiu raspunde cerintei generale atât de intens mediatizata, dar putin aplicata, aceea de dezvoltare durabila si rezulta din experienta generala a metropolelor din teritoriile dezvoltate. Uniunea Europenana si Consiliul Europei sustin si aplica acest principiu în prectica de amenajare a teritoriului.

Obiectivele principale ale principiului mentionat vizeaza:

COOPERAREA INTERCOMUNALA LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE, REDUCEREA PRESIUNILOR ANTROPICE ASUPRA MEDIULUI SI ORIENTAREA URBANISTICA A DEZVOLTARII

- organizarea unei centuri în jurul nucleului urban al Zonei Metopolitane - centura verde - galbena (a se vedea detalii la paragraful 8.2)

- constientizarea importantei cooperarii dintre municipiul Bucuresti si toate localitatile urbane si rurale din zona metropolitana a acestuia în plan economic, social si de mediu;

- individualizarea principalelor probleme de interes reciproc, urmare a dialogului dintre toate entitatile territorial-administrative;

- stabilirea prioritatilor, a modalitatilor de finantare si a efectelor posibile pe care le-ar atinge realizarea acestora;

- încurajarea cooperarii interlocale în scopul dezvoltarii unor poli si centre de crestere intra-metropolitana;

- stabilirea unor principii de baza care sa stea la baza elaborarii unei LEGI A ORGANIZARII ZONEI METROPOLITANE A BUCURESTIULUI, inclusiv REGLEMENTARI PRIVIND CENTURA VERDE - GALBENA.

Pentru îndeplinerea acestor obiective propunem urmatoarele programe:

- realizarea unei retele de diseminare a efectelor potentiale a unei cooperari reciproce dintre bucuresti si localitatile din spatiul metropolitan;

- stabilirea unui sistem unitar de facilitati pentru localizarea unor firme importante în spatiul metropolitan; - realizarea de studii pentru stabilirea unei zonari fiscale la nivelul spatiului metropolitan; - studiu privind simularea efectelor unor variante de dezvoltare în raport de intensitatea si structura

procesului de descentralizare a activitatilor de anumite tipuri din capitala; - elaborarea unei legi a zonei metropolitane a bucurestiului.

2. REALIZAREA UNEI RELATII SUPERIOARE ÎNTRE URBAN SI RURAL PRIN DEZVOLTAREA UNOR RETELE DE INFRASTRUCTURI TEHNICE MAJORE DIVERSIFICATE SI BINE RACORDATE LA RETELELE NATIONALE SI INTERNATIONALE

Acest principiu vizeaza atât obiective ce privesc îmbunatatirea echiparii interne a Bucurestiului si a zonei, cât si obiective de interes national si regional cum ar fi contributiile la constituirea coridoarelor europene de transport nr.4 si 9 ce urmeaza sa treaca prin zona metropolitana.


IHS

Pagina 17 din 66

Obiectivele principale ale principiului vizeaza:

- asigurarea unei bune echipari hidro-edilitare la nivelul localitatilor prin racordare la retelele de alimentare cu apa si canalizare;

- repunerea în functiune a sistemelor de irigatii existente si utilizarea modulara a acestora; - dezvoltarea retelelor de transport în conformitate cu prevederile PATN – Sectiunea cai de

comunicatie, dar si conform unui studiu de circulatie pentru zona metropolitana; - crearea unui sistem integrat de transport public la nivelul întregii zone metropolitane, conectat cu

sistemul de transport urban al Municipiului Bucuresti; - modernizarea si extinderea retelelor de telecomunicatii fixe; - extinderea retelelor de alimentare cu gaze naturale, mai ales în partea de vest si nord - nord-est unde

exista resurse gazeifere locale sau sunt posibilitati de conectare la conductele magistrale de gaze. Pentru îndeplinirea acestor obiective în aria metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem

urmatoarele programe: - evaluarea resurselor de apa locale sau a posibilitatilor de conectare la conducte cu alimentare cu apa

alohtona a tuturor asezarilor urbane si rurale din zona metropolitana; - cresterea accesibilitatii asezarilor rurale la soselele modernizate si a celor magistrale pentru o legatura

facila cu municipiul bucuresti; - studiu privind definirea sistemelor integrate de transport metropolitan, care sa faciliteze, fara

disfunctionalitati, fluenta fluxurilor dintre capitala si celelalte metropole nationale sau continentale, dar dintre aceasta si asezarile din zona metropolitana;

- modalitati de conectare a unei ponderi cât mai mari de asezari la retelele de alimentare cu gaze naturale;

3. ÎMBUNATATIREA CALITATII VIETII ÎN ZONA PRIN REALIZAREA UNUI HABITAT SUPERIOR ÎN CONDITII DIVERSIFICATE

Consideram ca pornind de la acest principiu necesitatea formularii unor obiective clare si mai apoi a unor politici realiste ce vor fi urmarite în timp cu consecventa, reprezinta o prioritate. Ele se vor referi atât la modernizarea ruralului cât si la noi dezvoltari.


a) POPULATIA SI RETEAUA DE LOCALITATI

- elaborarea de strategii specifice pentru mentinerea fortei de munca în ariile excedentare, prin revitalizarea unor activitati economice, precum cele agricole specializate si a unora complementare;

- realizarea unor programe de dezvoltare a centrelor urbane existente – prin aducerea lor la standarde minine stipulate în PATN – Sectiunea Retele de localitati, prin masuri punctuale sau prin investitii majore (în cazul oraselor Budesti, Fundulea si Mihailesti);

- stimularea aparitiei de noi poli de crestere urbani (Snagov, Branesti, Pantelimon, Magurele, Vidra, Hotarele, Dragomiresti Vale, Mogosoaia) prin restructurarea si modernizarea localtatilor existente;

- diminuarea tendintei de îmbatrânire a populatiei prin programe de factura pronatalista, în ariile puternic afectate;

- diminuarea deplasarilor definitive prin facilitati în exercitarea unei navete convenabile spre locurile consumatoare de forta de munca;

- depistarea modalitatilor de actiune pentru utilizarea cu maxima eficienta a resurselor locale în vederea reducerii decalajelor, în calitatea vietii, dintre asezarile rurale si cele urbane;

- dezvoltarea în orasele existente, precum si în viitoarele centre a unor dotari corelate cu functiile de loc central pe care acestea le îndeplinesc în teritoriu, pentru cresterea centralitatii si optimizarea structurilor de asezari în aria metropolitana;

- individualizarea raporturilor dintre noile centre polarizatoare cu orasele situate în apropierea ariei metropolitane (Ploiesti, Urziceni, Giurgiu, Titu, Videle);


IHS

Pagina 18 din 66

- încurajarea elementelor care sustin dezvoltarea unei retele urbane de tip metropolitan.

Pentru îndeplinirea acestor obiective în aria metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem urmatoarele programe:

- studiul privind dinamica si structura resurselor de munca, inclusive prognoza acestora la nivelul anului

2020; - individualizarea localitatilor cu functii de loc central din spatiul metropolitan; - modernizarea modului de locuire în zona în conditiile entinerii specificului local; - delimitarea în scopul dezvoltarii în perspectiva a zonei metropolitane prin utilizarea ca instrument de

baza a sistemelor de asezari. b) STRUCTURA ACTIVITATILOR SI ZONIFICAREA TERITORIULUI

- asigurarea de facilitati privind infrastructura locala a firmelor care decid sa se localizaze în anumite situri din zona metropolitana, îndeosebi în ariile periferice;

- valorificarea industriala locala a unor resurse existente în spatiul a doua, trei sau mai multe comune; - multiplicarea centrelor de consultanta si asistenta acordata IMM-urilor si acoperirea echilibrata a

întregului spatiu metropolitan; - stabilirea unor prioritati de investitii pentru reconstruirea sau refacerea anumitor obiective turistice

aflate în stadii avansate de degradare; - întarirea serviciilor de supraveghere a protectiei siturilor de valoare nationala; - atragerea de fonduri, inclusiv private, pentru modernizarea infrastructurii adiacente fiecarui sit turistic; - initierea de programe pentru o buna diseminare a informatiilor legate de valoarea siturilor turistice; - crearea unei culturi la nivelul comunitatilor locale, care sa puna în valoare valentele turistice, atragând

tot mai multi turisti; - sprijinirea procesului de asociere a producatorilor individuali si a procesului de înfiintare a unor

proprietati mari, capabile sa promoveze performanta în productia agricola; - asigurarea consultantei în domeniu la nivel comunal sau intercomunal, inclusiv în domeniul depunerii

aplicatiilor pentru fonduri de dezvoltare din programe nationale sau internationale; - constientizarea producatorilor individuali în legatura cu valorificarea infrastructurii existente în

domeniul îmbunatatirilor funciare si necesitatea extinderii acesteia; - stimularea activitatilor de servicii în domeniul colectarii si distributiei produselor agricole; - sustinerea demersurilor pentru crearea unor sisteme de sustinere financiara la nivelul producatorilor

individuali; Pentru îndeplinirea acestor obiective în Zona Metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem

urmatoarele programe:

- individualizarea la nivel metropolitan a celor mai favorabile situri pentru firme mari, mijlocii si mici în functie de zona si asigurarea publicitatii acestor situri;

- zonificarea teritoriului în raport cu volumul si structura resurselor locale si cu centura verde - galbena; - crearea unei retele de centre de consultanta economica si a unor facilitati privind accesul la informatii; - stabilirea principalelor zone de productie economica, inclusiv a modalitatilor de cooperare dintre

acestea; - organizarea de cursuri legate de modul de deschidere a unei afaceri si managementul acesteia; - organizarea unor cursuri de managementul resurselor familiale, chiar în conditiile unui volum relativ

redus al acestora; - studiu privind dezvoltarea sistemelor de agrement de tip “outdoor”; - programe legate de constientizarea producatorilor agricoli individuali privind necesitatea asocierii lor în

firme de mare randament; - încurajarea procesului de creare de întreprinderi si de asociere a acestora; - programe de amenajare a unor centre colectare, prelucrare si distribuire a produselor agricole; - sprijinirea firmelor de high-tech si localizarea acestora cu predilectie în anumite arii care sa favorizeze

crearea unor retele de it la nivelul ariei metropolitane.


IHS

Pagina 19 din 66

4. ÎMBUNATATIREA CALITATII VIETII ÎN ZONA PRIN REDUCEREA NOXELOR SI A CANTITATILOR DE EMISII PE LOCUITOR

Este vorba de a întregi obiective din cadrul principiilor 2 si 3 cu altele ce privesc o gestiune rationala a resurselor energetice, o depozitare si centralizare corecta a deseurilor si de a realiza astfel dezideratele legate de o ECHIPARE MODERNA de nivel European.

Consideram ca de prima urgenta se profileaza nevoia sensibilizarii tuturor autoritatilor locale direct interesate de aceasta dezvoltare teritoriala, în sensul întelegerii necesitatii de corelare a eforturilor. Fara o astfel de abordare corelata orice fel de dezvoltare de amploare în spatiu si timp pare sortita esecului.


1. diminuarea pâna la eliminare a surselor de poluare;

2. epurarea apelor;

3. eliminarea deseurilor;

4. recuperarea terenurilor degradate;

5. organizarea sistemelor de spatii verzi;

6. prevenirea riscurilor naturale si antropice;

7. conservarea diversitatii biologice si a valorilor peisajului natural.

1. Diminuarea pâna la eliminare a surselor de poluare

Eliminarea surselor de poluare în arealul analizat nu se poate realiza în prezent, datorita implicatiilor sociale pe care le-ar avea acest proces. Amplasarea surselor de poluare în interiorul orasului determina accentuarea problemelor de mediu, creste dimensiunea riscului ecologic si impune promovarea de masuri pentru transferarea spre exterior a surselor de degradare a mediului. Se impune cresterea preocuparilor pentru reducerea cantitatilor de noxe din atmosfera si apa, data fiind implicatiile multiple pe care le au asupra mediului. Diminuarea surselor de poluare se poate realiza prin promovarea urmatoarelor actiuni:

- impunerea de cote maxime de evacuare pentru apa si aer unitatilor industriale, monitorizarea continua a activitatii acestora si sanctionarea severa a situatiilor cu emisii de noxe care pun în pericol sanatatea locuitorilor

- dotarea unitatilor industriale cu statii de epurare si filtre eficiente care sa contribuie la diminuarea volumului de noxe specifice

- promovarea de campanii de constientizare a populatiei rezidente pentru responsabilizarea acesteia fata de problemele de mediu cu care se confrunta zona

- restrictionarea accesului autovehiculelor poluante în zonele cu trafic foarte intens pentru minimizarea efectelor provocate de traficul rutier

- întretinerea corespunzatoare si cresterea suprafetei spatiilor verzi, cunoscut fiind rolul acestora pentru îmbunatatirea calitatii aerului, dar si faptul ca ele pot reprezenta o sursa importanta de pulberi;

- evitarea concentrarii surselor de poluare; - îmbunatatirea sistemului de monitorizare a calitatii componentelor mediului; - acordarea de facilitati fiscale firmelor care investesc în tehnologii nepoluante; - transferarea treptata a surselor de degradare a mediului spre exteriorul municipiului Bucuresti

si impunerea, înca din faza de proiectare, a unor norme stricte legate de protectia mediului.

Pentru îndeplinirea acetui obiectiv în aria metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem urmatoarele programe:


IHS

Pagina 20 din 66

- studiu pentru evaluarea efectelor surselor de degradare a mediului asupra sistemelor acvatice si forestiere din aria metropolitana a municipiului bucuresti;

- studiu de prefezabilitate pentru amplasarea unitatilor industriale poluante în partea sudica si sud-estica a municipiului bucuresti;

- evaluarea impactului local si regional al activitatilor din constructii asupra calitatii mediului; - implicarea populatiei în îmbunatatirea calitatii mediului – combaterea poluarii aerului si a poluarii

fonice; - realizarea sistemului integrat de gestionare a traficului în aria metropolitana a municipiului bucuresti –

premisa pentru diminuarea impactului surselor mobile asupra calitatii aerului; - izolarea surselor fixe de poluare situate în proximitatea zonelor rezidentiale sau sanitare; - solutii tehnice pentru gestionarea traficului greu în aria metropolitana a municipiului bucuresti; - proiectarea sistemului de monitoring integrat al calitatii mediului în aria metropolitana a municipiului

bucuresti; - inventarierea surselor de degradare a calitatii mediulu din aria metropolitana a municipiului bucuresti si

evaluarea impactului lor regional si local. - delimitarea spatiilor pretabile pentru dezvoltarea de activitati economice cu impact ridicat asupra

mediului

2. Epurarea apelor

În domeniul gestionarii calitative a apelor se impune: - micsorarea debitelor de apa utilizate din reteaua de alimentare cu apa potabila a municipiului

Bucuresti prin reducerea pierderilor de pe retea si introducerea contorizarii; - epurarea si tratarea apelor uzate rezultate din unitatile industriale si urmarirea atenta a proceselor ce

se desfasoara în statiile de preepurare si epurare acolo unde exista; - verificarea starii si a capacitatii de transport ale conductelor aferente sistemelor de canalizare si daca

este cazul decolmatarea sau chiar înlocuirea acestora; - monitorizarea calitatii apelor care se deverseaza prin efectuarea lunara de determinari. - introducerea obligativitatii epurarii si preepurarii apelor uzate de la unitatile industriale, mai ales în

cazul în care tipul si nivelul poluantilor eliminati se caracterizeaza printr-un grad ridicat de toxicitate; - introducerea obligativitatii existentei statiilor de epurare la evacuarea apelor uzate menajere ale

localitatilor rurale si urbane; - realizarea statiei de epurare a municipiului Bucuresti si rezolvarea problemelor legate de gestionarea

namolurilor; - cresterea interesului pentru recircularea si refolosirea apelor uzate.

Pentru îndeplinirea acetui obiectiv în Zona Metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem


- realizarea statiei de epurare a municipiului Bucuresti, cu rezolvarea durabila si echitabila a problemei namolurilor ;

- revitalizarea statiilor de epurare apartinând unitatilor economice sau unitatilor administrativ teritoriale - realizarea de statii de epurare la unitatile administrativ-teritoriale la care exista sistem de canalizare.

3. Eliminarea deseurilor

Pentru realizarea unui management eficient al deseurilor se propun urmatoarele masuri: - corelarea frecventei de colectare a deseurilor menajere de catre unitatea de gospodarie comunala cu

volumul real de deseuri; - introducerea sistemului de precolectare selectiva (pentru început, sa fie separate cel putin deseurile

de hârtie, de sticla si deseurile metalice) si cresterea gradului de recuperare a deseurilor; - delimitarea si reabilitarea spatiilor virane, pentru a nu fi percepute de populatie ca spatii unde pot fi

depozitate necontrolat deseurile; - dotarea unitatilor de gospodarie comunala cu autotransportoare mai performante, etanse, pentru a

preveni raspândirea mirosurilor respingatoare, „scaparile” de deseuri; - delimitarea de rampe eologice de deseuri în localitatile din aria metropolitana a municipiului Bucuresti;


IHS

Pagina 21 din 66

- stabilirea regimului deseurilor din constructii, responsabile de degradarea unor suprafete semnificative de teren din localitatile din proximitatea municipiului Bucuresti;

- initierea unei campanii de curatenie a zonei prin anunturi în presa, inscriptii pe panouri amplasate în punctele de depozitare necontrolata a deseurilor, aplicarea sanctiunilor prevazute de lege pentru depozitarea haotica a deseurilor, actiuni educative, etc.

- realizarea unui sistem de monitorizare a gestiunii deseurilor produse în aria metropolitana a municipiului Bucuresti;

- supravegherea sistemului de gestionare a deseurilor la unitatile industriale, mai ales în cazul în care substantele rezultate se caracterizeaza prin prezenta unor caracteristici ce le încadreaza în categoria periculoase conform Legii nr. 426 din 2000.

Pentru îndeplinirea acetui obiectiv în aria metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem


- realizarea sistemului de precolectare selectiva a deseurilor si îmbunatatirea recuperarii deseurilor reciclabile;

- gestiunea durabila a deseurilor periculoase; - îmbunatatirea gestiunii deseurilor din constructii; - realizarea sistemului de monitorizare a gestiunii deseurilor în aria metropolitana a municipiului

Bucuresti; - realizarea rampelor de deseuri ecologice în localitatile din aria metropolitana a muncipiului Bucuresti; - dezvoltarea de parteneriate public-public pentru rezolvarea problemelor de gestionare a deseurilor.

4. Recuperarea terenurilor degradate

În aria metropolitana a municipiului Bucuresti nu exista la ora actuala un inventar al zonelor degradate si o ierarhizarea a acestora functie de factorul „cauza” si dimensiunea efectelor. Din acest motiv se impune: - inventarierea si delimitarea clara a zonelor degradate datorita riscurilor naturale si antropice; - stabilirea de programe de reconstructie ecologica a zonelor degradate; - promovarea principiului precautiei pentru evitarea extinderii zonelor degradate; - realizarea de lucrari de îmbunatatiri funciare în zonele degradate care pot intra în circuitul agricol sau silvic.

Pentru îndeplinirea acetui obiectiv în Zona Metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem

urmatoarele programe: - delimitarea spatiala a zonelor degradate si evaluarea potentialului lor de recuperare; - promovarea de actiuni de reconstructie ecologica în zonele degradate si redarea lor circuitului

economic. - lucrari de imbunatatiri funciare ale terenurilor degradate prin procese geomorfologice (tasari)

5. Organizarea sistemelor de spatii verzi

Spatiile verzi reprezinta o componenta esentiala din orice ecosisteme urban si rural, care asigura o serie de functii esentiale pentru mentinerea confortului urban. Pentru îmbunatatirea situatiei spatiilor verzi din arealul analizat se propun urmatoarele masuri:

- oprirea degradarii spatiilor verzi existente prin amenajarea de parcari, spatii construite sau prin vandalizare

- utilizarea speciilor de arbori care prezinta rezistenta la poluarea aerului si la caracteristicile climatului urban.

- asigurarea stabilitatii padurilor periurbane care sunt utilizate pentru activitati de agrement sau ca zone de protectie sau protejate;

- valorificarea corespunzatoare a spatiilor verzi. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv în Zona Metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem



IHS

Pagina 22 din 66

- îmbunatatirea managementului fluxurilor de vizitatori în zonele forestiere snagov si comana prin dezvoltarea infrastructurii de primire, stabilirea regulamentelor de exploatare si ocupare a spatiului si a modalitatilor de protectie a elementelor ocrotite;

- reabilitarea spatiilor verzi din aria metropolitana a municipiului bucuresti:

Ø reducerea zonelor disfunctionale din parcuri si paduri periurbane;

Ø adaptarea speciilor de arbori si arbusti la variatiile climatice si topoclimatice specifice mediilor urbane din aria metropolitana a municipiului bucuresti;

Ø dotarea spatiilor verzi cu amenajari pentru primirea corespunzatoare a vizitatorilor.

Ø identificarea de spatii pretabile pentru amenajarea de spatii verzi

6. Prevenirea riscurilor naturale si antropice

Reducerea dimensiunii riscurilor naturale este o prioritate la nivel international, diminuarea daunelor materiale si umane fiind unul dintre obiectivele acestei politici.

Tasarile reprezinta un risc natural cu potential de manifestare în arealul analizat. Se propune analiza atenta a tuturor amenajarilor care vor fi realizate în acest spatiu pentru evitarea aparitiei acestor probleme, care au reflectare în raportul cost-beneficiu. De asemenea, se impune amenajarea corespunzatoare a zonelor cu procese de versant (alunecari de teren, prabusiri etc.).

În zonele cu inundatii se impune realizarea de lucrari de îndiguire, dar si respectarea regimului suprafetelor construite în aceste spatii.

Diminuarea suprafetelor afectate de exces de umiditate presupune promovarea de actiuni de desecare, care trebuie sa tina cont de caracteristicile hidrologice si hidrogeologice ale zonelor vizate.

În cazul riscurilor antropice, în arealul analizat se propun o serie de masuri care vizeaza îmbunatatirea calitatii aerului, reducerea nivelului sunetului, controlul traficului.

- inventarierea si controlul eficient al surselor fixe de degradare a mediului - reducerea emisiilor provenite din sursele puternic poluante - reducerea emisiilor de poluanti datorate traficului rutier si reducerea incidentei acestora asupra

locuitorilor - respectarea limitelor pentru poluanti stabilite în STAS-urile în vigoare - stabilirea setului de masuri necesar pentru a fi luate în situatii de accidente - promovarea actiunilor precautionale pentru evitarea aparitiei riscurilor tehnologice.

Pentru îndeplinirea acetui obiectiv în aria metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem programul

urmator:

- îmbunatatirea sistemului de prevenire a producerii de pagube datorita riscurilor naturale si antropice. - realizarea hartilor de risc seismic si hidrologic.

7. Conservarea diversitatii biologice si a valorilor peisajului natural

În domeniul conservarii diversitatii biologice se impune: - realizarea unei baze de date privind resursele naturale existente în aria metropolitana a

municipiului Bucuresti; - îmbunatatirea calitatii factorilor de mediu în proximitatea si în interiorul ariilor protejate existente; - delimitarea de noi arii protejate pentru îmbunatatirea gradului de reprezentativitate si protectie a

diferitelor ecosisteme, specii, zone umede etc.; - stabilirea clara a raportului dintre ariile protejate si spatiile de locuit.


IHS

Pagina 23 din 66

Pentru îndeplinirea acetui obiectiv în aria metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem


- reconstructia ecologica a spatiilor forestiere din aria metropolitana a municipiului bucuresti în vederea stoparii degradarii si îmbunatatirii valorificarii economice;

- dezvoltarea unui sistem de control a activitatilor de exploatare a zonelor foerestiere si acvatice de catre persoane fizice si juridice în aria metropolitana a municipiului bucuresti;

- îmbunatatirea perceptiei ariilor protejate si obiectivelor ocrotite de catre locuitori din proximitate, turisti si actori locali;

- analiza potentialului ecologic al unor zone naturale sau antropice care pot fi integrate în categoria ariilor protejate naturale de interes metropolitan (cernica, mogosoaia, comana, caldarusani etc.).

Un alt aspect important cu caracter general este cel legat de flexibilitatea în timp a strategiei. Este

evident ca pe masura nevoilor se vor putea adauga celor 4 principii strategice enuntate si altele. Acelasi lucru este valabil si pentru obiective si politici, acestea din urma fiind necesar sa fie precizate si detaliate.

Dintre toate politicile enuntate, considerate toate ca necesare si având un relativ general caracter de urgenta, vom mentiona însa în mod special câteva pe care le socotim foarte urgente si în acelasi timp posibil de abordat în plan concret:

- politica de control a dezvoltarii prin prevederea centurii verde-galbena; - politica de plantare si întretinere a vegetatiei; - politica de stimulare a circulatie cicliste; - politica de combatere a poluarii prin depunerea necontrolata de deseuri.

8.2. Reducerea presiunilor antropice asupra mediului – Centura verde-galbena

Centurile verzi reprezinta unul din succesele majore ale planificarii spatiale urbane din perioada postbelica atât în Marea Britanie, tara propagatoare a acestui concept, cât si în majoritatea tarilor europene dezvoltate.

Ideea de „centura verde” nascuta înca la sfârsitul sec. XIX în Anglia a fost treptat experimentata si întregita. La origine au stat pionierii amenajarii teritoriului, care au reactionat puternic în fata conditiilor insalubre si de mare aglomerare pe care populatia le îndura în marile orase victoriene. Solutia lor a fost sa propuna crearea unei retele de metropole si de „orase gradina” fiecare dintre acestea separate printr-o perdea verde de terenuri agricole, paduri si parcuri. În perioada interbelica s-au propus si conturat o serie de astfel de centuri verzi în Europa, printre acestea figurând si cea a Bucurestiului, propusa de marele urbanist Cincinat Sfintescu.

Înca înainte de sfârsitul celui de al doilea razboi mondial Sir Patrick Abercrombie lansa deja propunerile sale pentru definitivarea centurilor verzi ale Londrei, Glasgow-ului si a Edimburgh-ului.

Un deceniu mai târziu Regiunea Ile de France realiza acelasi lucru pentru Paris, lansând termenul de centura verde-galbena (paduri-agricultura).

În prezent acest concept clasic si experimentat cu mult succes asa cum aratam, în Europa, prin aportul urbanistilor britanici s-a extins pe toate continentele în cadrul Comenwelth-ului.

Obiectivele principale ale conceptului∗ sunt:

1. controlul raspândirii fara nici o restrictie a zonelor masiv construite;

2. pastrarea si apararea zonei rurale înconjuratoare metropolei de o viitoare înglobare;

3. preîntâmpinarea situatiei în care orase vecine ar fuziona;

∗ asa cum sunt ele cuprinse în legislatia Britanica – DEPARTMENT OF THE ENVIRONMENT – Reglementare privind politica de planificare-PPG2(revizuita), ianuarie 1995


IHS

Pagina 24 din 66

4. pastrarea caracterului specific al oraselor;

5. asigurarea suportului în procesul de regenerare urbana.

Conceptul dezvoltarii spatiale durabile si-a gasit o sustinere foarte solida în extinderea centurilor verzi. Spre exemplificare vom preciza ca în Anglia exista 15 centuri verzi separate ce înconjoara aproape toate marile orase, dar si pe unele de mai mica dimensiune.

Suprafata acestora împreuna masoara 1,8 milioane hectare sau 14% din suprafata Angliei. In cazul Scotiei, cele 5 centuri verzi acopera cca. 130.000 hectare, respectiv cca. 2% din suprafata teritoriului.

În cadrul legislatiei noastre, în legea nr.351/2001 PATN-RETEAUA DE LOCALITATI, la articolul 10 se mentioneaza ca „în vederea protejarii elementelor cadrului natural, a prevenirii extinderii necontrolate a localitatilor urbane si a asigurarii de spatii de agrement si recreere, în planurile urbanistice elaborate si aprobate potrivit legii se va prevedea înfiintarea de centuri sau zone verzi în jurul Capitalei României si al municipiilor de rangul I”.

Desi aceasta prevedere a fost pusa în aplicare în câteva planuri de amenajare a teritoriului: Plan de Amenajare a zonei periurbane a municipiului Bucuresti, PATJ Ilfov 2000 si PATJ Ilfov 2004 reactualizat, operatiunea de aplicare a prevederilor acestor planuri în regulamentele PUG-urilor unitatilor administrativ teritoriale din zona metropolitana a Bucurestiului, putem afirma ca practic nu exista pâna în prezent.

Centura verde-galbena asa cum este ea delimitata de catre URBANPROIECT cuprinde unitati teritorial administrative în întregime sau partial din urmatoarele judete: Ilfov, Calarasi, Dâmbovita, Giurgiu, Ialomita si Prahova. Teritoriul centurii cuprinde 5 orase din care 3 integral si 79 de comune din care 47 integral (a se vedea plansa).

Delimitarea zonei centurii verzi-galbene s-a facut tinându-se seama de limitele naturale ale teritoriului ca si de limitele administrative. Sunt astfel, asa cum am precizat, unitati administrativ-teritoriale care intra în întregime sau numai partial în aceasta zona.

Spre deosebire de abordarea britanica în care dezvoltarea este restrictionata covârsitor în cadrul zonei, daca ne referim la functii economice si de habitat, vom cauta sa rezolvam problema dezvoltarii în mod pragmatic si realist pentru conditiile tarii noastre.

Se propune astfel, ca si în proiectele Urbanproiect, dezvoltarea moderata în cadrul localitatilor cuprinse în zona aceasta limitându-se la modernizari prin echipare si cresterea densitatii de locuinte în cadrul intravilanelor existente. Extinderea intravilanelor nu va fi posibila decât în cazuri extrem de bine justificate pentru orasele din cadrul centurii verzi si numai pe terenuri complet echipate. Se vor permite de asemenea dezvoltari pentru functia de agrement si sport în cele 8 zone cu potential deosebit (a se vedea plansa).

În acest fel se va putea crea un spatiu de echilibru cu rol benefic pentru locuitorii capitalei care sufera în prezent de conditii foarte proaste de mediu si totodata se vor crea conditii de concentrare a dezvoltarii în intravilanul Bucurestiului unde este necesara o dezvoltare importanta a echiparii si a calitatii locuirii. (Fig. 5 - Centura verde - galbena a Bucurestiului – Componente administrativ teritoriale, Fig. 6 - Centura verde - galbena a Bucurestiului – Dezvoltare).


IHS

Pagina 25 din 66

Fig. 5


IHS

Pagina 26 din 66

Fig. 6


IHS

Pagina 27 din 66

Fig. 7


IHS

Pagina 28 din 66

Fig. 8

ZO

NA

DE

REL

AT

II PR

IVIL

EGIA

TEÎ

NT

RE

MET

RO

POLA

SI U

NIT

AT

ILE

AD

MIN

IST

RA

TIV

-TER

ITO

RIA

LE C

OM

PON

ENT

E


IHS

Pagina 29 din 66

TREI TIPURI DE URBANIZARE:

• ZONA DE URBANIZARE ACCENTUATA

• URBANIZARE ÎN CENTURA V-G • URBANIZARE LA LIMITA CENTURII V-G

CENTURA V-G ESTE O GARANTIE A CRESTERII

CALITATII VIETII ÎN ZONA METROPOLITANA


IHS

Pagina 30 din 66

9. DEFINITIA PARCULUI REGIONAL METROPOLITAN

Prin consultarea administratiilor judetene si a municipiului Bucuresti si prin analize detaliate s-au elaborat:

• definitia Parcului Regional:

Un Parc Regional reprezinta un „spatiu intercomunal având o anumita coeziune teritoriala, atractiv datorita cadrului natural valoros, în care se produce o dezvoltare pe baza potentialului existent si a relatiilor de cooperare cu municipiul Bucuresti, în conditiile dezvoltarii durabile”

• delimitarile celor opt arii de dezvoltare prioritara – propunerile de Parcuri Regionale:

- PARC REGIONAL I – SNAGOV - PARC REGIONAL II – GRADISTEA - PARC REGIONA L III – BRANESTI - PARC REGIONAL IV – BUDESTI - PARC REGIONAL V– COMANA - PARC REGIONAL VI – MIHAILESTI - PARC REGIONAL VII – BOLINTIN - PARC REGIONAL VIII – BUFTEA

Dintre acestea au fost identificate trei parcuri ca fiind parcuri regionale pilot (datorita potentialului de dezvoltare deosebit) pentru care analiza si dezbaterea cu autoritatile sa se detalieze.

10. CRITERIILE CARE AU STAT LA BAZA DELIMITARII PARCURILOR REGIONALE

¿ Geografic: Identificarea unor teritorii cu trasaturi fizico - geografice omogene specifice unitatii de câmpie

¿ Administrativ: Delimitarea pe granite de unitati administrativ - teritoriale pentru a face posibila guvernarea (gestionarea) lor

¿ Retelei de localitati: Relatii existente traditionale între localitati ¿ Accesibilitatii: Legaturi directe cu Bucurestiul (Autostrazi, DN / Cale ferata), Legaturi

coerente în interiorul parcului ¿ Calitatii vietii: Accesibilitate la serviciile de baza (sanatate, cultura, etc.), Echipare tehnico-

edilitara, Posibilitati de asigurare a serviciilor publice (securitate, amenajarea spatiilor publice, etc.)

¿ Dimensionarii: Teritoriala , Demografica ¿ Patrimoniu si specific : Patrimoniu natural si cultural – peisaje specifice, Activitati

economice/culturale specifice (traditionale) sau novatoare ¿ Functiunii: Functiunea sau functiunile dominante ale parcurilor vor defini sistemul teritorial din

zona metropolitana prin creare identitatilor functionale, dar si a interdependentelor care se vor crea - orizontal (în interiorul parcului), dar - vertical (între parcuri si Municipiul Bucuresti) în vederea optimizarii rezultatelor


IHS

Pagina 31 din 66


IHS

Pagina 32 din 66

11. PARC REGIONAL I – SNAGOV

Localizare si accesibilitati

Parcul este asezat la N fata de Municipiului Bucuresti si este strabatut de: - DN1 – E 60 - cale ferata Bucuresti – Ploiesti. - traseul coridorului IV pan - european va atinge limita estica a acestuia.

Componenta si dimensiuni

Are în compunere 4 unitati teritorial – administrative cu o suprafata de 27 043 ha si un numar de 24 819 locuitori.

Elemente generale specifice

• elemente de patrimoniu natural: Lacul Snagov (100ha), Padurea Snagov (10ha), • elemente de patrimoniu construit: Ansamblul manastiresc Snagov, Manastirea Caldarusani

(comuna Gruiu) în care este amenajat un muzeu de arta si obiecte de cult; • dotari si amenajari turistice: Ciolpani, Ghermanesti, (structuri de primire si alimentatie),

Snagov (structuri de primire si alimentatie, baza nautica, stranduri). Functiuni posibile

Se propune ca pol cu functie centrala în cadrul parcului – comuna Snagov (fara a fi o hotarâre definitiva – toate centrele urmând a fi discutate împreuna cu autoritatile locale), datorita pozitiei avantajoase fata de caile de transport, dar si a rezonantei pe care aceasta o are. Zona are o traditie, deja, în practicarea turismului datorita în special lacului si padurii. se propun functiuni ca: - turism de week-end si de lunga durata - turism cultural - turism sportiv

Unitate

Teritorial - Administrativa Numar populatie Suprafata Ciolpani 4472 loc. 4189 ha Gruiu 7155 loc. 6222 ha Peris 7151 loc. 7797 ha Snagov 6041 loc. 8835 ha

Total 24 819 loc. 27 043 ha


IHS

Pagina 33 din 66

Fig. 9


IHS

Pagina 34 din 66

12. PARC REGIONAL II – GRADISTEA


Parcul este asezat la N fata de Municipiului Bucuresti în vecinatatea estica a Parcului Snagov. În prezent este strabatut de • calea ferata –Bucuresti – Urziceni • drum judetean. • Va fi traversat de segmentul comun coridoarelor pan- europene IV si IX.


Are în componenta cinci unitati teritorial administrative însumând 19 398 locuitori si o suprafata de 24 768 ha.


• elemente de patrimoniu natural: lacul de acumulare de la Dridu care se extinde în apropierea orasului Fierbinti Târg, ce se constituie ca o zona cu valoare peisagistica deosebita. De asemenea exista o zona cu valoare peisagistica mare în lungul Lacului Caldarusani,

• elemente de patrimoniu construit: Conacul Marghiloman (comuna Sinesti ) situat în vecinatatea parcului, Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva (satul Dridu), Asezamântul de arta si cultura religioasa Barbu Catargiu (comuna Brazi, sat Maia); Functiuni posibile

• Se propune ca centru UAT Gradistea • se propune amenajarea de trasee turistice pe tematici peisagere si culturale • promovarea activitatilor agricole - productie si peisaj specific

Unitate Teritorial - Administrativa Numar populatie Suprafata

Fierbinti Targ 5253 loc. 5715ha Dascalu 2559 loc. 3611ha Gradistea 2930 loc. 2882ha Moara Vlasiei 5833 loc. 6679 ha Petrachioaia 2823 loc 5881ha

Total 19398 loc. 24768 ha


IHS

Pagina 35 din 66

Fig. 10


IHS

Pagina 36 din 66

13. PARC REGIONAL III – BRANESTI


Este localizat la E fata de Municipiul Bucuresti. Este strabatut de • DN2 • DN3 • Autostrada A2 • linie de cale ferata Bucuresti - Fetesti. • Este unul din parcurile ale carui limite ating si cuprind vecinatatile Bucurestiului.


Parcul are în componenta 6 unitati teritorial administrative cu 46 055 locuitori si o suprafata de 35 441ha.


• elemente de patrimoniu construit: Manastirea Cernica (comuna Pantelimon), cu amenajarile unui muzeu de arta si obiecte de cult.

• dotari si amenajari turistice: Cernica (structuri de primire si alimentatie, stranduri)

Functiuni posibile Asezarea pe calea ferata si oportunitate unei legaturi directe între acesta si centrul regional (la limita centurii verde – galbena )- Fundulea, face din Branesti principalul favorit la functia centrala în cadrul parcului. • turism cultural /pelerinaj religios • turism de distractie

Unitate

Teritorial - Administrativa Numar populatie Suprafata Belciugatele 2353loc. 8014ha Branesti 8531loc. 5337ha Cernica 9425loc. 3781ha Ganeasa 4206loc. 4730 ha Pantelimon 16019 6716 ha Fundeni 5521loc 6863ha

Total 46055loc 35 441 ha


IHS

Pagina 37 din 66

14. PARC REGIONAL IV – BUDESTI

Localizare si accesibilitati Este localizat la sud – est fata de Municipiul Bucuresti. Si este strabatut de: • DN 4 • calea ferata spre Oltenita.


Are în componenta sase unitati teritorial administrative, 32 304 locuitori si o suprafata de 41 865ha Elemente generale specifice

• elemente de patrimoniu natural: zona cu valoare peisagistica balta Greaca ce apartine coridorului verde al Dunarii;

Functiuni posibile

Se propune ca centru UAT Budesti plasata pe DN 4. • - pe lânga activitatile agricole se propune accentruarea elementelor specifice prin sustinerea

mestesugurilor locale.


Cascioarele 2161 loc. 2611 ha Radovanu 5136 loc. 5819 ha Soldanu 3533 loc. 4227 ha Greaca 2843loc. 3812ha Hotarele 8929 loc 10301ha Budesti 9702 loc. 10705ha

Total 32304loc 41865ha


IHS

Pagina 38 din 66

15. PARC REGIONAL V– COMANA

Localizare si accesibilitati Este plasat în sudul Municipiului pe: • DN5 – E85 • calea ferata spre Giurgiu. • Va fi strabatut de coridorul IX pan - european.


Are în componenta 5 comune cu 23 793 locuitori si 35 194 ha. Elemente gene rale specifice

• elemente de patrimoniu natural: Padurea Oloaga-Gradinari (246ha), Padurea Padina Tatarului (230ha)Fântânele (24ha), padurea Calugareni Crucea (157 ha). Balta Comana reprezinta o zona cu valoare peisagistica remarcabila fapt pentru care în prezent se afla în curs de declarare ca parc natural.

• elemente de patrimoniu construit: Manastirea Comana;

Functiuni posibile • Având în vedere patrimoniul natural pe care acest îl detine se propune ca parcul sa fie orientat

catre valorificarea, dar si protejarea acestuia. • regimul de viitor parc natural (din Balta Comana) sa interactioneze cu cel de parc regional în

sensul unei sustineri reciproce, acesta din urma putând reprezenta filtrul necesar pentru protejarea celui natural prin strategiile adoptate.

• Se propune valorificare unor locuri ale memoriei si actiunii colective – ex. târgurile rurale (Calugareni)


Colibasi 3879loc. 2935ha Comana 7832loc. 10297ha Gostinari 2775loc. 3465ha Mihai Bravu 2758loc. 6624ha Calugareni 6549loc 11873ha

Total 23793loc 35194ha


IHS

Pagina 39 din 66

Fig. 11


IHS

Pagina 40 din 66

16. Parc Regional VI – Mihailesti


Se gaseste la sud – vest fata de Bucuresti si este strabatut de calea ferata spre Craiova. Componenta si dimensiuni

Parcul va fi alcatuit din 6 unitati teritorial administrative dintre care se remarca prin numarul populatiei ca si prin rezonanta - comuna Mihailesti. Parcul ar putea avea o suprafata de 33 605hectare si 24 495 locuitori.


• elemente de patrimoniu natural, zona cu valoare peisagistica a lacului de acumulare Mihailesti

Functiuni posibile

• promovarea activitatilor agricole • turism stiintific


Bulbucata 1716loc. 2879 ha Buturugeni 4144loc. 4456 ha Clejani 3448loc. 8546 ha Mihailesti 7490loc. 6812 ha Gradinari 3801loc 3148 ha Letca Noua 3895loc. 7764 ha

Total 24494loc 33605 ha


IHS

Pagina 41 din 66

17. PARC REGIONAL VII – BOLINTIN

Localizare si accesibilitati Este pozitionat la vest fata de Municipiul Bucuresti pe viitorul traseu al coridorului IV pan – european pe actuala autostrada A1.


Are în componenta cinci unitati teritorial administrative însumând 38 808 locuitori si 23 962 hectare.


• elemente de patrimoniu natural: padurea Anghelesti Bucsani (4,3ha)

Functiuni posibile • activitati turistice • turism de week-end

Unitate

Teritorial - Administrativa Numar populatie Suprafata Crevedia-Mare 4998loc. 6329ha Floresti-Stoenesti 8843loc. 4088ha Gaiseni 5541loc. 5243ha Ulmi 7724loc. 4402ha Bolintin Vale 11702 loc 3900 ha

Total 38808loc. 23962ha


IHS

Pagina 42 din 66

18. PARC REGIONAL VIII – BUFTEA

Localizare si accesibilitati Este asezat în nord - vestul municipiului si se întinde pâna în vecinatatea Bucurestiului. Este strabatut de o cale ferata spre Titu/Pitesti si tangential de DN7 si DN1A.


Are în componenta patru comune, între care Buftea are cel mai mare numar de locuitori – 20 350 locuitori. Parcul ar detine o suprafata de 29 553ha cu o populatie totala de 37 042 locuitori.


• situat într-o zona de câmpie joasa de tip aluvial cu aspect de albie majora, de vârsta holocena; pe alocuri apar fenomene de divagare si subsidenta.

• elemente de patrimoniu construit: Ansamblul Palatului Brâncovenesc si biserica de la Mogosoaia, în cadrul caruia este amenajat Muzeul de arta feudala brâncoveneasca, Palatul Draganescu (comuna Floresti-Stoenesti), Muzeul etnografic Floresti-Stoenesti, Palatul Ghica (comuna Racari);

• dotari si amenajari turistice. Buftea, Mogosoaia (structuri de primire si alimentatie, stranduri). Functiuni posibile

• Turism cultural, de week-end

Unitate

Teritorial - Administrativa Numar populatie Suprafata Ciocanesti 5419loc. 13112ha Buftea 20350loc. 5736ha Mogosoaia 5232loc. 2811ha Racari 6041loc. 7894ha

Total 37042 loc. 29553 ha


IHS

Pagina 43 din 66

ÎN URMA DEZBATERII CU PRIMARII SI ALTI ACTORI LOCALI DIN CADRUL PARCULUI REGIONAL PILOT COMANA SI A CERCETARII DE TEREN S-AU ELABORAT PROPUNERI PRIVIND PROFILUL PARCULUI SI ELEMENTE ALE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE

19. DEZBATERI MULTIDISCIPLINARE A SPECIALISTILOR PRIVIND DEFINIREA PARCURILOR REGIONALE

În cadrul etapei de “Dezbateri multidisciplinare a specialistilor privind definirea parcurilor regionale”, echipa de proiect a avut loc un workshop si o întâlnire de lucru în datele:

• 11.01.2005 – Workshop cu partenerii

• 12.01.2005 – Întâlnire de lucru

Workshop-ul a avut scopul de a definitiva propunerile de parcuri regionale si criteriile propuse si dezbatute în etapa anterioara, A fost prezentate plansele îmbunatatite ale Zonei Metropolitane, s-au elaborat liste de actori urbani necesar a fi invitati la întâlnirile de lucru propuse a se desfasura în teritoriu.

Minutele întâlnirilor sunt prezentate în volumul III, la capitolul “ Dezbateri multidisciplinare a specialistilor privind definirea parcurilor regionale” .

20. DEZBATERE LA NIVELUL ADMINISTRATIILOR JUDETENE SI A MUNICIPIULUI BUCURESTI

Pe parcursul elaborarii lucrarii, în cadrul activitatilor de dezbatere la nivelul administratiilor judetene si a Municipiului Bucuresti au fost organizate urmatoarele întâlniri:

• Workshop informal cu partenerii, ADRBI si beneficiarul pe data de 11.01.2005.

• Workshop informal cu partenerii, ADRBI, Consiliul Judetean Ilfov si beneficiarul pe data de 3.01.2005.

• Workshop/ sectiune tehnica cu administratiile locale, judetene si regionale la care au participat – partenerii (echipa de proiect), ADRBI, Consiliul Judetean Ilfov , Consiliul Judetean Giurgiu, Primaria Comana si CPUMB pe data de 10.10.2005.

• Workshop/ sectiune tehnica cu administratiile locale, judetene si regionale componente ale Parcului Regional Comana la care au participat – CCMESI, Intergraph, Agentia Regionala de Mediu, Registrul Agricol Judetean pe data de 10.10.2005.

Scopul acestor întâlniri a fost de a prezenta propunerea de parcuri regional si a dezbate împreuna cu actorii locali componenta UAT +urilor din parcurile regionale, posibilitatile si acceptul de cooperare între UAT, preluarea si transmiterea punctului de vedere al PMB în teritoriu etc.

Minutele workshop-urilor sunt prezentate în volumul III, la capitolul intitulat „Dezbatere la nivelul administratiilor locale si a Municipiului Bucuresti”.


IHS

Pagina 44 din 66

21. DEZBATERE CU PRIMARII SI ALTI ACTORI LOCALI DIN CADRUL PARCURILOR REGIONALE PILOT

În urma dezbaterii cu primarii si alti actori locali din cadrul Parcului Regional pilot Comana si a cercetarii de teren s-au elaborat propuneri privind profilul parcului si elemente ale strategiei de dezvoltare.

În situatia lipsei acordului conducerii judetului Ilfov pentru organizarea de întâlniri de lucru între echipa de proiect si autoritatile locale din cadrul parcurilor propuse Snagov si Gradistea, s-au efectuat numai deplasari de studiu, iar propunerile pe care le avansam nu includ punctul de vedere al actorilor locali.

Pe parcursul elaborarii lucrarii, în cadrul activittilor de dezbatere cu primarii si alti actori locali din cadrul parcurilor regionale pilot , au fost organizate urmatoarele întâlniri:

• Workshop/ sectiune tehnica cu administratiile locale componente ale parcului regional Comana – Comana, Colibasi echipa de proiect, Primaria Comana, Primaria Colibasi si CPUMB în data de 17.10.2005

• Workshop/ sectiune tehnica la care au participat administratiile locale componente ale parcului regional Comana – Calugareni, Gostinari, Mihai Bravu echipa de proiect, Primaria Calugareni, Primaria Gostinari, Primaria Mihai Bravu si CPUMB în data de 24 . 10. 2005

Minutele workshop-urilor sunt prezentate în volumul III, la capitolul “Dezbatere cu primarii si alti actori locali din cadrul parcurilor regionale pilot ”

22. PROPUNEREA PRIVIND PROFILUL PARCURILOR PILOT SI ELEMENTE ALE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE

22.1 Prezentarea Parcului Regional Comana


Este plasat în sudul Municipiului pe: • DN5 – E85 • calea ferata spre Giurgiu. • Va fi strabatut de coridorul IX pan - european.


Are în componenta 5 comune (toate în judetul Giurgiu) cu 23 793 locuitori si 35 194 ha.


IHS

Pagina 45 din 66

Elemente generale specifice • elemente de patrimoniu natural: Padurea Oloaga-Gradinari (246ha), Padurea Padina Tatarului (230ha)Fântânele (24ha), padurea Calugareni Crucea (157 ha). Balta Comana reprezinta o zona cu valoare peisagistica remarcabila fapt pentru care în prezent se afla în curs de declarare ca parc natural. • elemente de patrimoniu construit: Manastirea Comana;

Functiuni posibile • Având în vedere patrimoniul natural pe care acest îl detine se propune ca parcul sa fie orientat catre valorificarea, dar si protejarea acestuia. • regimul de viitor parc natural (din Balta Comana) sa interactioneze cu cel de parc regional în sensul unei sustineri reciproce, acesta din urma putând reprezenta filtrul necesar pentru protejarea celui natural prin strategiile adoptate. • Se propune valorificare unor locuri ale memoriei si actiunii colective – ex. târgurile rurale (Calugareni)

Localizare si accesibilitati Este plasat în sudul Municipiului Bucuresti pe

• DN5 – E85

• calea ferata spre Giurgiu.

Va fi strabatut de coridorul IX pan - european.


Are în componenta 5 comune cu 23 793 locuitori si 35 194 ha.

Unitate

Teritorial - Administrativa

Numar populatie

[loc]

Suprafata

[ha]

Colibasi 3879 2935

Comana 7832 10297

Gostinari 2775 3465

Mihai Bravu 2758 6624

Calugareni 6549 11873

Total 23793 35194

Accese

Pentru Parcul Comana se propune ca acces DN5 – E85 ce va asigura traficul dinspre Bucuresti, cât si dinspre Giurgiu, si DJ 603 care strabate parcul de la vest catre nord est, realizându-se astfel un circuit.


IHS

Pagina 46 din 66

22.1.1 Potential specific al Parcului Regional Comana

Parcul Natural Comana are o suprafata de 24963 ha si este inclus în proportie de 39 % în zona metropolitana a municipiului Bucuresti. Parcul are drept obiective de gestiune conservarea elementelor de peisaj si a elementelor de patrimoniu natural (în special zonele forestiere ce adapostesc arbori seculari, asociatii vegetale unice, specii de plante si animale cu diferite grade de vulnerabilitate), precum si pastrarea activitatilor traditionale si a obiceiurilor specifice zonei. Parcul Natural include, alaturi de spatiile forestiere aferente Padurii Comana, spatiile localitatilor Falastoaca, Budeni, Mihai Bravu, Gradistea, Comana si Vlad-Tepes cu terenurile agricole si construite aferente acestora.

În cadrul Parcului Natural Comana au fost delimitate trei arii de conservare speciala, dintre care doua sunt incluse în aria metropolitana a municipiului Bucuresti si se suprapun total (Padurea Tatarului) sau partial (Padurea Oloaga Gradinari) peste rezervatiile naturale delimitate anterior.

Problemele cele mai importante ale acestui spatiu sunt determinate de gradul redus de dotare cu infrastructuri, ce face foarte dificila valorificarea durabila a resurselor naturale.

Rezervatia naturala forestiera Padurea Oloaga-Gradinari se afla în comuna Comana si ocupa o suprafata de 248 ha. Rezervatia a fost înfiintata prin HCM nr.518 din 1954, fiind reconfirmata prin Legea nr.5 din 2000. Rezervatia este situata în partea de nord-est a câmpiei tabulare a Burnazului, la altitudini de 80-90 m, care domina prin abrupturi vaile râurilor Câlnistea si Neajlov.

Substratul este alcatuit din depozite loessoide, nisipuri si pietrisuri pe care se dezvolta soluri argiloiluviale brun roscate podzolite sau slab podzolite.

Rezervatia naturala Oloaga-Gradinari face parte din Padurea Comana, având drept obiectiv protectia stejaretului în amestec cu frasin, carpen, ulm, tei, multe dintre exemplarele de arbori depasind vârsta de 100 ani. În spatiul acestei rezervatii, în stratul ierbaceu vegeteaza ghimpele (Ruscus aculeatus) specie strict ocrotita ca monument al naturii. Stratul arbustiv este reprezentat de paducel (Crataegus monogyna), soc (Sambucus nigra), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), sânger (Cornus sanguinea), salba moale (Euonymus europaeus), maces (Rosa canina).

Între raritatile floristice retin atentia brândusa galbena (Crocus flavus), bibilica (Fritillaria tenella), garofita româneasca de stepa (Dianthus trifascicularis var. deserti), stânjenelul (Iris graminea), bujorul românesc (Paeonia peregrina var. romanica), lacramioarele (Convalaria majalis).

Dintre problemele cu care se confrunta aceasta arie protejata se remarca extragerea frauduloasa a ghimpelui si bujorului, comercializate ca plante decorative în pietele bucurestene.

Rezervatia naturala forestiera Padurea Padina Tatarului se afla în comuna Comana si ocupa 230 ha din padurea Comana. Rezervatia a fost înfiintata prin HCM nr.518 din 1954, fiind reconfirmata prin Legea nr.5 din 2000. Rezervatia este situata în partea de nord-est a câmpiei tabulare a Burnazului, la altitudini de 80-90 m, care domina prin abrupturi valea râului Gologanu, afluent al Neajlovului.

Substratul este alcatuit din depozite loessoide, nisipuri si pietrisuri pe care se dezvolta soluri argiloiluviale brun roscate podzolite sau slab podzolite.

Specifice acestui sector al Padurii Comana sunt vaiugile, vaile temporare si crovurile, care reunite poarta denumirea locala de padina, mentinerea unei umiditati mai ridicate fata de zonele învecinate fiind elementul definitoriu pentru acest sector, dar si cauza dezvoltarii deosebite a vegetatiei forestiere. Astfel, apar o serie de specii de plante indicatoare de umiditate (frasinul, untisorul, sapunarita).

Acest trup de padure se caracterizeaza printr-o oarecare predominanta a Quercus robur si Quercus cerris. Vegetatia apartine zonei nemorale, dar înglobeaza si specii caracteristice zonei silvostepei. Padurea Padina Tatarului face parte din Padurea Comana, având printre obiectivele ocrotite si bujorul românesc (Paeonia peregrina var. romanica), cocoselul (Dianthus armeria), etc.


IHS

Pagina 47 din 66

Dintre speciile de animale se remarca prezenta unor miriapode sudice, mediteraneene, cum ar fi: termita (Reticulitermis lucifugus), greierul (Dinarchus dasypus), calugarita (Mantis religiosa) etc.

În apropierea acestei arii protejate se organizeaza anual, în luna mai, Festivalul bujorului, manifestare ce contribuie la cresterea presiunii umana asupra obiectivelor ocrotite. În apropierea acestei arii protejate, în primavara anului 2004 au fost demarate actiuni de defrisare a teiului si carpenului, destinate exportului, acestea afectând integritatea habitatelor si speciilor ocrotite. La acestea se adauga si problemele legate de exploatarea ilegala a lemnului, destinat încalzirii locuintelor pentru gospodariile din satele din proximitate, fenomen ce a luat o amploare deosebita în ultima perioada.

În cazul ambelor arii protejate se remarca depozitarea necontrolata a deseurilor, în special în lungul drumurilor judetene ce fac legatura între satele Comana, Vlad Tepes si Mihai Bravu.

Manastirea Comana se afla în comuna Comana, judetul Giurgiu, fiind declarata ca zona protejata de interes national prin Legea nr. 5 din 2000, Zone protejate construite, litera k) biserici si ansambluri manastiresti. Manastirea Comana este renumita prin semnificatia sa istorica, fiind supranumita „cetatea Neajlovului”, dar si prin valoarea sa arhitectonica. Manastirea Comana a fost contruita de catre domnitorul Radu Serban în secolul al XVII-lea pe locul unei ctitorii a lui Vlad Tepes.


IHS

Pagina 48 din 66

22.1.2 Analiza SWOT - Parcul Regional Comana

Puncte tari Puncte slabe • suprafata ridicata ocupata de suprafetele acvatice

si forestiere • declararea celei mai mari parti a teritoriului ca Parc

Natural (24963 ha) • diversitatea biologica protejata în cadrul

rezervatiilor naturale Oloaga-Gradinari si Padina Tatarului

• existenta zonei umede Balta Comana cu comunitati de plante si animale prioritare în Uniunea Europeana

• prezenta unor obiective culturale • numarul redus de surse importante de degradarea

mediului • unitatile componente au un numar mijlociu de

locuitori, • pondere ridicata a salariatilor din sectorul de

servicii între 50 si 60 %î • pondere de 10-15 % în total salariati a celor care

lucreaza în comert; • accesibilitate buna la retelele nationale de cale

ferata si sosele; • conectare la reteaua de transport public a

Municipiului Bucuresti (firme private) • peste 90 % din locuinte sunt racordate la reteaua

electrica; • retea telefonica fixa relativ extinsa; • ponderi de 40-60 % din total salariati a celor care

lucreaza în localitate; • existenta unor suprafete de terenuri agricole (în

cea mai mare parte arabile) cuprinse între 3000 si 5000 ha;

• specific agricol dominant: legume si porumb; • elemente de patrimoniu natural;

• lipsa dotarilor corespunzatoare pentru sustinerea activitatilor de recreere si agrement

• fragmentarea ridicata a zonelor naturale prin cai rutiere

• suprafata mlastinoasa ridicata nevalorificata antropic

• gradul ridicat de saracie al comunitatilor umane • managementul deficitar al potentialului agricol • tendinta generala de scadere a suprafetelor

forestiere • inexistenta unui sistem functional de gestionare a

deseurilor • lipsa sistemelor de alimentare cu apa • dimensiunea si diversitatea ridicata a riscurilor

naturale • calitatea redusa a apelor de suprafata si subterane

determinata de prezenta unor concentratii ridicate de compusi organici

• dispersia populatiei într-un numar de 2-5 sate pentru fiecare UATB;

• ponderi ridicate a celor care lucreaza în gospodaria proprie,

• au un potential demografic diferit; • numar redus de salariati; • dotari sociale insuficiente; • numar redus de medici la 1000 loc. (1-2); • probleme demografice (scaderea numarului de

locuitori si îmbatrânirea demografica); • pondere de 10-20 % a somerilor în total populatie

activa în anul 2002; • prezenta redusa a agentilor economici; • cifre de afaceri nesemnificative ale agentilor

economici; • lipsa valorificarii pe plan local a resurselor agricole; • retea nemodernizata de drumuri locale (comunale); • ponderea redusa a locuintelor care au acces la

retelele de apa si canalizare; • inexistenta alimentarii cu gaze naturale a

locuintelor (2001); • lipsa dotari si amenajari turistice; • insuficienta valorificare a potentialului turistic

natural si antropic;


IHS

Pagina 49 din 66

Oportunitati Amenintari • sunt componente ale aceleiasi unitati regionale –

judetul Giurgiu si a Regiunii de Dezvoltare Muntenia;

• programele de dezvoltare ale Regiunii Muntenia; • politica de decretare de noi asezari urbane; • existenta tendintei de circulatie crescânda pe axa

Bucuresti – Giurgiu; • dezvoltarea retelei de autostrazi si drumuri expres; • realizarea unor programe turistice de interes

regional.

• neimplicarea autoritatilor în procesul de atenuare a fenomenelor demografice negative;

• neimplicarea autoritatilor în realizarea unor programe de dezvoltare si cooperare economica;

• neconcordanta dintre prioritatile de dez voltare dintre Regiunea Muntenia si Regiunea Bucuresti;

• lipsa de comunicare dintre autoritatile publice din Regiunea dezvoltare Bucuresti-Ilfov si Regiunea de Dezvoltare Muntenia,

• cresterea traficului feroviar si rutier cu consecinte asupra degradarii mediului.

22.1.3 Functiuni posibile Având în vedere patrimoniul natural pe care acest îl detine se propune

- parcul sa fie orientat catre valorificarea, dar si protejarea acestuia;

- regimul de viitor parc natural (din Balta Comana) sa interactioneze cu cel de parc regional în sensul unei sustineri reciproce, acesta din urma putând reprezenta filtrul necesar pentru protejarea celui natural prin strategiile adoptate.

- valorificarea unor locuri ale memoriei si actiunii colective – ex. târgurile rurale (Calugareni).

- ca profil specific parcului, un profil mixt: turism (cultural, religios, turism-verde) - agricultura (legumicultura, cresterea animalelor, apicultura).

22.1.4 Obiective Ø crearea cadrului general de cooperare intercomunala si cu municipiul Bucuresti

Ø dezvoltare turistica de tipurile:

• turism de week-end pentru bucuresteni

• cultural si educational

• verde bird watch în parcul natural Comana, plimbari de placere în rezervatie, drumetii

• religios

• international în relatie cu turismul pe Dunare

Ø introducerea în circuitul turistic national si international a obiectivelor reprezentative din Parcul Regional Comana

Ø dezvoltarea si modernizarea infrastructurilor tehnice teritoriale si a localitatilor

Ø valorificarea complexa a legumelor, principala resursa a zonei

Ø reevaluarea în vederea promovarii a unor locuri traditionale ale memoriei si actiunii colective (ex. Târgul de la Calugareni)

Ø promovarea unor activitati alternative la agricultura de subzistenta, de ex. împletituri de rachita, apicultura, piscicultura, cresterea animalelor


IHS

Pagina 50 din 66

22.1.5 Programe proiecte, propuneri de parteneriate si surse de finantare

Obiectiv 1: Crearea cadrului general de cooperare intercomunala si cu municipiul Bucuresti

Programe si proiecte Parteneriate Surse de finantare UAT componente PR Comana

Locale Acord de cooperare între UAT

Bucuresti si UAT componente PR Comana

Locale, PMB

Obiectiv 2: Dezvoltarea turismului

Programe si proiecte Parteneriate Surse de finantare Amenajarea unui centru de informare - documentare pentru activitatile turistice din PR Comana

Administratia Parcului Natural Comana , PR

Comana, Agentia Nationala de Turism

Fondul de Mediu, fonduri structurale 3.2

Renovarea, restaurarea si crearea de noi elemente de potential

Fonduri structurale, masura 3.1

- monumente istorice (Mânastirea Comana, biserica din Gostinari)

Ministerul Culturii si Cultelor, PR Comana


- case memoriale (Gellu Naum - Comana)

-

Uniunea Scriitorilor, Fundatia Gellu Naum, PR Comana


- lacuri pentru pescuit sportiv (Calugareni, Mihai Bravu, Comana)

PR Comana, investitori privati


- observatoare de pasari (Balta Budeni si Balta Neajlovului)

PR Comana, Administratia Parcului Natural Comana, investitori privati


- case traditionale (necesita studiu de identificare)

PR Comana, ADRBI Fonduri structurale, masura 3.1

- trasee în zone de importanta istorica (Calugareni)

PR Comana, ADRBI Fonduri structurale, masura 3.1

- trasee propuse pentru cicloturism si cu mare valoare peisagistica

PR Comana, ADRBI Fonduri structurale, masura 1.1, 3.1

Înfiintarea de centre de închiriere de biciclete si cai pentru plimbari în padure

PR Comana, Administratia parcului Natural Comana, investitori privati

Dezvoltarea infrastructurii turistice UAT componente PR Comana Bucuresti si UAT componente PR Comana

Locale, Fonduri structurale, masura 3.2, 4.2 SAPARD în derulare la Calugareni

Crearea unor eco-exploatatii pentru practicarea turismului rural


Fonduri structurale, masura 3.2, 4.2


IHS

Pagina 51 din 66

Obiectiv 3: Dezvoltarea si modernizarea infrastructurilor tehnice teritoriale si a localitatilor

Programe si proiecte Parteneriate Surse de finantare Reabilitarea si modernizarea cailor de transport rutiere care fac legatura între PR Comana si Municipiul Bucuresti, si Giurgiu

PR Comana, CNAND, investitori privati, PMB


Reabilitarea caii ferate Bucuresti-Giurgiu cu valoare istorica si folosirea ei în scop turistic

investitori privati, Societatea de Turism Feroviar Astoria


Crearea infrastructurii tehnico-edilitare la nivelul UAT componente (alimentare cu apa, canalizare, statii de epurare a pelor reziduale, alimentare cu gaze, comunicatii voce si IT)

investitori privati, PR Comana, Consiliul Judetean Giurgiu, ADR Muntenia Sud, PMB

SAPARD, Fonduri structurale masura 4.2

Crearea unui sistem de gestionare a deseurilor Investitori privati, PR Comana, Consiliul Judetean Giurgiu, ADR Muntenia Sud, PMB

Fonduri structurale masura 4.2

Obiectiv 4: Valorificarea complexa a legumelor, principala resursa a zonei

Programe si proiecte Parteneriate Surse de finantare Înfiintarea de centre de colectare a legumelor PR Comana, PMB,

investitori privati Fonduri structurale, masura 2.1

Înfiintarea de întreprinderi mici de prelucrare integrata a legumelor

PR Comana, PMB, investitori privati, CNIMM, Institutul de National de Legiumicultura Vidra


Obiectiv 5: Reevaluarea în vederea promovarii unor locuri traditionale ale memoriei si actiunii colective (Târgul de la Calugareni)

Programe si proiecte Parteneriate Surse de finantare Amenajarea si stabilirea normelor de functionare, în conformitate cu reglementarile europene, a spati ului destinat Târgului de la Calugareni

PR Comana, investitori privati,


Obiectiv 6: Promovarea unor activitati alternative la agricultura de subzistenta (împletituri de rachita, apicultura, piscicultura, cresterea cabalinelor)

Programe si proiecte Parteneriate Surse de finantare Înfiintarea de centre de plantare a rachitei Administratia Parcului

Natural Comana, PR Comana, Directia Silvica Giurgiu, investitori privati


Înfiintarea de centre de formare, prelucrare si comercializare artizanala a împletiturilor din rachita

PR Comana, Inspectoratul Scolar Judetean Giurgiu, investitori privati


Crearea unui centru de consultanta si PR Comana, Directia Fonduri structurale,


IHS

Pagina 52 din 66

Programe si proiecte Parteneriate Surse de finantare asigurare a echipamentelor necesare practicarii apiculturii

Agricola Giurgiu, Directia Silvica Giurgiu, Ministerul Agriculturii, Padurilor si dezvoltarii rurale

masura 2.1, 2.2

Crearea unor asociatii familiale pentru practicarea apiculturii



Reabilitarea incintelor piscicole din luncile Neajlovului si Argesului si crearea punctelor de colectare si de comercializare a produselor piscicole



Recuperarea terenurilor ramase în urma exploatarilor de balast prin amenajari de bazine piscicole si exploatarea acestora în interes economic si sportiv

PR Comana, investitori privati, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale – Directia responsabila de activitasile piscicole

Fonduri structurale, masura 2.1, 2.2 Fond european de Orientare si Garantare Agricola – Sectiunea Garantare si Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicola

Crearea exploatatiilor agricole familiale pentru cresterea si întretinerea cabalinelor pentru practicarea turismului de recreere (plimbari ecvestre)



Pe parcursul elaborarii lucrarii, în cadrul activittilor de dezbatere la nivelul administratiilor judetene si a Municipiului Bucuresti au fost organizate urmatoarele întâlniri:

• Workshop/sectiune tehnica pentru stabilirea solutiei parcului regional Comana la care a

participat echipa de proiect în data de 3.11.2005 • Workshop/sectiune tehnica pentru stabilirea solutiei parcului regional Snagov- • Workshop/sectiune tehnica pentru stabilirea solutiei parcului regional Snagov-Moara Vlasiei

la care a participat echipa de proiect în data de 14.11.2005 • Workshop/sectiune tehnica – pregatire materiale de sinteza echipa de proiect în

data de 15.11.2005

Minutele workshop-urilor sunt prezentate în volumul III, la capitolul „Dezbatere la nivelul administratiilor judetene si a Municipiului Bucuresti”


IHS

Pagina 53 din 66

Parcul Regional Comana - propuneri privind profilul parcului si elemente ale strategiei de dezvoltare

(Plansa PR Comana format A2)


IHS

Pagina 54 din 66


IHS

Pagina 55 din 66

22.2 Prezentarea Parcului Regional Snagov-Vlasia

În urma studiului mai aprofundat efectuat în aceasta faza, au rezultat avantaje privind comasarea si redimensionarea celor 2 parcuri propuse într-un singur parc, Snagov - Vlasia . Motivatie comasare

- o mai mare omogenitate a patrimoniului natural - o eficienta mai mare a valorificarii economice - o mai buna relationare a parcului în raport cu drumurile europene E60 (Bucuresti - Ploiesti) si

E85 (Bucuresti - Urziceni).


Parcul este asezat la N fata de Municipiului Bucuresti si este strabatut de: • DN1 – E 60 • calea ferata: Bucuresti – Urziceni • drum judetean. • Va fi traversat de segmentul comun coridoarelor pan- europene IV si IX.


Are în componenta sapte unitati teritorial administrative însumând 32 131locuitori (2002) si o suprafata de 37 614 ha.

Parcul Regional

Snagov

Parcul Regional

Gradistea

Parcul Regional Snagov-Vlasia


IHS

Pagina 56 din 66

Unitate

Teritorial - Administrativa

Numar populatie

[loc]

Suprafata

[ha] Ciolpani 4472 4189

Gruiu 7155 6222

Snagov 6041 8835

Dascalu 2559 3611

Gradistea 2930 2882

Moara Vlasiei 5833 6679

Nuci 3141 5196

Total 32131 37614

Accese

Pentru Parcul Snagov – Vlasia se propune ca acces DN1 – E60 ce va asigura traficul dinspre Bucuresti, cât si dinspre Ploiesti, si câteva drumuri judetene care vor realiza legatura între teritoriul aflat la nord si la sud de zona lacustra a Snagovului (DJ 101, DJ101c, DJ101M, DJ 101H), realizându-se astfel un circuit în interiorul Parcului Regional.

22.2.1 Potential specific al Parcului Regional Snagov-Vlasia

Rezervatia naturala complexa Caldarusani a fost înfiintata prin HCM nr. 114/1954, având o suprafata de circa 125 ha (din 468 ha cât reprezinta suprafata padurii), nefiind reconfirmata prin Legea nr. 5 din 2000. Relieful este o câmpie tabulara, dezvoltata pe depozite loessoide, nisipuri si pietrisuri. Padurea se individualizeaza prin exemplare seculare de Quercus robur. Vegetatia este stratificata putând fi identificat un strat al arborilor si arborescent format din: stejar (Quercus robur), cer (Quercus cerris), gârnita (Quercus frainetto), stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), artar tataresc (Acer tataricum), salcie (Salix alba), plop (Populus tremula); un strat arbustiv cu: corn (Cornus mas), sânger (Cornus sanguinea), porumbar (Prunus spinosa), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), paducel (Craetegus monogyna) etc si un strat erbaceu cu: brândusa galbena (Crocus moesiacus), crinul de padure (Lilium martagon), mierea ursului, untisor, pastita (Anemone nemorosa), vinarita (Asperula odorata), pecetea lui Solomon etc.

Padurea prezinta un interes cinegetic dat de populatiile ridicate de iepuri si fazani (acestia din urma au fost introdusi antropic).

În apropierea padurii se afla lacul Caldarusani, care este un vechi liman fluvial (224 ha suprafata, 5 m adâncime), fiind unul dintre lacurile importante din bazinul hidrografic al Ialomitei. Pe malurile lacului se dezvolta stuful si papura, iar dintre speciile acvatice amintim otratelul (Utricularia vulgaris), nufarul alb si galben, stânjenelul de balta (Iris pseudacorus). Lacul se remarca si prin valoarea lui piscicola, în lac întâlnindu-se mai multe specii de pesti: stiuca, bibanul, linul, platica, rosioara, pe baza carora se pot organiza activitati de agrement.

În apropierea lacului spre nord se afla Padurea Rosu în care a functionat o crescatorie de fazani si o alta de vulpi, nurci si nutrii la nord vest de satul Balta Neagra. Aceste activitati s-ar putea relua marind astfel valoarea economica a peisajelor.


IHS

Pagina 57 din 66

Rezervatia naturala complexa Lacul Snagov se afla în comuna Snagov, judetul Ilfov si ocupa o suprafata de 100 ha. Rezervatia a fost înfiintata prin HCM nr.894 din 1952, fiind reconfirmata prin Legea nr.5 din 2000.

Lacul Snagov este cel mai mare liman fluviatil din bazinul Ialomitei, având o suprafata de 576 ha, o lungime de 13 km si o adâncime maxima de 9 m (cel mai adânc lac din Câmpia Româna). Forma lacului este alungita si foarte sinuoasa, cu multe golfuri, mai mult sau mai putin alungite, pe care localnicii le-au denumit "cozi". În aval se afla insula Snagov pe care se gaseste manastirea Snagov.

Alimentarea lacului se face din subteran si în mica proportie din surse pluviale sau nivale. Din aceasta cauza nivelul este constant, cu exceptia anotimpurilor de tranzitie.

Importanta hidrologica a lacului este completata de existenta unor elemente floristice si faunistice de valoare stiintifica. Astfel, pe malurile lacului în afara stufului si papurei, cresc diferite specii de nuferi, printre care si nufarul indian (Nelumbo nucifera). Apa lacului este acoperita de vegetatie acvatica, plaurul atingând grosimi de 1,5 m în Coada Lunga, Coada Catelului etc. Dintre elementele floristice interesante amintim: otratelul (Aldrovanda vesiculosa), sageata apei (Sagittaria latifolia).

Dintre elementele faunistice rare se remarca lamelibranhiatul Dreissena polymorpha. De asemenea, fauna piscicola este destul de importanta, fiind întâlnite mai multe specii de pesti: platica, crapul, bibanul, somnul, stiuca, rosioara si doua specii de guvizi (Gobius sp. si Proteshoryns sp.). Cercetarile au evidentiat prezenta unor elemente faunistice pontice si caspice.

Pe malurile lacului au fost amenajate mai multe debarcadere, de la care pornesc sau la care acosteaza vaporase si salupe pentru plimbari pe lac, stranduri, popasuri, restaurante, terenuri de sport, precum si spatii rezidentiale.

De asemenea, lacul este utilizat de catre lotul national de canotaj ca baza de antrenament si de catre pescarii sportivi pentru concursuri.

Probleme deosebite apar datorita faptului ca doar 100 ha din suprafata totala a lacului (17 %) este protejata. Astfel, actiunile de protectie nu se realizeaza integrat, iar activitati le ce se realizeaza în apropierea lacului, deversarile de ape uzate sau de deseuri menajere de la locuintele de pe mal etc. afecteaza întreaga suprafata lacustra. De remarcat este faptul ca în ultimii ani braconajul la peste a luat o amploare deosebita, fi ind semnalate si aplicarea unor metode interzise prin lege (utilizarea explozibililor).

Rezervatia naturala forestiera Padurea Snagov se afla în comuna Snagov, judetul Ilfov, la 35 km de Bucuresti, în apropierea DN1 si ocupa o suprafata de 10 ha. Rezervatia a fost înfiintata prin HCM nr.894 din 1952, fiind confirmata prin Legea nr.5 din 2000.

Rezervatia face parte din vechii Codrii Vlasiei, trupul de padure având o suprafata de 1727 ha (cea mai întinsa padure din apropierea Bucurestiului), din care doar 0,57 % beneficiaza de protectie. În arealul ei sunt cuprinse Lacul Snagov si trupurile de padure situate de o parte si de alta a lacului.

Vegetatia este reprezentata de o padure de sleau de câmpie în care domina stejarul (Quercus robur) si carpenul (Carpinus betulus ), alaturi de care vegeteaza teiul (Tilia tomentosa), Quercus petraea, Quercus polycarpa, frasinul (Fraxinus excelsior), artarul tatarasc (Acer tataricum), jugastrul (Acer campestre). În stratul arbustiv si subarbustiv apar: lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), paducelul (Craetegus monogyna), sângerul (Cornus sanguinea).

Din stratul ierbaceu amintim speciile: brândusa galbena (Crocus flavus ), spânzul mirositor (Helleborus odorus), usturoiul bulgaresc (Nectaroscordum dioscordios), stânjeneii (Iris graminea), carora li se adauga o serie de plante vernale între care mai abundente sunt vioreaua (Scilla bifolia), untisorul (Ficaria verna).

În partea vestica a lacului exista o zona de interes stiintific de circa 10 ha, unde vegeteaza mai multe specii ale genului Fagus si anume: Fagus sylvatica, Fagus orientalis si Fagus taurica.


IHS

Pagina 58 din 66

Fauna este reprezentata de câteva specii de mamifere - caprior, iepure, vulpe - si numeroase specii de pasari: cinteze, pitigoi, privighetori, turturele, porumbei salbatici, pitulici, sturzi, mierle, grauri, cuci etc..

Este de remarcat faptul ca Primaria municipiului Bucuresti detine 100 ha din padurea Snagov, potrivit unui decret regal publicat în Monitorul Oficial nr. 32 din 9 februarie 1931, prin care Primaria Capitalei a primit o parte din Padurea si Lacul Snagov în vederea crearii unei statiuni climaterice de agrement si sport.

Dintre arborii declarati monumente ale naturii amintim: Stejarul lui Vlad Tepes din comuna Gradistea (judetul Giurgiu), Stejarul haiducului Catanuta, comuna Gradinari (judetul Giurgiu), Stejarul de la Cernica (judetul Ilfov).

Manastirea Caldarusani a fost construita de Matei Basarab în 1638 pe locul unui fost schit de calugari. Picturile initiale s-au pastrat doar în pronaos, acolo unde se observa portretele lui Matei Basarab si al sotiei sale Elena. Forma manastirii este de trefla cu trei turle, fiind un monument unic pentru timpurile sale. Usa de la pronaos este sculptata cu motive orientale, iar cea de la intrare are ancadramente din piatra. Manastirea a avut un rol cultural deosebit, aici realizându-se traducerea sau copierea unor carti. În 1798 aici a functionat un atelier-scoala pentru zugravi, iar la începutul secolului al XIX-lea pentru legatorie de carti, argintarie, fierarie si croitorie. În muzeul manastirii se gasesc picturi ale pictorului Nicolae Grigorescu.

Palatul domnitorului Ghica din comuna Caciulati a fost construit în 1834 ca resedinta de vara a domnitorului. Palatul este construit pe malul lacului Cociovalistea în stil neoclasic. Palatul este înconjurat de un parc de 10 ha, care contribuie la cresterea esteticii zonei.

Ansamblul Manastirii Snagov se afla situat în comuna Snagov, judetul Ilfov, fiind declarat zona protejata de interes national prin Legea nr. 5 din 2000, zone protejate construite, litera k) biserici si ansambluri manastiresti.

Mânastirea Snagov se afla pe o insula din nordul lacului Snagov, în apropierea localitatii Silistea Snagovului. Odinioara insula era legata de mal printr-un pod din bârne de stejar, pod care a fost incendiat în 1821 de catre grecii rasculati împotriva turcilor. În prezent manastirea poate fi vizitata cu salupa. Manastirea este un asezamânt de calugari, cu un personal auxiliar foarte redus, datorita lipsei chiliilor.

Manastirea este probabil ctitorie a lui Mircea cel Batrân, fiind atestata documentar în anul 1408 si reprezentând cel mai mare ansamblu mural medieval pastrat într-o biserica din România.

Manastirea a fost restaurata si refacuta de Vlad Tepes, care a construit un zid de aparare, un pod, o închisoare pentru tradatori si tâlhari si un tunel de refugiu, care se pastreaza si în prezent. Biserica actuala a fost realizata de Neagoe Basarab în anul 1521, pastrând ca materie prima piatra de râu neslefuita si caramida.

Locasul are o însemnatate culturala aparte aici fiind întemeiata în 1643 prima tiparnita pentru imprimarea cartilor bisericesti. De altfel, în perioada 1694-1705, în timpul staretului Antim Ivireanul, aici s-au tiparit primele carti bisericesti în limbile româna, greaca si araba, prima dintre acestea fiind „Orânduiala slujbei lui Constantin si Elena”.

Manastirea a fost utilizata si ca necropola domneasca, aici pastrându-se pietrele de mormânt ale unor dregatori decapitati sau calugariti cu forta pentru tradare. Un element de atractie deosebit este reprezentat si de faptul ca se presupune ca în Manastirea Snagov a fost înmormântat Vlad Tepes, mormântul fiind amplasat în naos, în fata usilor împaratesti.

În apropierea manastirii se observa urmele unei închisori politice care a functionat din timpul domniei lui Vlad Tepes pâna în anul 1856.

Actualmente, manastirea are aspectul unui locas parasit, cele doua cutremure mai importante din ultimii 30 ani, aducând prejudicii serioase acestui edificiu. În ciuda potentialului istoric ridicat, acest lacas de cult este înca foarte slab valorificat.

Conducerea actuala a manastirii are în vedere promovarea de actiuni pentru consolidarea bisericii, dar si pentru cercetarea ruinelor existente pe insula si valorificarea lor istorica.


IHS

Pagina 59 din 66

22.2.2 Analiza SWOT - Parcul Regional Snagov - Vlasia

Puncte tari Puncte slabe • gradul ridicat de naturalitate si existenta unei

ponderi din zonele naturale care beneficiaza de protectie naturala (rezervatiile naturale Padurea Snagov si Lacul Snagov)

• numarul redus de surse importante de degradarea mediului

• ponderea apreciabila a suprafetelor acvatice • calitatea ridicata a habitatelor forestiere • prezenta zonelor de interes cinegetic si piscicol • accesibilitate ridicata • calitatea deosebita a habitatului intern si extern

pentru populatie • au un numar mijlociu de locuitori; • pondere ridicata a salariatilor din sectorul de

servicii – Snagov 70,7 % din total salariati (cea mai mare pondere din întreaga Zona Metropolitana), celelalte UATB între 50 si 70 %;

• pondere de 10-15 % în total salariati a celor care lucreaza în comert;

• ponderi reduse (10 %, în medie) a celor care lucreaza în gospodaria proprie;

• dotari sociale: spitale, licee, cabinete medicale; • nu exista sate cu mai putin de 100 locuitori; • accesibilitate buna la retelele nationale de cale

ferata si sosele; • conectare la reteaua de transport public a

Municipiului Bucuresti; • peste 95 % din locuinte sunt racordate la

reteaua electrica; • prezenta alimentarii cu apa a locuintelor si a

retelei de canalizare în valori de 40-60 % în Snagov;

• lucrari de introducere si dezvoltare a retelelor de apa, canalizare si gaze (Moara Vlasiei) si gaze (Snagov) – 2005;

• retea telefonica fixa relativ extinsa; • resurse economice medii si ridicate (Snagov si

Ciolpani); • ponderi de 40-60 % din total salariati a celor

care lucreaza în localitate; • existenta unor suprafete de terenuri agricole (în

cea mai mare parte arabile) cuprinse între 3000 si 5000 ha ;

• specific agricol dominant: culturi de grâu, porumb si legume;

• elemente de patrimoniu natural; • elemente de patrimoniu construit:; • dotari si amenajari turistice.

• lipsa sistemului de organizare si monitorizare a activitatilor de agrement

• lipsa unor dotari corespunzatoare de agrement si valorificarea deficitara a obiectivelor de patrimoniu natural si arhitectural ale zonei (de exemplu Manastirea Snagov, Manastirea Tiganesti, Manastirea Caldarusani, Castelul Ghica etc.)

• utilizarea deficitara în anotimpul rece • absenta infrastructurii de valorificare a resurselor

naturale geotermale • segregatia sociala accentuata • ritmul agresarii prin constructii a spatiului

extravilan • nelegiferarea Parcului Natural Snagov – Codrii

Vlasiei • dispersia populatiei într-un numar de 3-5 sate

pentru fiecare UATB; • au un potential demografic diferit; • numar redus de salariati (1000-2000 loc.; • pondere redusa a salariatilor care lucreaza în

industria prelucratoare, dar si în localitatile componente;

• numar redus de medici la 1000 loc. (1-2); • probleme demografice (scaderea numarului de

locuitori si îmbatrânirea demografica); • pondere de 10-20 % a somerilor în total

populatie activa în anul 2002; • ponderea redusa a locuintelor care au acces la

retelele de apa si canalizare; • inexistenta alimentarii cu gaze naturale a

locuintelor (2001); • prezenta a numeroase suprafete agricole

neutilizate; • extindere haotica a terenurilor construite; • retea de drumuri locale nemodernizata; • inexistenta unor servicii centralizate de

salubritate la nivel de UATB (cu exceptia Snagov, Moara Vlasiei)

•

Oportunitati Amenintari


IHS

Pagina 60 din 66

• utilizarea traditionala pentru agrement de catre locuitorii din municipiul Bucuresti si din localitatile limitrofe a lacului Snagov

• furnizarea de produse agricole pentru municipiul Bucuresti

• proiectele promovate pentru reabilitarea lacului Snagov

• favorabilitatea organizarii unor competitii sportive si a unor manifestari culturale

• valorificarea patrimoniului cultural prin turism religios si a celui natural prin eco-turism

• sunt componente ale aceleiasi unitati regionale – judetul Ilfov si a Regiunii de Dezvoltare 8 – Bucuresti;

• programele de dezvoltare ale Regiunii nr.8 Bucuresti;

• politica de decretare de noi asezari urbane; pol urban nou propus ar trebui sa fie Snagov;

• dezvoltarea retelei de autostrazi si drumuri expres (autostrada Bucuresti – Brasov).

• numarul ridicat al surselor de degradare a calitatii apei care evacueaza în sisteme acvatice închise, îndeosebi evacuari individuale de ape uzate în Lacul Snagov

• tendinta de crestere a suprafetelor locuite în defavoarea celor naturale

• cresterea suprafetelor legumicole (Gruiu) ce presupun utilizarea unor compusi chimici foarte agresivi pentru sol si apele subterane

• accentuarea problemelor de degradare a infrastructurilor

• cresterea vulnerabilitatii spatiilor publice la depozitare necontrolata de deseuri

• neimplicarea autoritatilor în procesul de atenuare a fenomenelor demografice negative;

• neimplicarea autoritatilor în realizarea unor programe de dezvoltare si cooperare economica;

• cresterea traficului feroviar si rutier cu consecinte asupra degradarii mediului.

În situatia lipsei acordului conducerii judetului Ilfov pentru organizarea de întâlniri de lucru între echipa de proiect si autoritatile locale din cadrul parcurilor propuse Snagov si Gradistea, s-au efectuat numai deplasari de studiu, iar propunerile pe care le avansam nu includ punctul de vedere al actorilor locali.

22.2.3 Obiective Ø crearea cadrului general de cooperare intercomunala si cu municipiul Bucuresti

Ø Dezvoltarea si modernizarea infrastructurilor tehnice teritoriale si a localitatilor

Ø Amplificarea potentialului turistic în vederea integrarii în retele regionale si nationale de turism

Ø Legiferarea parcului natural Snagov-Codrii Vlasiei, crearea structurilor de administrare si elaborarea planului de management

Ø Revitalizarea ecosistemelor acvatice în vederea valorificarii lor durabile

Ø Revitalizarea functiei sportive de nivel national si international

Ø Reactivarea unor mestesuguri bazate pe resursele locale traditionale, valorificarea resurselor piscicole si de crestere a animalelor mici


IHS

Pagina 61 din 66

Parcul Regional Snagov-Vlasia PROPUNERI PRIVIND PROFILUL PARCULUI SI ELEMENTE ALE

STRATEGIEI DE DEZVOLTARE

(Plansa PR Snagov-Vlasia format A2)


IHS

Pagina 62 din 66


IHS

Pagina 63 din 66

23. PROPUNERI DE INSTITUTIONALIZARE A RELATIILOR ÎNTRE AUTORITATILE ADMINISTRATIVE

RECOMANARI PRIVIND ACTUNI PENTRU CONSTITUIREA ASOCIATIEI DE COOPERARE

METROPOLITANA BUCURESTI CA REZULTAT AL DEZBATERILOR DIN DATA DE 16.11.2005

FORMA INSTITUTIONALA PROPUSA: PARTENERIAT TERITORIAL PUBLIC-PUBLIC-PRIVAT ETAPA a I-a: PARTENERIAT PUBLIC-PUBLIC Constituire voluntara pe baza respectarii autonomiei administrative a fiecarei unitati teritorial administrative participante.

Actiuni 1. Redactarea protocolului de cooperare: Vezi anexa 1- obiective, proceduri, participare, competente delegate.

2. Aprobarea de catre fiecare consiliu local partener a continutului protocolului Termen propus spre finalizare: 20 decembrie 2005 Etape de implementare Activitatea 1: Redactarea si transmiterea unei invitatii din partea primarului general al (28.11.2005) capitalei catre primariile de sector, primariile comunelor/oraselor din teritoriul metropolitan, consiliile judetene din teritoriul metropolitan, în scopul identificarii formelor si proiectelor de cooperare în vederea realizarii de proiecte de interes comun finantate prin fondurile structurale si de coeziune ale Uniunii Europene.

Document anexat invitatiei: agenda întâlnirii cu precizarea locului, datei si a punctelor supuse dezbaterii. Rezultatul întâlnirii: Forma de protocol agreata si semnata de invitati în scopul înaintarii acesteia catre consiliile locale participante, spre aprobare. Activitatea 2: Aprobarea protocolului de catre consiliile locale participante în (20.12.2005) teritorial Regiunea Metropolitana Bucuresti Activitatea 3: Realizarea actului constitutiv al asocierii (01. 03. 2006) Activitatea 4: Realizarea statutului asocierii (30.06.2006)

Activitati conexe planificate pentru 2006: Activitatea 1. Realizarea metodologiei de întocmire a planului de amenajare regional - Studiul pilot regiunea de dezvoltare Bucuresti conform legi 350. Finantator: MTCT/Cofinantator CGMB Termen de predare: 15.11.2006

Obiectiv pentru MTCT:


IHS

Pagina 64 din 66

Pregatirea administratiilor publice locale din Romania în scopul redactarii documentatiilor de amenajare a teritoriului regional în vederea accesarii fondurilor structurale pe perioada 2007-2013.

Obiectiv pentru CGMB:

Validarea proiectelor pregatite spre finantare prin fondurile structurale si pregatirea, unde este cazul, a bugetelui local în vederea cofinantarii.

Activitatea 2. Coordonarea PUG a unitatilor administrativ teritoriale comonente a regiunii metropolitane Bucuresti.

Finantator: CGMB

Termen de predare: 30.10.2006

Obiectiv:

Obtinerea unei dezvoltarii în conformitate cu obiectivele Lisabona: durabilitate, coeziune sociala si economica a teritoriului metropolitan Bucuresti.

Activitatea 3. Coordonarea PUZ-uri realizate de fiecare din unitatile administrativ teritoriale partenere în cadrul zonei metropolitane, pe coridoarele majore de dezvoltare a municipiului Bucuresti.

Finantator: CJ Ilfov/CGMB

Termen de predare: 30.10.2006

Obiectiv:

Coordonarea documentatiei PUZ în concordanta cu planul de amenajare a teritoriului regional Bucuresti si în conformitate cu rezultatele activitatii conexe nr. 2.


IHS

Pagina 65 din 66

ANEXA 1

Primaria Generala a Municipiului Bucuresti

Nr. ...................................................................

PROTOCOL

(propunere minimala)

Capitolul I: Declaratie comuna

Noi, primarii localitatilor........................................... si presedinti ai C.J. .................. în urma dezbaterilor din data de 16.11.2005 si a discutiilor privind obiectivele de parteneriat, oportunitatile de cooperare si responsabilitatile delegate si proprii fiecarei parti semnatare, am stabilit de comun acord urmatoarele:

1. Lista obiectivelor de cooperare

......................................................................................................................................................

2. Lista domeniilor prioritare de cooperare

................................................................... ...................................................................................

3. Lista responsabilitatilor delegate

......................................................................................................................................................

4. Lista responsabilitatilor fiecarei parti

......................................................................................................................................................

Capitolul II. Elemente procedurale:

II.a/. Ritmul întâlnirilor: lunar pâna la aprobarea protocolului de catre consiliile locale ale unitatilor teritoriale semnatare; trimestrial dupa aprobare.

II.b/. Locul de întâlnire: prin rotatie la sediul fiecarei parti semnatare.


IHS

Pagina 66 din 66

II.c/. Minimul de loc alitati participante: conform oportunitatilor/domeniilor de cooperare.

Capitolul III. Elemente de coordonare

III.a/. In conformitate cu pct. 3: responsabilitati delegate, ( se va trece primaria, consiliul Judetean) se va ocupa de coordonarea datelor/informatiilor necesare realizarii strategiilor/planurilor de dezvoltare a regiunii metropolitane Bucuresti.

Elemente de contact: persoana, serviciu/departament, telefon, fax, e-mail, adresa postala.

Redactat: data si numar de exemplare

Lista semnaturi

memoriu de sinteza

Documents