1

REPUBLICA ESTONIA

ghid de afaceri

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI,

COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT

Biroul de Promovare Comercial – Economică Helsinki

2

Obiectivul Ghidului de Afaceri Estonia este de a prezenta informaţii de interes pentru operatorii economici români privind accesul pe piaţa Republicii Estonia. Informaţiile cuprinse în Ghidul de Afaceri constituie obiectul unor permanente revizuiri şi actualizări, fiind depuse toate eforturile pentru asigurarea unui conţinut corect şi obiectiv. Cu toate acestea, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat nu îşi asumă răspunderea pentru eventualele neconcordanţe sau erori care pot apărea la un moment dat între conţinutul Ghidului şi informaţiile reale. Ghidul de Afaceri se publică pe Portalul Românesc de Comerţ Exterior şi este supus Termenilor şi Condiţiilor de Utilizare al acestuia, care pot fi consultaţi la adresa: http://www.portaldecomert.ro/AspecteLegale.htm

3

Capitolul 1: PROFIL DE TARA 4

Capitolul 2: ECONOMIA ESTONIEI 6

Capitolul 3. MEDIUL DE AFACERI 13

Capitolul 4: INVESTIŢII STRĂINE 16

Capitolul 5: RELAŢIILE ECONOMICE ROMÂNO- 17

ESTONIENE

Anexa: Lista de link-uri utile

Capitolul 1: PROFIL DE ȚARĂ Date generale

Denumirea oficială: Republica Estonia

4

Forma de guvernamânt: Republică parlamentară. Parlament unicameral (Riigikogu),

cu 101 membri. Şeful statului (de la 10 oct 2016): Kersti Kaljulaid Şeful guvernului: Jüri Ratas

Suprafaţa: 45.227 kmp. Cea mai mică dintre cele trei ţări baltice

Aşezare geografică: Republica Estonia este situată în partea de nord a Europei, având ca vecini în partea de nord Golful Finic, care o separă de Finlanda, la est Rusia, la sud Letonia, iar la vest Marea Baltică

Populatia: 1,319,133 milioane locuitori – 1 ianuarie 2018 (lituanieni, polonezi, ruşi, bieloruşi, ucrainieni)

Populaţie activă 660 mii persoane; Populaţie urbană 70%, Populaţie rurală 30%; Grupe etnice 67,9% estonieni; 25,6% ruşi; 2,1%

ucrainieni; 1,2% bieloruşi; 0,8% finlandezi; 0,2% tătari; 0,17% letoni; 0,16 polonezi; 0,15% evrei; 0,14% germani; 0,68% alte naţionalităţi;

Ora locală: GMT + 2h

Capitala: Tallinn (426. 000 locuitori).

Populaţia capitalei a scăzut după anul 1991, anul independenţei, când se ridica la peste 500.000 de locuitori. Una dintre cauze o reprezintă migrarea populaţiei de origine rusă.

Distanţe între Tallinn şi: Helsinki -85 km; Riga -307 km; St. Petersburg- 395 km; Stockholm- 375 km; Vilnius- 605 km; Bucureşti- cca. 1900 km în linie dreaptă;

Oraşe importante: Tartu - 104 100 locuitori

Narva - 65 200 locuitori Kohtla-Järve - 43 800 locuitori Pärnu - 43 800 locuitori

Clima: Temperată, caracterizată prin veri răcoroase şi ierni severe. De asemenea, puternice influenţe marine care duc la o umiditate excesivă

Structura administrativă: 15 judeţe, 33 oraşe şi 194 localităţi rurale.

5

Limba oficială: Limba oficială este estona, care aparţine familiei de limbi fino-ugrice, înrudită cu finlandeza. Se mai vorbesc: finlandeza, engleza, rusa şi germana.

Moneda oficiala: Euro (€)

Sarbători naţionale: 24 februarie, Ziua Independenţei;

23 iunie, Ziua Victoriei; 20 august, ziua redobândirii independenţei;

Sarbători religioase 1 ianuarie - Anul Nou; şi publice: Vinerea Mare şi duminica de Paşte;

1 mai - Ziua primăverii; Whitsunday (mai-iunie) 24 iunie - mijlocul verii sau ziua Sf Ion; 24 decembrie - ajunul Crăciunului; 25 decembrie - Crăciunul; 26 decembrie - Boxing day; Mai există, de asemenea, 10 zile de sărbători naţionale, dar care nu sunt considerate zile libere: 6 ianuarie-Epifania; 2 februarie-aniversarea Tratatului de pace de la Tartu din 1920; 14 martie-ziua limbii estone; a doua duminică din luna mai-ziua mamei; 4 iunie-ziua drapelului naţional; 14 iunie-ziua comemorării; 22 septembrie-ziua rezistenţei; 2 noiembrie-ziua tuturor sufletelor; a doua duminica din noiembrie-ziua tatălui; 16 noiembrie-ziua declarării suveranităţii;

Religia: luterană (majoritară), ortodoxă de stil vechi;

Program de lucru: Ministere şi instituţii centrale: 8,30-17,00

Reţeaua comercială (supermarketuri şi detail): programe de lucru variabile, inclusiv sâmbăta şi duminica.

Regimul vizelor: Estonia aplică regimul de vize şi drepturi şi restricţii de circulaţie a persoanelor specifice statelor membre ale Uniunii Europene.

Republica Estonia este din 29 martie 2004 membră NATO, iar din 1 mai 2004, membră UE .

Economia

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 (est.)

6

Pordusul Intern Brut (mil.€) 17.935 18.932 19.766 20.348 21.098 22.844 23645

Dinamica PIB 4,3 1,9 2,9 1,7 2,1 4,6 3,5

Populaţia 1,3 1,3 1,3 1,3 1,30 1,31 1,32

PIB/locuitor (USD) 16538 16919 17453 17734 18095 18977 19480

Şomaj (%) 10 8,6 7,3 6,2 6,8 6 5,1

Datoria publică (% PIB) 9,7 10,2 10,7 10 9,4 9,4 9,1

Inflaţia 3,9 2,8 -0,1 -0,5 0,1 3,5 3,7

Dinamica importurilor (%) 9,7 2,1 3,5 -1,8 5,2 4,3 9,0

Creşterea economică: 2,1 % in 2016; 4,6 % in 2017; 3,5 % in 2018 (est.)

Produsul Intern Brut: 21,098 mld. € (2016); 22,844 mld. € (2017); 23645 mld. € (2018 est.)

PIB/locuitor: 17.088 €/loc (2018) sau 19.480 USD/loc. la cotaţie euro-dolar 1,14

Ponderea principalelor agricultura, pescuit, industria lemnului (2,7%), industria

sectoare de activitate (21,1%), construcţii (7,1%), comerţ, transport, servicii

la formarea PIB: (21,8%), comunicaţii, IT (5,9%), finanţe, asigurări (3,8%), imobiliare (10,0%), cercetare, stiinta (9,5%), administratia publica, sanatate, educatie (15,7%), alte servicii (2,5%),

Estonia are printre cele mai ridicate ratinguri de credtit din regiune:

Standard & Poor’s: AA-

Moody’s: A1

Fitch IBCA: A+

Rata inflatiei: In 2018 (august) rata medie a inflaţiei a fost 3,7%

Rata somajului: 2018 (aug.) – 5,1 %

Sistemul bancar: Băncile estoniene folosesc ultima tehnologie în materie de internet banking şi aproape toate serviciile sunt oferite digital. Aceasta tehnologie a putut fi implementată datorită faptului că majoritatea băncilor estoniene au fost preluate de bănci suedeze, norvegiene sau finlandeze. Principalele banci din Estonia sunt:

Bank of Estonia AS Eesti Krediidipank AS SEB Pank AS Hansapank (Swedbank) MARFIN PANK EESTI AS AS Sampo Pank (Danske Bank) Tallinna Äripanga AS Baltic Investment Group Bank AS (BIG) Nordea Bank Finland PLC Estonia Branch AS Parex banka Estonia Branch

7

AS UniCredit Bank Estonia Branch Svenska Handelsbanken AB Estonia branch Siemens Financial Services AB Estonia branch Scania Finans AB Estonia branch DnB NORD Banka Estonia branch[4] Allied Irish Banks, p.l.c. Estonia Branch AB Bankas SNORAS Estonia branch

Investiţii străine: 2018 (iunie) –23,1 miliarde € (cumulat)

FDI pe sectoare (2016): 28% din sectorul financiar

18% activități imobiliare

14% din producție

13% comerțul cu ridicata și cu amănuntul

8% activități profesionale, științifice și tehnice

Comerţul exterior: Export 2017: 12,784 mld.€ (aug. 2018: -9,35 mld.€ sau +11%)

Import 2017: 14,729 mld. € (aug. 2018: 10,7 mld.€ sau +9%)

Sold 2017: -1.945 mld. € (aug. 2018: -1,35 mld.€)

Aproximativ 73% din comerţul exterior al Estoniei se derulează cu state membre UE. Principalii parteneri ai Estoniei sunt ţările vecine – Finlanda, Suedia, Federaţia Rusă, Lituania şi Letonia.

Salariile medii lunare brute (iulie 2018) - 1321 € Sursa: www.stat.ee Estonia se numără printre ţările mici ale UE, cu o economie dinamică în plină dezvoltare care a fost totuşi afectată foarte puternic de criza imobiliară, financiară şi economică din 2010, atât ca urmare a corecţiilor de descreştere a cererii interne, cât şi ca urmare a scăderii cererii externe care a sprijinit atât de mult creşterea economică în anii precedenţi. Scăderea cererii interne a fost legată de slaba activitate economică, dar şi de creşterea, pe piaţa mondială, a preţurilor la energie şi la produse alimentare. Economia estoniană s-a recuperat rapid dupa criză, până recent fiind, conform specialiştilor, mai puternică decât anterior crizei şi putând face mai bine faţă şocurilor de pe plan internaţional. În acest context, Estonia a făcut progrese rapide în vederea stabilizării şi restructurării economiei, fapt răsplătită prin volumul mare al investiţiilor străine directe în această ţară, vizibile îndeosebi prin indicatorul investiţiilor străine directe pe cap de locuitor. Productivitatea muncii a crescut în ultimii ani, pe seama creşterii mai lente a veniturilor salariale. Acest fapt a condus la îmbunătăţirea competitivităţii firmelor estoniene pe pieţele internaţionale. Exporturile au constituit motorul relansării economice a Estoniei.

8

Fiind o ţară mică şi având o economie deschisă, Estonia a înţeles de la începutul anilor ’90 că nu va putea asigura stabilitatea monedei nationale si mobilitatea capitalului printr-o politică monetară independentă. Raportarea la marca germană şi deprecierea internă au fost singurele opţiuni viabile pentru moneda naţională. Deşi au condus la reducerea veniturilor nominale, au asigurat creşterea productivităţii şi a competitivităţii companiilor estoniene pe pieţele externe. În anul 1992, coroana estoniană a fost fixată în raport cu marca germană, la o paritate de 8:1, iar in 1999 în raport cu euro, cu o paritate de 15,6:1. Raportarea la euro a limitat controlul asupra inflaţiei, ceea ce a facut ca Estonia să nu indeplinească criteriile de la Maastricht în 2007 şi să nu poată adopta moneda unică până în anul 2011. În domeniul politicii fiscale, Estonia a introdus în 1992 o rată fixă de impozitare a veniturilor de 26%, ulterior diminuată la 21%. Din anul 1999, profitul reinvestit nu mai este impozitat. În felul acesta, a fost simplificat sistemul de impozitare şi colectare a taxelor şi au fost stimulate investiţiile. Astfel, în 2018 Estonia are una dintre cele mai apreciate politici fiscale in cadrul OECD. Măsurile de consolidare fiscală au cumulat 16% din PIB. Două treimi dintre acestea au privit cheltuielile bugetare (reducerea cu 8% a bugetului pentru asigurări medicale, limitarea creşterii pensiilor, reducerea cheltuielilor administrative, a celor pentru apărare şi a subvenţiilor pentru agricultură, stoparea creditării pentru autorităţile locale cu excepţia co-finanţării proiectelor cu fonduri UE). Cealaltă treime a măsurilor de consolidare fiscală a avut în vedere partea de venituri bugetare (creşterea contribuţiilor pentru somaj la 4,2%, creşterea accizelor la alcool, tutun şi carburanţi, creşterea TVA de la 18 la 20%, dividende de la companiile cu capital de stat, vânzări de terenuri ale acestora, suspendarea procesului gradual de reducere a impozitului pe venit). Ca urmare a acestor măsuri, Estonia a reuşit să reducă datoria publică la 7% din PIB. Deficitul bugetar a fost de numai 1,7% din PIB în 2009, iar în 2010 şi 2011 Estonia a avut excedent bugetar (0,1% în 2010, respectiv 1% în 2011). În 2018, deficitul bugetar este estimat la 0,25% din PIB. Ţara nu emite obligaţiuni guvernamentale (din acest motiv este calificată în presa internaţională ca fiind opusă Greciei). Pe parcursul crizei, Estonia nu a avut nevoie de bail-out, întrucât rezervele create începând din 2001 au acoperit datoriile. În anul 2009, rezervele insumau 11,6% din PIB, iar in 2010, 12%. Totodată, întrucât cele mai importante bănci comerciale din Estonia sunt cu capital suedez, raspunsul la efectele crizei a fost mai uşor decât pentru ţările in care a fost necesară intervenţia statului pentru salvarea sectorului bancar. In afara măsurilor de consolidare fiscală, guvernul estonian a realizat proiecte de investiţii publice cu fonduri structurale in infrastructura de transport şi telecomunicaţii şi a sprijinit companiile prin programe speciale pentru crearea de noi locuri de muncă, stimularea exporturilor şi a investiţiilor. Totodată, pensiile au fost uşor majorate, pentru a ajuta populaţia vârstnică şi a stimula consumul. In perioada crizei, în Estonia nu au fost greve majore, populaţia înţelegând şi acceptând măsurile de austeritate. Actualmente, procesul de privatizare în Estonia este încheiat, numai trei mari întreprinderi din domeniul infrastructurii rămânând în proprietatea statului: Estonian Energy (www.energia.ee); Tallin Port (Sadam - www.portoftallinn.com) şi Estonian Post (www.post.ee).

9

Telecomunicaţiile şi IT-ul în Estonia. Unul din domeniile în care Estonia a înregistrat un salt uimitor esteacela al IT-ul și telecomunicaţii:

69 % din populaţia cu vârste între 6 şi 74 de ani este utilizatoare de Internet 58 % din gospodării au acces la Internet Toate şcolile din Estonia au acces la Internet. Toate oraşele şi satele din Estonia sunt acoperite de o reţea de puncte cu acces

liber la Internet Există peste 1.100 de puncte în toată ţara cu acces fără fir la Internet:

www.wifi.ee Veniturile pot fi declarate via Internet la: Tax and Customs Board. Cheltuielile bugetare pot fi urmărite via Internet în timp real Şedinţele de guvern se ţin pe sistem web Întreaga Estonie este acoperită de o reţea de telefonie mobilă digitală Cele mai des folosite activităţi au fost cele de internet banking, citirea presei,

căutare informaţie comercială şi trimitere/primire de mailuri.

Principalele sectoare industriale ale Estoniei În graficul de mai jos prezentăm structura industriei Estoniei:

Structura industriei Estoniei

Industria de procesare a lemnului 2 312 500 ha din suprafaţa Estoniei este reprezentată de păduri (ceva mai mult de jumătate din suprafaţa totală). Această industrie a cunoscut o rapidă restructurare în anii `90, astăzi contribuind cu 23,6 % la producţia industrială a ţării. Principalele pieţe de desfacere au fost Germania, Marea Britanie, Finlanda, Franţa şi Suedia. Centrele importante ale industriei de procesare a lemnului sunt în Tallinn, Tartu, Parnu şi Rakvere. Această industrie numără peste 1600 companii peste 33.000 de angajaţi.

10

Circa 80 % din companii au până la 20 de angajaţi şi numai 3,8 % din companii au mai mult de 100 de angajaţi. Asociaţii profesionale din domeniu: - “Estonian Forest Industries Association” grupează 57 de companii. (www.emtl.ee) - “ Estonian Wooden Houses Association” (www.woodhouse.ee) - “ Estonian Furniture Industry Association” (www.furnitureindustry.ee) Industria electronică Are o lungă tradiţie în Estonia, deja din 1907, la Tartu a funcţionat o fabrică de

telefoane cu o producţie de câteva mii de aparate pe an.

Astăzi, o mulţime de multinaționale din acest domeniu activează pe teritoriul Estoniei.

Producția de dispozitive electronice și electrice a reprezentat una dintre industriile cu

cea mai rapidă creștere în Estonia. Volumul vânzărilor a crescut de aproape cinci ori în

perioada 2005 – 2015.

Are peste 14.500 de angajaţi în peste 350 de companii, iar producţia a crescut de 15

ori în ultimii 10 ani, în anul 2017 contribuind cu 11% la producţia industrială.

Cea mai mare companie din acest sector este Elcoteq (Finlanda) cu 2000 de angajaţi.

Alte companii din acest sector sunt prezentate mai jos:

Amphenol ConneXus: former Microlink Elektroonika, subcontracting, (USA),

www.amphenol.com;

Incap Electronics Estonia: assembly of PCB, (FIN), www.incap.fi;

ABB AS: power products, power systems, automation products, process

automation, robotics, www.abb.ee;

Tarkon: mechanical engineering, assembly services, cable harnesses, (SWE),

www.tarkon.ee;

Harju Elekter: switchboards, cable harnesses, (FIN), www.harjuelekter.ee;

Scanfil: cable assembly, (FIN), www.scanfil.fi;

Fabec Elektroonika: thermo-regulators, power supply units, remote control

devices, bus information panels, detectors, battery assemblies, (SWE),

www.fabec.com;

Efore: power supplies, power systems, (FIN), www.efore.com;

Enics Eesti: engineering, (FIN), www.enics.com;

Ensto: electrical systems and solutions, (FIN), www.ensto.com/www/estonia/;

PKC Eesti: cables, (FIN), www.pkcgroup.com;

Tradex: customer designed electronic products;

RD Electronic: PCB, transformer, charger devices, www.rd.ee;

Stoneridge Electronics: instruments, man-machine interface products,

electronic control units, sensors, (USA), www.stoneridge.com;

Clifton: power electronics, development and production of GaAs semiconductor

devices;

Tondi Elektroonika: hearing aids, www.tondi.ee

Industria chimică

11

Se caracterizează printr-o concentrare puternică în nord-estul ţării, acolo unde se găsesc şi unele bogăţii naturale utilizate ca materie primă în cadrul acestei industrii, precum fosfaţi, şisturi bituminoase. Cele peste 100 de companii care activează în acest domeniu contribuie cu 5,7 % la producţia industrială a ţării şi 81,8 % din această producţie se exportă. Principalele pieţe sunt: Letonia, Rusia, Olanda şi Lituania. Principalele companii din industria chimică estonă:

Viru Keemia Grupp AS: www.vkg.ee

Nitrofert AS: http://www.nitrofert.ee/en/about.html

Flora AS: www.flo.ee

ES Sadolin AS: www.varvimaailm.ee

Krimelte AS: www.krimelte.ee/eng/index.php

Henkel Makroflex AS: www.makroflex.ee

Estko AS: www.estko.ee/index.php?lang=eng

Kemivesi AS: www.kemivesi.ee

Kiviőli Keemiatööstus OÜ: www.keemiatoostus.ee

Orto AS: www.orto.ee/index.php?lang=eng

Silmet AS: www.silmet.ee

Vivacolor: www.vivacolor.ee

Eskaro AS: www.eskaro.com

Asociaţii din domeniu: ”Federation of Chemical Industry” (www.keemia.ee) Industria alimentară Contribuie cu 16,7 % la producţia industrială a ţării.

În domeniu activează peste 380 de companii cu peste 16.700 de angajaţi.

Asociaţii profesionale: ”The Association of the Estonian Food Industry“

(www.toiduliit.ee)

Principalele subramuri sunt reprezentate de industria cărnii (contribuie cu 18 % la

producţia alimentară) şi cea a lactatelor (contribuie cu 28,4 % la producţia

alimentară).

Marile companii sunt cele realizate cu investiţii străine, precum sunt prezentate mai jos:

Investitor strain Companie estoniana Domeniu Activitate

Baltic Beverage Holding AB (Sweden)

Saku Brewery Bere si racoritoare

Olvi Oyj (Finland) A. Le Coq Bere si racoritoare

Gustav Paulig AB (Sweden) Paulig Baltic AS Cafea si condimente

HK Ruokatalo OY (Finland) Rakvere Lihakombinaat, Tallegg

Carne

Procordia Food AB (Sweden/Norway)

Pőltsamaa Felix AS Produse vegetale conservate

Valio OY (Finland) Valio Eesti Produse lactate

12

CloettaFazer (Sweden/Finland) Fazer Eesti Produse fainoase

Vaasan (Finland/Sweden) Leibur Produse fainoase

Industria constructoare de maşini şi a prelucrării metalelor Are tradiţie încă din secolul al XIX-lea, astăzi contribuiind cu 39,5 % la exportul ţării şi cu 45,6 % la importuri. Are peste 23.000 de angajaţi. Asociaţie profesională din domeniu: “The Federation of Estonia Engineering Industry” www.emliit.ee Principala companie: AS Norma parte a Autoliv Group – produce în principal centuri de siguranţă. Construcţiile Contribuie cu circa 7 % la realizarea PIB al ţării. Sectorul are circa 80.000 de angajaţi. Asociaţie profesională din domeniu: “Estonian Association of Construction Entrepreneurs” (www.eeel.ee) Companii:

o Merko Ehitus o Eesti Ehitus o Aspi o YIT (din Finlanda) o Teede REV

Biotehnologia Este dezvoltată îndeosebi biotehnologia medicală - imunologia, cercetări privind genomul uman, cercetarea cancerului, dar şi biotehnologia industrială-biochimia, sinteza organică, biotehnologia alimentară şi cea a a mediului. Asociaţie profesională din domeniu: “Estonian Biotechnology Association” (www.biotech.ee) Sunt circa 40 de companii în acest domeniu, dintre care 15 sunt de bază. Exemple:

o Quattromed Ltd – din Tartu, are 78 de angajaţi şi activează în domeniul serviciilor de diagnostic molecular, producţie de proteine

o Asper Biotech Ltd – 25 de angajaţi. Analize ADN. o Solis BioDyne Ltd o Celecure Group – 45 de angajaţi. Unitate de cercetare in domeniul

medicamentelor o Competence Centre for Cancer Research –

Capitolul 3: MEDIUL DE AFACERI

Estonia este ţara cu una din cele mai liberale politici în domeniul investiţiilor şi a

politicii comerciale, fiind clasată de “The Wall Street Journal“ pe locul 6 în lume după

ţări ca Hong Kong şi Singapore, iar potrivit Anuarului de Competitivitate Estonia se

situeaza intre primele 25 de ţări privind competitivitatea, urmare a deschiderii ample

a economiei spre exterior, a taxelor scăzute etc.

13

Economia deschisă și stabilă din Estonia se caracterizează prin adaptabilitate și inovare. Estonia este una dintre țările cele mai accesibile din punct de vedere economic nu numai în Europa de Est și Centrală, ci și în întreaga lume. Atât întreprinderile locale cât și cele străine sunt asigurate de șanse egale. Calitatea de membru în UE, OMC, OCDE și Uniunea Economică și Monetară oferă un impuls suplimentar pentru extinderea comerțului exterior. Mediul de afaceri extrem de favorabil face din Estonia o bază excelentă pentru a face afaceri. În timpul crizei economice, Estonia a reușit să realizeze reforme structurale importante, dintre care cea mai importantă a fost adoptarea celei mai liberale legi a muncii din Uniunea Europeană. Forța politică financiară este demonstrată de faptul că, după o lungă perioadă de declin, Estonia a reușit să îndeplinească, cu rezervă, criteriile de aderare la zona euro. Totuşi, alte rapoarte arată problemele cu care se confruntă economia estonă, precum: înaltul deficit de cont curent, restricţii pe piaţa forţei de muncă, slaba coeziune socială, lipsa forţei de muncă înalt calificate în anumite domenii, creşterea mare a salariilor, slabele investiţii în cercetare şi educaţie, problemele de sănătate ale populaţiei, alcoolismul, economia energofagă Promovarea afacerilor în Estonia Principala organizaţie de susţinere şi promovare a afacerilor în Estonia este

”Enterprise Estonia” www.eas.ee , cu site-urile de promovare:

- www.investinestonia.com

- www.visitestonia.com

Enterprise Estonia furnizează asistenţă, oportunităţi de cooperare şi training pentru

întreprinzători, cercetarea unor posibile locaţii pentru investiţii etc.

Obiectivele Enterprise Estonia sunt:

- susţinerea şi accelerarea creşterii noilor companii;

- diversificarea exporturilor şi a capabilităţilor de dezvoltare a produselor

companiilor estoniene;

- creşterea exportului de turism şi dezvoltarea turismului intern;

- promovarea dezvoltării regionale şi a societăţii civile

Enterprise Estonia este o unitate de bază a accesării de către Estonia a fondurilor

structurale ale UE.

Dispune de 270 de angajaţi, are birouri proprii de promovare în câteva oraşe ale

Estoniei şi reprezentare externă în Helsinki, Stockholm, Londra, Hamburg, Moscova,

Sankt-Petersburg, Kiev, San-Jose (Costa Rica), Shanghai şi Tokyo.

Sistemul legislaţiei comerciale din Estonia urmează modelul/sistemul Europei

Occidentale. Codul comercial estonian a fost adoptat la data de 15 februarie 1995 şi a

intrat în vigoare la data de 1 septembrie 1999.

Sistemul legislativ estonian cuprinde principiile de bază ale întreprinderilor în

concordanţă cu cele mai bune tradiţii şi standarde europene, subliniind rolul

Registrului Comerţului.

În concordanţă cu Codul Comercial estonian există patru forme de societăţi

comerciale care pot fi înfiinţate în acestă ţară, şi care, intră în vigoare odată cu

înregistrarea la Registrul Comerţului.

Aceste forme sunt:

14

Societate în nume colectiv (täisühing sau TÜ ) ; Societate în comandită simplă ( usaldusühing sau UÜ ) ; Societate cu răspundere limitată ( osaühing sau OÜ ) : Societate pe acţiuni (aktsiaselts sau AS )

Informaţii concrete cu privire la înfiinţarea unei societăţi se pot obţine prin

accesarea urmatoarelor institutii:

Registrul Naţional al Comerţului: http://www,eer.ee ,

Camera de Comerţ şi Industrie a Estoniei: http://www.koda.ee ,

Enterprise Estonia: http://www.eas.ee; www.investinestonia.com .

În cazul în care o persoană juridică străină doreşte să comercializeze sau să

presteze un serviciu, în mod permanent, în Estonia, trebuie să-şi înfiinţeze o

filială sau o societate comercială, în conformitate cu legislaţia în vigoare (Codul

Comercial), respectiv, să o înregistreze în Registrul Comerţului.

În cazul înfiinţării de filiale, persoana juridică străină trebuie să solicite o

licenţă de funcţionare. Societăţile comerciale sunt obligate să se înregistreze şi

la Autoritatea de impozitare.

Impozitarea în Estonia Reforma fiscală s-a efectuat în Estonia în prima fază a procesului de tranziţie la

economia de piaţă. Sistemul actual de impozitare a intrat în vigoare în anul 1994, fiind

amendat, pe parcursul timpului, cu o serie de noi legi.

Noua lege cu privire la impozitul pe profit a fost convenită la data de 15 decembrie

1999 şi a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2000.

Legea cu privire la taxele sociale a intrat în vigoare în ianuarie 2001, iar legea cu

privire la taxa pe valoarea adăugată (TVA), a intrat în vigoare în anul 2004.

Sistemul de impozitare este net şi uniform – taxa unica de 21%. Profitul reinvestit sau colectat nu se impozitează. Cele mai importante impozite / taxe sunt :

o Impozitul pe profit 21% ;

o TVA 20% ;

o Asigurări sociale

contribuţie asigurări sociale - 20%,

asigurările de stat pentru pensie şi boala - 13%

o Contribuţie şomaj:

0,5% - angajator

1% - angajat

o Contributia angajatilor la fondul de pensii: 2% din salariul brut

e-Tax este un sistem electronic de depunere a impozitelor înființat de Consiliul fiscal

și vamal al Estoniei. În fiecare an, aproximativ 95% din toate declarațiile fiscale din

Estonia sunt depuse electronic.

15

Capitolul 4: INVESTIȚIILE STRĂINE ÎN ESTONIA Investiţii directe.

Investitorilor străini li se garantează condiții de egalitate cu firmele locale, inclusiv repatrierea nerestricționată a profiturilor și a capitalului, împreună cu dreptul de a deține terenuri. Există o creștere rapidă a ofertei de bunuri comerciale și de birouri de înaltă calitate, inclusiv un număr tot mai mare de parcuri industriale. Crearea zonelor

16

libere la Portul Muuga și la Sillamäe a sporit și mai mult atractivitatea Estoniei față de investitorii străini. Multe costuri, cum ar fi energia, forța de muncă, serviciile de transport, telecomunicațiile și cheltuielile cu proprietatea, sunt considerabil mai scăzute decât în alte părți ale regiunii Mării Baltice. Cu toate acestea, Estonia a dobândit o reputație bine meritată pentru calitatea produselor sale. Acoperind o gamă largă de industrii, investitorii consideră că pot atinge niveluri de calitate scandinave la costuri mai mici. Astăzi, companiile străine domină mai multe sectoare ale economiei estoniene. Băncile și telecomunicațiile sunt dominate de jucătorii nordici, însă industria alimentară și electronică se bazează, de asemenea, în mare măsură pe capitalul străin. Estonia este unul dintre liderii din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește investițiile străine directe (ISD) pe cap de locuitor. Stocul total al investițiilor străine directe a atins nivelul maxim de 21,1 miliarde EUR la 31 iulie 2018, iar 48,3% din investițiile străine au provenit din Suedia și Finlanda. Companiile estoniene au făcut investiții străine semnificative proprii. Cipru a primit 21,3% din investiția directă, Lituania 20,5% și Letonia 18,9%. Considerații pentru investitori:

mică țară nordică, având legături economice strânse cu Scandinavia și Europa de Vest;

Membru al OCDE din 2010;

O locație geografică favorabilă datorita accesului la Mărea Baltica;

O regiune a activităților economice intense și a potențialului de creștere,;

Asigura accesul bun în Rusia, țările din Europa Centrală

Membru al UE și al NATO din 2004;

Membru al OMC din 1999.;

parte a zonei euro din 2011;

Capitolul 5: RELAȚIILE ECONOMICE ROMÂNO - ESTONIENE

5.1. Schimburile comerciale

- milioane euro -

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

(9 luni)

Total 29,03 35,01 44,88 52,91 71,67 89,07 97,20 175.0 166,2 147,77

17

Export 19,14 24,39 32,93 40,33 59,91 72,26 61,13 68.34 61,7 55,61

Import 9,89 10,62 11,95 12,58 11,76 16,80 36,07 106.6 104,5 92,16

Sold 9,25 13,78 20,98 27,75 48,15 55,46 25,07 -38.3 -42,9 -36,55

In anul 2017 valoarea schimburilor comerciale româno-estoniene a fost de 166,2 milioane €, din care export 61,7 milioane € şi import 104,5 milioane €, soldul balanţei comerciale fiind negativ, de 42,9 milioane €. Dupa scăderea cu 9,74% a exporturilor româneşti în anul 2017, şi cu 1,96% a importurilor din Estonia, în primele 9 luni din 2018 asistăm la o creştere cu 25,1% a exportului, cu o pondere in total export de 0,11 %, respectiv la o creştere cu 10,7% a importurilor, faţă aceeaşi perioadă 2017, cu o pondere în total importuri de 0,09 %. La exporturile românești în Estonia, în primele 9 luni din 2018, predomină: - maşini, aparate, echipamente electrice (73,9%); - confecţii textile (5,0%); - produse din materiale plastice (3,1%); - produse din metal (3,1%); - produse alimentare, băuturi, tutun (3,2%). La importurile din Estonia, predominante sunt: - maşini, aparate şi echipamente electrice (69,6%); - vehicule, nave, echipamente de transport (7,3%); - produse chimice (5,0%); - articole din metal (6,7%); - animale vii şi produse ale regnului animal (3,8%); - mase plastice şi cauciuc (1,4%). Este de remarcat că, deşi de mici dimensiuni (1,316 milioane locuitori), piaţa

estoniană absoarbe cantităţi importante de mărfuri româneşti.

Concretizarea de afaceri pe aceasta relaţie impune prezenţa permanentă pe piaţă a

firmelor româneşti sau colaborarea cu un distribuitor sau comisionar local, cât şi

participarea la târguri şi expoziţii.

5.2. Investițiile estoniene in Romania

La 30 aprilie 2018, conform statisticii ONRC, erau înregistrate în România 61 societăţi cu capital estonian, locul 81 în topul investitorilor străini, cu un capital total subscris de 11,44 milioane USD. Structura pe domenii a capitalului Estonian investit in România:

- Tranzacţii imobiliare 81,21% - Construcţii 11,75% - Comert cu ridicata şi amanuntul 3,38% - Transport, depozitare 2,53%

Principalele investiţii estoniene în România, evidenţiate sub forma contribuţiilor la

capitalul social al firmelor create de către investitorii estonieni, s-au realizat în

următoarele domenii:

- imobiliar (IPC Investment Group, Waldrop Investments, Bonaprix, Wellman);

- prestări de servicii-cazinouri (Olympic Entertainment Group);

18

- fabricarea aparatelor de distribuţie şi control al electricităţii (Tavrida Electric la

Cluj);

- materiale de construcţii (Eastham la Bucuresti pentru extracţia pietrişului,

nisipului, argilei şi caolinului);

- IT şi telecomunicaţii (Ekspress Hotline).

Potrivit statisticii estoniene, România se situează pe locul 10 în topul investiţiilor

estoniene în străinătate, cu 47 milioane de euro reprezentând 1,2 % din totalul

acestora.

Investiţiile româneşti în Estonia erau la 30 iunie 2018 de 8,3 mil. €, conform

statisticilor estoniene.

19

Anexa

Link-uri utile

Ambasada României în Estonia Adresă: Ravala pst.5 et.5, 10143, Tallinn Telefon: 003727151610 Fax:003727151613 Web: http://tallinn.mae.ro/ E-mail: tallinn@mae.ro

Informatii Generale despre Estonia

Estonia.eu: http://estonia.eu - Official gateway to Estonia

Estonica: www.estonica.org - Web encyclopaedia on all aspects of Estonia

State Web Centre: www.eesti.ee - Links to governmental institutions and

official documents

Estonian Institute: www.einst.ee

English Estonian Dictionary: www.ibs.ee/dict

Weather in Estonia: http://weather.ee

Noutăţi din Estonia

news.err.ee: http://news.err.ee

The Baltic Times: www.baltictimes.com

Motoare de cautare

Express Hotline: www.1182.ee/eng

NETI : www.neti.ee/odp - Directory and search engine of Estonian Internet

sites

Estonia-Wide Web: www.ee/?lang=ENG - Directory and search engine of

Estonian Internet sites

Business

Central business promotion institution Enterprise Estonia: www.eas.ee

Estonian Investment and Trade Agency: www.investinestonia.com

Estonian Exporters Database: www.tradewithestonia.com

Estonian Development Fund: www.arengufond.ee/eng

Estonian Trade Council: www.etc.ee

Tallinn Stock Exchange: http://www.nasdaqomxbaltic.com/market/?lang=en

Bank of Estonia: www.bankofestonia.info

Statistical Office of Estonia: www.stat.ee

20

Estonian Chamber of Commerce and Industry: www.koda.ee

Societatea Informaţională

e-Estonia.com: http://e-estonia.com

Portal introducing IT solutions in Estonia

Informare oficială

Ministry of Economic Affairs and Communications: www.mkm.ee - Co-

ordination of state information systems

The Department of State Information Systems: www.riso.ee

Estonian Association of Information: www.itl.ee

Tiger Leap Foundation: http://www.tiigrihype.ee/en - Tiger Leap is a national

target program with the overall objective to promote the educational system in

Estonia by applying ICT.

State information system in Estonia: www.ria.ee

Institute of Cybernetics at Tallinn Technical University: www.ioc.ee

Estonian Educational and Research Network: www.eenet.ee

Estonian Technical Surveillance Authority: www.tja.ee

Organizaţii IT

Estonian Information Technology Society: www.eits.ee

ICT Demo Center: http://e-estonia.com/

Proiecte Organizatii Neguvernamentale

Open Estonia Foundation: www.oef.org.ee

http://www.wifi.ee - Everything about wireless internet access in Estonia

Turism

VISITESTONIA.COM: http://visitestonia.com - Tourism information on all regions

of Estonia

Tallinn Airport: www.tallinn-airport.ee - Flight schedules, arrival & departure

information and other travel services

Port of Tallinn: www.portoftallinn.com

Estonian Rural Tourism Site: www.maaturism.ee - Information on different

possibilities of spending a vacation in rural areas

Estonian SPA Association: www.estonianspas.com/eng

Small guide of the islands: www.saared.ee

21

Tallinn Tourist Information: http://www.tourism.tallinn.ee/eng

Homepage of Tartu: www.tartu.ee

Homepage of Pärnu: www.parnu.ee

Tallinn in Your Pocket: http://www.tourism.tallinn.ee/eng - Hotel,

restaurant and bar reviews, communication information

Ştiinţă si cercetare

Ministry of Education and Research: www.hm.ee

Estonian Research and Development Council:

http://valitsus.ee/et/riigikantselei?id=3710 - An advisory body to the

Government on issues regarding research and development

Estonian Science Foundation: www.etf.ee

Estonian Academy of Sciences: www.akadeemia.ee - Here you can find

interesting surveys about Estonian society

The E-Governance Academy: www.ega.ee

University of Tartu: www.ut.ee

Tallinn Technical University: www.ttu.ee

Tallinn University: www.tlu.ee

Estonian Academy of Arts: www.artun.ee

Estonian Academy of Music: www.ema.edu.ee

Estonian Business School: www.ebs.ee

Estonian Genome Foundation: www.genomics.ee

Tartu Observatory: www.aai.ee

IT College: www.itcollege.ee

Jaan Tõnisson Institute: www.jti.ee - Non-governmental research and training

centre

Estonian Foreign Policy Institute: www.evi.ee

Institute of Baltic Studies: www.ibs.ee

National Library: www.nlib.ee - The centre of Estonian literature and national

bibliography

Open Estonia Foundation: www.oef.org.ee - This is the site for the non-

governmental charitable organisation

Network of Estonian Nonprofit Organizations: www.ngo.ee

Estonia for researchers – EURAXESS: http://euraxess.ee

Estonia for students - Study in Estonia: www.studyinestonia.ee

Cultură

Cunoştinţe generale despre cultura estoniană

22

Estonian National Museum: www.erm.ee

Estonian Cultural Events: www.culture.ee

Ministry of Culture: www.kul.ee

Estonian Institute: www.einst.ee

Estonian National Culture Foundation: www.erkf.ee

Estonia from A to Z: www.estonika.org

Instituţii de Stat

Estonian State Web Centre: www.eesti.ee

Office of the President: www.president.ee - Information concerning the

Presidency can be found here. A biography of the President and his family can

also be found, as well as the history of the office and the residence of the

President at Kadriorg.

The Parliament of Estonia, Riigikogu: http://www.riigikogu.ee/ - Information

on the Riigikogu members, factions, committees and Chancellery, as well as

legal acts regulating activities of the parliament.

Government of the Republic of Estonia: www.valitsus.ee

The State Chancellery: www.riigikantselei.ee

Estonian National Electoral Committee: www.vvk.ee

The Supreme Court of Estonia: http://www.riigikohus.ee/

MINISTERE

Ministry of Agriculture: www.agri.ee

Ministry of Culture: www.kul.ee

Ministry of Defence: www.mod.gov.ee

Ministry of Economic Affairs and Communication: www.mkm.ee

Ministry of Education and Research: www.hm.ee

Ministry of Environment: www.envir.ee

Ministry of Finance: www.fin.ee

Ministry of Foreign Affairs: www.mfa.ee

Ministry of Internal Affairs: http://www.siseministeerium.ee/

Ministry of Justice: www.just.ee

Ministry of Social Affairs: www.sm.ee

Ministry of without Portfolio: www.sisemin.gov.ee - Regional Affairs

OFICII ale GUVERNULUI si STATULUI

Police and Border Guard Board: www.politsei.ee

23

Tax and Customs Board: www.emta.ee - Customs procedures, laws and other

information. Useful for travellers prior to travelling to Estonia.

Statistical Office of Estonia: www.stat.ee - Main social and economic

indicators and statistical data on the main fields of life in Estonia.

Estonian Defence Forces: www.mil.ee

Estonian Defence League: www.kaitseliit.ee

Cele mai utile link-uri

Presedinţia Estoniei: http://www.president.ee ;

Guvernul Estoniei : http//:www.valitsus.ee ;

Parlamentul Estoniei : http://www.riigikogu.ee ;

Ministerul Relaţiilor Economice şi Comunicaţiilor : http://www.mkm.ee ;

Ministerul Afacerilor Externe : http://www.vm.ee ,

Ministerul de Finante : http://www.fin.ee ;

Banca Naţională a Estoniei: http://www.eestipank.info ;

Oficiul Naţional de Statistică : http://www.stat.ee ;

Camera de Comerţ şi Industrie a Estoniei: http://www.koda.ee ;

Portal de afaceri Estonia : http://www.estoniantrade.ee ;

Breviar firme estoniene exportatoare : http://www.estoniaexport.ee ;

Promovare investiţii şi comerţ “ Enterprise Estonia “ : http://www.eas.ee;

www.investinestonia.com ;

Centrul de târguri şi expozitii din Estonia : http://www.fair.ee ;

Registrul Naţional al Comerţului : http://www,eer.ee :

Biroul Estonian de Traduceri şi Consultanţă Juridică : http://www.legaltext.ee ;

Lista cabinetelor de consultanţă juridică (recomandate):

http://www.investinestonia.com ;

Autoritatea Estoniană pentru Impozite şi Vamă : http://www.emta.ee ;

Consiliul Estonian pentru Comerţ : http://www.etc.ee ;

Societatea Estoniană a Tehnologiei Informaţiei şi Telecomunicaţiilor :

http://www.itl.ee ;

Oficiul de Stat pentru Cetăţenie şi Migraţie : http://www.mig.ee ;

Biroul Naţional de Turism al Estoniei : http://www.visitestonia.com ;

Informaţii vamale pentru turişti : http://www.emta.ee ;

Administraţia drumurilor : http://www.mnt.ee ;

Calea Ferată a Estoniei : http://www.evr.ee ;

Portul Tallinn : http://www.portoftallinn.com ;

Aeroportul Tallinn : http://www.tallinn-airport.ee ;

Informaţii generale despre Estonia : http://www.estonica.org ; http://www.ee

.