meditatia transcenderii dramei prin moarte arhetipala

8/17/2019 Meditatia Transcenderii Dramei Prin Moarte Arhetipala

http://slidepdf.com/reader/full/meditatia-transcenderii-dramei-prin-moarte-arhetipala 1/5



fost prinse in el se trezesc din criogenie, din glaciatiune si moarte clinica, inlocuind imobilitatea si infirmitatea

cu o explozie de vitalitate si disponibilitate.

Acest proces reconfigureaza inclusiv structuri de la nivelul corpului fizic. +etelele neuronale isi

modifica traseele si se reactiveaza pe configuratii noi, receptorii celulari se transforma de asa natura incat pot

primi si procesa cantitati mai mari de informatie, licidele corporale se purifica, organele corpului $in special

inima si ficatul% se regenereaza aparent fara nici o cauza. a mai mult, a face din procesele de introspectie

si restructurare perceptuala angrenate in realitatea de zi cu zi o practica uzuala, conduce inclusiv la mutatii

genetice in codul A& cromozomial, astfel incat trasaturile genetice cu care ne nastem a"ung sa se transforme

de-a lungul timpului, reflectand noi coordonate cantitative si calitative ale modului nostru de a exista.

In timpul sesiunilor te lasi purtat cu o cat mai mare acuratete in realitatea dramatica ce se amplifica si

sucomba sub propria greutate pe masura ce ociul interior aduna la un loc numeroasele aspecte ale problemei

si le investigeaza. !xercitiul functioneaza cu atat mai bine cu cat te lasi mai mult rascolit de proces,

dezbracat complet de toate impotrivirile si rezistentele, mastile si subterfugiile de a ocoli adevarul dureros.

+amai ferm in intentia ta de a continua sa observi tot mai incisiv de unde vine frica, spaima, groaza, cum

arata si cum se simte aceasta. *ntri in malaxorul gandurilor care te traiesc cu intentia de a rescrie povestile

care inca exista in tine si nu si-au gasit linistea, congruenta, implinirea. u este exclus sa te zbati, sa strigi, sa

razi si sa plangi retraind momente poate pierdute, poate de mult uitate, unele inseriate, altele izolate, unele

mai usoare, altele mai grele. *ndiferent in ce scenariu te gasesti, oricat de dificil ar fi, revino cu intentia la

urmatorul deziderat# )copul este sa simt, sa accept, sa inteleg, sa transform. Voi continua sa explorez ceea

ce ma nemultumeste, ma afecteaza si ma provoaca0.

e unde vine toata nemultuirea! ce este ceea ce ne doare? e dor lucruri pe care le-am facut si multealtele pe care nu le-am facut, faptul ca uneori am asteptat si nu am actionat, iar alteori am suportat si nu ne-

am afirmat. e doare un abuz pe care l-am suportat cu greu si ne doare ca poate candva am abuzat la randul

nostru. e doare nedreptatea $care ni s-a facut sau pe care am facut-o% si ne doare faptul ca nu am stiut sa

spunem 1 mai devreme. e dor tradari veci si noi, faptul ca am fost tradati sau ca am tradat. e doare sa

vedem ca nu suntem acolo unde am vrea sa fim. e mai doare atunci cand nu avem cu cine sa impartasim

lucrurile care conteaza pentru noi cu adevarat. e doare insasi faptul ca trebuie sa admitem toate aceste

lucruri.

Meditatia Mortii Arhetipale topeste armurile pe care ni le-am construit atunci cand nu stiam cum sa facem

fata durerilor surde din mintea si din sufletul nostru, preferand sa le ignoram in speranta ca negarea lor va

durea mai putin. )i poate ca pe undeva asa a si fost, ne-am concentrat atentia pe alte lucruri si treptat am

uitat de traumele copilariei, adolescentei sau maturitatii timpurii. *nsa amprenta lor energetica a continuat sa

traiasca in noi, curentul subteran al gandurilor ramase fara alinare si raspuns continuand sa ne bantuie. Asta

inseamna ca, pe fir cauzal, acest curent de nemultumire si frustrare a continuat sa atraga periodic evenimenteindicand existenta problemelor nerezolvate si a povestilor neterminate, a caror energie densa si grea nu a fost

transformata si cu atat mai mult orientata catre actiuni implinitoare, purtatoare de scop si sens. Toata aceasta

energie stagnanta constituie umbra noastra spirituala si atrage constant, pe principiul rezonantei, experiente

dureroase menite sa ii evidentieze prezenta.

"mbra este zona de forta interioara bruta care astepta sa fie remarcata, acceptata, educata, inaltata. !ste ca

un copil rau care doreste sa primeasca acel gen de atentie care sa-l faca sa devina un copil bun si cooperant.

1mbra este adesea o energie instinctuala care ne indreapta pasii catre acele dinamici de evenimente capabile

sa o scoata din conditia limitata in care se afla ducand-o catre una cu mult mai elevata. 1mbra ne gideaza

instinctiv catre acele situatii de viata care o reflecta asa cum este, nu cum pretindem noi ca ar fi. &e exemplu,

autoinvinovatirea devenita un obicei este reflectata adesea prin situatii de viata in care oamenii arata cu

degetul spre noi si ne invinovatesc, uneori in cele mai agresive moduri.

"mbra #AR$ deoarece existenta sa este intretinuta de faptul ca o parte din noi se lupta cu o alta parte,

incearcand sa o suprime, incercand sa ii renege insasi dreptul la experienta si existenta.Ce ne doare de fapt? &oua lucruri# &+A2AT*)213 convingerilor noastre si (OT+A&*(T*A dintre convingeri.

&e exemplu#

- un concept din mintea noastra ne spune# Trebuia sa dai dovada de fermitate si sa parasesti pe x cand ai

avut ocazia0,

- altul spune# Ai fost tot timpul prea bun pentru putinul pe care ti l-a oferit x0,

- altul vine si el si spune# Tot ce a fost frumos in viata ta a venit de la x0,

- iar altul adauga si el# u merita sa plangi pentru nimeni0.



Primul concept genereaza autoblamare $%I&A de a nu fi fost suficient de bun, facand ceea ce trebuie%, al

doilea genereaza incrancenare $care este in acest caz o forma de A'A(AM$&' fata de un sine supralicitat,

idilic, nerealist%, al treilea genereaza disperare $)RICA vizavi de faptul ca probabil ai pierdut tot ce era mai

bun in viata%, in timp ce al patrulea genereaza rigidizare $un nou A'A(AM$&' vizavi de o imagine de sine

impasibila, dezumanizata, ca urmare a negarii emotiilor spontane, a naturaletii unui spirit care traieste cu

pasiune%. Pe langa dramatismul evident al fiecarui concept, observam ca directiile si sensurile de mers la care

indeamna fiecare dintre aceste concepte se bat cap in cap. &e la primul pana la ultimul, conceptele trag

fiecare intr-o alta directie si fragmenteaza fiinta - de"a afectata de reactivitatea acestor concepte. Orice negare

a oricaruia dintre aceste fragmente - in care spiritul se descompune datorita unei astfel de gandiri -

alimenteaza umbra.

(e pun! prin urmare! doua probleme*

+. +educerea substantiala a &+A2AT*)2131* convingerilor / conceptelor / ideologiilor prin cultivarea de

perspective si intelegeri noi.

,. A"ungerea la un (O)!) intre concepte astfel incat atitudinea mentala in fata evenimentelor sa fie

nuantata dar ecilibrata $conceptele sa se completeze unele pe altele generand un tot unitar%.

Fortificatia interioara care ne-a a"utat candva sa ne mentinem in zona unui anumit concept aparandu-ne de

interferenta cu toate celalalte, in actualul context de inaltare si emancipare devine balast si povara. &e acest

balast, de fluidizarea acestor energii grele ale nedevenirii noastre se ocupa 2editatia 2ortii Aretipale in

&rama si 3imitare. (u a"utorul acestui instrument putem patrunde cu fermitate si mult cura" in apele tulburi

ale sinelui nostru interior, mergand dincolo de toate convenientele si cutumele, traversand obstacole aparent

insurmontabile si deblocand cursul gandurilor si actiunilor noastre printr-o reinventare fara precedent. +eusimsa intervenim asupra motivatiei noastre de a fi si asupra entuziasmului nostru de zi cu zi, asupra inspiratiei de

moment si a propriei puteri creatoare, modificand decisiv *T!+A(T*1!A cu planul fizic, precum

si (O)!(*T!3! acestei interactiuni pe termen scurt, mediu si lung.

Meditatia Arhetipala comporta pasi*

+. *ntrarea in frica, vina, atasament. Acest pas implica identificarea cat mai acurata a fricii, vinei si

atasamentului plecand de la nivelul disconfortului fizic si al situatiilor de viata generatoare de

disconfort. oul Testament mentioneaza urmatorul enunt facut de *sus (ristos# (ine isi apara viata

cu orice cip, acela si-o va pierde. )emnificatia acestor vorbe rezida in ideea de a reusi sa devii parte

activa si determinanta din povestea propriei vieti, practic sa te dai provocarilor ce vin de dincolo de

predictibil pentru a realiza ceva semnificativ, sa nu te pui la adapost cu orice pret, sa nu eviti in fel si

cip experienta cautand obsesiv-compulsiv solutia maximei sigurante de sine. *ndividul are nevoie depropria experienta de invatare, uneori pe calea usoara, alteori pe calea grea, de aceea mult mai

convenabila decat fuga si decat cautarea de tot felul de asigurari va fi asumarea responsabilitatii

pentru toate incercarile care apar ca si consecinta a prezentei noastre in acest spatiu-timp. ! necesar

ca individul sa se straduiasca de fiecare data sa dea tot ce considera el ca are mai bun de dat pentru

consolidarea si esentializarea relatiei sale cu propriul univers interior si exterior.

,. )ondarea adancimii sentimentelor de frica, vina, atasament. Asta inseamna sa incetam sa ne mai

impotrivim $adesea instinctual% abisurilor fricii, vinei si atasamentului ca parte a unui lung sir de

conditionari derivate unele din altele. (and nu ne mai impotrivim, nu mai generam reactii

suplimentare de frica la frica $sub forma de nevroza si disperare vizavi de faptul ca ne e frica si

consideram ca nu ar trebui sa ne fie%, de vina la vina $ca si autoblamare vizavi de faptul ca ne

percepem nedemni si nevrednici%, atasament la atasament $dependenta de timpul si efortul investite

intr-o realitate pe care am ridicat-o la rangul de reper existential unic%. 2ai apoi, de multe ori cand ne

confruntam frica, in scema apare implicit vina. rusc umbra neinaltata iti sopteste cat de nevrednicesti ca ai a"uns sa iti fie frica sau ca, in loc sa iti bati capul cu lucrurile magulitoare din punct de

vedere al conventiilor sociale, tu stai sa iti pierzi timpul cu munca de curatare a unei deplorabile

aznale psiologice care nu intereseaza pe nimeni atata timp cat stii cum sa o ascunzi. 1mbra vinei se

suprapune peste umbra fricii si determina o cavalcada de reactii emotionale distructive. Treaba este ca

atunci cand apare vina $ca nu esti in regula% peste frica initiala $de a nu fi in regula%, vina alimenteaza

inapoi frica prin faptul ca ii mai adauga o componenta# frica de pedeapsa pentru nevrednicia ta - fie

pedeapsa divina, fie pedeapsa con"unctural-sociala. (rescand frica, din nou creste si vina de a nu fi

suficient de bun, de capabil, de vrednic pe drumul vietii. !ste un cerc vicios extrem de nociv care nu



poate fi sesizat decat atunci cand iei contact nemi"locit cu adancimile propriilor sentimente de

nefericire si universul lor relational.

. &epistarea cat mai clara a conceptelor care alimenteaza drama si care se opun curentului cauzal al

vietii ce isi are originile in zona inefabilului si insondabilului, adica in spatele vlului de uitare aplicat

existentei noastre tridimensionale. Pe masura ce intram treptat in frica, vina si atasament distingem

variate straturi si substraturi de credinte / ideologii / concepte care stau la baza existentei lor. *n aceasta

etapa a meditatiei aretipale este necesara parcurgerea exercitiului de introspectare.

In cazul in care in "oc sunt sentimente primare, punctuale, imediate, de genul 2i-e frica de proba de oral de

la ac, 2i-e frica de posibilitatea de a nu castiga procesul, 2i-e frica de ceea ce s-ar putea intampla cu

mama in operatie, nu avem ce introspectie sa facem pe firul dramei in astfel de cazuri. (eea ce avem de

facut este sa reusim sa traim cat mai confortabil cu frica, transformand-o in constiinta noastra din factor de

bloca" in stres creativ. Admitem ca este acolo, admitem ca nu ne este indiferent felul in care vor evolua

lucrurile si de aceea ne este frica, dar constientizam ca oricat de mare ne e frica, o parte din noi va exista

intotdeauna in afara campului de influenta al respectivei frici. (a sa reusim sa iesim cat mai mult din spatiul

fricii, e necesar sa cultivam starea de observator activ al fenomenului interior, care decide ca, dincolo de frica

de a nu pierde un lucru sau altul, mai exista si altceva. 2oment de moment el alege sa accepte ca o parte din

evenimentele traversate se intampla independent de vointa lui, fapt care genereaza insecuritate si deci frica,

dar, dincolo de impredictibil, exista o zona unde ii este permis sa isi ia soarta in maini, sa isi "oace propriul rol,

sa isi aduca propria contributie la ceea ce traieste, moment de moment, pana la ultima suflare. 2entinand in

simturi aceasta imagine treaza, frica nu mai poate monopoliza fiinta si, in timp, odata cu derularea

evenimentelor, se va stinge.e retinut insa ca daca nu ai luat contact cu frica, daca nu te-ai conectat la intreaga ei consistenta prin

confruntarea nemi"locita cu orice forma a sa de manifestare, ea se va comporta ca o plasma, ca un abur, ca o

masa de noroi curgator care va migra cu usurinta dintr-un loc in altul si va impregna toate celalalte preocupari

ale fiintei, pe care le va sabota cu brio pentru ca nu ai reusit sa o fixezi si sa o delimitezi in campul constiintei

tale. &e aceea este atat de important contactul cu senzatiile corporale dezagreabile date de frica, identificarea

emotiilor asociate fricii si, nu in ultimul rand, definirea ei clara la nivel de concept mental. !xersarea

conexiunilor cu frica la toate nivelele este un lucru deosebit de important pentru ca, odata frica surprinsa in

toata dimensiunea ei si fixata de acuratetea simturilor tale devenite constiente de ea, campul perceptual poate

in sfarsit sa se extinda in afara campului fricii, stapanind frica si in acelasi timp reusind sa deruleze activitati in

mod eficient dintr-o zona in care nu mai poate fi fi posedat, sabotat sau deturnat de frica in cauza. Asemenea

unei tumori, inibandu-i vascularizatia si impiedicand-o sa mai migreze dintr-o zona in alta, este o cestiune

de timp pana cand frica va disparea.

. Observam in continuare cat suntem de fragmentati de aceste concepte care se lupta unele cu altele sise opun - care cum considera - unei parti mai mari sau mai mici din experienta traversata.

!xperimentam in aceasta etapa durerea interioara ce deriva din revendicarile pe care fiecare parte din

noi se considera indreptatita sa ni le transmita fara a tine cont de celalalte parti, respectiv ignorand

mai mult sau mai putin posibilitatea existentei unei realitati unificate, implicand armonizarea partilor si

nu disocierea lor. &esi inca nu stim cum sa unificam intr-un ansamblu coerent toate aceste parti

disociate, ne putem antrena sa le identificam energia conflictuala, lipsa de sincronicitate,

antagonismul, forta de respingere si veementa de a-si pastra fiecare zona de influenta.

0. (ultivam o stare de acceptare vizavi de toate fragmentele percepute. u blamam si nu instrainam

din campul constiintei nici un fragment de minte-suflet in favoarea altuia. *n aceasta etapa invatam sa

acceptam diversitatea, acceptarea fiind un precursor al uneia dintre cele mai importante virtuti pe

calea spirituala a servicului orientat catre altii# compasiunea, reprezentand poarta de acces catre

gratie $ca stare de fond a oricarei trairi%. Acceptarea inseamna a face sistematic pace cu tot ce existain materie de senzatii, emotii, conceptii pentru a ne putea ocupa ulterior, in mod eficient si fara

pierderi energetice considerabile, de fiecare aspect in parte si de toate impreuna. Vom inceta sa mai

alimentam reactivitatea conceptelor, luand act de existenta si mesa"ul lor fara insa a le mai oferi

premise de victima / agresor / salvator vreunuia dintre ele. *n sectiunea Putere si (ompasiune vom

afla mai multe lucruri despre transformarea conceptelor disociate si reactive in ceea ce s-ar putea

numi raspunsuri unitare si creative la tot ce inseamna drama. Odata familiarizati cu aceasta

abordare, o vom integra in practica noastra meditativa. Pana atunci insa exersam observarea si

acceptarea bucatilor noastre de minte si de suflet ca si prim pas catre generarea coerentei. Aceasta

http://www.fortasigratie.ro/dinamica-lucrurilor/valul-uitarii-si-ciclicitatea.htm



http://www.fortasigratie.ro/investigare-intelegere/introspectie-psihanaliza.htm

http://www.fortasigratie.ro/putere-compasiune/reactie-si-creatie.htm



http://www.fortasigratie.ro/investigare-intelegere/introspectie-psihanaliza.htm




observare si acceptare nu inseamna insa resemnare, pasivizare, dezertare fata de ceea ce incearca sa

ne transmita fiecare bucata in parte, ci presupune investigarea pe un fond de non-agresiune a

mesa"elor pe care fiecare fragment de constinta are sa ni le transmita, uneori la nivel de logica a

lucrurilor, alterori la nivel de stare afectiv-intuitiva.

1. 1rmeaza sa empatizam cu tot ceea ce suntem noi in situatia de viata data. !mpatizarea cu )inele $ca

suma a tuturor experientelor traversate% inseamna sa devenim nucleul propriei experiente, menit sa se

accepte in totalitate pe el insusi in cadru. *nseamna a renunta sa ne mai invartim in cercul nesfarsit al

asteptarilor despre (12 A+ T+!1* sa ne arate viata in acest moment. e permitem sa traim in actualul

spatiu-timp cu tot cu esecuri si reusite, cu impliniri si cu frustrari, cu idealuri sau cu lipsa lor. Auto-

acceptarea nu inseamna disparitia gandirii critice, a obiectivelor vietii sau a bunului simt orientat catre

investigarea intensiva a unor aspecte si nuante care domina campul constiintei, ci inseamna diminuarea

tendintei naturale de a ne desconsidera pe noi, negand legitimitatea prezentei noastre in centrul

experientei. Practic a"ungem sa ne putem studia pe noi insine dincolo de pre"udecata si desconsideratie,

intregindu-ne personalitatea cu trasaturi complexe, profunde si pline de forta spirituala.

. e luam apoi anga"amentul sub forma de contract mental-sufletesc de a lucra in mod constant cu

procesul transformarii. Vom constientiza beneficiile pe care ni le aduce aceasta practica, acest mod de a

intampina realitatile vietii de zi cu zi. !lementul de anga"ament este foarte important. )cimbarea mult

dorita - atat la nivel de stare cat si la nivel de eveniment - nu se poate realiza decat printr-o anga"are

ferma pe calea investigarii constante si raportarii esentializate la orice dinamica. !ste nevoie de o cvasi-

permanenta 2OT*VAT*! de a depune tot efortul de care suntem capabili pentru a intampina dinamicile

vietii intr-un mod care sa le valorifice la maxim, motivatie intretinuta de cuantificarea rezultatelor aferenteeforturilor depuse. Anga"amentul este important pentru obtinerea unor !!F*(** +!A3! pe cale, a unor

realizari nu doar satisfacatoare ci cu adevarat remarcabile, singurele care "ustifica timpul si efortul

investite intr-o astfel de practica.

"nde ne va duce aceasta abordare a lucrurilor? 3a faptul ca nici un eveniment din gama realitatilor

supuse atentiei in acest fel nu mai poate monopoliza emotional, mental, existential fiinta. *ndividul incepe sa

stie ca respectiva experienta-forma nu il definineste pe deplin si, desi experientele dramei isi au fiecare rolul si

rostul lor, ele nu sunt mai mult decat realitati limitate care comporta lectii. Atata timp cat ne putem conecta in

felul acesta la o dimensiune mai vasta a viziunii si experientei pentru a renunta la ceea ce a"unge sa devina

invecit si nefolositor, avem de"a la dispozitie un instrument pretios al noilor timpuri, de cocreare a libertatii

omenesti.

$ste foarte important intr-o astfel de meditatie gradul de autenticitate a procesului, ceea ce inseamna# - capacitatea de a fi complet sincer4

- capacitatea de a mentine activa intentia4

- capacitatea de a fi un fin si riguros observator la toate nivelele# senzorial, emotional, mental, cauzal $mitic%4

- capacitatea de a nu te impotrivi dinamicii exercitiului, flexibilizand parcurgerea in functie de dinamica.

Valorile si abilitatile care se dezvolta pe fondul unor astfel de procese de cunoastere si reinventare de sine

sunt vaste. Virtuti importante, puterea si compasiunea, un grad tot mai mare de intelepciune, insasi

constiinta, infloresc toate pe un astfel de suport. (eia reinventarii de sine, a ridicarii propriei vieti si lumi

dintr-o conditie precara catre o conditie superioara a fiintarii este munca perceptuala din plan subtil angrenata

tot timpul in realitatea din concret, abordare biunivoca ducand fara exceptie la evolutie si progres in toate

directiile si domeniile.

meditatia transcenderii dramei prin moarte arhetipala

Documents