1. Nume

2. Gen

3. Varsta

4. Roma/non Roma

5. Loc de munca

6. Pozitia

7. Locul si data interviului

1. Din punct de vedere pshihologic care este varsta de la care o fata este apta pentru casatorie?

Casatoria ar trebui sa aiba loc atunci cand ambii parteneri sunt suficienti de maturi pentru a sti ce vor, pentru a-si cunoaste fiecare limitele personale sau cele ale tolerantei, care sa aiba un sistem de valori astfel incat sa aprecieze corect ce anume ii face fericiti si ce nu. In general oamenii isi afla capacitatea relationala si dorintele abia dupa cateva experiente amoroase de lunga durata.

„Anumite capacităţi cognitive se dezvoltă între 11 şi 16 ani, dar nu mai progresează după această vârstă. Însă maturitatea psihologică nu atinge acest prag la fel de repede“

Conform International Encyclopaedia of Psychology (1997) „O emoţie este o experienţă resimţită cu un anumit grad de intensitate, implică interpretarea personală a situaţiei imediate şi este însoţită de răspunsuri fizice învăţate sau neînvăţate”.

Maturitatea emoţională

Conceptul de comportament „matur” emoţional este reflectat de ceea ce numim o dezvoltare emoţională normală. O persoană care este capabilă să îşi controleze propriile emoţii, să stabilească şi să încalce limite şi să sufere fără să-şi plângă de milă, ar putea fi totuşi imatură emoţional. La fel ca mare parte din conceptele referitoare la neadaptare şi sănătate mentală, conceptul de maturitate emoţională se întâmplă de asemenea să fie un by-product (beneficiu secundar şi neaşteptat) al intervenţiilor terapeutice în mediul psihiatric. Maturitatea emoţională este mereu relativă. Un copil de cinci ani este matur emoţional dacă este capabil de un comportament emoţional pe care noi îl considerăm potrivit unui copil de cinci ani. Maturitatea emoţională se dezvoltă pe tot parcursul vieţii şi este forma de maturitate de la care se poate

regresa cel mai repede. Copilul devine matur emoţional pe parcurs ce primeşte permisiunea părinţilor de a avea responsabilităţi şi devine independent şi auto-suficient.

Jersild (1982) prezintă una din cele mai complete liste ale stadiilor pe care un copil le parcurge în drumul său spre maturitatea emoţională.

1. Fiinţa care la început primeşte mult şi dă puţin devine capabilă să dea şi să primească, de asemenea devine capabilă să se bucure când oferă;

2. Se dezvoltă capacitatea de identificare cu un grup social mai mare, şi abilitatea de a participa emoţional în viaţa acelui grup;

3. Dezvoltarea din statutul de copil al familiei într-un statut când individul este capabil să aibe proprii copii. Totodată se dezvoltă şi capacitatea de a exersa sentimente şi atitudini implicate în statutul psihologic de părinte, indiferent dacă individul este sau nu părinte biologic;

4. Dezvoltare sexuală progresivă şi capacitatea de după pubertate de a se bucura de experienţe sexuale mature;

5. Se dezvoltă o capacitate crescută de a face faţă suferinţelor inevitabile ce au legătură cu viaţa şi cu creşterea, fără a se simţii abuzat;

6. Pe parcurs ce se asimilează semnificaţia bucuriilor şi tristeţilor vieţii, pentru sine şi ceilalţi, apare o crescută capacitate de solidaritate şi compasiune.

Conform Smitson, WD (1974) maturitatea emoţională este un proces în care personalitatea este într-o continuă luptă pentru un mai mare simţ al sănătăţii emoţionale, atât intra-fizice, cât şi intra-personale.

maturitatea emoţională este starea în care reactivitatea emoţională a unei persoane este considerată potrivită şi normală pentru un adult dintr-o societate dată. Conotaţia cea mai clară în majoritatea culturilor este una ce ţine de autocontrol şi de abilitatea de a înfrâna reacţiile emotive extreme.

Caracteristici ale unei persoane mature emoţional

Kaplan şi Baron (1986) au elaborat caracteristicile unei persoane mature emoţional, ei susţin că acesta are capacitatea de a rezista întârzierilor în satisfacerea nevoilor. Are încredere în planificările pe termen lung şi este capabilă să îşi amâne sau revizuiască expectantele conform cerinţelor unei situaţii de moment. Un copil matur emoţional are capacitatea de a efectua ajustări afective cu sine, membrii familiei, colegii de la şcoală, societate şi cultură. Maturitatea emoţională nu înseamnă doar această capacitate ci înseamnă şi abilitatea de a se bucura de aceasta din plin.

Conform Bernard (1954) criteriile unui comportament matur emoţional sunt:

1. Exprimarea directă a emoţiilor negative

2. Cultivarea emoţiilor pozitive şi suportive

3. Dezvoltarea unei mai mari toleranţe faţă de circumstanţele dezagreabile

4. Satisfacţie crescândă obţinuta din răspunsurile aprobate social

5. Creşterea dependenţei de acţiuni

6. Abilitatea de a face o alegere şi de a nu gândii că o altă opţiune ar fi putut fi mai bună

7. Eliberare de temerile nerezonabile

8. Înţelegere şi acţiune în conformitate cu limitările

9. Constientizarea abilităţilor şi realizărilor celorlalţi

10. Abilitatea de a greşi, fără a avea senzaţia de eşec total

11. Abilitatea de a recunoaşte victoria cu prestigiu şi graţie

12. Abilitatea evita experienţele dezamăgitoare

13. Abilitatea de a întârzia satisfacerea impulsurilor

14. Abilitatea de a se bucura de viaţa de zi cu zi.

O persoană poate fi numită matură din punct de vedere emoţional dacă este capabilă să-şi afişeze emoţiile cu un grad rezonabil de control, aproape toate emoţiile pot fi văzute şi tiparul de exprimare este recunoscut cu uşurinţă, îşi exprimă emoţiile într-o manieră acceptată social, este capabilă să exercite control asupra propriilor emoţii (ex. exploziile emoţionale subite sunt rare). O persoană matură emoţional nu este visătoare şi nu are dorinţa de a fugii de realitate, este condusă mai mult de intelect decât de emoţie. Nu are obiceiul de a se scuza mereu şi nu oferă argumente pentru a motiva comportamentele sale nepotrivite. Dispune de un sistem adecvat de auto-percepţie şi stimă de sine şi nu se limitează la propria persoană. Se gândeşte la ceilalţi şi doreşte să menţină relaţiile sociale. Comportamentul său este caracterizat de o mai mare stabilitate. Nu arată schimbări bruşte de la o emoţie la alta.

Un comportament emoţional imatur se poate descrie prin următoarele caracteristici: persoana reacţionează ca un copil, caută compătimire, este orgolioasă, certăreaţă, infantilă, centrată pe sine şi are mereu cerinţe, este uşor excitabilă emoţional şi se simte foarte supărată dacă pierde (Gibb, 1942, Brogden, 1944, şi Cattell, 1945).

2. Din punct de vedere pshihologic care este varsta de la care un baiat este apt pentru casatorie?

3. Care pot fi consectintele casatoriilor timpurii?

4. Ce efecte psihologice pot avea casatoriile fortate in randul copiilor?

5. Care pot fii consecintele unor sarcini nedorite de catre minori?

- riscuri de sanatate pentru mama si bebelus,

- abandon scolar,

- conflicte intrafamiliale

- fara educatie tinerele sunt condamnate la un statut social si financiar scazut,

Adolescentele devin mature din punct de vedere sexual cu aproximativ 4 - 5 ani inainte de a deveni mature emotional si intelectual. Acest fapt, coroborat cu lipsa educatiei sexuale in familie si in scoala, si cultura sexuala promiscua promovata de mijloacele mass media, poate explica in mare masura fenomenul sarcinii in perioada adolescentei.

Sunt mai predispuse la aparitia unei sarcini adolescentele care: • incep sa aiba intalniri cu parteneri de sex opus de la o varsta frageda; • renunta la scoala; • cresc intr-un mediu socio-economic foarte sarac; • au fost victimile unui abuz sexual; • nu se implica in activitatile scolare, sociale sau familiale; • se dezvolta intr-o comunitate in care sarcina la o varsta timpurie este vazuta ca fiind un lucru normal - ex. rromi; • au o stima de sine foarte scazuta si cred ca nu au sansa la succes in viata; • consuma tutun, alcool sau alte substante halucinogene; • cresc intr-o familie monoparentala - in special fetele care cresc fara tata.

Factori care pot scadea riscul aparitiei unei sarcini in adolescenta

Premisele unei vieti sexuale sanatoase la adolescenti sunt: • Accesul la educatie sexuala in cadrul familiei si in scoala. • Accesul la metodele de contraceptie si la masurile de preventie si tratament al bolilor cu transmitere sexuala. • Un mediu de dezvoltare sigur, fara exploatare si abuz, si comunicare deschisa cu parintii.

6. Cum pot afecta casatoriile fortate si timpurii copii infanti?

A aduce pe lume un copil reprezinta una dintre responsabilitatile imense pe care trebuie sa ni le asumam in calitate de parinti, dar si un moment cu cele mai intense sentimente de implinire, multumire, satisfactii si fericire.

Un copil este un miracol, dar el are nevoie de hrana, atentie, iubire neconditionata, acceptare, joc, rabdare, educatie, bani, indrumare, sprijin permanent. El trebuie sa vina pe lume cand gandesti si simti ca esti pregatit, altfel il vei ignora, rejecta, abandona, abuza, chinui.

Alegere momentului in care doresti sa devii parinte este unul foarte important si responsabil pentru partenerii cuplului ce-si doresc sa aduca pe lume copii, exista un complex de factori implicati in actul procrearii. O persoana matura este aceea care in momentul aducerii pe lume a copilului intrevede toate consecintele cresterii si educarii si isi asuma actul procrearii si tot ce decurge din acesta.

Factori pozitivi in luarea deciziei de a aduce pe lume copii:

sanatatea biologica si psihologica maturitatea, atat emotionala cat si sociala

a reprezenta o prioritate

luarea deciziilor de comun acord in cadrul cuplului, negocierea – evitand astfel, punctele de vedere individualiste, egoiste

existenta resurselor, atat materiale cat si financiare, pentru asigurarea cresterii si educatiei copilului

asumarea timpului necesar pentru cresterea, educarea de calitate a copilului

Varsta psihologica poate fi o bariera in calea maternitatii/paternitatii?

Raspunsul este afirmative deoarece o femeie imatura din punct de vedere psihologic se va relationa dificil cu copilul, va vedea in el un obstacol in calea iubirii, a carierei, a libertatii si

confortului din timpul liber. Se va simti obosita si vesnic frustrata, isi va varsa mania adesea asupra copilului deoarece este cel mai neajutorat si permisibil pentru defularile ei. De multe ori va avea impresia ca partenerul nu-i mai acorda asa multa atentie si afectiune, revarsand-o mai mult asupra copilului. Sunt situatii in care o femeie copil are dificultati proprii de realationare nu doar cu copilul si partenerul de viata, ci si cu familia largita sau chiar cu colegii de serviciu. De asemenea, va considera, atunci cand relatia de cuplu nu functioneaza bine, fie ca acest copil este cauza, fie ca o “leaga” de un partener ce nu si-l mai doreste deoarece femeii imature ii lipseste asumarea faptelor si responsabilitatea. Adesea ea creeaza dependente afective, iar in planul personalitatii sufera de nesiguranta, anxietate, depresie, fobii, obsesii, agresivitate.

Barbatul imatur emotional va fi si el un copil cu copil si nu va sti cum sa joace roul de tata, cum sa se comporte astfel incat sa aduca o organizare a familiei cu o anumita ierarhie in care sa existe anumite reguli, valori, principii. In asemenea situatii, partenera lui va avea doi copii si s-ar putea simti istovita de eforturi si griji.  Fiindu-i greu sa-si asume rolul de sot si tata, barbatul imatur poate fugi din relatia de cuplu spre o alta femeie unde nu trebuie sa joace si rolul de tata, sau va divorta, sau va delega sarcinile sale sotiei, parintilor, bonei, alegand sa se refugieze in munca sau in diverse anturaje.

Casatoria ar trebui sa aiba loc atunci cand ambii parteneri sunt suficienti de maturi pentru a sti ce vor, pentru a-si cunoaste fiecare limitele personale sau cele ale tolerantei, care sa aiba un sistem de valori astfel incat sa aprecieze corect ce anume ii face fericiti si ce nu. S-ar putea ca urmatoarea afirmatie sa spulbere unele vise, insa in general oamenii isi afla capacitatea relationala si dorintele abia dupa cateva experiente amoroase de lunga durata.

7. Cum pot afecta casatoriile foartate/ casatorii timpurii comunitatea de Romi/ societatea?

8. Ce recomandari puti face pentru prevenirea si combaterea casatoriilor timpuri?

9. Catre cine adresati aceste recomandari?

Consimtamantul respondentului:

Sunt de acord de a fi intervievat de catre Rita Sorina sein în numele Centrul European pentru Drepturile Romilor (ERRC), in scopul cercetari “Casatorii timpurii “. ERRC poate utiliza datele mele personale cu caracter personal în publicaţiile sale. ERRC mi-a spus că aş putea refuza să fie intervievat şi că pot cere ca datele mele personale sa fie sterse mai tarziu de cetre ERRC. (prin apelarea +36.1.413.2200). ERRC a fost de acord a proteja datele mele cu caracter personal şi au convenit să distrugă aceste informaţii în termen de 48 luni de la această dată.

(Date cu caracter personal special includ informaţii cu privire la originea rasială, naţională sau etnică, opinii politice sau afiliere partid, convingeri religioase sau ideologice, apartenenţa la o organizaţie de interes, starea de sănătate, dependente patologice, viaţa sexuală sau datelor cu caracter penal cu caracter personal)

Semnatura respondentului:

Loc si data: