Masuri de prevenire a Situatiilor de Urgenta

generate de fenomenele meteorologice

periculoase, specifice sezonului rece

LEGE Nr. 481 din 8 noiembrie 2004

privind protecţia civilă

ART. 9

(1) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele înţelesuri:

a) dezastru - evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivit legii;

b) situaţie de protecţie civilă - situaţia generată de iminenţa producerii sau de producerea dezastrelor, a conflictelor militare şi/sau a altor situaţii neconvenţionale care, prin nivelul de gravitate, pun în pericol sau afectează viaţa, mediul, bunurile şi valorile culturale şi de patrimoniu;

c) înştiinţare - activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie;

ART. 10

Organizarea protecţiei civile la nivelul unităţilor administrativ-

teritoriale, al instituţiilor publice, al agenţilor economici şi al

organizaţiilor neguvernamentale se realizează în raport cu

clasificarea acestora din punct de vedere al protecţiei civile şi

constă în:

a) constituirea organismelor şi structurilor pentru managementul situaţiilor de urgenţă, inclusiv al protecţiei civile;

b) constituirea serviciilor pentru situaţii de urgenţă;

c) încadrarea inspectorilor şi/sau a personalului de specialitate în domeniul protecţiei civile;

d) întocmirea planurilor de analiză şi de acoperire a tipurilor de riscuri în teritoriul de competenţă sau în domeniul de activitate;

e) planificarea şi organizarea activităţilor de pregătire a populaţiei şi a salariaţilor privind protecţia civilă;

f) organizarea evacuării în caz de urgenţă civilă;

g) organizarea cooperării şi a colaborării privind protecţia civilă;

h) planificarea resurselor pentru funcţionarea structurilor prevăzute la lit. a) -c), precum şi pentru realizarea măsurilor stabilite în planurile prevăzute la lit. d).

ORDIN Nr. 132 din 29 ianuarie 2007

pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi

acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi

acoperire a riscurilor

EMITENT: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 79 din 1 februarie 2007

ART. 2

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, denumit în continuare PAAR, cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

ART. 3

Scopurile PAAR sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

ART. 4

Obiectivele PAAR sunt:

a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;

d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.

ART. 47

La PAAR se ataşează următoarele documente:

a) lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în unitatea administrativ-teritorială, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta metodologie;

b) atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în PAAR, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta metodologie;

c) componenţa nominală a structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă, cu precizarea unităţii la care sunt încadraţi membrii structurilor, funcţiei, adresei şi a telefoanelor de la serviciu şi de la domiciliu, a responsabilităţilor şi misiunilor;

.

.

.

i) planuri şi proceduri de intervenţie;

.

.

.

EXTRAS DIN PAAR JUD. CONSTANTA/CAPITOLUL III. ANALIZA

RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ, LA NIVELUL

JUDEŢULUI CONSTANŢA, CU INFLUENŢE DIRECTE SAU INDIRECTE

ASUPRA JUDEŢULUI CONSTANŢA

Sectiunea 1. Analiza riscurilor naturale

Inzapeziri

Definire

Inzapezirea- acoperirea terenului cu un strat de zapada care, prin marimea si durata sa, provoaca blocaje rutiere, izolarea localitatilor si distrugeri materiale ce deregleaza buna desfasurare a activitatilor social-economice din zona afectata.

Zone

Inzapeziri si polei

DN2A, DN39, DN22, DN3, DN22A, DN22C, DN22B, precum si toate drumurile judetene si comunale din judetul Constanta.

Blocaje de gheturi

Canalul Dunare-Marea Neagra

Canalul Poarta Alba-Midia Navodari

Fluviul Dunarea

Efecte

Pagube in economie:

-pagube indirecte: intreruperea proceselor de productie, intarzieri in livrarea produselor, cheltuieli pentru aparare in timpul inzapezirilor, cheltuieli pentru normalizarea vietii dupa deszapezire.

Efecte sociale negative: pericol de epidemii, intreruperea invatamantului, diminuarea veniturilor populatiei, reducerea ritmului de dezvoltare a zonelor afectate.

Efecte ecologice negative: exces de umiditate, degradarea versantilor.

ORDONANŢA DE URGENŢĂ Nr. 21 din 15 aprilie

2004

privind Sistemul Naţional de Management al

Situaţiilor de Urgenţă

ART. 24 Comitetele locale au următoarele atribuţii principale:

a) informează prin centrul operaţional judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;

b) evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;

c) declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;

d) analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiei de urgenţă;

e) informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii desfăşurate;

f) îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi organele abilitate.

ART. 27 (1) Centrele operative cu activitate permanentă au

următoarele atribuţii principale:

a) centralizează şi transmit operativ la centrul operaţional al Inspectoratului General date şi informaţii privind apariţia şi evoluţia stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă;

b) monitorizează situaţiile de urgenţă şi informează Inspectoratul General şi celelalte centre operaţionale şi operative interesate;

c) urmăresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a planurilor de intervenţie şi cooperare specifice tipurilor de riscuri;

d) asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor, precum şi menţinerea legăturilor de comunicaţii cu centrele operaţionale şi operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţă şi cu dispeceratele proprii serviciilor şi forţelor care intervin în acest scop;

e) centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi fac propuneri pentru asigurarea lor;

f) gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă;

g) îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini privind managementul situaţiilor de urgenţă, prevăzute de lege şi în regulamentul-cadru menţionat la art. 17.

(2) Centrele operative care se constituie numai la declararea stării de alertă, pe timpul funcţionării lor, îndeplinesc atribuţii similare celor prevăzute la alin. (1). Documentele şi baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă, deţinute de aceste centre operative, se gestionează permanent de către persoane anume desemnate din cadrul aparatului propriu al autorităţilor respective.

Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă au

urmatoarele atributii:

a) asigură permanenţa la sediul primăriei în vederea primirii prognozelor şi avertizărilor meteorologice, a deciziilor Comitetului judeţean şi pentru transmiterea informaţiilor privind evoluţia fenomenelor periculoase, efectelor lor, măsurilor luate şi măsurilor suplimentare necesare;

b) folosesc toate mijloacele existente pentru avertizarea cu prioritate a populaţiei şi obiectivelor aflate în zonele de risc in care se pot produce fenomenelor meteorologice periculoase;

c) declanşează acţiunile operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile planurilor de apărare aprobate, constând în principal din:

• supravegherea permanentă a zonelor de risc;

• dirijarea forţelor şi mijloacelor de intervenţie;

d) Iau măsuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu plutitori şi gheţuri, în special în zonele podurilor rutiere şi de cale ferată, prizelor de apă;

e) asigură participarea forţelor de intervenţie alcătuite din localnici la acţiunile operative;

(1) Codul verde nu indică nicio precauţie particulară

pentru perioada imediat următoare, dar nu implică o

vreme frumoasă sau neapariţia în următoarele zile a

unor fenomene meteorologice periculoase ce pot

perturba diverse activităţi.

(2) Codul galben se va folosi pentru fenomene

meteorologice temporar periculoase pentru anumite

activităţi, dar altfel obişnuite pentru perioada

respectivă sau zona specificată.

(3) Codul portocaliu se aplică acelor fenomene

meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad

de intensitate mare.

(4) Codul roşu se aplică acelor fenomene

meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad

de intensitate foarte mare şi cu efecte dezastruoase.

Semnificatia codurilor

A.CODUL GALBEN are semnificaţia unei situaţii deosebite şi nu reprezintă neapărat un pericol.

Consecinţe:

asigurarea permanenţei la sediul primăriei în vederea primirii prognozelor şi avertizărilor hidrometeorologice, a deciziilor Comitetului judeţean şi pentru transmiterea informaţiilor privind evoluţia fenomenelor periculoase, efectelor lor, măsurilor luate şi măsurilor suplimentarenecesare;

îndesirea observaţiilor care se fac pentru urmărirea fenomenului şi pentru prognoza evoluţiei sale;

Verificarea zonelor ce pot fi afectate;

informarea despre posibilitatea producerii unei situatii de urgenta.

B. CODUL PORTOCALIU este caracterizat

printr-o evoluţie a fenomenelor în direcţia în

care poate conduce la un anume pericol (de

exemplu: creşterea intensităţii precipitaţiilor sau

a vitezei vântului).

Consecinte:

conduce la intrarea în situaţia operativă a

comitetelor pentru situaţii de urgenţă. Activităţile

desfăşurate sunt atât activităţi menite să

stăpânească fenomenul, cât şi activităţi

pregătitoare pentru eventualitatea declanşării

situaţiei de pericol.

C. CODUL ROŞU - pericolul devine iminent

şi este necesară luarea unor măsuri

excepţionale pentru limitarea efectelor

(restricţii de circulaţie pe unele drumuri şi

poduri, precum şi pe căile navigabile),

respectiv prevenirea esecului utilitatilor

publice.

OUG 21/2004

ART. 37 Constituie contravenţii la prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă următoarele fapte:

a) neconstituirea comitetelor pentru situaţii de urgenţă;

b) neconstituirea centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;

c) neelaborarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri;

d) neelaborarea planurilor pentru asigurarea resurselor necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;

e) neîntocmirea planurilor de evacuare;

f) neîntocmirea planurilor de intervenţie şi de cooperare;

g) netransmiterea mesajelor de avertizare a populaţiei despre declararea stării de alertă în cazul situaţiilor de urgenţă sau pentru evacuare.

ART. 38 (1) Contravenţiile prevăzute la art. 37 se sancţionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 3000lei la 5000lei faptele prevăzute la lit. a) şi b);

b) cu amendă de la 2000 lei la 3000 lei faptele prevăzute la lit. c), d), e) şi f);

c) cu amendă de la 1000 lei la 2000 lei faptele prevăzute la lit. g).

(2) Sancţiunile contravenţionale se aplică persoanelor fizice sau juridice, după caz.

CONCLUZII

a. stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;

b. alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.

c. asigură permanenţa la sediul primăriei în vederea primirii prognozelor şi avertizărilor meteorologice, a deciziilor Comitetului judeţean şi pentru transmiterea informaţiilor privind evoluţia fenomenelor periculoase, efectelor lor, măsurilor luate şi măsurilor suplimentare necesare;

d. folosesc toate mijloacele existente pentru avertizarea cu prioritate a populaţiei şi obiectivelor aflate în zonele de risc in care se pot produce fenomenelor meteorologice periculoase;

e. declanşează acţiunile operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile planurilor de apărare aprobate, constând în principal din:

• supravegherea permanentă a zonelor de risc;

• dirijarea forţelor şi mijloacelor de intervenţie;