mastering the waves - hamradio

7/14/2019 Mastering the Waves - HamRadio

1/89

Mastering the waves

Ham Radio

March 2013,

O prezentare a Societatii Romane a

Radioamatorilor - 2013


2/89

Transport of the mail, transport of the uman voice,

transport of flickering picture in this century

as in other our highest accomplishement

will have the single aim of bringing men toghether.

Transportul scrisorilor, transportul vocii omeneti,

transportul imaginilor mictoare n acest veac

ca i n urmtoarele - marea voastrrealizare

are un singur scop, de ai aduce pe oameni mpreun

Antoine Saint - Exupry (1900-1944)


3/89

Radiou l . inceputu r i . 1865James Clerk Maxwell Teoria Campului EM 1880David Edward Hughes CW la peste 400 m! Emitatorul cu scanteie. Coherorul.

Receptorul cu cristal

1887 Rudolf Hertz Verificarea practica a teoriilor Maxwell. Antena Hertz (precursoruldipolului). Undele stationare (SWR).

1897 Nikola Tesla Alternatorul.

1897 Gugliemo Marconi Primul mesaj (CW) transmis la mare distanta (CanalulBristol) 6 Km

1898 Nikola Tesla Primul vehicol teleghidat (o barca). Numeroase patente pentrutransmiterea la distanta a energiei. Frecventa de rezonanta EM a Pamantului, validat in1952-Rezonanta Schumann.

1901, Decembrie 12 Gugliemo Marconi Prima radiograma transatlantica din Angliacatre SUA.

1902 Gugliemo Marconi Prima legatura cu o nava in mars. SS Philadelphia.Diferentele de propagare functie de zi/noapte.

1903 Gugliemo Marconi Mesaj radio transmis de F.D. Roosvelt catre RegeleEdward.

1904Marconi -Primul serviciu de informare pentru navele de linie transatlantice.

1906 Prima transmisiune BC AM.

1912 Naufragiul Titanicului


4/89

Radioamator i i Primul Cal lbook: Firs t Annu al Off ic ia l Wireless Blue Book of the

Wireless Assoc iation o f Americain 1909 cuprinde lista radioamatorilor.

Naufragiul Titanicului a condus la aparitia primei reglementari a traficului

radio, in special cu privire la semnalele de alarmare.

" CQD CQD SOS de MGY Posit ion 41.44N 50.24W. Requ ire imm ediate

assistance. Come at once. We have struck an iceberg. Sinking.We

are putting the women off in the boats... Semnalul este receptionat si

de Artie Moore, un radioamator britanic. Presa si autoritatile nu ii acorda

credit decat dupa 2 zile, ca urmare a confirmarii de catre compania care

opera HMS Titanic.

Se infirma anumite teorii legate de propagarea undelor radio; se considera

ca raza de actiune a transmitatorului HMS Titanic era de maxim 400 mile intimpul zilei si maxim 2000 mile in timpul noptii. Artie Moore a receptionat

semnalele de la peste 3000 de mile.

The Radio Act prima lege federala (1912) care impunea obiligatia de

autorizare a statiilor de emisie, reglementeaza utilizarea indicativelor si a

frecventelor mai mici de 1,5 MHz

The Radio Act prima mentionare a principiului utilizarii puterii minimenecesare pentru stabilirea legaturii.


5/89

1912 Edwin Armstrong inventeaza receptorul cu reactie. Pot fireceptionate semnale foarte slabe.

Prin cresterea nivelului de reactie, receptorul devine oscilator si radiaza

energia in antena.

Radioamator i i


6/89

1912 John Renshaw Carson inventeaza transmisia SSB pentru rationalizareacomunicatiilor telefonice.

Radioamator i i

In comunicatiile radioamatorilor se foloseste LSB pentru frecvente de purtatoare mai

mici de 10 MHz si USB pentru frecvente de purtatoare mai mari de 10 MHz

1945 Radioamatorii incep utilizarea SSB in legaturile radio.

1957 SSB devine standard al Fortelor Aeriene Strategice ale SUA

Formula lui Carson exprima largimea de banda ocupata de un semnal FM

CBR-Banda de frecvente ocupata Dfeste valoarea maxima a deviatiei de

frecventa fm este valoarea maxima a frecventei semnalului modulator


7/89

1917 Edwin Armstrong inventeaza receptorul heterodina. Sensibilitatea si, mai ales,selectivitatea se imbunatatesc. Principiul sta la baza majoritatii receptoarelor de uz

domestic. Receptorul a fost dezvoltat pentru echipamentele de DF militare.

Frecvente intermediare standardizate: 455 KHz, 10,7 MHz, 38.9 MHz (TV Europa) or

45 MHz (TV USA), 70 MHz pentru SHF terestru si satelit. Interdictia de emisie in

frecvente FI.

Radioamator i i

1933 Inventeaza transmisia FM de banda larga. In contradictie cu J.R.Carson, care

nu gasise un avantaj in modulatia de frecventa. Demonstreaza avantajul WFM din

punct de vedere al raportului SN si publica concluziile in periodicul Proceedings of the-


8/89

Undele radio se prop aga la dis tante mari , ce nu t in seama de granitele

nat ionale.

1865 - International Telegraph Union

1906 International Radiotelegraph Union

1925 - The International Amateur Radio Union

1925 Prima alocare de frecvente pentru uzul radioamatorilor 20 m - USA

1932International Telecommunication Convention care consacra fuziunea

intre International Telegraph Union si International Radiotelegraph Convention.

In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, activitatea radioamatorilor a fost

interzisa in toate tarile beligerante.

ITU si IARU impart globul in 3 regiuni:

Regiunea 1 Europe, Orientul Mijlociu, Africa, fosta URSS (inclusiv Siberia), Mongolia;

Regiunea 2 America de Nord si de Sud si zona Pacificului (la Est de International Date

Line);

Regiunea 3 Asia, Australia si insulele Pacificului (la Vest deInternational Date Line).

Reglementari


9/89

Certificatul de radioamator. Clasele. Privilegiile

Autorizatia de radioamator. Indicativul. Locatia. Echipamentul. Respectarea reglementarilor referitoare la nivelul de perturbatii.

Interdictia de a utiliza serviciul de amator pentru terte parti. Exceptiile.

Reglementari

Defin i t ia radioamator ismului p otr iv i t reglementar i lor in

Romania

Serviciul de amator = serviciul de radiocomunicatii avand ca scop

autoinstruirea, intercomunicatiile si investigatiile tehnice efectuate de

radioamatori, in conditiile legii, interesate de tehnica radiocomunicatiilor,numai in scop personal si fara nici un interes pecuniar


10/89

CCIR (Consultative Committee on International Radio) a stabilit, la Confer inta

din 1937de la Bucuresti principiul de organizare a benzilor de frecvente astfelincat numarul alocat benzii sa aproximeze logaritmul mediei geometrice dintre

frecventa minima si cea maxima, exprimata in Hz.

Propunerea a fost adoptata de ITU.

A nu se confunda cu Planul de alocare al frecventelor care stabileste tipul de

serviciu radio in ecarturile de frecvente!

Benzi le de frecven te


11/89

Spre deosebire de servici i le comerciale, radioamator i lor l i s e pun la

dis po zit ie intervale de frecvente (BENZI DE FRECVENTE).

Radioamatorii au permisiune de a utiliza benzi de frecvente in toata gama definita

de ITU (130 kHz 250 GHz).

Fiecare din benzile de frecvente prezinta caracteristici specifice.

Propagarea prin unda de suprafata, reflexie ionosferica, transduct, LoS.

Benzi le de frecven te


12/89

Ce transmitem?

Voce


13/89

Date(text s i fis iere)Ce transmitem?


14/89

Ce transmitem?

Imagini(statice

s i

d inamice

)


15/89

Cu ce si de unde?


16/89

Cu ce si de unde?


17/89

Cu ce si de unde?


18/89

Cu ce si de unde?


19/89

Cu ce si de unde?


20/89

Cu ce si de unde?


21/89

Cu ce si de unde?


22/89

Cu ce si de unde?


23/89

Cu ce si de unde?


24/89

Cu ce si de unde?


25/89

Cu ce si de unde?


26/89

Totul a plecat de la asa ceva


27/89

CUM PUTEM TRANSMITE

INFORMATIA?


28/89

CUM PUTEM TRANSMITE

INFORMATIA?

ANALOG si/sau DIGITAL

Analog se refera la fenomenele care variaza

(in general lent) si care sunt dificil de exprimat

numeric (majoritatea fenomenelor, vocea umana)

Digital se refera la fenomenele care pot fi

exprimate printr-una din cele doua stari: 0 sau

1, inchis sau deschis s.a.m.d.

Radiocomunicatiile pot fi analogice dar si digitale.


29/89

Clasificarea modurilor de transmisie

-Emitatorul nu

codifica in niciun felinformatia

-Receptorul nu

distinge DACA se

transmite informatie

-Receptorul nu

distinge CE FEL deinformatie este

transmisa

-Informatia este

interpretabila DOAR

de operatorul uman

-La emisie informatiaeste codificata

-Receptorul nu

distinge DACA se

transmite informatie

-Receptorul nu

distinge CE FEL deinformatie este

transmisa

-Informatia este

interpretabila DOAR

de operatorul uman

-La emisieinformatiaeste

codificat

-Receptorul distinge

DACA se transmite

informatie

-Receptorul estecapabil sa distinga

CE FEL de informatie

este transmisa

-Receptorul

INTERPRETEAZA

informatia.

ANALOG FUZZY DIGITAL

Modur i le nu se confundacu t ipu l de mod ulat ie


30/89

ANALOG Semnalul transmis este VOCEA UMANA folosind

diverse modulatii: WFM, NFM, AM, DSB, SSB


31/89

FUZZY

Modurile fuzzy sunt cele prin care informatia esteinterpretabila exclusiv de catre operatorul uman, de regulavizual.

Corectia erorilor se realizeaza de catre creier, caruia i serecunoaste capacitatea de a recupera informatia afectata

de perturbatii Achizitia datelorBuffering

Filtrarea semnalului, rejectia

de zgomot

Corelare si integrare

Recunoasterea formei si a

contextului

Traducerea din alte limbi


32/89

FUZZY

CW Codul Morse -1836

Hellschreiber 1928

SSTV 1957

FAX 1851

RADIO FAX 1928 (RCA)- Prin definitie, modurile Fuzzy sunt necodificate. Receptia cu erori va

conduce doar la dificultati in reprezentarea semnalului receptionat si nu

la pierderea acestuia.

- Modurile fuzzy sunt asincrone.


33/89

FUZZY CW Codul Morse -1836


34/89

FUZZY

Hellschreiber

1928

Textul este scanat in coloane de 7x7 pixeli cu vitezaconstanta.

7x7 pixeli este caroiajul folosit pentru reproducerea

unui caracter

Fiecare pixel determina un 0 sau un 1, generand

un semnal folosit la manipularea unui emitator.

La receptie, un tambur care se invarte cu vitezaconstanta scrie pe un suport de hartie de doua ori

acelasi caracter pentru a compensa diferentele de

viteza si de sincronizare intre Tx si Rx.

Semnul este transmis o singura data dar tiparit de

doua ori.

112.5 baud (de regula)


35/89

FUZZYSSTV

3KHz BW vs 6 MHz TV clasic

Alb-Negru sau Color

Rezolutii diverse intre 128x128 px si

256x256 px

SSTV foloseste un semnal audio modulat infrecventa, in care valoarea de stralucire a imaginii

determina frecventa audio. Informatia de culoare

este transmisa separat, folosindu-se aceeasi

metoda pentru RGB.

Frecventa inalta stralucire mare.

Semnalul audio FM moduleaza un emitator SSB

Transmisia incepe cu un preambul urmat

de informatia referitoare la rezolutie si

informatia de sincronizare.

Se transmite fiecare linie, scanata de la

stanga la dreapta.


36/89

FUZZY

HF Fax si WEFax

Aplicatie asemanatoare cu SSTV, diferind dimensiunea imaginii si metoda desincronizare.


37/89

DIGITAL

Obiective: Interpretarea automata de catre masina

Informatie fara erori

Robustete in conditii dificile de propagare sau S/N

redus Viteza

Metode:

Ingustarea benzii ocupate (BW) prin reducerea

vitezei de transmitere

FEC Forward Error Correction

ARQ Automatic Repeat Request


38/89

DIGITAL

Initial au fost preluate din sfera comerciala Ulterior, au fost dezvoltate de comunitatea

radioamatorilor

Odata cu accesul la calculatoare, modurile

digitale au evoluat si a crescut numarul deutilizatori


39/89

DIGITAL - INCEPUTURI RTTY

Folosit de radioamatori SUA dupa WW II prin

conversia echipamentelor comerciale si militare

Foloseste FSK cu doua purtatoare

corespunzatoare MARK si SPACE (1, respectiv 0)

spatiate (ecart fata de purtatoare):

SUA: 2295/2125 Hz

Europa: 2125/1955 Hz

La sfarsitul anilor 50 era deja raspandit in

comunitatea internationala a radioamatorilor

Foloseste codificare BAUDOT pentru

transmiterea caracterelor.

Viteza de transmisie este: 45.45, 50, 75, 100,150 and 300 baud

Codul BAUDOT poate acomoda doar 32

simboluri (5 bit).

Codul BAUDOT a fost cunoscut ca standar de

comunicatie sub ITA-1


40/89

DIGITAL - INCEPUTURI

Radioamatorii au folosit RTTYAFSK, moduland un emitatorSSB.

Este implementat in diverseSW.

Desi robust, este consumator

de banda In RTTY de amator se

foloseste ITA-2

RTTY

N-ARQ (neconectat)

N-FEC

AsincronConversational

Caracteristici:


41/89

DIGITAL - INCEPUTURI Amateur Teletype Over

Radio

Dezvoltat de radioamatoridin SITOR (Simplex TeletypeOver Radio comunicatiimaritime)

Implementeaza, ca onoutate, sistemul de corectiea erorilor ARQ

Forma specializata de RTTY- 7-bit ASCI

Implementeaza functii FECsi ARQ pentru corectiaerorilor

Mod FSK cu shift 170 Hz sirata de transmisie de 100Baud.

Un mod robust, adecvat

AMTOR

AMTOR - FEC

AMTOR - ARQ


42/89

DIGITAL - INCEPUTURI PACKE

T1969ARPAALOHA NET sistem de coordonare atransmisunilor radio pe un singur canal in frecvente

de radioamator. 7 colegii conectate.

1978 Prima legatura PR radioamatori din Montreal

Revolutia in

comunicatiile digitale

automate.

TRANSPARENTA

Te conectezi la statia corespondenta

Scrii mesajul catre destinatar

Mesajul receptionat este afisat pe ecran

CORECTIA DE ERORI

TNC detecteaza erorile

TNC corecteaza erorile prin ARQ

FUNCTIONARE AUTOMATA

Procesul de transmisie si receptie este

automatizat

BBS Store and Forward

Clasa IP 44.x.x.x

Packet Radio

Mesaje + Fisiere

VHF 1200 bps AFSK 1000

Hz

UHF 9600 bps FSK

Modemul 9k6: http://www.amsat.org/amsat/articles/g3ruh/109.html


43/89

MODURI DIGITALE MODERNE

Pot fi clasificate dupa largimea de banda, raportat la banda normal ocupata de o transmisiune

de voce SSB: 3 kHz:

PSK31/62/125/250QPSK31/62/125/250

MFSK

OLIVIA

THOR

THROB

MT63

FSK441

JT65

WSPR

Moduri de banda ingusta FSK /PSK

Moduri de banda larga MFSK /MPSK

APRS

HF / VHF /UHF

ECHIPAMENTUL TIPIC PENTRU


44/89

ECHIPAMENTUL TIPIC PENTRU

DIGIMODES MODURI DIGITALE MODERNE

Calcu lato r (PC, MAC, LINUX, ANDROID)

SW (Digipan , HRD, MixW, FLDig i samd)

TRX SSB + antenele adecvate

Interfata


45/89

DIGIMODES APRSBob Bruniga,

WB4APR, 1980Automatic Packet Reporting System

AX.25, 300, 1200 , 9600 bps,

punct-multipunct

Destinat comunicatiilor tactice in

timp real

Permite furnizarea de informatie

de pozitie (GPS) si de stare

(telemetrie)

E-mail


46/89

DIGIMODES

Infrastructur

a

Terminalmobil,

portabil Obiect

I-Gate

Digipeater

APRS


47/89

DIGIMODES (Q)PSK31

Pot fi transmise ca BinaryPSK sauQuadraturePSK

Set de caractere standard , varicode

N-FEC

Moduri conversationale (keyboard

modes) desi relativ recent s-aimplementat si telemetrie sub PSK

Nu permite transferul blocurilor mari detext

Relativ robust in conditii de propagaredificila

BW 31,25 Hz (aproximativ 20 PSK31QSO intr-un singur canal de voce)

32 bps (PSK31)


48/89

DIGIMODES MFSK

O frecventa purtatoare este modulatain amplitudine cu 8 pana la 32 desubpurtatoare audio, fiecaremodulata in faza.

Este implementat FEC Foloseste setul ASCII-256 cu

varicode. Caracterele minuscule sunttrimise mai rapid decat majusculele.

Modulatia este sincrona cu 4 sau 5

bit/simbol. Metoda FEC este standard NASA


49/89

DIGIMODES MT63

MT63 foloseste OFDM (Multiplexare infrecventa cu modulatie ortogonala)

64 de subpurtatoare fiecare modulatadiferential (BPSK).

Contine un altgoritm FEC unic,

ultraredundant. Apt pentru comunicatii in medii extrem de

dificile

Largime de banda intre 500 Hz si 2000 Hz


50/89

EVOLUTIE

Algoritmi de compresie a datelor > Limitarea

BW

Cresterea puterii de calcul > DSP

Miniaturizare > Portabilitate


51/89

DIGIMODES

Dezvoltate pentru robustete in conditii specifice depropagare pentru unde scurte (HF)

Corectia erorilor este rareori folosita; atunci cand esteimplementata este de tip FEC.

Compromis intre banda ocupata si viteza detransmitere

Se pot transmite: text, fisiere, e-mail

Dezvoltare accelerata odata cu extinderea utilizariiplacilor de sunet prin implementarea algoritmilor DSP

HF

COMUNICATII INTEGRATE


52/89

COMUNICATII INTEGRATE

VOCE-DIGITAL

A.L.E.

CODEC/VOCODER

ECHOLINK

A L E A t ti Li k


53/89

A.L.E. Automatic Link

Establishment Vocea este transmisa

analogic Prin MFSK, in mod automat,

statia radio verifica conditiilede propagare in diferite benzide frecventa

Controller-ul statieirealizeaza o harta depropagare bazata pefrecventa, ora si indicativulstatiei corespondente

Sistemul este transparent insensul ca operatorul nu estepreocupat de verificarea

conditiilor de propagareatunci cand doreste sacomunice cu uncorespondent anume

Permite transmiterea de SM(Short Messages)


54/89

ECHOLINK O prima forma de

interconectareVOIP pentruacoperirea unordistante mari intrecorespondenti

Vocea estetransmisa in FM

catre statiile-nod Statiile nod sunt

interconectate via IPprin SW

Prin DTMF seselecteazadestinatia VOIP.

Conectarea poate fitemporara saupermanenta

Semnalul audio intrePC-uri este PCMPrincipalul dezavantaj: Necesita semnal CD.

Un pas inainte: CODEC -


55/89


VOCODER

Vocea este prelucrata numeric si transformata inpachete de date

Odata cu vocea se transmit si date (pozitie, SID,

status, telemetrie samd)

Vocea digitala poate fi transportata prin TCP-IP

Se folosesc doua metode:

CODECCOding - DECoding

VOCODER Sinteza sunetului



56/89


VOCODER

UN PIC DE TEORIE

Esantionarea semnalelor analogice

ANALOGICE


57/89

ANALOGICE

Esant ionareareprezinta transformarea unui

semnal continuu analogic intr-unul discret .fS(Hz) = 1/T- Frecventa de esantionarefe

este definita ca numarul de esantioane intr-o

secundaCare sunt circumstantele in care se poate

real iza o recons truct ie perfecta a

semnalu lu i analogic po rnind

de la semn alul discret?

Teorema esantionarii garanteaza ca semnalele prealabil limitate in

banda pot fi reconstruite perfect din versiunea lor esantionata, daca

rata de esantionare este mai mare ca dublul frecventei maxime a

semnalului de reconstruit.

NYQUIST SHANNON

fs>2B

-ADPCM


58/89

ADPCM

Semnalul audio este esantionat

Esantioanele primesc o valoare

numericaValoarea numerica este

exprimata in biti

Valoarea in biti poate fi supusa

unor algoritmi de compresie

Frecventa de esantionare este

determinata de aplicarea ecuatieiNyquist dupa identificarea

frecventei maxime a semnalului

supus esantionarii si limitarea

acestuia prin filtrare.

Vocea:

Teoretic: 200-3000 Hz

Practic: 300 -2400 Hz

PCM: Esantioanele din semnal au valorile: 7, 9, 11, 12, 13, 14, 14, 15, 15, 15,14, etc.

Valoarea exprimata in semiocteti: 0111 (230+221+211+201=0+4+2+1=7),

1001, 1011, 1100, 1101, 1110, 1110, 1111, 1111, 1111, 1110, etc.

ADPCM: Valoarea esantionului se poate exprima ca diferenta fata de valoarea

precedentului.

Avantaj: injumatatirea la 2 bitiDezavanta : acumularea erorilor la frecvente inalte >

VOCODER


59/89

VOCODER

Banda audio este

impartita in sub-benzi

Detectia anvelopei sirectificarea in LPF

Semnalul de

amplitudine rezultat

moduleaza un semnal

de banda foarte larga

(Noise Generator)Semnalele complexe

rezultate sunt filtrate si

mixate

AVANTAJ MAJOR: BW mai mic decat cel predictionat de Nyquist ; se transmite

informatie referitoare la anvelopa semnalului si nu esantionarea lui.


60/89

VOCE DIGITALA

TRANSMISIA DIGITALA A


61/89

TRANSMISIA DIGITALA A

VOCII

SISTEME UTILIZATE DE RADIOAMATORI

Hf voice D-STAR DMR

Un produs comercial

AOR AR9000

Protocol OPEN

SOURCE(G4GUO

Charles Brain) dar

vocoderproprietarAMBE

Experimental

folosind diverse SW

(FDMDV) si CODEC2

free.

Standard proprietar

VocoderAMBE

proprietar, necesita

licentiere pentru

utilizare

Un singur QSO incanal radio

Un singur producator

de echipamente,

ICOM

Standard IEEE

Vocoder AMBE+2

Aplicatie comercialaDoua QSO intr-un

canal radio

Piata concurentiala.


62/89

VOCE DIGITALA

NOI AM ALES DEJA


63/89

DMR: VIITORUL

COMUNICATIILORRADIO DIGITALEMike Swiatkowski, AA9VI ([email protected]) Traducere: YO3HJV, Adrian Florescu
mailto:[email protected]:[email protected]


64/89

Digital Mobile Radio Standard public international ETSI Peste 6 producatori de statii radio capabile DMR

Calitate a vocii superioara modurilor mai vechi

de voce transmisa digital

Exloatare mai buna a acumulatorilor

Mai multe grupuri independente pe acelasi canal

radio

Capabilitate de transmisie de date


65/89

DOUA repetoare intr-unul

singur!

Costuri reduse de infrastructura

un echipament, doua repetoare!


66/89

Largime de banda redusa la 1/2

Canal traditionalLargime de banda

25 kHz

1 Canal radio

1 Repetor

DMRLargime de banda 12.5

kHz

2 Canale separate

1 Repetor

fc fcfc + 12.5fc - 12.5 fc 6.25 fc + 6.25

Spectru radio mai bine utilizat


67/89

Spectru radio mai bine utilizat

decat cu vechile metode

digitale

Canalele adiacente

Nu necesitaSpatiu de garda

BW total = 12.5 kHz

fc fc + 11.25fc 11.25 fc + 6.25fcfc - 6.25

Spatiu de garda

pana la 10 kHzIntre canale

BW total = 22.5 kHz


68/89

Semnal mai bun Fara zgomot defond sau paraziti

Acoperire radio mai

buna ca alte moduride DV (Digital

Voice)

Corectie de erori si

verificari CRCredundante pentru

refacerea

semnalului vocal


69/89

Semnal mai bun Ascultati! DMR mai bine ca FM


70/89

Bateria tine mai mult!

Pentru fiecare ora de utilizare a unei statii portabile TDMA,

consumul de energie este cu 19% pana la 34% mai mic decatstatiile FDMA.

circa 40% prelungire a timpului de QSO in comparatie custatiile analogice

http://dmrassociation.org

DMR(TDMA)

FDMA DV mai vechi(FDMA)


71/89

Date si Voce simultan

Slot 1 Voce

Slot 2 - informatieGPS(sau alt canal de voce cand nu se transmit date GPS)

Furnizati pozitia GPS in timpul legaturii!


72/89

Conectivitate IP

1 sau 2 Sloturi (canale)

Interconectare

RepetorRepetor MASTER

SLAVE

SLAVE

SLAVE

SLAVESLAVE

SLAVE

SLAVE

Conectare la nivel regional, national

sau international


73/89

Dynamic Mixed Mode:

Primul sosit Primul servit

SAU

Analog Analog

Slot 1 TDMA

Slot 2 TDMA

Slot 1 TDMA

Slot 2 TDMARepetorul detecteaza dinamic tipul semnaluluila intrare. Inteconectarea prin IP nu este posibila in DMM

DMM este posibil doar pentru repetoare Stand Alone


74/89

Mesaje tip text (SMS)

Pot fi trimise catre un corespondent,

un grup anume sau catre toti.

- Alerte- Intalniri

- Evenimente- Anunturi


75/89

Modele vechi de statii radio

XPR6550 Portabila

XPR4550 Mobila

Atentie la banda de frecvente! 403-470 MHz, nu

450-512 MHz (frecvente pentru uz comercial).


76/89

Modele noi de statii radio

XPR7550 Portabila

XPR5550 Mobila

SL7550 (subtire, compacta, ca un telefon mobil)


77/89

Motorola Amateur Radio Clubs si alte cluburi care intretin repetoare

XPR8300/8400 si MTR3000

Peste 90 de retele locale interconectate din USA, Germania, Australia,

Africa de Sud, Noua Zeelanda, Spania, Elvetia. Austria, Canada siFinlanda. (O crestere de aproape 4 ori intr-un an!)

100% Digital. Voce si text.

Net-uri saptamanale destinate discutiilor tehnice.

Peste 1200 de utilizatori inregistrati

Pentru a va inregistra si a afla mai multe:http://dmr-marc.net

Tot aici gasiti link-uri catre partenerii nostrii si catre grupul de discutii
http://dmr-marc.net/http://dmr-marc.net/http://dmr-marc.net/http://dmr-marc.net/


78/89

Grupuri de discutii (2012)

Time Slot 1, Talk Group 3 USA, Africa de Sud, Pacificul

de Sud

Time Slot 1, Talk Group 1 apel in Europa si DMR Net

saptamanal. A nu se utiliza pentru trafic in USA! Time Slot 2, Talk group 2 Trafic local pe repetor.

Time Slot 2, primii 4 digiti pentru ID-ul statului USA

Sistem de link-uri TS2.

Fiti politicosi si utilizati Time Slotul adecvat pentrudiscutii locale pe repetor; nu monopolizati reteaua

interconectata pe time Slot 1 daca nu aveti de ce.


79/89

Reguli de politete in MARC-DMR

TOATE STATIILE RADIO TREBUIE SA AIBA UN ID

VALID obtinut online de la http://dmr-marc.net. Statiile

fara ID valid nu vor putea opera in reteaua MARC-DMR.

Nu va creati singuri acest ID! Nu transmiteti semnale de test pe Time Slot 1. Activati

peste 90 de repetoare.

Faceti testele pe Time Slot 2 (local), identificandu-va.

Ca si in alte moduri de operare, trebuie sa va identificaticu indicativul propriu.

RADIOAMATORISM
http://dmr-marc.net/http://dmr-marc.net/http://dmr-marc.net/http://dmr-marc.net/


80/89

RADIOAMATORISM

SCOPUL Experiment

Autoinstruire

Socializare in grupuri de interes

Dezvoltarea hobby-ului

MIJLOACE

Diseminarea informatiei in afara comunitatii

radioamatorilor

Furnizarea de solutii aplicabile umanitar sau

comercial

SOCIETATEA ROMANA A


81/89

RADIOAMATORILOR

Infiintata in anul 2009 ca ONG. OBIECTIV:PROMOVAREA SI DEZVOLTAREA

RADIOAMATORISMULUI IN ROMANIA

MIJLOACE:

Actiuni de prezentare si informare in randul tineretului aradioamatorismului, cu accent pe latura educativa, stiintifica sitehnica a acestei activitati;

Actiuni de sprijinire a aspirantilor la calitatea de radioamator invederea dobandirii cunostintelor si perfectionarii calitatilorcerute pentru a deveni radioamatori;

Aciuni n vederea promovrii radioamatorismului ca modalitatede autoperfectionare a cunostintelor in domeniul comunicatiilor,electronicii si electrotehnicii;

SOCIETATEA ROMANA A


82/89

RADIOAMATORILOR - ACTIVITATI BIBLIOTECA VIRTUALA RESTITUTIO

Carti in domeniul radiocomunicatiilor publicate in Romania, scanatesi publicate in format electronic.

30 de titluri cu peste 140.000 descarcari!

REPETOARE

1 repetor vocal in Bucuresti + Digipeater APRS

1 repetor vocal pe Vf. Furnica + Digipeater APRS

RADIOCLUBUL YO3KSR

RVSU(Radioamatori Voluntari in Situatii de Urgenta)

Manual de comunicatii in situatii de urgenta

Procedura de comunicatii in situatii de urgenta

Protocol cu Societatea Romana de Cruce Rosie pentru asistenta indezastre

PERIODICUL RADIOMAGAZINYO

PARTICIPAREA LA PROIECTELESTRATOSPHERIUM SIECLIPSER

SOCIETATEA ROMANA A


83/89

RADIOAMATORILOR - RVSUO echipa de radioamator i v olu ntar i care, folos ind exp er ienta in

radiocomun icat i i si echipamentele det inu te, part ic ipa ca vo luntar i

la asigu rarea comun icat i i lor in situat i i le cu p otent ial vatamator

pentru part ic ipant i i la difer i te evenimente.

Prima evadaremai 2012

Ciucas Trail Running Ciucas

oc tom brie 2012

STRATOSPHERIUM I


84/89

STRATOSPHERIUM I

Lansarea unui balon c u He in stratosfera pentru o bt in erea de date

st i in t i f ice

Sahateni, octombrie

2011

Echipa: Stiinta si

Tehnica, ROSA,

YO3KSRAltitudine: 35.000 m,

record Europa de Est

Durata zbor: 2 ore

Urmarire in timp real:

APRS

STRATOSPHERIUM II


85/89

STRATOSPHERIUM II

Lansarea unui balon c u He in stratosfera pentru o bt in erea de date

st i in t i f ice

Rusetu, august 2012

Echipa: Stiinta si

Tehnica, ROSA,

YO3KSR

Altitudine: 30.000 mRecord de durata: 6

ore

Urmarire in timp real:

APRS

Experimente ale

comunitatii la bordul

balonului

Urmarire in 4 judete:

Ilfov, Ialomita, Buzau,

Prahova

ECLIPSER I


86/89

ECLIPSER IFotog raf ierea ecl ipsei to tale din

stratosferaCairns, Australia,

noiembrie 2012

Echipa: Stiinta si

Tehnica, ROSA,

YO3KSR

Altitudine: 30.000 m

Urmarire in timp real:APRS

Experimente ale

comunitatii la bordul

balonului

Urmarire in 4 judete:

Ilfov, Ialomita, Buzau,Prahova

ECLIPSER I


87/89

ECLIPSER IFotog raf ierea ecl ipsei to tale din

stratosfera


88/89

PARIUL NOSTRU CU VIITORUL

COMUNICATIILE DIGITALE

SDR

COGNITIVE RADIO


89/89

Surse

http://www.qsl.net/zl1bpu/CMSK/cmsk.htm http://www.g0hwc.com/

http://hfradio.org.uk/

http://www.nonstopsystems.com/radio/radio-

sounds.html

https://sites.google.com/site/sv1grn/digimodes

http://en.wikipedia.org/wiki/Nyquist%E2%80%93S

hannon_sampling_theorem#The_sampling_process
http://www.qsl.net/zl1bpu/CMSK/cmsk.htmhttp://www.g0hwc.com/http://hfradio.org.uk/http://www.nonstopsystems.com/radio/radio-sounds.htmlhttp://www.nonstopsystems.com/radio/radio-sounds.htmlhttps://sites.google.com/site/sv1grn/digimodeshttp://en.wikipedia.org/wiki/Nyquist%E2%80%93Shannon_sampling_theoremhttp://en.wikipedia.org/wiki/Nyquist%E2%80%93Shannon_sampling_theoremhttp://en.wikipedia.org/wiki/Nyquist%E2%80%93Shannon_sampling_theoremhttp://en.wikipedia.org/wiki/Nyquist%E2%80%93Shannon_sampling_theoremhttp://en.wikipedia.org/wiki/Nyquist%E2%80%93Shannon_sampling_theoremhttp://en.wikipedia.org/wiki/Nyquist%E2%80%93Shannon_sampling_theoremhttps://sites.google.com/site/sv1grn/digimodeshttp://www.nonstopsystems.com/radio/radio-sounds.htmlhttp://www.nonstopsystems.com/radio/radio-sounds.htmlhttp://www.nonstopsystems.com/radio/radio-sounds.htmlhttp://hfradio.org.uk/http://www.g0hwc.com/http://www.qsl.net/zl1bpu/CMSK/cmsk.htm

mastering the waves - hamradio

Documents

we have struck an iceberg

transport of the uman

vehicol teleghidat o

hamradio 489radioamator

veacca i n urmtoarele