masini electrice speciale -...
TRANSCRIPT
MASINI ELECTRICE SPECIALE
Clasificare. Elemente
constructive.
Definiţii
O maşină
electrică
este un
convertor electromecanicce transformă
energia
electrică
în
energie
mecanică
când
funcţioneazăîn
regim
de motor, sau
invers
energia
mecanică
în
energie
electrică
când
funcţionează
în
regim
de generator. Transformarea energiei are loc prin intermediul câmpului magnetic care seînchide într-un circiut realizat din materiale magnetice.
Câmpul magnetic poate fi produs prin:
Magneţi permanenţi
– maşini magnetoelectrici ( excitaţie cu MP)
Electromagneţi
- curenţi din înfăşurările
maşinii ( excitaţie electromagnetică)– cu circuit de fier
-- fară fier, (supraconductoare)
Proprietăţiile materialelor magnetice
rμμμ ⋅= 0
rμ Permeabilitatea relativă
Materiale magnetice neliniareMateriale feromagneticeMateriale
antiferomagneticeMateriale ferimagnetice
Magnetizaţia este ridicată şi depinde de câmpul magnetic după o curbă de histereză.
Prima curba de magnetizare
Materialedure
Materialemoi
Hc
–
câmpul magnetic coercitiv
BsBr
Mr
Hc
Bs
–
inducţia de saturaţie
Br
–
inducţia remanentă
Permeabilitate
variabilă
Crearea câmpului magnetic
B
H
Ψ
Material ferromagnetic
Pentru a crea câmp magnetic este necesară o energie. Această energie se poate calcula pe baza relaţiilor pentru circuit magnetic fără fier
aer
VHBABlHUiW mm ⋅⋅⋅=⋅⋅⋅=⋅=Ψ⋅=21
21
21
21 φ
Unde volumul AlV ⋅=
Consecinţă :
Se limitează spaţiile de aer încircuitele magnetice.
B*H/2 –
suprafaţa haşurată
Circuit magnetic fără fier
Circuit magnetic cu fier
HB ⋅= 0μEnergia necesară
Crearea câmpului magnetic
MPc lH ⋅=θ
Ikw w ⋅⋅=θ
Iu ⋅Δ
B
H
Ψ
Material
ferromagnetic
întrefier
Circuit magnetic cu întrefier
Maşina electrică
FmFe Fmδ+ = Fmm
= θ
Solenaţia dată de magnet permanent
Solenaţia dată de o înfăşurare
Unde w- numărul de spirekw
–
factorul de bobinaj
În curent continuuPuterea necesară
În curent alternativ
Iru ⋅=Δ
Ixru ⋅+= 22Δ
Pierderi
de energie
Pi
Pe
Pi
Pe
∑p
Orice transformare de energie este însoţită de pierderi.
Categorii de pierderi în maşini electrice:
Pierderi electrice
produse de curenţi în conductoare,
Randamentul
transformării
e
ii
e
PpP
pPP
∑∑
+=−==
1
11η
Pierderi
mecanice datorită deplasării unei părţi din maşină.Pierderi
magnetice
produse de variaţia câmpurilor în fierul maşinii,
Definiţii
Transformarea energiei trebuie
să
se realizeze
cu randament maximPentru a avea pierderi minime este necesar:
Câmp magnetic de anumită valoare, formă de variaţie în timp şi spaţiu
Un circuit magnetic realizat
din materiale
de calitate, de anumită formă şi dimensiuni
Tensiuni electromotoare induse maximeUn circuit electric de anumită formă şi dimensiuneInducţii magnetice şi densităţi de curenţi limitaţi
Deci pentru realizarea transformării energiei electrice în energie mecanică –Maşina electrică trebuie să aibă:
-
sistem electric
– înfăşurări,-
sistem magnetic
–
circuit de fier,-
sistem mecanic şi de răcire
–
elemente constructive.
Pierderile se transformă în căldură în interiorul maşiniieste nevoie de un sistem de răcire pentru evacuarea căldurii.
Energia magnetică
∑=
Ψ⋅=m
m iW12
1λ
λλ
∑=
≠=Ψ+Ψ=Ψ
mν
λνν
λνλλλ1
νλνλν iM ⋅=Ψ
Transformarea energiei este posibilă dacă energia magnetică
depinde de poziţiarelativă a armăturilor.
Energia magnetică
Fluxul magnetic total
Fluxul magnetic de cuplajFluxul magnetic propriu
λλλλλ iL ⋅=Ψ
Se consideră un sistem format din m
circuite electrice
Cuplul electromagnetic
.. ct
m
cti
m WCWC== ∂
∂=
∂∂
=Ψαα
În funcţie de rapiditatea mişcării cuplul se poate calcula cu una din relaţiile:
Transformarea energiei, producerea cuplului este posibilă dacă energia magnetică depinde de poziţia relativă a armăturilor.
ααα ddMii
ddLi
ddLiC 12
2122
212
1 21
21
⋅⋅+⋅⋅+⋅⋅=
Dacă fluxurile sunt produse de curenţi, pentru o maşină cu câte o înfăşurare pe fiecare armătură :
( ) ( )121222122111 21
21 MiLiiMiLiiWm ⋅+⋅⋅⋅+⋅+⋅⋅⋅=
Maşina cu întrefier constant
1111 iL ⋅=Ψ
2222 iL ⋅=Ψ
Fluxul propiu al înfăşurării statorice
Fluxul propiu al înfăşurării rotorice
Fluxul de cuplaj
21212 iM ⋅=Ψ
S
• +
R
ʘ ⊕
R
ʘ
⊕
R
ʘ
⊕
Inductivităţile proprii L1
= ct. şi L2
= ct.
Maşina cu întrefier constant
0αωα +⋅= t
Inductivităţile proprii L1
= ct. şi L2
= ct.
Presupunând o distribuţie spaţială sinusoidală a câmpului magnetic,
αcos1212 ⋅= mMMαunde
α0
-
este unghiul, poziţia rotorului, lamomentul iniţial.
αsin1221 ⋅⋅⋅−= mMiicCuplul
SR α
0
R0
Cum variază inductivitatea de cuplaj ?
ω - este viteza unghiulară electrică de rotaţie
Inductivitatea de cuplaj dintre înfăşurări variază cu mişcarea rotorului.
602 npp pp
⋅=Ω⋅=
πω
Cuplul
electromagnetic mediu
αS[i1
]R[i2
]
⊕
⊕
Dacă se consideră solenaţiile dirijate după axele armăturilor,
[ ]1212 iiMC ×⋅=Deci un vector dirijat după axa de rotaţie
Dacă cei doi curenţi sunt constanţi
α0
C
Cuplul mediu este nul.
⊕α0
2ππ ω⋅t
Cuplul ca vector
atunci cuplul poate fi considerat produsul vectorial
Pulsaţia curenţilor
2πα =
ωω =2
Pentru cuplu mediu diferit de nul este necesar ca după α
= π să se schimbe sensul curentului la una din înfăşurări
2π αω⋅t0
C
π
Cuplul este maxim la
Deci unul din curenţi trebuie să fie alternativ.
Dacă curentul din stator este continu
Frecvenţa curentului alternativ este dată de frecvenţa de rotaţie
frecvenţa curentului din rotor trebuie să fie :
Cm
02απω −=⋅ t
Momentul schimbării sensului curentului determină valoarea medie a cuplului. Trebuie cunoscută poziţia rotorului.
Cm
Condiţia de frecvenţă
ωωω ±=±± 21
0sin 0 ≠α
210 ωωω ==
Prin generalizarea relaţiilor
La maşini cu mişcare
Valoarea medie a cuplului
01221 sinα⋅⋅⋅−= mMIIC
Relaţia reprezintă formularea matematică a condiţiei de frecvenţă
pentru transformarea energiei.
În cazul maşinilor cu mişcare şi
La maşini fără mişcare
ωωω ±=±± 21
transformator
Dacă curentul din rotor este continufrecvenţa curentului din stator trebuie să fie : ωω =1
Maşina cu întrefier variabil
α
Axastator
α
Rotor fără înfăşurare
α
= 0
α
= π/2L1
= maxim
L1
= minimL2
,M12
= 0
Axarotor
Axastator
Axarotor
Axa
roto
r
Axastator
Cuplul de reluctanţă
( ) ( ) ...2cos01 +⋅⋅+= αα LLL ΔDezvoltat în serie
( )α⋅⋅−= 2sin
4
21 LIc Δ
cuplul
2π α0
C
π
Cuplu de reluctanţăNu este suficientă schimbarea polarităţii curentului
L1
= variabil
Rotor fără înfăşurare
α
Axarotor
Axastator
Axa
roto
r
Cuplul de reluctanţă
( )α⋅⋅−= 2sin
4
21 LIc Δ
ωω =1
2.-Câmpul statoric trebuie să se deplaseze (rotească)
Deci
trebuie
să
existe
cel
puţin două faze
şi frecvenţa curentului statoric
egal cu frecvenţa de rotaţie.
Axarot
or
Axastator
α
Axastator
αPentru cuplu mediu diferit de nul este necesar ca:
20 πα <<
1.- Curentul să fie întrerupt pentru
παπ<<
2
Astfel ca
intervalul
Schimbarea sensului curentulu nu are influienţă
Trebuie să se cunoască poziţia rotorului.
Cuplul rezultant
Axarotor
Axastator
α
2π α0
C
π
Cuplu de reluctanţă
Cuplu electromagneticCuplul rezultant
Maşina cu întrefier variabil şi două înfăşurări alimentate în curent alternativ respectiv continuu
Cuplul de histerezis
αH
Axăcâmprotor
Axastator
2πα
0
C
( )HHBkc αsin21 ⋅⋅⋅−=
Material cu ciclularg
de histereză Câmpul statoric trebuie să se rotească
Cuplul
ωω =1
01221 sinα⋅⋅⋅−= mMIICωωω ±=±± 21
Cuplul electromagnetic: rezultatul interacţiunii a două câmpuri magnetice,produse de curenţi de frecvenţă diferite
Tip sincron-
cele două câmpuri sunt produse de surse diferite
Curent alternativ în stator -
ω1
Curent continuu în rotor -
ω2
= 0Cuplul de tip sincron este diferit de zero
numai la viteza de sincronismLa viteza ωω ≠1
ωω ±=± 1
cuplul de tip sincron este cuplu alternativ.
Tip asincron
–
cîmpul rotoric este determinat de t.e.m.( curenţi) indusede cîmpul statoric.
La viteza nu se induc t.e.m. în rotor, deci cuplul asincron este zero.
La viteza ωω ≠1 cuplul de tip asincron este diferit de zero.
Cuplul
ωω =1
Cuplul de histerezis: rezultatul defazării ,de către materialul rotoric al câmpuluirotoric faţă de solenaţia statorică.
( )α⋅⋅−= 2sin
4
21 LIc Δ
( )HHBkc αsin21 ⋅⋅⋅−=ωω =1
Câmpul statoric trebuie să-şi schimbe poziţia.
Câmpul statoric trebuie să-
şi schimbe poziţia,să se rotească.
Cuplul de reluctanţă: rezultatul deformării de către circuitul magnetic nesimetric rotoric a câmpului magnetic statoric
Cuplul de dantură : datorită deformării câmpului din cauza dinţilor armăturilor
În mod continuu
–
câmp învărtitor Discret
-
prin salturi-
câmpul polilor succesivi
Expresiile cuplului
12121 iM ⋅=ψ
21212 iM ⋅=ψ
Dacă se consideră solenaţiile dirijate după axele armăturilor, atunci cuplulpoate fi considerat produsul vectorial
[ ]1212 iiMC ×⋅=Deci un vector dirijat după axa de rotaţie
Notând: Fluxul produs în rotor
de curentul statoric
Fluxul produs în stator
de curentul
rotoric
[ ] [ ] [ ]1122121212 ikikiiMkC ccc ×=×=×⋅⋅= ΨΨExpresiile cuplului.
Definiţii
Ce
este
o maşină
electrică
specială
?
O maşină
electrică
:
cu utilizare
specialăde construcţie
specială
cu caracteristici
specialecu alimentare
specială
O maşină
electrică
transformă:
energia
electrică
înenergie
mecanică
când
funcţionează
în
regim
de motor, sau
inversenergia
mecanică
în
energie
electrică
când
funcţionează
în
regimde generator.
Toate
tipurile
de maşini
electrice
sunt
reversibile, principiu
enunţatprima dată
de Lenz în
1834, regimul
de funcţionare
depinzând
numaide sensul
de circulaţie
al puterilor.
Clasificare
•
Transformatoare speciale,•
Maşini de inducţie speciale,•
Maşini sincrone speciale,•
Maşini de curent continuu speciale,•
Maşini de curent alternativ cu colector,•
Maşini cu reluctanţă variabilă comutate electronic,•
Maşini cu câmp transversal,•
Maşini sonice
După tipul constructiv:Maşini rotative,Maşini liniare,Maşini sferice şi planare.
După principiul de funcţionare:
Elemente
constructiveExistă trei sisteme de bază care reunite dau o maşină electrică şi anume:•
Sistemul electric (înfăşurări, conexiuni exterioare, placă de borne, contacte alunecătoare, colector, etc.)
• Sistemul magnetic (miezurile feromagnetice)• Sistemul mecanic şi de răcire.
Sistemul
magnetic
Rolul miezurilor feromagnetice: •să asigure o inducţie magnetică de valoare cât mai mare, •să constituie suportul pentru înfăşurări şi/sau magneţi permanenţi,•să modifice în mod corespunzător cămpul magnetic,•să transmită la axul masinii cuplul dezvoltat, •să participe la crearea cuplului electromagnetic.
Sistemul
magnetic
Tipuri de poli
Tipuri de crestături
Sistemul electric
Rolul sistemului electric :• produce câmpul magnetic necesar transformării energiei,• permite închiderea curenţilor în circuitele interne ale maşinii,• este sediul tensiunilor electromotoare induse ,• realizează conversia frecvenţei tensiunii sau curentului dincircuitele interne ale maşinii , corespunzător necesităţilor proprii.
Sistemul electric poate fi compus din următoarele elemente:• Înfăşurări• Conexiuni şi plăci de borne,• Contacte alunecătoare inel-perie,• Comutator mecanic realizat din colector şi perii,• Convertor electronic cu sau fără detectare poziţiei rotorului.
Sistemul electric
-infăşurare
obişnuită, folosită
si
la maşinile
electrice
clasice,
- Înfăşurare concentrată
- Înfăşurare repartizată deschisă (de fază)
- Înfăşurare repartizată închisă la colector
- Înfăşurare în colivie.
-înfăşurare
specială.
O înfăşurare
se obţine prin conectarea între ele a mai multorbobine, formate din spire, şi poate fi de diferite tipuri:
- Înfăşurarea rotoarelor disc de curent continuu.- Înfăşurare rombică tip Fütterer- Înfăşurare oblică tip Faulhaber
Sistemul electric
Înfăşurare repartizată în dublu sau în simplu strat
Sistemul electric
Înfăşurări buclate (a), respectiv ondulate (b)
Colivia simplă simetrică (a) şi nesimetrică (b)
Sistemul electric
Înfăşurare rombică tip Fütterer
Sistemul electric
Înfăşurarea rotoarelor disc de curent continuu.
Sistemul electric
Înfăşurare oblică tip Faulhaber
Sistemul electric
Construcţia colectorului
Sistemul electric
Sistemul de contact alunecător
Sistemul electric
Sistemul
mecanic
şi de răcire.
Sistemul
mecanic
are rolul
de a asigura:• funcţionarea
maşinii,
• evacuarea
căldurii,• protecţia
maşinii
şi a personalului.
Elementele constructive pot fi diferite ca aspect la diferite tipuri şi puteri de maşini dar vor avea totdeauna aceeaşi utilitate şi funcţie.
Structura mecanică a unei maşini electrice rotative constă în principal din trei părţi:
-
Carcasa, cu sau fără aripioare de răcire,-
Arborele rotoric, cu sau fără butuc,
-
Scuturile frontale cu lagărele
pentru ax.
La maşini de putere mică rolul carcasei poate fi preluat de miezul statoric.
Elemente componente, stator şi rotor, ale unui motor cu reluctanţă variabilă comutat electronic, SRM [H7]
Sistemul
mecanic
şi de răcire.
Racirea
masinilor
electrice
Din punctul
de vedere
al răcirii
maşinile
electrice
se pot împărţi în :- Maşini cu răcire naturală
,
- Maşini cu răcire forţată,Răcirea naturală
se produce prin deplasarea naturală a agentului
de răcire, aer sau ulei, în jurul ansamblului miez-înfăşurare saumaşină.În cazul maşinilor rotative această deplasare naturală a agentului de răcire este
suplimentată cu o ventilare asigurată de un ventilator montat pe axul maşinii sau de forma specifică a capetelor de bobină.
La răcirea
forţată
agentul
de răcire
este
circulat
forţat
prin
exteriorulcarcasei
sau
prin
interiorul
maşinii. El poate
fi
aer, ulei
mineral sau
altă
substanţă
cu proprietăţi
corespunzătoare. Răcirea
forţată
înseamnă
un consum
de energie
suplimentar, dar
o răcire
mai
eficientă şi
o reducere
a dimensiunilor
la aceeaşi
putere.
Răcirea forţatăRăcirea forţată
prin interiorul maşinii poate fi:
indirectă când agentul de răcire circulă prin canale prevăzute înmiezul feromagnetic al maşinii,directă când agentul de răcire circulă prin canale prevăzute înmiezul feromagnetic al maşinii şi prin interiorul conductoarelorcare sunt construite special cu spaţiu gol în interior.
Dacă
răcirea
se face cu aer
se numeşte
şi
ventilare. Dacă
ventilaţiaeste
realizată
de un ventilator montat
pe
axa
maşinii
-
autoventilaţie
Autoventilaţia
este
mai
eficientă
la turaţii
mari
şi
practic
inoperantă
la turaţii
mici.
Autoventilarea
reprezintă
un procedeu
foarte
utilizat
la maşinile
deputere
mică şi medie cu turaţie
destul
de ridicată, fiind
un procedeu
ieftin
prin
care se consumă
foarte
puţină
energie; un procedeu
simplu.
Masini
de inductie
speciale
Masini
trifazate
Maşini
de inducţie
trifazate
Construcţia
micromotorului
trifazat
cu colivie.
Colivia
rotorică
cu bare înclinate
; rezistenţa rotorică
mărită
Modelul
masinii
de inductie
R Sθr
ωr
Uc
Ub
Ua
UC
UB
UA
Modelul
de circuit trifazat
RSRRR
SSSSSS
jdtdiR
jdtdiRu
Ψ⋅−⋅+Ψ+⋅=
Ψ⋅⋅+Ψ+⋅=
)(0 ωω
ω
{ }*SS ijepT ⋅Ψ⋅ℜ⋅=
Cuplul
Ecuaţii fazoriale scrise în sistem legat de câmpul învărtitor
Modelul matematic
srv TFdtd
pJT −⋅−= ωω
qdS ijii ⋅−=*Definiţie
fazori:
Ecuaţia
de mişcare
Fν
coeficientul
de frecări
Cuplul
dinamic Cuplul
de frecări
Cuplul
rezistent
staticCuplul
electromagnetic
qdSj ψψψ ⋅+=
Modelul bifazat ortogonal
iq
iD
Ud
S
ωcωr
r
θr
UQ
Uq
C
R
iQ
UD
Id
Modelul
bifazat
ortogonalDS
QQR
QSD
DR
dSq
qSq
qSd
dSd
dtd
iR
dtdiR
dtd
iRu
dtdiRu
Ψ⋅−+Ψ
+⋅=
Ψ⋅−−Ψ
+⋅=
Ψ⋅+Ψ
+⋅=
Ψ⋅−Ψ
+⋅=
)(0
)(0
ωω
ωω
ω
ω
Se descompun ecuaţiilefazoriale în componenteortogonale.
Modelul matematic
( )dqqd iipT ⋅Ψ−⋅Ψ⋅=
RSm iii +=
mm iM ⋅=Ψ SmSR LMM23
23
==
Cuplul electromagnetic
Curentul de magnetizare
Inductivitatea de magnetizare
)( mifM =
( )( )RSRRRmRR
RSSSSmSS
iiMiLiiMiL+⋅+⋅=Ψ+Ψ=Ψ+⋅+⋅=Ψ+Ψ=Ψ
σσ
σσ
dtdiM
dtdi
did
dtd m
tm
m
mm =Ψ
=Ψ
Expresiile fluxurilor
Modelul matematicMXLX SmSS ⋅=⋅= ωω σσ
EILjIRU SSSSSS −⋅⋅⋅+⋅= σωÎn regim permanent sinusoidal
Schema echivalentă a maşinii de inducţie
RS RRXSσ XRσ
XSm
RSm
US
IS IR
RR
/s
SRRRR
R EIXjIs
RU −⋅⋅+⋅== ''''
' 0 σ
'RSmS III += mSmSmSS IXjRE ⋅⋅+−= )(
Modelul matematic
X + RR = ;
X + RR = s 22
S
S22
S
Rk ε
σσ RS XXX +=
ε
ε
2 + ss +
ss
) + 2(1 = TT
k
kk
X + R1) + (U p3 = T 22
S
2S
Sk
εω
Alunecarea critică
Formula lui Kloss
Cuplul critic( )
⎥⎥⎦
⎤
⎢⎢⎣
⎡+⎟⎟
⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛+
⋅⋅
⋅=
⋅=
Ω=
22
2
Xs
RR
sRUmpPpPT
RS
RS
S
S
SS ωω
Expresia cuplului
Caracteristici
1
3
2
s
T/Tk
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
Caracteristicile mecanice tipice ale motoarelor de inducţie
de mică
putere.
1- colivie simplă turnată
2.-rotor pahar
3-
rotor masiv
Grosimea mică a pereţilor paharuluiRezistenţă echivalentă mare, constantă
Reactanţa echivalentă mică, constantă
Grosimea zonei active, adăncimea de pătrundere , parametrii echivalenţidependenţi de frecvenţa rotorică, dealunecare.
Alunecarea critică sk
>>
1
Alunecarea critică variabilă la s = 1 sk >>
1 la
s <
1 scade
Randamentul
micromotoarelor
de inductie.
1
2
3 4
1 10 100 10000.1
0.2
0.3
0.4
P [W]
η
1-inducţie trifazată clasică
2-
inducţie trifazată cu rotor special
3-
inducţie monofazată cu faza auxiliară
4-
Inducţie cu spira ecran
Modificarea vitezei1-
Modificarea tensiunii de alimentare
UN
T/Tk
n/nS
Tsr
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1.00
0.2
0.4
0.6
0.8
1
Rotor clasic
Domeniu restrăns
UN
T/Tk
n/nS
0 0.2 0.4 0.6 0.80
0.2
0.4
0.6
0.8
1
b
Tsr
Rotor masiv
Domeniu mai larg
Pierderi mari
Tsr
0 0.2 0.4 0.6 0.80
1
T/Tk
n/nS
0.2
0.4
0.6
0.8
Rotor pahar
Domeniu şi mai larg
Pierderi mari
s0
< s < sk s0
<
s <
0,5 s0
< s < 1
1 >
n/ns
> 0,7 1 >
n/ns
> 0,5 1 >
n/ns
> 0
Modificarea vitezei
Caracteristicile mecanice ale motoarelor de inducţie pentru diferite frecvenţe în
cazul US
/fS
constant.
T/Tk
n/nsn
0 0.2 0.4 0.6 0.8 10
0.5
1
1.5
fN
fS
>fN
fS
<fNRS.
IS fSfN
UN
U
Variaţia
tensiunii
cu frecvenţa.
1.3-Modificarea nesimetrică a tensiuniiRegimul nesimetric de alimentare şi funcţionare
Două câmpuri magnetice învărtitoare - succesiuna directă - succesiune inversă
Cuplul motorului de inducţie la alimentare nesimetrică
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2-1.5
-1
-0.5
0
0.5
1
1.5
2Crap
s
Cd
Ci
CCr
s1
s2 sk
Domeniul de modificare al vitezei s0
< s < sk
1 >
n/ns
> 0,7
Bibliografie
Galan N., "Motorul
electric cu histerezis", Ed. Tehnică, Bucureşti, seria
Maşini
şi
aparate
electrice, 1974.
Armensky E.V., Falk G.B., "Fractional horsepower electrical machines", MIR Publisher, Moscova, 1978.Bart S.F. et al., "Measurements of electric micromotor
dynamics", Proc. of ASME Winter Annl. Meeting, Dallas, vol. 19 (1990),
pp. 19-29.
Biro K.A.,Viorel I.A.,Syabo L.,Henneberger G. “ Maşini electrice speciale
”, Editura MEDIAMIRA,
Cluj-Napoca, 2005.
Boldea,
I.:
“Reluctance synchronous machines and drives”, Clarendon Press, Oxford, 1996
G. Henneberger, I. A. Viorel:
“Variable Reluctance Electrical Machines”Shaker Verlag, Aachen, Germania
2001Măgureanu
R., Vasile
N.,
"Servomotoare
fără
perii
tip sincron", Ed.
Tehnică, Bucureşti, seria
Maşini
şi
aparate
electrice, 1990.Miller, T.J.E.:
„Switched reluctance motors and their control”. Clarendon Press, Oxford 1993.
Bibliografie
Moczala H. et al., "Elektrische Kleinmotoren. Wirkungsweise, Bauformen, Eigenschaften-
Hinweise fur den Einsatz", Expert Verlag, 1993.
I.A.
VIOREL –
G.
Henneberger
–
R.
Blissenbach
–
L
Lövenstein: “Transverse Flux Machines. Their behavior, design, control and applications”, MEDIAMIRA, Cluj-Napoca, 2003, Yeadon PW.H., Yeadon A.W, "Handbook of small electric motors", McGraw-Hill, New York, 2001.
Simion A., "Maşini
electrice
speciale
pentru
automatizări", Ed. Universitas, Chişinău, 1993.