marea bering
TRANSCRIPT
-
7/21/2019 Marea Bering
1/19
Meteorologie Referat
MAREA BERING MIHAISTANCIU
Referat
Meteorologie si Oceanografie
Intocmit de : Student Mihai Stanciu
Marea Bering
1
-
7/21/2019 Marea Bering
2/19
Meteorologie Referat
MAREA BERING MIHAISTANCIU
CUPRINSDetalii generale..............................3
Adancimi i !artic"laritati...............#
Climat"l.........................................$
%rei"nea...............................&
'ant"rile................................(
Ne)"lo*itatea.........................(
'i*i)ilitatea atmoferica.........+,
'al"ri.....................................++
%rogno*a meteo.....................++
G-et"rile marine............................+3
Maree +........................................+
A!ecte -idrologice........................+#
Re"re )iologice i minerale..........+$
%artic"laritati na/igatie..................+&
2
-
7/21/2019 Marea Bering
3/19
-
7/21/2019 Marea Bering
4/19
Meteorologie Referat
MAREA BERING MIHAISTANCIU
curentul rece (O+a%sivo) care transporta g*eturi pana in apropierea insulelor
Aleutine. Numele sau i%a fost atri'uit de catre geografi la inceputul secolului al
I%lea dupa numele marelui e-plorator itus /onassen Bering(#01#%#"#), care
a descoperit%o cand a condus doua e-peditii in amceatka(#2%#3! si #33%
#"#).
Partea de nord a Marii Bering nu se aseamana cu cea de sud. In
apropierea stramtorii adancimea marii nu depaseste 0! m, in timp ce in partea
sudica, adancimea ei trece in multe locuri peste " !!! m. 4eologii au sta'ilit ca
in regiunea stramtorii Bering a avut loc de cateva ori ridicarea si co'orarea
uscatului. In locul unde se gaseste asta5i fundul marii, odinioara era un sesintins si Oceanul Pacific nu avea legatura directa cu Oceanul Ing*etat. ele doua
continente erau unite, fapt dovedit de altfel in 5ilele noastre de pre5enta in
partile lor nordice aceleiasi flore si faune. Parerea multor cercetatori este ca, pe
aici, ar fi trecut din Asia spre America stramosii indepartati ai tri'urilor nord%
americane. Apoi a venit ultima epoca glaciara si greutatea g*eturilor a impins
uscatul in 6os. In momentul de fata uscatul, fiind eli'erat de presiunea
g*eturilor, sufera din nou o miscare de ridicare.
In timpul celei mai recente ere glaciare, se crede ca nivelul marii era
suficient de 6os pentru a permite oamenilor si animalelor sa migre5e din Asia in
America de Nord pe 6os, pe unde se afla acum stramtoarea Bering. Acest loc
este cunoscut ca 78recatoarea Bering9 si unii oameni de stiinta cred ca a fost
locul prin care au a6uns in America primii locuitori.
Marea Bering este unul din locurile cele mai 'ogate in peste,si pescuitul in
apele sale repre5inta 6umatate din industria pescuitului din &tatele :nite.
;atorita sc*im'arilor climatic evolutia climei si ecosistemului Marii Bering este
nesigur, aceasta constituind o pro'lema ma6ora si pentru navigatie in aceasta
mare.
Marea Bering este divi5ata in doua parti apro-imativ egale, una cu
adancimi relative mici care se intinde dea lungul platourilor continental si insular
4
-
7/21/2019 Marea Bering
5/19
Meteorologie Referat
MAREA BERING MIHAISTANCIU
in nord si est si o 5ona mult mai adanca in sud%vest. In 5ona mai putin adanca,
care este un enorm platou su'acvatic, adancimile sunt, in cele mai multe ca5uri,
mai mici de #!m. Partea adanca din sud%vestul marii este de asemenea una
destul de plata, cu adancimi cuprinse intre 30!! si "!!!m si este separata in 3
'a5ine, cel mai mare fiind 'a5inul Aleutian la nord si est, 'a5inul Bo
-
7/21/2019 Marea Bering
6/19
Meteorologie Referat
MAREA BERING MIHAISTANCIU
pietricele si pietris rupt din tarm de g*eata si carat in mare. In partea de sud
sedimentele sunt 'ogate in material de origine vulcanica.
Climatul
( 8otogra2e din atelit Marii Bering)
u toate ca Marea Bering este situata la aceeasi latitudine ca Marea
Britanie, climatul sau este mult mai sever. Partea de sud si cea de vest sunt
caracteri5ate prin frig, veri ploioase cu ceata frecventa si ierni 'lande cu 5apada.
Iernile sunt e-treme in partile de nord si de est cu temperature de %3 pana la
%" grade !
si vanturi puternice. erile in nord si est sunt reci, cu precipitatiirelative sca5ute. =apada persista pe coasta or+ac pana la 1 luni si pe peninsula
*ukc*i aproape #! luni, cu o patura de 5apada groasa de 3!%0!cm.
Precipitatiile anuale in partea de sud sunt mai mari de #!!! mm, in principal su'
forma de ploaie, in timp ce in partea de nord precipitatiile sunt mai mici decat
6umatate din cele din partea de sud si sunt in principal alcatuite din caderi de
5apada.8emperaturile medii anuale din aer sunt cuprinse intre %#! grade ! in
nord si apro-imativ " grade !in sud.8emperaturile apei de la suprafata varia5a
6
-
7/21/2019 Marea Bering
7/19
Meteorologie Referat
MAREA BERING MIHAISTANCIU
intre # grad !in nord si grade !in sud. Perioada fara ing*et tine apro-imativ
1! de 5ile in partea de nord a marii, unde 5apada este o'isnuita c*iar si vara si
temperaturile ma-ime sunt de 2! grade !. In partea de sud sunt aproape #!
de 5ile fara ing*et, si temperaturile rareori scad mult su' nivelul ing*etului.
Ianuarie si >e'ruarie sunt cele mai reci luni, Iulie si August fiind cele mai
calduroase. Oca5ional din cau5a centrilor de presiune atmosferica sca5uta partea
de sud este lovita de furtuni severe.
In continuarea referatului vor fi pre5entate fotografii cu masuratori a unor
parametri principali, (presiune, temperature, ne'ulo5itate, inaltime valuri etc.)
Presiunea
Prin presiune atmosferica se ?ntelege greutatea cu care apasa o coloana de aer
cu sectiunea de # cm2si cu ?naltimea considerata de la nivelul la care se face
determinarea si p@na la limita superioara a atmosferei.
8oricelli este primul care a evidentiat presiunea atmosferica.
Presiunea atmosfericavaria5a de la o 5ona la alta ?n functie de latitudineageografica si de temperatura aerului. Presiunea varia5a invers proportional cu
temperatura. Presiunea atmosferica se e-prima ?n milimetri coloana de mercur
(mmg) sau ?n mili'ari (m'). &e considera presiune normala presiunea de 0!
mmg la nivelul marii la temperatura de ! si la latitudinea de ". Presiunea
pre5inta tipurile de variatii C pe verticala, periodice si neperiodice.
7
-
7/21/2019 Marea Bering
8/19
Meteorologie Referat
MAREA BERING MIHAISTANCIU
( Gra2c al !rei"nilor ma"rate in *ona Marii Bering )
Vanturile
Da suprafata Pam@ntului temperatura si presiunea atmosferica pre5inta variatii
cre@ndu%se astfel 5one de presiune ridicata si de presiune co'or@ta. Aceasta
repartitie a centrilor de presiune se face si pe ori5ontala si pe verticala, cre@ndu%
se un circuit care are rolul de a omogeni5a din punct de vedere 'aric atmosfera.
;eplasarea aeruluidintr%o 5ona cu presiune ridicata spre o 5ona cu presiune
co'or@ta se numeste [email protected] cau5a a formarii v@nturilor este diferenta
de temperatura si presiune dintre doua 5one, mai e-act directia si marimea
gradientului 'aric ori5ontal (scaderea presiunii pe unitatea de suprafata fiind
orientata perpendicular pe i5o'are de la presiunea mare la presiunea mica).
( Gra2c al /ite*ei i directiei /ant"rilor ma"rate in *ona Marii Bering)
Nebulozitatea
Ne'ulo5itatea repre5inta gradul de acoperire al cerului cu nori. Ne'ulo5itatea
poate fi e-primata ?n 5ecimi din 'olta cereasca sau ?n optimi din ea. &e masoara
pe o scala de la ! la $.(!, #E1, 2E1, 3E1, "E1, E1, 0E1, E1, 1E1, $).
8
-
7/21/2019 Marea Bering
9/19
Meteorologie Referat
MAREA BERING MIHAISTANCIU
4rupa norilor inferiori
&e formea5a de la ! la 2!!! de metri altitudine.
Nimbostratus Ns!"Strato#umulus S#!" Stratus St!.
4rupa norilor mi6locii
&e formea5a de la 2!! la 0!!! de metri altitudine. Au o culoare cenusiedesc*isa. &unt formati din amestec de picaturi de apa si cristale de g*eata.
$ltostratus $s!" $lto#umulus $#!.
4rupa norilor superiori
&e formea5a de la 0!!! la 1!!! de metri altitudine. &unt de culoare al'a dincau5a cristalelor de g*eata. Nu dau precipitatii.
Cirrus Ci!" Cirro#umulus Cs!" Cirrostratus C#!.
Norii cu de5voltare verticala
&e formea5a de la ! la 1!!! de metri altitudine. Au 'a5a de culoare ?nc*isa iarv@rful de culoare al'a.
Cumulus Cu!, Cumulonimbus Cb!.
9
-
7/21/2019 Marea Bering
10/19
Meteorologie Referat
MAREA BERING MIHAISTANCIU
( Gra2c al ne)"lo*itatii ma"rate in *ona Marii Bering)
Vizibilitate $tmos%eri#a
Prin vi5i'ilitate se ?ntelege distanta ma-ima la care un o'iect poate fi o'servatca forma, culoare, claritate. i5i'ilitate se masoara ?n metri FmG, kilometri FkmGsau mile marine FMmG.
>actorii care influentea5a vi5i'ilitatea sunt C
transparenta aerului (depinde de impuritatile solide si lic*ide din aer)H lumino5itatea fondului si a reperuluiH culoarea reperului si a dimensiunilor sale geometriceH calitatile vederii o'servatorului.
;eterminarea distantelor de vi5i'ilitate se face cu a6utorul reperelor sau dupae-perienta. i5i'ilitatea se transmite codat cu cifre de la $! la $$.
$! % vi5i'ilitate mai mica de ", mH $# % vi5i'ilitate de ", mH $2 % vi5i'ilitate de #12 mH $3 % vi5i'ilitate de " mH $" % vi5i'ilitate de $#! mH $ % vi5i'ilitate de # MmH $0 % vi5i'ilitate de 2 MmH $ % vi5i'ilitate de MmH $1 % vi5i'ilitate de #! MmH
$$ % vi5i'ilitate mai mare de #! Mm.
10
-
7/21/2019 Marea Bering
11/19
Meteorologie Referat
MAREA BERING MIHAISTANCIU
( Gra2c al /i*i)ilitatii ma"rate in *ona Marii Bering ma"rata in Mile marine)
Valurile
alurile sunt miscari neperiodice ale apei oceanice ?n care fiecare particuladescrie o or'ita circularaH deci ?n ca5ul valurilor, apa nu se deplasea5a din cau5aor'itei circulare.
lementele unui val C
8alpa Nivelul mediu Inaltimea valului reasta Perioada valului
( Gra2c al inaltimii /al"rilor ma"rate in 9ft: in *ona Marii Bering)
Prognoza Meteorologi#a
Progno5a meteorologica este o operatiune comple-a de sta'ilire acaracteristicilor elementelor *idrometeorologice pe un anumit interval de timp.
11
-
7/21/2019 Marea Bering
12/19
Meteorologie Referat
MAREA BERING MIHAISTANCIU
Jntocmirea progno5ei depinde de urmarirea ?n timp si ?n mod sistematic ainformatiilor meteo transmise, de calitatea si cantitatea mesa6elor receptionate.ste necesar sa se cunoasca legile dupa care se desfasoara procesele fi5ice dinatmosfera, sa se cunoasca informatia *idrometeorologica codificata si sa se
decodifice mesa6ele si *artile sinoptice.Da nave informatia se primeste ?n clar, codificat sau prin NA8.Prima fa5a a ?ntocmirii unei progno5e este sta'ilirea corelatiilor ?ntre perioadaactuala si cea anterioara, tin@ndu%se cont de natura suprafetei active, influentelefi5ico%geografice ale regiunii, pornind de la principiul ca cel putin ?n urmatoarele2" de ore, fenomenele vor avea apro-imativ acelasi aspect, cu mici modificari.
( Foto 1. Gra2c al !rogno*ei meteo a Marii Bering)
12
-
7/21/2019 Marea Bering
13/19
Meteorologie Referat
MAREA BERING MIHAISTANCIU
(Foto 2. Gra2c al !rogno*ei meteo a Marii Bering)
&'eturile marine
4*etarii, ca factor modelator al suprafetei terestre, isi imprima si asta5i, ca si intrecutul geologic, amprenta in trasaturile si formele reliefului din regiunile reciale 4lo'ului. 4*etarii situati in 5onele marilor latitudini, a6ungand pana la nivelul'a5inelor oceanice si marine, constituie in ansam'lul lor g*etarii de calota saucontinentali.ocupa #K din suprafata oceanului planetar. le se formea5a si se?nt@lnesc la latitudini medii si mari.
4*eturile se ?mpart ?n doua categorii C
g*eturi formate prin ?ng*etarea apei de mareH g*eturi de origine continentala % ice'erg%uri.
13
-
7/21/2019 Marea Bering
14/19
Meteorologie Referat
MAREA BERING MIHAISTANCIU
( Gra2c al calotei glaciare in Nord"l Marii Bering )
( S!argator de g-eata in nord"l Marii Bering )
Maree
Prin maree (flu- i reflu-) se ?n elege o oscila ie periodicL a nivelului mLrii sau oceanului, ?n raport cu o po5i ie medie, datoritL for ei de atrac ie com'inate a Dunii i &oarelui. Perioada de oscila ie are o duratL apro-imativL de #2*2min., astfel cL ?ndecurs de 2"*!min. (durata unei 5ile lunare) se vor produce urmLtoarele fa5e ?ntr%unpunct al oceanului sau mLriiC
flu-, adicL o cre tere treptatL a nivelului mLrii i acoperirea cu apL a unei f@ ii din uscatH acesta se terminL cu o maree ?naltL ?n timpul cLreia nivelul mLrii a atins o?nLl ime ma-imL i rLm@ne pentru un scurt timp imo'ilH
reflu-, adicL o scLdere treptatL a nivelului mLrii i retragerea apelor de pe f@ ia de uscat acoperitL anteriorH se terminL cu o maree 6oasL c@nd nivelul mLrii ocupL opo5i ie co'or@tL, men in@ndu%se constant un interval scurt de timp.
Perioadele mareelorC
&emidiurne (#2*3!min. ?n 5ona ecuatorialL)
;iurne (2"*!min. ?n 5ona tropicalL) &emilunare sau de si5igii (#", 5ile)
14
-
7/21/2019 Marea Bering
15/19
Meteorologie Referat
MAREA BERING MIHAISTANCIU
Dunare sau de perigeu i apogeu (2, 5ile)
Jn func ie de po5i ia reciprocL a Dunii, &oarelui i PLm?ntului, deose'imC
maree la sizigiisau maree vii cu amplitudini mai mari dec@t mareele normale i maree la cvadratursau maree moarte cu amplitudini mai mici.
( 8l"; i re
-
7/21/2019 Marea Bering
16/19
Meteorologie Referat
MAREA BERING MIHAISTANCIU
( Gra2c al c"rentilor din Marea Bering )
Apele oceanice calde din sud intra in Marea Bering prin numeroaselestramtori ale insulelor >o-, prin trecatorile Amc*itka si 8anaga, si prinstramtoarea Bli5*n+ dintre insulele Attu si Mend+. urentii Attu, 8anaga si
8ransverseduc cu ei apa calda inspre nord. urentul 8ransverse, inaintand de%alungul coastei asiatice in directia apului Navarin, se 'ifurca in douaC o ramuraformea5a curentul Da
-
7/21/2019 Marea Bering
17/19
Meteorologie Referat
MAREA BERING MIHAISTANCIU
co'oara si apele de fund vin la suprafata in timp ce mai este suficient lumina dela soare pentru cresterea plantelor.
Acest fitoplancton consta in peste #! de specii de plante, dintre care cele mai
multe sunt algele diatome. ea mai mare concentrare de diatomee a fost gasitain partile mai putin adanci ale marii. ;iatomeele sunt principalul producator dematerie organic, si sunt consumate de crustacee microscopice, care la randul lor
devin *rana pestilor si mamiferelor. In apropiereatarmurilor se gasesc cantitati vaste de moluste siec*inoderme(in special arici de mare si stele de mare).;e asemenea in aceste 5one se gasesc din a'undenta si'ureti(figura din stanga), viermi marini si crustacee. Inregiunile de sud, la adancimi de 3!%"!m populatia dealge 'runa uriase cresc pe fundul stances al marii
precum padurile.In marea 'ering traiesc peste 3!! de specii de
peste, dintre care ! sunt specii de adanc din care 2sunt pescuiti si comerciali5ati. Printre cele maiimportante specii sunt somonul, *eringul, codul,cam'ula, *ali'utul si polacul precum si cateva specii decra'i ca regale cra', cra'ul opilio si cara'ii tanner.
Insulele sunt locuri de inmultire pentru foci si vidre de mare. =onele de nordsunt locuite de morse, foci si lei de mare. ateva specii de 'alene, in special'alenele gri, migrea5a in apele Marii Bering pentru a se *rani in timpul verii.
>igura #. ra'ii al'astri%americani >igura 2. Morse
Pescuitul intensive in cea de%a doua 6umatate a secolului 2! a redusdrastic cateva din cele mai pretioase specii de peste, fapt care a dus la oe-ploatare si mai violent a speciilor mai putin pretioase din punct de vederecommercial.&e crede ca ar e-ista resurse importante de petrol si ga5e su'fundul Marii Bering si de%a lungul marginii Peninsulei amceatka.
Parti#ularitati de Navigatie
17
-
7/21/2019 Marea Bering
18/19
Meteorologie Referat
MAREA BERING MIHAISTANCIU
Marea Bering este considerate a fi una dintre cele mai dificile mari denavigat. >urtunile de iarna sunt frecvente si severe, deseori im'racandstructurile navelor cu g*eata. Inaltimile valurilor pot depasi #3m. Adaugate la
acestea in multe parti ale marii sunt mare puternice, ceata, ploaie si sloiuri deg*eata in nord. Iarna 5ona de nord este acoperita de campuri de g*eata de #%#,m grosime, cu g*etari in unele locuri inalti de mai 'ine de 3!m. ande-tinderea este la valori ma-ime in Aprilie, g*eata se intinde in sud de la golfulBristol pana la coasta Peninsulei amceatka. Procesul de topire incepe in mai, sipana in iulie nu mai ramane g*eata deloc, e-ceptand sloiurile aflate in deriva instramtoarea Bering. 8otusi, in Marea Bering e-ista rute importante pentrunavigatie in special pentru estul usiei, inclu5and terminalul de la Provideni+adin Peninsula *ukc*i pentru ruta de nord pana la Ark*angelsk in vest.
(aren;uce+ % &torm Bering &ea)
Bibliografe
)in*uri
*ttpCEEmedia%2.
-
7/21/2019 Marea Bering
19/19
Meteorologie Referat
MAREA BERING MIHAISTANCIU
Imagine bureti si fitoplancton : *ttpCEE