mar

JVISTM

Jackson Vocational Interest Survey

DEZVOLTAT DE DOUGLAS N. JACKSON, PhD

RAPORT PREGATIT PENTRU:Boloaga Maria Adelina(Sex: FEMININ)

CHESTIONAR APLICAT SUB LICENTA DE:Psiholog: Data aplicarii: 2014-10-15Raport generat la data/ora: 23.04.2015 / 12:34:26Identificator/serie: 00420636

JVISTM JACKSON VOCATIONAL INTEREST SURVEY 1Douglas N. Jackson

INTERPRETAREA ACESTUI RAPORT

Acest raport ajuta la o mai buna ntelegere a ariilor spre care persoanaevaluata are interese, dar si a legaturii acestor interese cu diferiteleprofesii sau ocupatii practicate in Romnia.

Este important sa facem diferenta ntre interese si aptitudini. Rezultateletestului se refera doar la interese, adica nu spun daca persoana evaluataare aptitudinea, talentul sau educatia necesare pentru a se lansa intr-oanumita meserie. Astfel, de exemplu, un scor mare pe scala Matematicaindica doar un interes ridicat pentru utilizarea rationamentului matematicn rezolvarea de probleme, dar nu nseamna neaparat ca persoana evaluatachiar are aptitudinile necesare pentru a deveni matematician. Pe lngarezultatele JVIS este necesar ca in consiliere sa fie luate in considerare sialte surse de informatii, in special cele care tin de aptitudini.

De asemenea, interesele ntr-o anumita arie nu sunt garanti ai succesului.Ele indica n general o mai mare probabilitate de a obtine satisfactie ntr-oanumita meserie.

JVIS a fost construit pentru a masura interesele vocationale ale elevilor,studentilor sau adultilor de catre diversi specialisti, cum ar fi consilierivocationali, psihologi sau alti profesionisti din zona educationala sauorganizationala. Acest test poate fi utilizat n consilierea vocationala sieducationala a elevilor si studentilor, n planificarea carierei adultilor, nvederea reprofilarii si a reconversiei profesionale, in procesul educatieicontinue, n recrutarea si selectia angajatilor, n dezvoltareaorganizationala, in coaching, in planificarea coerenta a potentialitatilor lanivelul unei organizatii, precum si n cercetarea intreprinsa in domeniulintereselor vocationale, a psihologiei muncii si psihologiei educationale.

Rezultatele acestui test ajuta n procesul de alegere a unei cariere. Nutrebuie nsa sa se astepte ca acest raport sa ia decizia singur, fara o analizaatenta din partea consilierului si a persoanei evaluate deopotriva. De celemai multe ori se dovedeste ca rezultatele obtinute la test sunt rezultatelepe care persoana evaluata le asteapta. Daca este asa, testul este totusifoarte util in compararea obiectiva a intereselor persoanei evaluate cu celeale altor persoane sau categorii profesionale, confirmand astfel probabildirectia planurilor sale profesionale sau de cariera. Daca nsa raportulsugereaza directii n cariera foarte diferite de planurile prezente alepersoanei evaluate, ar trebui ca aceasta sa reanalizeze cu atentie acesteplanuri si motivele care au determinat-o sa le faca. Este important sa tinemcont cu totii de faptul ca oamenii sunt mult mai fericiti si satisfacuti atuncicand sunt activi intr-o zona ocupationala care e similara cu interesele lor.

Subliniem faptul ca testul se refera doar la interesele personale. n alegereaunei directii n cariera aceste rezultate trebuie coroborate cu un numar dealte informatii, printre care enumeram aptitudini, trasaturi de personalitatesi valori personale, disponibilitatea de a urma studiile si formarea necesarecalificarii n meseria vizata, disponibilitatea ocupatiilor pe piata muncii,etc.

SCOP

DEFINIRE

UTILIZARE

INTERPRETARE


Desi formulat ca raport de sine statator, care poate fi nteles cu destul demulta usurinta si de catre persoane nespecializate n utilizarea testelorpsihologice, cum ar fi parinti, profesori sau chiar elevi, acest raport a fostproiectat si dezvoltat n asa fel nct sa ofere asistenta profesionistului careinterpreteaza rezultatele testului.

Acest raport se bazeaza pe raspunsurile pe care persoana evaluata le-a datla chestionarul JVIS (Jackson Vocational Interest Survey), un instrumentpsihometric care a fost validat ntr-o mare varietate de programe decercetare.

Chestionarul JVIS (Jackson Vocational Interest Survey) este o masurastructurata, verbala, omnibus, a intereselor vocationale. Chestionarulconsta n 289 de perechi de afirmatii (itemi), care descriu diverse activitatiocupationale concrete n cuvinte relativ simple. Itemii sunt grupati n 34 descale, numite si Scalele de Interese, fiecare fiind formata din cte 17 itemi.Chestionarul se poate aplica ncepnd cu vrsta de 14 ani.

CE INFORMATII POT FI REGASITE N ACEST RAPORT

Pe lnga aceasta sectiune introductiva, raportul contine un numar de saptealte sectiuni:

Profilul scalelor de interese din JVIS, Profilul Temelor Ocupationale Generale, Profilul rezultat din scorarea experimentala in Hexagonul Holland, Lista similaritatilor cu diverse categorii profesionale, Descrierea celor mai compatibile categorii ocupationale, Satisfactia academica si indicii administrativi, Datele Modus Operandi.

1. 2. 3.

4. 5. 6. 7.

1. PROFILUL SCALELOR DE INTERESE DIN JVIS

Profilul JVIS prezinta si vizualizeaza configurarea scorurilor pe care le-atiobtinut la cele 34 de scale de interese ale JVIS. Un scor nalt la o scalasemnifica faptul ca aveti o preferinta pentru lucrul n medii care includactivitatile descrise de scala. Un scor scazut indica faptul ca nu preferati salucrati n aceste medii si ca nu ati fi satisfacut de o asemenea munca. Deexemplu, daca profilul dumneavoastra indica un scor mare pe scala DREPT siun scor mic pe scala PLANIFICARE, este probabil sa preferati sa lucrati nactivitati ca cele avute de avocati, dar nu n acelea care necesita un gradridicat de planificare. Aceste scoruri nu nseamna nsa neaparat nici ca ati fiun avocat bun, nici ca va lipsesc aptitudinile care tin de planificare.

Scorurile scalelor din JVIS sunt reprezentate sub forma de scoruri brute sisub forma de percentile.

Fiecare dintre numele scalelor reprezinta o arie de interes. Coloanaintitulata ''scor brut'' reprezinta numarul de activitati pe care le-ati preferatn fiecare arie. Cele trei coloane denumite ''percentile'' arata cum seraporteaza scorurile dumneavoastra brute la etalonul femeilor, barbatilor,precum si la cel combinat, format din esantionul normativ. Fiecare scorprocentual reprezinta procentul de persoane care au primit un scor egal sau

CONSILIERE

FUNDAMENT

CUPRINS

PROFILUL JVIS

SCORURI BRUTESI PERCENTILE


mai mic dect dumneavoastra. Barele din dreapta ilustreaza scorurile dincoloana percentilelor combinate. Barele mai lungi indica ariile pentru careaveti cel mai mare interes, comparativ cu esantionul normativ. Barele maiscurte arata ariile pentru care prezentati un interes scazut. Barele care setermina n zona umbrita nchisa la culoare din mijloc indica faptul cainteresul fata de respectiva arie de activitati este n zona mediei.

Scorurile n percentile cuprinse ntre 30 si 70 sunt considerate medii. Unscor n percentile de 51 nseamna ca aproximativ jumatate dintrerespondentii din grupul normativ au primit un scor mai scazut. Cu ctpercentila este mai ridicata cu att este mai mare procentajul persoanelordin esantionul normativ care au primit un scor mai scazut si, prin urmare,cu att este mai puternic interesul fata de setul de activitati la care serefera scala intereselor de baza.

De principiu, preferintele cu scoruri intre 50 si 54 sunt considerate slabe,intre 55 si 70 vorbim de preferinte moderate, intre 71 si 84 de preferinteputernice si intre 85 si 99 de preferinte foarte puternice. Similar, putemvorbi despre o respingere mai mult sau mai putin puternica a unei anumearii de interese, la scalele care au scoruri in percentile plasate sub limita de50.

Profilul JVIS este insotit de o descriere detaliata a celor mai puternicepreferinte, adica a scalelor cu scoruri standardizate de peste 85. Pentrufiecare scala n parte este prezentat pe scurt obiectivul scalei si, ntr-oserie de paragrafe mai elaborate, semnificatiile scalei respective,descriindu-se care sunt activitatile preferate de obicei de persoanele cuscoruri mari pe respectiva scala. De asemenea, pentru fiecare scala seprezinta o serie de adjective care descriu persoanele cu scoruri mari,respectiv mici, la respectiva scala.

Este foarte important de subliniat faptul ca scorurile scalelor nu ar trebuiinterpretate mecanic, pe baza doar a acestei sectiuni. Semnificatiilescalelor se modeleaza ntre ele si se recomanda ca n discutia dintreconsilier si persoana evaluata, scalele sa fie discutate n sensul interpretariicorelatiei dintre ele.

n aceasta sectiune este prezentat un grafic sub forma de bare, bazat pe 10tipuri generale de interese. Aceste tipuri generale de interese sunt numiteTeme Ocupationale Generale. Este de remarcat faptul ca temeleocupationale generale se refera mai degraba la tipuri mai largi de interesedect la interesele fata de activitati specifice. Lund ca punct de plecarecercetarile lui John Holland, care a definit sase teme ocupationale, pe carele-a considerat ca un fel de substrat personal pentru interesele vocationale,studiile prin analiza factoriala cu JVIS au relevat 10 dimensiuni distincte,care subsumeaza interesele specifice.

Cele zece teme sunt urmatoarele: Expresiv, Logic, Curios, Practic, Asertiv,Socializat, Orientat spre ajutorare, Conventional, ntreprinzator,Comunicativ. Semnificatia Temelor Ocupationale Generale este prezentatape scurt n raport, n urma graficului.

n aceasta sectiune este prezentat un grafic sub forma de bare, bazat pecele sase stiluri de interese teoretizate de John Holland si cunoscute n modgeneric ca Hexagonul Holland. Scorarea acestor stiluri cu ajutorul JVISeste experimentala si aceste scoruri pot sa difere de scorurile similare

2. PROFILUL TEMELOR OCUPATIONALE GENERALE

3. PROFILUL HEXAGONULUI HOLLAND

PREFERINTESLABE SIACCENTUATE

DETALIEREAPROFILULUI

TEMEOCUPATIONALEGENERALE

SCORURIHOLLAND


extrase direct din chestionarul Holland/SDS (Self-Directed Search), nsa estefoarte putin probabil ca scorurile sa difere foarte mult.

Cele sase stiluri sunt urmatoarele: Realist (R), Investigativ (I), Artistic (A),Social (S), ntreprinzator (E), Conventional (C). Semnificatia stilurilorHolland si implicatiile acestora sunt prezentate pe scurt n raport, n urmagraficului.

n aceasta sectiune sunt prezentate similaritatile profilului persoaneievaluate cu profilurile modale realizate n Romnia pentru un numar de 32de clustere ocupationale. Aceste profile modale sunt formate pe baza apeste 82000 de chestionare JVIS, aplicate pentru un numar de 350 deocupatii din Romnia, cu sprijinul Bancii Mondiale si a Ministerului Muncii,Solidaritatii Sociale si Familiei din Romnia.

Scorurile de similaritate raportate n acest caz sunt coeficienti de corelatientre fiecare grupare de profesii si profilul respondentului. n profil, numelepentru fiecare dintre cele 32 de clustere, nsotite de indicii de similaritate,sunt prezentate descrescator, de la cele mai ridicate nivele de similaritatecu cele ale respondentului, la cele mai scazute. Indicii de similaritatevariaza de la -1.00 la +1.00 si n consecinta pot semnala similaritateextrema, neutralitate sau diferenta extrema.

Profilul este organizat n asa fel nct grupurile de profesii care prezintatipurile de interese cele mai asemanatoare cu cele ale respondentului sa fieprezentate primele. Este recomandat ca n munca lor consilierii sa ndrumeclientii spre explorarea ocupatiilor aflate n legatura cu gruparile din vrfullistei, deoarece acestea sunt cele n care este cel mai probabil sa obtinasatisfactie. Cei consiliati trebuie avertizati n legatura cu faptul ca, daca iaun considerare practicarea uneia dintre ocupatiile din clusterele pentru careau obtinut un indice negativ de similaritate, ar trebui sa acorde o atentiedeosebita cntaririi riscurilor si factorilor care le pot afecta alegerea.

n aceasta sectiune sunt descrise mai pe larg cele trei categorii ocupationalecare au obtinut cel mai mare scor de similaritate cu profilul persoaneievaluate. Sunt enumerate o parte din profesiile cele mai uzuale care facparte din fiecare din cele trei grupari si sunt date si alte detalii, cum ar fiscurte descrieri ale altor aptitudini critice pentru respectiva ocupatie.

Indicele de satisfactie academica releva asemanarea cu un numar mare destudenti si indica satisfactia probabila ce va fi resimtita intr-un mediuacademic de persoana evaluata. Indicii administrativi sunt foarte utilipentru a determina atentia cu care a fost completat JVIS si prin urmarefidelitatea profilului. Indicii administrativi constau din Numarulraspunsurilor nescorabile, Indicele de consistenta a raspunsurilor si Indicelede infrecventa.

Sectiunea Modus Operandi contine o trecere in revista a raspunsurilor laitemi date de persoana evaluata.

4. SIMILARITATEA CU PROFESIILE

5. DESCRIEREA CELOR MAI COMPATIBILE OCUPATII

6. SATISFACTIA ACADEMICA SI INDICII ADMINISTRATIVI

7. MODUS OPERANDI

PROFESIISIMILARE

DESCRIEREAPROFESIILOR

VALIDITATEAPROFILULUI

ITEMI


PROFILUL SCALELOR DE INTERESE JVIS

Profilul alaturat vizualizeaza scorurile persoanei evaluate pentru cele 34 de scale de interese ale JVIS. Unscor nalt indica faptul ca persoana evaluata are o preferinta pentru a lucra n medii care presupundesfasurarea activitatilor descrise de numele scalei. Un scor scazut indica faptul ca persoana evaluata nuar prefera activitatea ntr-un astfel de mediu si ca ar considera o asemenea munca neplacuta. Pe paginacare urmeaza acestui profil poate fi regasita o scurta descriere a fiecarei scale.

Arte Creative 4 21 24 24

Arte Interpretative 5 31 24 27

Matematica 1 21 12 16

Stiinte Fizice 2 18 10 16

Inginerie 0 10 2 8

Stiinte Biologice 1 14 8 12

Stiinte Sociale 5 27 24 24

Aventura 1 8 2 5

Natura-Agricultura 1 12 4 10

Meserii Calificate (Manuale) 1 14 5 12

Servicii Personale 6 27 38 31

Activitati Familiale 4 8 12 8

Servicii Medicale 3 24 18 24

Conducere Dominanta 2 7 3 5

Siguranta Locului de Munca 4 8 8 8

Rezistenta 6 31 21 27

Responsabilitate 6 14 16 14

Predare 11 58 76 66

Servicii Sociale 12 62 82 69

Educatie Elementara 14 82 93 86

Finante 12 76 73 76

Afaceri 13 79 84 79

Munca de Birou 16 97 99 98

Vanzari 15 96 96 96

Supervizare 14 88 90 90

Managementul Relatiilor Umane 15 95 96 95

Drept 14 92 93 92

Consultanta Profesionala 14 90 93 90

Activitate Literara 13 84 92 86

Realizare Academica 17 99 99 99

Redactare Tehnica 13 90 93 90

Independenta 14 86 90 88

Planificare 14 84 88 86

Incredere Interpersonala 16 95 96 95

ScalaScorbrut F M C

Percentile Scazut Mediu Inalt0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 99


1. ARTE CREATIVEInteresat de aranjarea materialelor ntr-o maniera esteticaplacuta;i place sa fie creativ si original n artele frumoase siaplicate, de exemplu n muzica, desen sau decoratiuni.

2. ARTE INTERPRETATIVEi place sa dea spectacole pentru o audienta.

3. MATEMATICAi place sa lucreze cu formule matematice si cu conceptecantitative;interesat de realizarea calculelor si de planificarea siaplicarea metodelor matematice n solutionarea problemelor.

4. STIINTE FIZICEInteresat de investigarea sistematica a variatelor aspecte alenaturii moarte, de exemplu de chimie, fizica, geologie sauastronomie.

5. INGINERIEInteresat de proiectarea, testarea si construirea unei game largi deproduse;aplica principii stiintifice n solutionarea problemelorpractice.

6. STIINTE BIOLOGICEInteresat de investigarea aspectelor diverse ale organismelor vii.

7. STIINTE SOCIALEInteresat de investigarea si nvatarea aspectelor multiple aleorganizarii societatii, comportamentului uman si interactiuniisociale.

8. AVENTURAi plac situatiile noi;cauta neobisnuitul si ceea ce este periculos.

9. NATURA-AGRICULTURAi place sa lucreze n aer liber cu animale sau plante.

10. MESERII CALIFICATE (MANUALE)Prefera sa lucreze manual sau cu masini, de obicei la producereasau repararea unui produs.

11. SERVICII PERSONALEi place sa furnizeze servicii directe clientilor, de exemplu cele deghid turistic sau de cosmetician.

12. ACTIVITATI FAMILIALEi plac activitatile casnice, i place sa aiba un rol activ n viata defamilie si n ngrijirea copiilor, n decorarea si ngrijirea casei si agradinii, n crearea unui mediu placut pentru oaspeti etc.

13. SERVICII MEDICALEInteresat de munca pentru promovarea sanatatii si pentruvindecarea bolilor oamenilor.

14. CONDUCERE DOMINANTAPrefera un stil de conducere agresiv si bazat pe forta. i placepozitia de autoritate, n care sunt implicate supervizarea directa siactiva si criticarea muncii altora.

15. SIGURANTA LOCULUI DE MUNCAPrefera un loc de munca cu un viitor sigur si usor de prezis. Evita sasi asume riscuri sociale sau economice n ceea ce priveste locul demunca.

16. REZISTENTARaporteaza o dorinta de a lucra la o problema multe ore farapauza. Persevereaza n fata problemelor dificile. Este posibil sa fieprovocat de cerinte dificile.

17. RESPONSABILITATESe observa o preferinta pentru medii de lucru ce presupun un gradnalt de integritate si virtuti traditionale.

18. PREDAREInteresat de predarea unei anumite materii.

19. SERVICII SOCIALEInteresat de ajutorarea oamenilor n a gestiona problemele cu carese confrunta.

20. EDUCATIE ELEMENTARAi place sa nvete sau sa aiba grija de copiii mici.

21. FINANTEInteresat de cunoasterea nevoilor financiare ale publicului, derezolvarea problemelor financiare si de investitii si comert.

22. AFACERIInteresat de functionarea de zi cu zi a afacerilor si de organizareacomerciala.

23. MUNCA DE BIROUInteresat de munca de birou si de activitati care implica detalii, deobicei n contextul afacerilor.

24. VANZARIInteresat de vnzari;i place sa lucreze cu alti oameni si sa ncercesa i influenteze.

25. SUPERVIZAREInteresat de planificarea, organizarea si coordonarea activitatilorcelorlalti. i place sa detina o pozitie cu responsabilitatemanageriala.

26. MANAGEMENTUL RELATIILOR UMANEi place sa fie un mediator ntre persoane aflate n conflict;i placesa rezolve situatii interpersonale, incluzndu-le pe cele dificile sincarcate emotional.

27. DREPTInteresat de problemele legale.

28. CONSULTANTA PROFESIONALAi place sa consilieze si sa dea sfaturi din pozitia de expert.

29. ACTIVITATE LITERARAi place sa fie creativ si original n scris;i place sa scrie pentru oaudienta generala.

30. REALIZARE ACADEMICAEste interesat de activitatile stiintifice, n special de naturaverbala. Obisnuieste sa studieze sistematic.

31. REDACTARE TEHNICAi place sa scrie rapoarte detaliate, factuale, manuale sau eseuridespre chestiuni stiintifice, tehnice, legale sau istorice.

32. INDEPENDENTAPrefera lucrul ntr-un mediu lipsit de constrngeri si de supervizareatenta. Se simte limitat de reguli si reglementari. Prefera sagaseasca singur solutii la probleme dect sa ceara sfatul celorlalti.

33. PLANIFICAREEste organizat n munca si prefera sa lucreze ntr-un mediu n careactivitatile se desfasoara n ordinea asteptata.

34. INCREDERE INTERPERSONALAPrefera un mediu de lucru care necesita un grad ridicat desiguranta de sine n contactul cu ceilalti. Nu i este teama sacunoasca straini si sa vorbeasca cu ncredere despre subiectevariate. Crede n abilitatea sa de a se descurca n contextinterpersonal si de a ndeplini sarcinile care i revin din acest punctde vedere.


REALIZARE ACADEMICAACADEMIC ACHIEVEMENTPuterea preferintei: 99

Obiectivele generale ale scalei REALIZARE ACADEMICA

Semnificatiile scalei REALIZARE ACADEMICA

Corelatii adjectivale ale scalei REALIZARE ACADEMICA

Scala Realizare Academica este o scala a stilului de munca, adica implica mai degraba o preferintapentru lucrul ntr-un anumit tip de mediu sau pentru un serviciu n care un anumit tip decomportament reprezinta norma, dect un interes pentru o activitate anume. Scala RealizareAcademica identifica persoanele care sunt interesate de activitati stiintifice.

Persoanelor cu scoruri nalte pe scala Realizare Academica le place sa aprofundeze domeniul de caresunt interesate la nivel stiintific, prin sarcini de natura verbala si prin studiu sistematic.

Sunt de obicei persoane care sunt interesate de urmarea studiilor universitare si post-universitare.

Sunt persoane foarte curioase si le place sa nvete lucruri noi.

Le place sa detina ct mai multe informatii n domeniul de interes.

si petrec timpul liber citind carti si reviste, consultnd site-uri si baze de date, sau citind cercetaripentru a sintetiza informatiile din acestea.

si organizeaza eficient timpul de studiu.

Simt mereu nevoia sa se documenteze ct mai complet atunci cnd lucreaza la un proiect.

Citesc toata lectura necesara si fac si lecturi suplimentare.

Le place sa lucreze la sarcini provocatoare din punct de vedere intelectual, depunnd toate eforturileposibile pna ce sunt atinse scopurile.

Vor sa nteleaga toate conceptele cu care lucreaza si nu renunta pna nu reusesc acest lucru.

Sunt de parere ca nu pot obtine performanta pe termen lung ntr-un domeniu dect prin studiuaprofundat.

Le place sa studieze un subiect la nivel academic.

Frecventeaza cursuri post-universitare. Participa la conferinte cu teme academice, la colocvii ntreexperti si savureaza oricnd o discutie intelectuala cu un partener pe masura.

Le place sa investigheze, sa lucreze cu idei, sa gndeasca intens, sa cerceteze, sa explice, sainterpreteze date si sa scrie rapoarte de cercetare.

Un copil sau adult cu scor mare la aceastascala este descris ca fiind:

Un copil sau adult cu scor mic la aceastascala este descris ca fiind:

SrguinciosProgresistInformatInteligentLuptatorCompetentInteresat de multe lucruriReceptivPerseverent

Cedeaza usorInconsecventInertOstilDistratInconstantAgresivRazbunatorNeperseverent

OBIECTIVE

DESCRIERE

ADJECTIVE


MUNCA DE BIROUOFFICE WORKPuterea preferintei: 98

Obiectivele generale ale scalei MUNCA DE BIROU

Semnificatiile scalei MUNCA DE BIROU

Corelatii adjectivale ale scalei MUNCA DE BIROU

Scala Munca de Birou identifica persoanele interesate de munca de birou si de activitati care implicadetalii, de obicei n contextul afacerilor.

Persoanele care obtin scoruri mari pe scala Munca de Birou prefera n munca lor activitatile de rutina side detaliu.

Prefera sa lucreze cu un set de proceduri care implica concentrarea atentiei si viteza perceptuala.

Prefera sa interactioneze mai mult cu date si mai putin cu idei.

n general le plac activitatile corespunzatoare unui stil conventional si al caror rezultat l pot vedeaimediat.

Le place sa fotocopieze, sa capseze foi, sa lipeasca etichete, sa sorteze corespondenta, sa o distribuiesi sa o deschida, sa scrie facturi si sa ncaseze bani pentru diverse produse sau servicii.

Le place activitatea de a scrie la computer, fara ca aceasta sa presupuna creativitate din partea lor.

Scriu si verifica documente, compun scrisori de multumire, de afaceri si felicitari si le expediaza, facbaze de date cu date de contact ale clientilor si le actualizeaza n caz de nevoie.

Sunt oameni interesati de clasificarea materialelor.

De aceea organizeaza cu placere arhiva unei companii, sorteaza cartile dintr-o biblioteca si ndosariazadocumentele, le dau numere si le aseaza n ordine alfabetica sau tematica, pentru a fi mai usor delocalizat dupa aceea.

Fac cu placere si alte activitati de birou, cum ar fi preluarea apelurilor telefonice si efectuarealegaturii cu persoanele cautate, preluarea de mesaje telefonice sau efectuarea de programari, tinereaevidentei agendei unei persoane, a stocului de produse existent ntr-un birou si a celor necesarentr-un depozit.

Le plac activitatile statice, care presupun eventual statul pe scaun si nu activitatile n care sa fiemereu n miscare.



SensibilCultSupusFragil emotionalTematorDeprimatEmotivnchis n sineRusinos

DominantSpumosCu interese diversificateBun conducatorAnaliticCompetitivExpansivScrupulosExtravertit

OBIECTIVE

DESCRIERE

ADJECTIVE


VANZARISALESPuterea preferintei: 96

Obiectivele generale ale scalei VANZARI

Semnificatiile scalei VANZARI

Corelatii adjectivale ale scalei VANZARI

Scala Vnzari identifica persoanele interesate de domeniul vnzarilor.

Scorurile mari pe scala Vnzari sunt caracteristice persoanelor carora le plac vnzarile, carora le placesa lucreze cu alti oameni si sa i influenteze pe acestia.

Satisfactia acestor oameni provine din placerea negocierii, a exercitarii influentei si puterii deconvingere pe care o au asupra altor oameni.

Le place sa fie persuasivi si se apreciaza pe sine cnd i conving pe cei din jur de ceva.

Stiu sa puna n asa fel problema si sa foloseasca astfel argumentele nct au aproape ntotdeaunacstig de cauza ntr-o discutie.

Le place sa vnda orice fel de produse, de la abonamente la ziare, medicamente si pantofi la polite deasigurari, bijuterii de valoare si proprietati imobiliare.

Apreciaza la fel de mult att vnzarile directe ct si pe cele prin telefon, sau cele care presupundeplasarea dintr-un loc n altul pe teren.

Sunt persoane carora le place diversitatea, le place contactul cu alti oameni, sunt pline de energie sisunt mereu n miscare.

Din aceste motive nu ar rezista sa aiba o ocupatie n care sa stea toata ziua la un birou.

Le place si exemplificarea si demonstrarea modului de functionare a unui produs sau a altuia, ca sprijinpentru argumentele lor verbale, fie ca este vorba despre un aparat de fotografiat sau despre o casa.Explica deseori cu entuziasm avantajele achizitionarii unui produs. Le place sa citeasca despreresorturile care stau n spatele comportamentului persoanelor si si adapteaza discursul n functie depersoana pe care o au n fata.

Prefera sa lucreze pe baza de proiecte si sa primeasca bani n functie de performantele pe care le auntr-o anumita perioada de timp.

Sunt persoane ntreprinzatoare si carora le place sa initieze activitati si sa le duca la bun sfrsit.



Ager la mintePuternicInteligentLuptatorHotartReceptivntreprinzatorColericEntuziast

IndulgentTacutTaciturnScrupulosFragil emotionalNeperseverentSovaielnicInactivFricos

OBIECTIVE

DESCRIERE

ADJECTIVE


MANAGEMENTUL RELATIILOR UMANEHUMAN RELATIONS MANAGEMENTPuterea preferintei: 95

Obiectivele generale ale scalei MANAGEMENTUL RELATIILOR UMANE

Semnificatiile scalei MANAGEMENTUL RELATIILOR UMANE

Corelatii adjectivale ale scalei MANAGEMENTUL RELATIILOR UMANE

Scala Managementul Relatiilor Umane identifica persoanele care au o preferinta pentru medierea nfavoarea aplanarii conflictelor personale, pentru rezolvarea de situatii interpersonale, incluzndu-le nmod special pe cele dificile si ncarcate emotional.

Persoanelor care obtin scoruri mari pe scala Managementul Relatiilor Umane le place sa detina rolul demediator ntre persoanele din anturaj.

Sunt persoane cu natura militanta si combativa, persuasive, carora le place sa-i convinga pe ceilalti.

Le place sa participe la negocieri, sa sustina cauze diverse si sa tina discursuri.

Adora sa pledeze pentru o cauza sau o idee si sunt genul de oameni de care lumea asculta.

Aceste persoane au uneori un interes crescut pentru studierea potentialilor adversari si pentrustudierea modului de actiune a oamenilor, cu scopul de a stabili o strategie de abordare a acestora nvederea succesului n negociere sau mediere.

Le place sa fie reprezentanti ai acelor grupuri care au nevoie de cineva care sa le sustina cauzele. Suntde exemplu reprezentanti ai sindicatelor muncitorilor care cer mariri de salariu sau ai patronateloratunci cnd se ntlnesc cu muncitorii pentru a le rezolva problemele si a evita declansarea unei greve.

Se adreseaza grupurilor comunitare pentru a promova un serviciu municipal sau pentru a le convinge saaccepte decizii ale consiliului local sau ncearca, ca reprezentanti din partea populatiei, sa convingaoficialitatile de necesitatea luarii unor masuri cum ar fi, de exemplu, construirea mai multor parcuri simai multor locuri de joaca pentru copii.

Fac parte din echipa de campanie a unui candidat la functia suprema n stat, tinnd cuvntari pentrusustinerea acestuia n fata alegatorilor. Mediaza conflictele dintre studenti si Senatul universitatii saudintre conducerea unei scoli si parinti.

Conving consiliul unei companii sa nu concedieze un director sau sa mareasca salariile unor angajati.Sunt reprezentantii grupurilor de consumatori care doresc preturi mai mici si servicii mai bune dinpartea companiilor producatoare. Participa la discutii legate de drepturile omului si la mitinguri cudiverse scopuri (de exemplu, mpotriva razboiului etc.).

i ncurajeaza pe ceilalti sa si spuna punctul de vedere si sa lupte pentru drepturile lor.



EntuziastConciliantSigur pe sineDinamicRationalInteresat de multe lucruriReceptivBun conducatorHotart

InactivSovaielnicConservatorDeprimatDistantNemultumitLenesTaciturnFragil emotional

OBIECTIVE

DESCRIERE

ADJECTIVE


INCREDERE INTERPERSONALAINTERPERSONAL CONFIDENCEPuterea preferintei: 95

Obiectivele generale ale scalei INCREDERE INTERPERSONALA

Semnificatiile scalei INCREDERE INTERPERSONALA

Corelatii adjectivale ale scalei INCREDERE INTERPERSONALA

Scala ncredere Interpersonala este o scala a stilului de munca, adica implica mai degraba o preferintapentru lucrul ntr-un anumit tip de mediu, dect un interes pentru o activitate anume. Scala ncredereInterpersonala identifica persoanele care prefera un mediu de lucru care necesita un grad ridicat desiguranta de sine n contactul cu ceilalti.

Sunt persoane carora nu le este teama sa cunoasca straini si sa vorbeasca cu ncredere despre subiectevariate, n fata unui numar restrns de indivizi sau n fata unei audiente voluminoase.

Cred n abilitatea proprie de a ndeplini multe dintre sarcinile interpersonale care le revin.

Sunt persoane foarte sociabile si se simt ca pestele n apa n relationarea cu alte persoane.

Se considera persoane interesante si se simt ncrezatoare n medii nefamiliare.

Le place sa cunoasca oameni noi.

ncrederea pe care o au n calitatile lor interpersonale i determina sa si le valorifice de fiecare data.

Sunt buni purtatori de cuvnt ai celorlalti si sunt mai degraba lideri dect subordonati.

si coordoneaza colegii de munca, iar acestia le cer sfatul n legatura cu modul n care ar trebui sa secomporte n anumite situatii sociale.

Sunt foarte destinsi si n elementul lor n discutiile cu alte persoane, fie ca acestea sunt prieteni,colegi sau oameni necunoscuti.

Sunt n largul lor si n discutiile cu persoane cunoscute doar de curnd, cum ar fi potentiali sefi sauangajatori n timpul interviului de angajare.

si pierd cu greu calmul si curajul n astfel de situatii.

ncrederea pe care o au n succesul lor n relatiile interpersonale i fac pe acesti oameni sa abordezeunele probleme pe care alti colegi nu le-ar aborda, ceea ce i face adesea lideri de opinie.

Maleabilitatea n relatiile interpersonale i face foarte potriviti pentru meserii cum ar fi moderator deshow TV, specialist n relatii publice sau meserii care necesita negociere, cum sunt cele din domeniulvnzarilor.

Le place sa fie gazda unui eveniment mai mare sau sa prezinte o conferinta.



Interesat de multe lucruriSclipitorReceptivImprevizibilInovatorAutoritarEnergicDinamicInformat

TaciturnLinistitDistantCalmSperiatInactivTacutCedeaza usorLenes

OBIECTIVE

DESCRIERE

ADJECTIVE


DREPTLAWPuterea preferintei: 92

Obiectivele generale ale scalei DREPT

Semnificatiile scalei DREPT

Corelatii adjectivale ale scalei DREPT

Scala Drept identifica persoanele care sunt interesate de domeniul legal.

Persoanele cu scoruri nalte pe scala Drept sunt interesate de problemele legale.

Le place sa acorde consultanta legala persoanelor fizice si juridice si sa le reprezinte pe acestea nprocesele pe care le-au intentat sau care le-au fost intentate.

Sunt persoane carora le place argumentarea si carora le place sa vorbeasca n public si sa convinga.

Le place sa jongleze cu ideile, sa puna ntrebari si sa cerceteze, sa se documenteze si sa gaseascapunctele slabe ntr-o lege sau marturie.

Sunt oameni curiosi, investigativi si le place lucrul sub presiune.

Evalueaza mai nti legitimitatea intentarii unui proces si sansele cstigarii acestuia. Aduna apoi probesi evalueaza admisibilitatea acestora n cursul procesului, depun n instanta toate documentelenecesare nceperii si continuarii procesului, cheama martori si experti n instanta si i interogheaza, tinpledoarii, depun acte necesare recursului etc.

Reprezinta clientii n cazul unor procese civile sau penale, de la divort, procese cu companii deasigurari, nerespectarea dreptului de autor etc.

Le place sa actioneze ca reprezentanti legali si n cazuri mai dificile, cum ar fi acuzatii de frauda,trafic de droguri si crima.

Nu toate actiunile din zona legala se materializeaza n procese n instanta. Aceste persoane se implicasi n multe alte activitati de consultanta, cum ar fi cele n cazul ncheierii unei game largi decontracte. Le place sa verifice dreptul de proprietate asupra unor terenuri, sa emita opinii legale cuprivire la o proprietate sau la un teren, sa pregateasca documentatia pentru transferul uneiproprietati, sa constituie societati comerciale, sa efectueze transferuri de bunuri, testamente sisuccesiuni etc. Punctul comun al tuturor acestora este interesul pentru legi si pentru documentare.

Persoanelor cu interes pentru Drept le plac legile si interpretarea acestora. Le place sa citeasca actenormative si sa fie la curent cu noile modificari ale acestora. Au o colectie impresionanta si n continuacrestere de carti si reviste n domeniu.



HotartBun conducatorSpumosCurajosLuptatorDinamicntreprinzatorSigur pe sineIstet

DistantIndulgentInactivSupusStresatRabdatorSovaielnicNesigurTaciturn

OBIECTIVE

DESCRIERE

ADJECTIVE


SUPERVIZARESUPERVISIONPuterea preferintei: 90

Obiectivele generale ale scalei SUPERVIZARE

Semnificatiile scalei SUPERVIZARE

Corelatii adjectivale ale scalei SUPERVIZARE

Scala Supervizare identifica persoanele carora le place sa detina o pozitie cu responsabilitatemanageriala.

Persoanelor cu scoruri nalte pe scala Supervizare le place sa planifice, sa organizeze si sa coordonezeactivitatile celorlalti.

Supervizarea se refera la supravegherea muncii sau sarcinilor unor alte persoane, carora s-ar putea sale lipseasca cunostintele sau tehnica necesare.

Supervizarea nu nseamna controlul celorlalti, ca n cazul Conducerii Dominante, ci doar ghidareantr-un context de munca, profesional sau personal.

Sunt persoane carora le place sa fie managerii unui anumit departament al unei companii.

Le place sa intervieveze si sa faca evaluarea initiala din punct de vedere profesional pentru unpotential nou angajat.

Ei sunt cei care ntmpina noii angajati, carora le explica politica companiei, le explica ce au de facut,i supravegheaza n nvatarea sarcinilor noi.

Coordoneaza activitatea angajatilor, carora le verifica munca pentru a vedea daca e corect facuta si leexplica cum si pot mbunatati performanta si cum pot utiliza timpul mai eficient.

Prezinta interes pentru proiectarea si implementarea sistemelor de evaluare.

Fiind cei care, pe lnga interesul pentru Supervizare, prezinta si competentele tehnice necesare, devinresponsabili de promovarea si transferul angajatilor.

Sunt si cei care decid, prin evaluarea performantei, momentul cresterilor salariale.

Pot coordona activitatea mai multor departamente si se ocupa si cu actualizarea dosarelor de muncaale angajatilor.

Stabilesc nevoia de training a angajatilor si sustin personal aceste traininguri sau angajeaza traineriprofesionisti sa faca acest lucru.



Sigur pe sineOptimistInovatorBun conducatorIndependentDecisProgresistncrezatorCu initiativa

LinistitIndecisTaciturnSperiatFragil emotionalNencrezatorLenesConservatorNesigur

OBIECTIVE

DESCRIERE

ADJECTIVE


CONSULTANTA PROFESIONALAPROFESSIONAL ADVISINGPuterea preferintei: 90

Obiectivele generale ale scalei CONSULTANTA PROFESIONALA

Semnificatiile scalei CONSULTANTA PROFESIONALA

Corelatii adjectivale ale scalei CONSULTANTA PROFESIONALA

Scala Consultanta Profesionala se refera la preferinta pentru comportamente care includ consilierea sisfatuirea din pozitia de expert.

Persoanelor cu scoruri mari pe scala Consultanta Profesionala le place sa ofere consultanta n anumitearii de expertiza, cum ar fi contabilitate, mediu, drept, tehnologie, resurse umane, marketing,medicina, finante, afaceri publice, comunicatii, inginerie etc.

Spre deosebire de scala Servicii Personale, n care relatiile preferate sunt directe, unu-la-unu, n cazulConsultantei Profesionale acestea au loc cu managementul unei companii sau pentru un grup mai marede oameni, iar nivelul de tehnicitate a cunostintelor este mult mai mare.

Domeniul exact n care acestor persoane le place sa acorde consultanta este definit de obicei de altescale la care s-au obtinut scoruri nalte.

n domeniul fiscal executa audituri, consultanta financiara, supervizari de contabilitate. n domeniuljuridic si financiar se ocupa de probleme cum ar fi constituiri de societati, fuziuni de societati, precumsi de consultanta n domeniul legislatiei comerciale si de consultanta comerciala.

Atunci cnd fac consultanta n afaceri, aceasta se refera la consultanta oferita pentru demarari dentreprinderi, dar deseori ofera consultanta pentru management, identificnd oportunitati de afaceripentru compania solicitanta, propunnd modalitati de reducere a costurilor sau realiznd analize debugete.

Consultanta n resurse umane presupune selectie si recrutare de personal, restructurari si reorganizaride organizatii, medieri n cazul conflictelor de munca sau consultanta pe probleme de legislatie amuncii. De asemenea, acestor persoane le place sa evalueze nevoia de training a angajatilor n diversedomenii, cum ar fi leadership, tehnici de vnzare, servicii pentru clienti, comunicare. Le place deseorisi sa furnizeze acest training.

n domeniul IT, printre activitatile de consultanta preferate se numara evaluarea infrastructuriiinformatice existente, realizarea proiectului de arhitectura a sistemului informatic, configurareaechipamentelor informatice, precum si achizitii de echipamente hardware si software.

n domeniul marketingului realizeaza servicii cum ar fi: previziuni ale pietei, studii de piata, studiulcomportamentului de cumparare si consum, strategii de produs, pret, distributie si mod de promovare,cresterea vnzarilor etc.



LuptatorAger la minteMobilizatorSigur pe sineEnergicntreprinzatorDinamicReceptivExpert

Fragil emotionalAnxiosDistantArtagosTaciturnInactivNesigurSovaielnicLenes

OBIECTIVE

DESCRIERE

ADJECTIVE


REDACTARE TEHNICATECHNICAL WRITINGPuterea preferintei: 90

Obiectivele generale ale scalei REDACTARE TEHNICA

Semnificatiile scalei REDACTARE TEHNICA

Corelatii adjectivale ale scalei REDACTARE TEHNICA

Scala Redactare Tehnica identifica preferinta pentru scrierea de texte si lucrari de specialitate,tehnice, specifice unui domeniu anume.

Spre deosebire de scala Autor-Jurnalism, scala Redactare Tehnica presupune redactarea de materialetematice conform unui anumit set de reguli, unui anumit stil si cu o anumita terminologie specificadomeniului.

Persoanelor cu scoruri mari la scala Redactare Tehnica le place sa proiecteze, sa creeze si sa aduca lazi diverse tipuri de documentatii.

Scopul lor este de obicei acela de a traduce ideile tehnice n cuvinte care pot fi ntelese de publicultinta.

Acesta nu este att un scris creativ, ct un scris care depinde de anumite specificatii tehnice.

Persoanele cu scoruri mari pe scala Redactare Tehnica sunt interesate de domeniul n care efectueazalucrarile si le place sa se documenteze si sa sintetizeze informatia legata de tematica abordata.

Studiaza desene, specificatii, mostre de produs, intervieveaza specialisti pentru a se familiariza cuprocesul de productie, n domeniul IT, n robotica, n biotehnologie sau n alte domenii n care sidesfasoara activitatea.

Le place sa faca rapoarte detaliate, factuale, sa scrie manuale sau eseuri despre chestiuni stiintifice,tehnice, legale sau istorice.

Le place sa scrie definitii pentru dictionare de limba, de afaceri, de contabilitate etc.

Le place sa lucreze pentru enciclopedii. Le place sa scrie materiale tehnice, scriu instructiuni deutilizare si ntretinere, articole pentru reviste de specialitate, produse multimedia. Redacteaza cuplacere procesele verbale ale unor ntlniri de specialitate, lucrari de cercetare si articole cu scopulde a fi prezentate la conferinte.

Pot fi interesati de studiul istoriei unei anumite regiuni sau a unui anumit popor, de a scrie datele siintroducerile biografice ale unei personalitati pentru o carte, de a scrie despre politicile economice aleunei companii, de a face trimiteri bibliografice etc.



SrguinciosPerseverentConstiinciosProgresistInformatMetodicCompetentTenaceReceptiv

InactivNeperseverentInconstantInconsecventDistantInstabilApaticNesistematicNeglijent

OBIECTIVE

DESCRIERE

ADJECTIVE


INDEPENDENTAINDEPENDENCEPuterea preferintei: 88

Obiectivele generale ale scalei INDEPENDENTA

Semnificatiile scalei INDEPENDENTA

Corelatii adjectivale ale scalei INDEPENDENTA

Scala Independenta este o scala a stilului de munca, adica implica mai degraba o preferinta pentrulucrul ntr-un anumit tip de mediu sau pentru un serviciu n care un anumit tip de comportamentreprezinta norma, dect un interes pentru o activitate anume. Scala Independenta identificapersoanele care prefera lucrul ntr-un mediu lipsit de constrngeri si de supervizare atenta.

Persoanele care obtin scoruri mari pe scala Independenta prefera sa lucreze independent de ceilaltioameni de la locul de munca si sa execute sarcini n care nu este necesar efortul de grup.

Prefera sa lucreze n locuri n care nu exista regulamente stricte, deoarece pentru ei regulile sireglementarile reprezinta limitari inutile.

si respecta propriul set de reguli si se simt ncoltiti atunci cnd le este interzis sa faca acest lucru,neezitnd sa si arate dezaprobarea.

si exprima deschis dezacordul fata de politicile de munca nedrepte ale superiorilor si fata de regulicare li se par inutile.

Sunt persoane independente si autonome si carora le place sa fie responsabile pentru propriile actiuni,att pentru succese, ct si pentru esecuri.

Se bazeaza pe judecata proprie si prefera sa gaseasca singuri solutii la probleme dect sa ceara sfatulcelorlalti.

Fac acest lucru chiar daca gasirea solutiei le ia foarte mult timp si le consuma foarte multi nervi,deoarece nu le place sa depinda de altcineva n munca lor.

Lucreaza foarte bine n proiecte pe care trebuie sa le duca la bun sfrsit pe cont propriu, orict dedificile si de importante ar fi acestea. Lucreaza foarte bine atunci cnd trebuie sa actioneze farandrumari, fara o supervizare atenta din partea superiorilor si fara sa raspunda n fata nimanui.Lucreaza n propriul stil si si apara ideile, chiar si pe cele neobisnuite, despre cum cred ei ca ar trebuifi rezolvata o sarcina.

Sunt persoane hotarte, carora le place sa ia decizii si care nu au nevoie de aprobarea celorlalti.

Aceasta tendinta de a ncerca sa faca totul pe cont propriu i poate face sa para n ochii celorlaltidrept putin aroganti si neconventionali si uneori aceste persoane ar putea sa se integreze mai greu ngrupul de munca. O asemenea impresie nu este n totalitate neadevarata, deoarece n spatele dorinteilor de a face totul independent se pot afla dorinta de control si lipsa ncrederii n ceilalti oameni.



ProfundProgresistReceptivPrecipitatEnergicRebelLuptatorImprevizibilPerseverent

LinistitNeperseverentTematorDocilFricosConservatorSupusTraditionalistLenes

OBIECTIVE

DESCRIERE

ADJECTIVE


EDUCATIE ELEMENTARAELEMENTARY EDUCATIONPuterea preferintei: 86

Obiectivele generale ale scalei EDUCATIE ELEMENTARA

Semnificatiile scalei EDUCATIE ELEMENTARA

Corelatii adjectivale ale scalei EDUCATIE ELEMENTARA

Scala Educatie Elementara identifica persoanele carora le place sa educe copiii mici sau sa aiba grijade acestia.

Persoanelor cu scoruri mari pe scala Educatie Elementara le place sa lucreze cu copiii si sa i ajute peacestia sa si nsuseasca aptitudini de baza n gradinita si n scoala primara.

Iubesc copiii, i nteleg, au rabdare cu ei si au deseori o energie comparabila cu a acestora.

Le place sa i nvete pe copii lucruri noi si sa inspire acestora dragostea si interesul pentru nvatatura.

Spre deosebire de persoanele care au scoruri mari pe scala Predare, persoanele cu interese pentruEducatie Elementara nu se ocupa doar de predarea unei anumite materii scolare, ci cu formareainitiala a copiilor, n continuarea educatiei primite n primii ani de viata n familie.

Exista o grija mai mare fata de evolutia ca persoana dect fata de aprofundarea unor materiipunctuale.

nteleg, le place si aplica n munca lor psihologia copilului.

Le place sa modeleze mintile tinere si personalitatile n formare printr-o serie de materiale siechipamente variate, pentru a pune bazele si a ncuraja dezvoltarea unei serii de aptitudini si trasaturide personalitate, cum ar aptitudinile sociale, creativitatea, exprimarea de sine, ncrederea n sine,ncurajarea explorarii lumii nconjuratoare etc.

Promoveaza morala, integritatea, egalitatea de sanse, nediscriminarea, educatia pentru sanatate si invata pe cei mici principiile interactiunii sociale cu ceilalti copii.

Sunt persoane carora le place sa fie spontane, calde, sa se joace cu copiii si sa utilizeze nvatarea prinjoc. Cnta si danseaza cu copiii, discuta, le spun povesti, monteaza piese de teatru pentru serbari,deseneaza, fac excursii didactice n mediul nconjurator. i nvata sa scrie si sa citeasca, le explicacopiilor cum sa citeasca ceasul, cum sa numere banii, cum sa faca operatii simple de adunare siscadere, cum sa nceapa nvatarea unei limbi straine etc.

n toate aceste activitati dau explicatii, ajuta copiii sa nteleaga, sa si corecteze greselile si sa simbunatateasca performantele si apreciaza satisfactia resimtita atunci cnd cei mici au nteles sinvatat ceva util pentru viitor.



ConstiinciosGenerosLoialConciliantAmabilCorectStabilReceptivSincer

IndiferentAgresivInstabilLenesArtagosngmfatInconstantInconsecventRazbunator

OBIECTIVE

DESCRIERE

ADJECTIVE


ACTIVITATE LITERARAAUTHOR-JOURNALISMPuterea preferintei: 86

Obiectivele generale ale scalei ACTIVITATE LITERARA

Semnificatiile scalei ACTIVITATE LITERARA

Corelatii adjectivale ale scalei ACTIVITATE LITERARA

Scala Autor-Jurnalism identifica persoanele care au o preferinta pentru a scrie, dublata de preferintaca rezultatul scrisului lor sa fie citit de o audienta generala.

Persoanelor cu scoruri nalte pe scala Autor-Jurnalism le place sa fie creative si originale n scris. Estemodul lor de a genera arta si de a-si asuma raspunderea pentru o forma artistica de expresie ncomunicare. mpartasesc maselor largi de oameni rezultatul muncii lor si le place sa fie apreciatipentru acesta.

Le place sa modeleze frazele si dialogurile pentru a suna ct mai bine si pentru a sublinia ct mai bineideea intentionata. Pregatesc materialele pentru a fi publicate.

Fiind o forma de comunicare artistica, adesea nu lucreaza dupa niste reguli bine stabilite, ci sidefinesc un stil propriu. Studiaza modul de exprimare al altor autori si le place sa utilizeze figuri destil. Se bucura de efectul catharctic pe care l are scrisul asupra lor.

Scala Autor-Jurnalism se refera la opere literare originale, prin acest lucru deosebindu-se de scalaRedactare Tehnica, care se refera la scrierea de texte si lucrari de specialitate, tehnice, specifice unuidomeniu anume.

Interesul pentru activitati literare implica si o preferinta pentru investigatie, pentru cercetare. Acestepersoane observa, intervieveaza, analizeaza psihologia si comportamentul oamenilor reali siempatizeaza cu personajele lor pentru a le conferi acestora autenticitate si credibilitate.

Le plac sarcinile n care se pot exprima liber n scris. Scriu nuvele si romane de suspans, psihologice,de dragoste etc., scriu scenarii pentru filme si piese de teatru, fie ele comedii sau drame, scenariipentru filme de desene animate, carti de fictiune istorica, schite umoristice, carti pentru copii, cartide critica literara.

Aleg sa si spuna prin textele pe care le scriu parerea despre anumite probleme de interes general. nacest sens scriu editoriale pentru reviste, pamflete si alte schite umoristice, redacteaza stiri etc.

Au uneori modele reale recunoscute pentru personajele din operele lor, cum este cazul scrieriibiografiilor unor scriitori celebri sau a unor personalitati contemporane.

La unele dintre aceste persoane latura scrisului predomina peste cea a originalitatii, prefernd saediteze opere ale altor autori, acestea putnd fi romane, articole de ziar sau stiri.



ImaginativEntuziastDezordonatInformatProfundntelegatorProgresistInteresat de multe lucruriPlin de fantezie

InsensibilPasivTacutInconsecventDistantOstilArtagosAgresivCertaret

OBIECTIVE

DESCRIERE

ADJECTIVE


PLANIFICAREPLANFULNESSPuterea preferintei: 86

Obiectivele generale ale scalei PLANIFICARE

Semnificatiile scalei PLANIFICARE

Corelatii adjectivale ale scalei PLANIFICARE

Scala Planificare este o scala a stilului de munca, adica implica mai degraba o preferinta pentru lucrulntr-un anumit tip de mediu, dect un interes pentru o activitate anume. Scala Planificare identificapersoanele care prefera sa fie organizate n deprinderile de lucru si sa lucreze ntr-un mediu n careactivitatile se desfasoara n ordinea asteptata.

n cazul persoanelor cu scoruri nalte pe scala Planificare principiul fundamental este acela deorganizare.

Sunt persoane carora nu doar le place organizarea, dar au si nevoie de aceasta n lucrurile din jurul lorsi n activitatile pe care le desfasoara.

Sunt persoane care functioneaza foarte bine dupa un plan sau dupa o programare, si prefera un astfelde mediu deoarece nu le plac lucrurile neprevazute si surprizele.

Lucreaza foarte bine dupa un program regulat si nu ar agrea deloc un program de lucru inconstant, ncare sa nu stie cnd ncepe si cnd se termina o activitate.

Sunt persoane care si organizeaza foarte bine activitatile zilnice si care nu se apuca de munca fara unplan, macar orientativ, a ceea ce au de facut. Fiecare moment conteaza si este contabilizat nprogramul lor. Nu le place sa fie n ntrziere. Stiu sa si prioritizeze activitatile. Prefera sa aibametode foarte bine stabilite si proceduri pe care sa le urmeze pentru a-si rezolva sarcinile si de aceeanu depasesc niciodata un termen limita, ba din contra, de obicei termina sarcinile nainte de termenullimita. si realizeaza mai mereu sarcinile pe care si le-au propus pentru o zi.

Nevoia de certitudine si organizare le face pe aceste persoane sa ia n considerare toate detaliile ncadrul unui plan. Anticipeaza toate elementele de care este nevoie pentru un proiect si se asigura catoate conditiile necesare sunt ntrunite.

Le place organizarea nu doar n activitati, ci si n mediul din jurul lor. Gasesc cu usurinta uninstrument de lucru sau un alt obiect atunci cnd l cauta, si aceasta deoarece sunt persoane ordonate,care mentin curatenie si care pun mereu lucrurile napoi n locul din care le-au luat. De asemenea, auobiectele foarte bine organizate n functie de prioritati.

Au un orar planificat si de aceea sunt persoane care ntrzie rar la o ntlnire si uita si mai rar oprogramare, un loc si o ora la care trebuie sa fie undeva.

Sunt persoane carora li se ntmpla rar sa ramna fara nici un ban, deoarece stiu sa si organizezefoarte bine finantele.



ConstiinciosSrguinciosOrganizatOrdonatPrecisMetodicHarnicResponsabilEficient

InconsecventInstabilNeglijentImpulsivInactivngmfatNeperseverentDezordonatLenes

OBIECTIVE

DESCRIERE

ADJECTIVE


TEMELE OCUPATIONALE GENERALE

Studiile realizate cu JVIS au relevat un numar de 10 patternuri mai generalizate de interese. Acestepatternuri reflecta orientarile generale spre lumea muncii si nu interese specifice in arii bine delimitate.Scorurile la cele 10 teme ocupationale generale sunt vizualizate mai jos. Sunt prezentate scorurile atatpentru femei cat si pentru barbati, dar sunt reprezentate grafic doar scorurile aferente sexului persoaneievaluate.

Expresiv 14 4 3

Logic 3 12 3

Curios 6 14 7

Practic 5 1 1

Asertiv 16 0 1

Socializat 16 1 1

Orientat spre ajutorare 26 21 46

Conventional 44 62 69

Intreprinzator 97 82 84

Comunicativ 43 97 99

ScalaScorbrut F M


Mai jos urmeaza o scurta prezentare a fiecareia dintre cele 10 teme ocupationale generale.

Persoanele care obtin un scor nalt la aceasta tema sunt probabil considerateartistice de catre cei din jurul lor, chiar daca este posibil ca n prezent sa nu fieimplicate n nici o activitate artistica. Este probabil sa le placa activitatileartistice, cum ar fi teatrul, muzica, scrisul, artele vizuale sau oricare dintreartele aplicate, comerciale sau artele fine. Le place de asemenea sa admireoperele creative ale altora. Persoanele care obtin scoruri mari tind sa seconsidere perceptive, sensibile, imaginative si constiente de mediul din jurul lor.Persoanele care lucreaza n domeniul artelor obtin scoruri nalte la aceasta tema,dar la multe alte persoane aceasta tema se combina cu altele n expresiaintereselor.

Persoanele care obtin scoruri nalte prefera gndirea rationala abstracta,orientata spre generalizari testabile, rationament deductiv si precizie. Le placeprovocarea muncii intelectuale complexe, n special n ariile matematicii si astiintelor fizice, si n aplicatii cum ar fi ingineria, informatica, precum si ovarietate de alte arii unde este ceruta munca cu rezultate cantitative si exacte.Daca o persoana a obtinut un scor nalt la aceasta tema, este probabil ca ea saprefere sa lucreze cu lumea fizica si cu idei abstracte, mai degraba dect sainteractioneze cu oameni.

Un scor nalt la aceasta scala indica faptul ca persoana evaluata este foartecurioasa n legatura cu mediul sau, fiind curioasa si deschisa n relatia cu fiintelevii, cu alti oameni si institutii sociale. Aceste persoane si doresc sa nvete despremulte lucruri si pot fi caracterizate ca fiind nclinate spre investigatie, cercetaresi gndire. Ar fi recomandabil pentru aceste persoane sa aleaga o meserie dindomeniul stiintelor sociale sau biologice, sau sa combine aceasta tema cu altelen alegerea unei cariere.

Daca o persoana a obtinut un scor nalt la aceasta scala, probabil sa i placactivitatile care implica aptitudini fizice si mecanice. O astfel de persoana cautasatisfactie mai mult n calitatea muncii sale, dect n exercitarea influentei sau aputerii asupra altor persoane. Acestor persoane le plac de asemenea activitatilen aer liber si nu se ngrijoreaza foarte mult n legatura cu riscurile fizice aleacestora. E posibil sa evite activitatile n care se afla n centrul atentiei si e

EXPRESIV

LOGIC

CURIOS

PRACTIC


n aer liber si nu se ngrijoreaza foarte mult n legatura cu riscurile fizice aleacestora. E posibil sa evite activitatile n care se afla n centrul atentiei si eposibil sa prefere ideile si creatiile practice si nu lumea ideilor abstracte. Deasemenea, acestor persoane le place deseori sa aiba legaturi strnse cu familia sile place sa asigure confortul si bunastarea altora. Scorurile nalte suntcaracteristice persoanelor dintr-o arie vasta de activitati, cum ar fi agricultura,meseriile manuale si activitatile din domeniul serviciilor.

Un scor nalt la aceasta tema indica o preferinta pentru lucrul n situatii n carepersoana evaluata si poate exercita controlul si n care autoritatea sa este clardefinita. Acestor persoane le place sa si exercite autoritatea asupra altor oamenisi fac acest lucru cu ncredere n sine, fara a cere sfatul sau sprijinul altorpersoane. Persoanele care obtin scoruri mari sunt vazute drept sincere si directecu ceilalti si le place sa lucreze cu alti oameni, n special dintr-o pozitiedominanta. Persoanele care lucreaza n mediile unde acest stil de leadership esteadecvat, cum ar fi mediul militar, obtin scoruri nalte la aceasta tema.

Persoanele care au un scor nalt la aceasta tema sunt privite de ceilalti caangajati responsabili si stabili, disciplinati, punctuali, sistematici si chibzuiti, darnu si creativi. Aceste persoane prefera sa aiba un loc de munca sigur si un salariusigur, dect sa accepte nesiguranta unui viitor loc de munca mai bine remunerat,dar mai riscant. Prefera de asemenea ocupatiile care ofera stabilitate si carerecompenseaza virtutile traditionale.

Persoanele cu scoruri nalte la aceasta tema manifesta o grija sincera pentruceilalti oameni, n special pentru cei care au probleme sau care au nevoie deajutor. Persoanelor cu scoruri nalte le place interactiunea sociala, le place sadea sfaturi si pot fi descrise ca binevoitoare, altruiste, empatice, caritabile,cooperante si saritoare n acordarea ajutorului lor. Persoanele care obtin un scormare la aceasta tema ar trebui sa ia n considerare ocupatiile n care au un rolactiv n ajutorarea, servirea sau dezvoltarea altor oameni.

Persoanele care obtin un scor nalt la aceasta tema prefera un rol bine definit nmediul de afaceri sau ntr-o organizatie mare. Le plac activitatile cotidiene caretin de munca n afaceri, cum ar fi sa conduca un birou, sa vnda produse, sa iadecizii si sa i supervizeze pe altii. Prefera sa lucreze ntr-o organizatie n caretotul este reglementat, dect sa lucreze ntr-un mediu variabil. Le place deasemenea munca de detaliu si migala, prefernd sa nu li se ceara sa fie foartecreative si sa nu fie implicate n activitati care presupun aptitudini mecanice,disconfort sau risc fizic.

Obtinerea unui scor nalt la aceasta tema indica faptul ca persoanei evaluate iplac activitatile care implica discutiile cu ceilalti, n special daca scopuldiscutiilor este persuasiunea sau influenta. ncrezatoare n sine, rareori timide nsituatii dificile, dominante, puternice, persoanele cu scoruri nalte sunt ngeneral interesate de aspectele de marketing si de management n afaceri, maidegraba dect de detaliile activitatilor zilnice sau de anumite specializari aleacestora. Sunt persoane adesea motivate de simbolurile conventionale alestatutului social, cum ar fi banii, influenta si prestigiul si intr-o mai mica masurainteresate de alte forme de recunoastere. Persoanele care obtin scoruri mari laaceasta scala sunt, pe lnga cele active n mediul afacerilor, si cele care aucariere n domeniul legal, n administratie, relatii publice, diplomatie si ariinrudite.

O persoana care a obtinut un scor nalt la aceasta tema tinde sa fie interesata deidei si de comunicarea acestor idei altor persoane. Persoanelor cu scoruriaccentuate pentru aceasta tema ocupationala le plac expresiile complexe alerationamentelor, le place lectura, le place sa ia parte la conferinte, sa studiezesau sa se implice n discutii intelectuale. Se concentreaza mai mult asupraformularii si exprimarii conceptelor dect pe a-i distra sau ntretine pe ceilalti.Persoanele care obtin scoruri nalte pot fi descrise ca fiind intelectuale, clare nexprimare, bine informate si ca avnd o arie larga de interese. Scriitoriiprofesionisti obtin scoruri nalte la aceasta tema. Oricum, din moment cecomunicarea este importanta pentru o arie larga de ocupatii, multe alte persoaneobtin de asemenea scoruri nalte la aceasta tema.

PRACTIC(contd.)

ASERTIV

SOCIALIZAT

ORIENTAT SPREAJUTORARE

CONVENTIONAL

INTREPRINZATOR

COMUNICATIV


HEXAGONUL HOLLAND

Hexagonul Holland este un standard in evaluarea intereselor vocationale ale unei persoane. Scorareaprezentata aici este experimentala si ar trebui tratata ca atare, desi exista foarte putine sanse cascorurile sa difere fundamental de cele obtinute aplicand testul Holland/SDS original.

Realist 2 14 3

Investigativ 3 18 10

Artistic 10 34 38

Social 20 82 96

Intreprinzator 20 88 90

Conventional 21 88 92

ScalaScorbrut F M


Mai jos urmeaza o scurta prezentare a fiecaruia dintre cele 6 stiluri Holland.

Tipul Realist agreeaza ocupatii realiste, cum ar fi mecanic de automobile,controlor de trafic de zbor, supraveghetor, fermier, electrician. Are abilitatimecanice, dar poate sa nu aiba abilitati sociale. Prefera activitati care presupunmanipularea masinilor, uneltelor si instrumentelor. Valorizeaza recompensemateriale cu ajutorul carora pot fi atinse realizari tangibile. Se vede pe sine cafiind practic, conservator, ca avnd abilitati manuale si mecanice dar lipsindu-iabilitatile sociale. Cei din jur l vad ca fiind normal, obisnuit, direct. Evitainteractiunea cu oamenii. Cere de la cei din jur competente manuale simecanice, aptitudini n interactiunea cu masini, unelte sau obiecte. Admira sirecompenseaza la cei din jur comportamentul conformist, realizarile practice. Lalocul de munca valorizeaza valorile practice, productive si concrete si preferastiluri robuste, orientate spre risc si aventuroase. n general tinde spre activitaticoncrete, practice, care presupun utilizarea masinilor, uneltelor si amaterialelor.

Tipul Investigativ agreeaza ocupatii investigative, cum ar fi biolog, chimist,fizician, antropolog, geolog, tehnician medical. Are abilitati matematice sistiintifice, dar poate sa nu aiba abilitati de conducator. Prefera activitati carepresupun explorarea, ntelegerea si predictia sau controlul fenomenelor naturalesi sociale. Valorizeaza dezvoltarea si achizitia de informatii si cunostinte. Se vedepe sine ca fiind analitic, inteligent, sceptic si cu talent academic, dar fiind lipsitde abilitati interpersonale. Cei din jur l vad ca fiind asocial (lipsit desociabilitate), intelectual. Evita activitatile de vnzari sau cele care implicaconvingerea oamenilor. Cere de la cei din jur competente analitice, tehnice,stiintifice si verbale. Admira si recompenseaza la cei din jur scepticismul sipersistenta n rezolvarea problemelor, achizitionarea de noi cunostinte,ntelegerea si solutionarea problemelor. La locul de munca valorizeazaactivitatile intelectuale sau analitice directionate catre rezolvarea de problemesau catre crearea si utilizarea cunoasterii.

Tipul Artistic agreeaza ocupatii artistice, cum ar fi compozitor, muzician, regizor,scriitor, decorator de interioare, actor sau actrita. Are abilitati artistice, darpoate sa nu aiba abilitati de birou. Prefera activitati care presupun tangenta cuzona literara, muzicala, sau artistica. Valorizeaza expresia creativa a ideilor,emotiilor sau sentimentelor, precum si ideile si metodele neconventionale,valorile estetice. Se vede pe sine ca fiind deschis la noi experiente, inovativ,intelectual, dar ca lipsindu-i abilitatile administrative si de birou. Cei din jur lvad ca fiind neconventional, dezordonat, creativ. Evita rutina si conformarea la

REALIST

INVESTIGATIV

ARTISTIC


regulile stabilite. Cere de la cei din jur abilitati creative sau inovative,interactiuni cu ceilalti expresive din punct de vedere emotional. Admira sirecompenseaza la cei din jur imaginatia n ceea ce priveste realizarile literare,artistice sau muzicale. La locul de munca valorizeaza munca creativa n muzica,scriere, performante artistice, sculptura, sau activitatile intelectualenestructurate.

Tipul Social agreeaza ocupatii sociale, cum ar fi profesor, preot, consilier,psiholog clinician, psihiatru, logoped. Are abilitati sociale, dar poate sa nu aibaabilitati mecanice si stiintifice. Prefera activitati care presupun sa i ajute,nvete, ngrijeasca, consilieze sau sa i serveasca pe cei din jur prin intermediulinteractiunilor personale. Valorizeaza cultivarea bunastarii celorlalti, existentaserviciilor sociale si a actiunilor de ajutorare. Se vede pe sine ca fiind empatic,rabdator, si cu abilitati interpersonale, dar ca lipsindu-i abilitatile mecanice. Ceidin jur l vad ca fiind grijuliu, agreabil, extravert. Evita activitatile tehnice simecanice. Cere de la cei din jur competente interpersonale, abilitati de a-ingriji, vindeca sau nvata pe cei din jur, precum si de a fi un bun mentor. Admirasi recompenseaza la cei din jur empatia, sociabilitatea umanitara, prietenia,altruismul. La locul de munca valorizeaza lucrul cu ceilalti ntr-un mod facilitantsau ajutator.

Tipul ntreprinzator agreeaza ocupatii ntreprinzatoare, cum ar fi agent devnzari, director, director executiv, producator de televiziune, cumparator. Areabilitati de conducere si lingvistice, dar adesea este lipsit de abilitati stiintifice.Prefera activitati care presupun convingerea, manipularea sau directionarea celordin jur. Valorizeaza realizarile materiale si statutul social. Se vede pe sine cafiind cu abilitati de convingere si de vnzari, dar lipsindu-i abilitatile stiintifice.Cei din jur l vad ca fiind energic, sociabil. Evita subiectele stiintifice,intelectuale sau confuze. Cere de la cei din jur abilitati de convingere simanipulare a celor din jur. Admira si recompenseaza la cei din jur initiativa de aurmari realizari financiare sau materiale;dominanta si ncrederea n sine. La loculde munca valorizeaza activitatile de vnzare, conducerea sau manipulareacelorlalti n vederea atingerii unor obiective personale sau organizationale.

Tipul Conventional agreeaza ocupatii conventionale, cum ar fi bibliotecar,stenograf, analist financiar, bancher, expert n taxe si impozite, expert devnzari, director, director executiv, producator de televiziune, cumparator. Areabilitati de birou si aritmetice, dar adesea este lipsit de abilitati artistice.Prefera activitati care presupun stabilirea sau mentinerea ordinii, punerea npractica a standardelor. Valorizeaza realizarile materiale si financiare, precum siputerea n mediile sociale, de afaceri sau politice. Se vede pe sine ca fiindanimat de abilitati tehnice n afaceri sau productie, dar lipsit de competenteartistice. Cei din jur l vad ca fiind atent, conformist. Evita sarcinile ambigue saulipsite de structura. Cere de la cei din jur abilitati administrative, aptitudini natingerea de standarde precise n vederea obtinerii de performante. Admira sirecompenseaza la cei din jur abilitati organizationale, conformismul, admirapersoanele pe care se poate bizui. La locul de munca valorizeaza muncaresponsabila, cu lucruri, numere sau masini pentru a atinge cerinteorganizationale previzibile sau standardele specificate.

ARTISTIC(contd.)

SOCIAL

INTREPRINZATOR

CONVENTIONAL


SIMILARITATEA CU PROFILURI OCUPATIONALE

Mai jos se pot regasi profilurile ocupationale pentru un numar de 32 de categorii, ierarhizate descrescatorin ordinea similaritatii cu profilul persoanei evaluate. Un scor pozitiv indica o similaritate a profilului curespectivul grup de ocupatii, iar un scor negativ indica lipsa similaritatii.

Descrieri ale celor trei grupuri ocupationale care sunt cel mai bine plasate sunt prezentate pe paginileurmatoare. Este important de accentuat din nou ca aceste similaritati nu reflecta aptitudinile persoaneievaluate de a realiza aceste meserii, ci doar similaritatea profilului sau JVIS cu profilurile persoanelorcare lucreaza in aceste profesii.

FOARTE SIMILAR Justitie (2)0.84+FOARTE SIMILAR Business (12)0.81+FOARTE SIMILAR Resurse umane (18)0.72+FOARTE SIMILAR Vnzari (13)0.70+FOARTE SIMILAR Finante banci (14)0.69+FOARTE SIMILAR Predare adulti (20)0.69+FOARTE SIMILAR Marketing (23)0.68+FOARTE SIMILAR Cler (3)0.66+FOARTE SIMILAR Servicii sociale (7)0.64+SIMILAR Stiinte sociale (17)0.57+SIMILAR Jurnalism / scris (16)0.44+MODERAT SIMILAR Predare elementara (19)0.39+MODERAT SIMILAR Birotica / arhivistica (21)0.37+NEUTRU Divertisment, arta spectacolului (8)0.17+NEUTRU Industria confectiilor (27)0.13+NEUTRU Servicii (4)0.06+NEUTRU Mestesugari (31)0.05+NEUTRU Domeniul muzical (9)0.02-NEUTRU Industria alimentara (28)0.06-NEUTRU Servicii publice (5)0.10-NEUTRU Industria prelucratoare si de masini (32)0.13-NEUTRU Arte vizuale comerciale (11)0.14-NEUTRU Industria extractiva (30)0.23-NESIMILAR Telecomunicatii (29)0.31-NESIMILAR Stiinte matematice aplicate (24)0.39-NESIMILAR Constructii (26)0.40-NESIMILAR Arte vizuale (10)0.46-FOARTE NESIMILAR Sport si recreere (6)0.57-FOARTE NESIMILAR Lucru n aer liber, agronomi (15)0.60-FOARTE NESIMILAR Computere si IT (22)0.60-FOARTE NESIMILAR Domeniul medical (1)0.76-FOARTE NESIMILAR Stiinte (25)0.80-

Scor Similaritate Cluster ocupational


JUSTITIEAcest grup este format din persoane care au ocupatii n domeniul legal, si anume: avocati,judecatori, procurori, notari, consilieri de probatiune, consilieri juridici, executorijudecatoresti si grefieri. Sunt persoane pasionate de legi si de verificarea respectarii acestora.Acest grup se caracterizeaza prin scoruri nalte pe scalele Drept, Finante, ManagementulResurselor Umane, Redactare Tehnica si Supervizare. Peste percentila 90 se mai afla intereselepentru Consultanta Profesionala, Activitate Literara, Independenta si ncredere Interpersonala.Grupul corespunzator din esantionul american contine si ocupatii din domeniul politicii.Esantionul nostru nu a cuprins politicieni.

Mai jos sunt prezentate o serie de ocupatii tipice pentru acest cluster, impreuna cu codurileHolland aferente si cu codurile sub care pot fi regasite in Codul Ocupatiilor din Romania (COR).

Nr Cod COR Cod Holland Denumire ocupatie1 242101 ESA, ESI Avocat2 - SIE Consilier de probatiune3 242103 ESA Consilier juridic4 242902 - Executor judecatoresc5 343203 - Grefier6 242202 ESA Judecator7 242907 - Notar8 242201 EIA Procuror

Decizia de orientare spre o anumita profesie trebuie luata si in functie de aptitudinile persoaneievaluate. In continuare sunt prezentate cateva aptitudini specifice pentru acest cluster deocupatii. Pentru o detaliere a acestor aptitudini, care au fost extrase cu ajutorul F-JAS(Fleishman Job Analysis Survey), va rugam sa va adresati consilierului.

APTITUDININECESARE

DESCRIERECLUSTER

OCUPATII TIPICE

Acest grup pune accent pe aptitudinile cognitive si pe aptitudini sociale / interpersonale:

APTITUDINI COGNITIVE:ntelegere verbalantelegerea limbajului scrisExprimarea verbalaExprimarea n scrisFluenta ideilorOriginalitateCapacitate de memorareReceptivitate la problemeRationament deductivRationament inductivOrdonarea informatiilor

APTITUDINI SENZORIALE / PERCEPTUALE:Recunoasterea vorbiriiClaritatea vorbirii

APTITUDINI SOCIALE / INTERPERSONALE:AsertivitateaCapacitatea de negociereReceptivitate socialancredere socialaObtinerea de informatii prin conversatieDorinta de realizareControlul tendintei de a lua decizii pripiteArgumentarea verbala


BUSINESSAcest grup contine ocupatii care presupun Munca de Birou si manageriale. Printre acestea senumara ocupatiile: administrator hotel, administrator imobile, manager si organizator nactivitatea de turism, sef unitate balneoclimaterica, asistent manager, functionar administrativsi Account Manager. Se caracterizeaza prin scoruri nalte pe scalele Afaceri, Supervizare,Managementul Relatiilor Umane, ncredere Interpersonala, Drept, Consultanta Profesionala siFinante. Grupul ocupatiilor din Business se deosebeste de cel al ocupatiilor din Vnzariprintr-un interes mai scazut fata de Vnzari si printr-un interes mai crescut pentru ncredereInterpersonala.


Nr Cod COR Cod Holland Denumire ocupatie1 512108 SER, ESR Administrator hotel2 122503 ESR Manager n activitatea de turism3 241904 ESR Organizator activitate turism4 122936 ESR Sef unitate balneoclimaterica5 343103 ESC Asistent manager6 419001 - Functionar administrativ7 - AES Account Manager8 512112 - Administrator imobile


APTITUDININECESARE

DESCRIERECLUSTER

OCUPATII TIPICE

n cazul ocupatiilor din clusterul BUSINESS sunt importante urmatoarele aptitudini:

APTITUDINI COGNITIVE:ntelegerea verbalantelegerea limbajului scrisExprimarea verbalaExprimarea n scrisReceptivitatea la problemeUsurinta aritmeticaRationament deductivAtentia distributiva

APTITUDINI SENZORIALE / PERCEPTUALE:Acuitatea vizuala de aproapeRecunoasterea vorbiriiClaritatea vorbirii

APTITUDINI SOCIALE / INTERPERSONALE:Capacitatea de coordonareCapacitatea de negocierePersuasiuneaSociabilitateancrederea sociala


RESURSE UMANEAcest grup este format din analisti resurse umane, inspectori resurse umane, inspectoriprotectia muncii si evaluatori competente profesionale. Acest grup se caracterizeaza prinscoruri nalte pe scalele Afaceri, Finante, Managementul Relatiilor Umane, ConsultantaProfesionala, Supervizare, Drept si ncredere Interpersonala.


Nr Cod COR Cod Holland Denumire ocupatie1 241219 - Evaluator de competente profesionale2 342306 ESR, SEC Analist resurse umane3 241204 ESR Inspector protectia muncii4 342304 ISR Inspector resurse umane


APTITUDININECESARE

DESCRIERECLUSTER

OCUPATII TIPICE

n cazul ocupatiilor din clusterul RESURSE UMANE sunt importante urmatoarele aptitudini:

APTITUDINI COGNITIVE:ntelegerea verbalantelegerea limbajului scrisExprimarea verbalaExprimarea n scrisFluenta ideilorRationament inductivRationament deductivOrdonarea informatiilorFlexibilitatea categoriala

APTITUDINI SENZORIALE / PERCEPTUALE:Acuitatea vizuala de aproapeRecunoasterea vorbiriiClaritatea vorbirii

APTITUDINI SOCIALE / INTERPERSONALE:ResponsabilitateObtinerea de informatii prin conversatieControlul tendintei de a lua decizii pripite


SATISFACTIA ACADEMICA

Scorul de Satisfactie Academica reflecta gradul de similaritate intre profilul JVIS al persoanei evaluate siprofilul studentului mediu, care urmeaza cursurile unei universitati in Romania. Acest indice nu este omasura a aptitudinilor persoanei evaluate de a realiza munca academica si nici nu poate prezice succesulin universitate. Insa acest indice ofera o indicatie a gradului in care persoanei evaluate ii va place sa seimplice in activitati universitare traditionale, precum cititul intens, studiatul, realizarea de cercetari etc.

Satisfactie academica 423 21

Scor brut PercentilaScazut Mediu Inalt0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 99

Scorul mediu pentru acest indice este de 500. Aproximativ doua treimi dintre elevii de liceu au scoruricuprinse intre 400 si 600. Graficul vizualizeaza percentila aferenta scorului obtinut de persoana evaluata,aratand cat la suta din studenti obtin un scor mai mic sau egal cu acesta.

INDICI ADMINISTRATIVI

Indicii administrativi arata cu cat de multa incredere pot fi privite rezultatele descrise in acest raport.Pentru majoritatea persoanelor, aceste scoruri sunt plasate in zona de normalitate, indicand raspunsuricoerente si normale la chestionar. Daca unul din indici cade in afara zonei de normalitate, rezultateleJVIS ar trebui privite cu un oarecare scepticism. Daca in astfel de conditii persoana evaluata simte caprofilul JVIS nu reflecta interesele sale, readministrarea chestionarului poate fi o optiune.

Consistenta raspunsurilor 0.92

Scor brutScazut Normal

0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.70 0.80 0.90 0.99

Infrecventa raspunsurilor 10 50

Scor brut PercentilaNormal Inalt0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 99

Indicele de consistenta a raspunsurilor este bine sa fie cat mai mare. Un indice plasat sub .50 semnaleazapotentiale probleme de coerenta in articularea raspunsurilor (de exemplu existenta unor raspunsuri carese contrazic reciproc). Daca acest indice este plasat sub .20, profilul nu ar trebui interpretat decat dupa oanaliza atenta impreuna cu un consilier specializat.

Indicele de infrecventa este bine sa fie cat mai mic. El masoara cat de neobisnuite sunt raspunsurilepersoanei evaluate, iar un indice plasat peste .97 arata ca persoana evaluata da raspunsuri afirmative laintrebari la care putini alti oameni fac acelasi lucru. Un indice plasat peste .97 ar trebui investigat cuatentie de consilier, insa indica o potentiala problema doar daca si indicele de consistenta a raspunsuriloreste plasat sub .50.


MODUS OPERANDI

RASPUNSURI DATE LA ITEMI(1): 1

(2): 1

(3): 1

(4): 1

(5): 2

(6): 2

(7): 2

(8): 2

(9): 2

(10): 2

(11): 1

(12): 2

(13): 2

(14): 2

(15): 2

(16): 2

(17): 2

(18): 2

(19): 2

(20): 1

(21): 2

(22): 2

(23): 2

(24): 2

(25): 2

(26): 1

(27): 2

(28): 2

(29): 1

(30): 2

(31): 2

(32): 2

(33): 2

(34): 1

(35): 2

(36): 2

(37): 2

(38): 2

(39): 2

(40): 1

(41): 2

(42): 2

(43): 2

(44): 2

(45): 2

(46): 2

(47): 2

(48): 2

(49): 2

(50): 2

(51): 2

(52): 2

(53): 2

(54): 2

(55): 2

(56): 2

(57): 2

(58): 2

(59): 1

(60): 2

(61): 2

(62): 2

(63): 2

(64): 2

(65): 2

(66): 1

(67): 2

(68): 1

(69): 2

(70): 2

(71): 2

(72): 2

(73): 2

(74): 2

(75): 2

(76): 2

(77): 2

(78): 2

(79): 2

(80): 2

(81): 2

(82): 2

(83): 1

(84): 2

(85): 2

(86): 2

(87): 2

(88): 2

(89): 2

(90): 2

(91): 2

(92): 1

(93): 2

(94): 2

(95): 2

(96): 2

(97): 2

(98): 2

(99): 1

(100): 2

(101): 2

(102): 2

(103): 2

(104): 2

(105): 2

(106): 2

(107): 1

(108): 2

(109): 2

(110): 2

(111): 1

(112): 2

(113): 2

(114): 2

(115): 2

(116): 2

(117): 2

(118): 2

(119): 2

(120): 2

(121): 2

(122): 2

(123): 2

(124): 2

(125): 2

(126): 2

(127): 2

(128): 2

(129): 2

(130): 2

(131): 2

(132): 2

(133): 2

(134): 2

(135): 2

(136): 2

(137): 2

(138): 2

(139): 2

(140): 2

(141): 2

(142): 2

(143): 2

(144): 1

(145): 2

(146): 2

(147): 2

(148): 2

(149): 2

(150): 2

(151): 2

(152): 2

(153): 2

(154): 1

(155): 2

(156): 2

(157): 2

(158): 2

(159): 2

(160): 2

(161): 2

(162): 2

(163): 2

(164): 2

(165): 2

(166): 2

(167): 1

(168): 2

(169): 2

(170): 2

(171): 2

(172): 2

(173): 1

(174): 2

(175): 1

(176): 2

(177): 2

(178): 2

(179): 2

(180): 1

(181): 2

(182): 1

(183): 2

(184): 2

(185): 2

(186): 2

(187): 1

(188): 2

(189): 2

(190): 2

(191): 2

(192): 1

(193): 2

(194): 2

(195): 1

(196): 2

(197): 2

(198): 2

(199): 1

(200): 2

(201): 2

(202): 2

(203): 2

(204): 2

(205): 2

(206): 2

(207): 2

(208): 1

(209): 1

(210): 2

(211): 2

(212): 1

(213): 2

(214): 2

(215): 1

(216): 2

(217): 2

(218): 2

(219): 2

(220): 2

(221): 2

(222): 2

(223): 1

(224): 2

(225): 2

(226): 1

(227): 2

(228): 2

(229): 1

(230): 2

(231): 2

(232): 2

(233): 2

(234): 2

(235): 2

(236): 2

(237): 2

(238): 2

(239): 2

(240): 1

(241): 1

(242): 1

(243): 1

(244): 2

(245): 2

(246): 2

(247): 1

(248): 1

(249): 1

(250): 1

(251): 1

(252): 1

(253): 2

(254): 2

(255): 2

(256): 2

(257): 2

(258): 2

(259): 2

(260): 2

(261): 1

(262): 2

(263): 2

(264): 2

(265): 2

(266): 2

(267): 2

(268): 2

(269): 2

(270): 2

(271): 1

(272): 2

(273): 2

(274): 2

(275): 2

(276): 2

(277): 2

(278): 2

(279): 2

(280): 2

(281): 2

(282): 2

(283): 1

(284): 2

(285): 1

(286): 1

(287): 1

(288): 2

(289): 2

STATISTICI GENERALE# de raspunsuri 'A/1': 52 din 289 (17.99%)

# de raspunsuri 'B/2': 237 din 289 (82.01%)

# de raspunsuri lipsa: 0 din 289 (0.00%)

RASPUNSURI LIPSA PENTRU FIECARE SCALA1. Arte Creative: 02. Arte Interpretative: 03. Matematica: 04. Stiinte Fizice: 05. Inginerie: 06. Stiinte Biologice: 07. Stiinte Sociale: 08. Aventura: 09. Natura-Agricultura: 0

10. Meserii Calificate ( ...: 011. Servicii Personale: 012. Activitati Familiale: 013. Servicii Medicale: 014. Conducere Dominanta: 015. Siguranta Locului de ...: 016. Rezistenta: 017. Responsabilitate: 018. Predare: 0

19. Servicii Sociale: 020. Educatie Elementara: 021. Finante: 022. Afaceri: 023. Munca de Birou: 024. Vanzari: 025. Supervizare: 026. Managementul Relatii ...: 027. Drept: 0

28. Consultanta Profesio ...: 029. Activitate Literara: 030. Realizare Academica: 031. Redactare Tehnica: 032. Independenta: 033. Planificare: 034. Incredere Interperso ...: 0

1977, 2000, 2003, Sigma Assessment Systems, Inc. Toate drepturile sunt rezervate, asupra testului si a tuturor accesoriilor.

Nici o parte a acestui test, foi de raspuns, caiet de testare sau raport asociat nu poate fi tiparita sau reprodusa prin orice forma, electronic,mecanic sau fotografic, nu poate fi tradusa si nu poate fi inclusa n vreun sistem de stocare a informatiei sau folosit pentru a tipari saureproduce o interpretare electronica, fara permisiunea prealabila si expresa n scris a autorului sau a distribuitorului national autorizat.

Publicat simultan in Statele Unite ale Americii de Sigma Assessment Systems, Inc. si in Canada de Research Psychologists Press, Inc.

Sigma Assessment Systems, Inc. 511 Fort Street, Suite 435, PO Box 610984, Port Huron, MI 48061-0984 Research Psychologists Press, Inc. 700 Richmond Street, Suite 202, PO Box 3292, Station B, London, ON N6A 4K3

Distribuit n Romnia sub licenta de D&D Consultants Grup, SRL.

D&D Consultants Grup, SRL Str. Grigore Moisil, Nr. 42, Sector 2, Bucuresti Tel/Fax (+4) 021 230 45 99

Acest test nu poate fi revndut, sublicentiat, redistribuit sau n orice alt mod transferat sau folosit n orice modalitate de orice alta parte dectpersoana sau entitatea careia i-a fost licentiat. Orice violare a acestei prevederi va duce la anularea automata a licentei si va pune partileimplicate n culpa n conformitate cu legea drepturilor de autor.

mar

Documents

buna ntelegere a ariilor

ocupatii practicate

a obtine satisfactie