manufactura de tutun - forcopar2basedesdonnees.org · se vede bine, în acest caz de studiu, cum un...

11
1 MANUFACTURA DE TUTUN Strasbourg – Alsacia (Franţa) A. Adresa sitului: 7, rue de la Krutenau, FR – 67000 STRASBOURG B. Contact : Ville et Communauté Urbaine de Strasbourg / Direction Générale /Secrétariat général : S. Delsol ; Association des Habitants Bourse, Austerlitz, Krutenau (AHBAK, www.ahbak.org ). C. Scurtă descriere (la origine) : clădită la mijlocul secolului XIX, manufactura imperială a tabacului din Strasbourg prezintă interes din mai multe puncte de vedere. Construcţia şi arhitectura sa prestigioasă mărturisesc în acelaşi timp importanţa culturii tabacului în Alsacia (9000 de plantatori în 1912) şi forţa unui monopol de Stat impunând în secolul al XVIII-lea o taxă la punerea în vînzare şi una la fabricarea produselor de tutun. Manufactura din Strasbourg a fost de asemenea locul unei organizaţii de pionierat a fabricaţiei, asociind îndemânarea manuală specializată cu dispozitivele tehnice integrate. Toate maşinile, atât de particulare ale industriei tabacului, au dispărut. D. Localizarea: Manufactura imperială de Tutun este situată în cartierul Krutenau, la marginea centrului istoric al oraşului, limitat de braţele rîului Ill. Cartierul Krutenau şi împrejurimile sale (printre care cartierele „germane” datînd din anii 1871 şi 1918) adăposteau Universităţi, Institute, Academii, Marile Şcoli şi Observatorul. E. Datarea şi arhitecţii : Manufacture de Tabac din Strasbourg a fost construità între 1841 şi 1852 de către arhitectul Jean-André Weyer din Strasbourg, sub direcţia lui Eugène Rolland, « Inspecteur Spécial des Constructions de Bâtiments et de Machines de l’Administration ». Acest inginer politehnician, născut în 1812 şi mort în 1885, devenise Director înainte de a fi promovat, în 1860, în funcţia de Director General al Manufacturilor de Stat, şi ales apoi, în 1872, membru al prestigioasei Académie des Sciences. Uzina de tutun din Strasbourg a fost foarte curând extinsă (1860-1866) pentru a integra noile echipamente puse la punct de E. Rolland cu scopul de a conduce produsele la toate stadiile fabricării. Această extindere a dus la apariţia unei noi faţade a clădirii. În ajunul celui de al Doilea Război Mondial, uzina de tutun folosea 250 de persoane (o mână de lucru în special feminină, puţin costisitoare). Sunt de semnalat, de asemenea, bombardamentele din anul 1944 care au distrus instalaţiile termice (încălzirea centrală) şi o parte din atelierele dinspre strada Carvin (edificii reconstruite în 1955). Reconstrucţia coincide cu specializarea în creştere a fabricării, uzina din Strasbourg ne mai producând de atunci decât ţigări de foi. Urmează abandonarea de către „monopolul” Statului (1999) şi privatizarea fabricii. SEITA fuzionează atunci cu societatea spaniolă Tabacalera (Altadis), apoi devine proprietatea exclusivă a gigantului englez Imperial- Tobacco (2007).

Upload: others

Post on 09-Oct-2019

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

1

MANUFACTURA DE TUTUNStrasbourg – Alsacia (Franţa)

A. Adresa sitului: 7, rue de la Krutenau, FR – 67000 STRASBOURG

B. Contact : Ville et Communauté Urbaine de Strasbourg / DirectionGénérale /Secrétariat général : S. Delsol ; Association des HabitantsBourse, Austerlitz, Krutenau (AHBAK, www.ahbak.org).

C. Scurtă descriere (la origine) : clădită la mijlocul secolului XIX,manufactura imperială a tabacului din Strasbourg prezintă interes din maimulte puncte de vedere. Construcţia şi arhitectura sa prestigioasămărturisesc în acelaşi timp importanţa culturii tabacului în Alsacia (9000 deplantatori în 1912) şi forţa unui monopol de Stat impunând în secolul alXVIII-lea o taxă la punerea în vînzare şi una la fabricarea produselor detutun. Manufactura din Strasbourg a fost de asemenea locul uneiorganizaţii de pionierat a fabricaţiei, asociind îndemânarea manualăspecializată cu dispozitivele tehnice integrate. Toate maşinile, atât departiculare ale industriei tabacului, au dispărut.

D. Localizarea: Manufactura imperială de Tutun este situată în cartierulKrutenau, la marginea centrului istoric al oraşului, limitat de braţele rîului Ill.Cartierul Krutenau şi împrejurimile sale (printre care cartierele „germane”datînd din anii 1871 şi 1918) adăposteau Universităţi, Institute, Academii,Marile Şcoli şi Observatorul.

E. Datarea şi arhitecţii : Manufacture de Tabac din Strasbourg a fostconstruità între 1841 şi 1852 de către arhitectul Jean-André Weyer dinStrasbourg, sub direcţia lui Eugène Rolland, « Inspecteur Spécial desConstructions de Bâtiments et de Machines de l’Administration ». Acestinginer politehnician, născut în 1812 şi mort în 1885, devenise Directorînainte de a fi promovat, în 1860, în funcţia de Director General alManufacturilor de Stat, şi ales apoi, în 1872, membru al prestigioaseiAcadémie des Sciences.

Uzina de tutun din Strasbourg a fost foarte curând extinsă (1860-1866)pentru a integra noile echipamente puse la punct de E. Rolland cu scopulde a conduce produsele la toate stadiile fabricării. Această extindere a dusla apariţia unei noi faţade a clădirii. În ajunul celui de al Doilea RăzboiMondial, uzina de tutun folosea 250 de persoane (o mână de lucru înspecial feminină, puţin costisitoare). Sunt de semnalat, de asemenea,bombardamentele din anul 1944 care au distrus instalaţiile termice(încălzirea centrală) şi o parte din atelierele dinspre strada Carvin (edificiireconstruite în 1955). Reconstrucţia coincide cu specializarea în creştere afabricării, uzina din Strasbourg ne mai producând de atunci decât ţigări defoi.Urmează abandonarea de către „monopolul” Statului (1999) şi privatizareafabricii. SEITA fuzionează atunci cu societatea spaniolă Tabacalera(Altadis), apoi devine proprietatea exclusivă a gigantului englez Imperial-Tobacco (2007).

2

Anunţul de încetare definitivă a activităţii este făcut doi ani mai tărziu,urmat de promisiune de vînzare, încheiată de către Imrial-Tobacco cu unpromotor imobiliar din Strasbourg bine cunoscut...

Manufactura trebuia să dispară pentru a face loc unui ansamblu delocuinţe private. Mobilizate împotriva acestui proiect, asociaţile locuitorilor(foarte active în acest cartier), interpelează atunci pe Primarul oraşului.După examinarea dosarului, Primarul se alătură repede avizului lor, fără săpoată convinge Imperial-Tobacco de a renunţa la promisiunea de vînzaredeja încheiată. În 2013, Consiliul Municipal votează în principiu declaraţiapublică de expropriere a Imperial-Tobacco. La acest puternic act juridic seadaugă introducerea de către asociaţia „AFBAK” a unei cereri formale deprotecţie a Manufacturii de tabac cu titlul de Monument Istoric. O protecţiefără îndoială parţială, prevăzută de mult de către sevicile culturale, şi careva permite validarea fără nici o îndoială a opririi activităţiilor pentru tabac.

F. Analiza tipologică a sitului: 1/ industrii, ateliere şi depozite – Manufacturade Tubun din Strasbourg constitue prototipul tehnic şi arhitectural căruiaEugène Rolland i-a dat numele: un edificiu regulat prezentînd un subsol,două etaje, un etaj superior cu acoperişuri cu două nivele de ţigle, o intraremonumentală încadrată de birourile Direcţiei şi locuinţa directorului; de-oparte şi alta, halele materilor prime (frunzele de tutun). Aripile lateraleadăpostesc atelierele în care erau pregătite, confecţionate şi condiţionateprodusele, în timp ce în centrul vastei curţi interioare trona instalaţiatermică cu cele două coşuri (aceste instalaţii au fost reconstruite dupăbombardamentele din 1944).

Tipul „uzină de tutun Eugène-Rolland” a fost repodus în 19 alte oraşefranceze între mijlocul secolului al XIX-lea (Strasbourg) şi 1900-1904 (Issy-les-Moulineaux). Este un prototip arhitectural rezultat direct din „modelele”create de şi pentru Serviciile Industriale ale Statului şi care nu sunt diferitede la o regiune la alta decât numai prin materialele întrebuinţate pentruconstrucţie (.construcţie cu piatră de gresie la Strasbourg). Toate au fosttributare unei organizări a muncii de care dă dovadă marele orologiu depeste curtea interioară. Adăugăm că această capacitate de reutilizare aacestor uzine de tutun a fost demonstrată în Franţa în diferite locuri. Vreozece dintre ele, după reabilitare, adăpostesc noi activităţi.

G. Ïntinderea sitului; 2/ grup de instalaţii – birourile direcţiei şi locuinţaDirectorului, depozite de materii prime, ateliere de pregătire (umezirea,tăierea, prăjirea), confecţie, ambalare, magazii de produse finite, instalaţiide încălzire şi vestiare, cît şi garaje şi depozite deschise spre stradaManufacturii de Tutun. Totul acoperă o suprafaţă de 1,47 hectare, din care7900 m² construcţii.

H. Compoziţia sitului : ansamblul de edificii datînd din anii 1849-1952, 1860-1866, cu excepţia centralei electrice construite în 1945 pentru înlocuireainstalaţiei de încălzire distrusă in 1944.

3

I. Promotori şi motivaţii: după anunţul închiderii definitive a sitului de cătreImperial-Tobacco (2010) şi concomitent a demolării sale programate,locuitorii de la Krutenau s’au mobilizat în cadrul Asociaţiei de cartier(AHBAK, CARDEK) pentru a împiedica demolarea Manufacturii de Tutun,simbol excepţional al identităţii populare a cartierului.Toţii reclamă o reconversie respectuoasă a locului, răspunzând cel puţin înparte anumitor nevoi de servicii ale locuitorilor. O revendicare susţinută deOraşul Strasbourg după consultarea Servicilor însărcinate de Patrimoniu,ştiind că mai multe Manufacturi de Tutun din Franţa au cunoscut deja bunereutilizări. „Manu” de la Krutenau ar trebui astfel să primească un PolUniversitar în cadrul planului naţional Campus (Geoştiinţă), un Pol deCreaţie Artistică (artă vizuală, multimedia) şi mai multe structuri destinate laprimirea tineretului (cazare...). Angajamentul luat împreună Stat, de Oraş şide Comunitatea Urbană din Strasbourg pare, în prezent, să garantezeprezervarea fostei Manufacturi de Tutun.

J. Starea reconversiei: 3/ proiect. Proiectul este în curs de finalizare.Lucrările nu sunt încă contractate.

K. Memoria „Lumii muncii”: 1/ mărturii materiale, 2/ mărturii ale condiţilor delucru şi ale vieţii de toate zilele (locuinţă, servicii, răgaz – timpul liber...).Ataşamentul locuitorilor de la Krutenau faţă de Manufactura „lor” de Tutunconstitue unul din resorturile esenţiale ale reabilitării. Vizitele sitului şiîntălnirile festive, regulat organizate de către asociaţii, demostreazăafecţiunea Strasbourghezilor pentru fosta Manufactură şi pentru istoriaeconomică şi socială care este ataşată: compoziţia, îndemânarea asociată,orarul şi ritmul de muncă, retribuţia şi condiţile de lucru, progresele tehnice... Mărturia „foştilor” muncitori şi mai ales ale „fostelor” muncitoare, suntculese progesiv şi cu grije.La faţa locului, mai multe fonduri documentare (publice şi private) permitvalorizarea unei istorii particulară da care Strasburghezii rămîn foartelegaţi. Cei mai vârstnici îşi amintesc de Eugène Rolland care a fost şi undirector reformator care a organizat o Casă de pensii, cursuri deperfecţionare pentru muncitori şi care a creat pentru muncitoare „săli deleagăn” în chiar mijlocul uzinei. Resursele nu lipsesc la Strasbourg:arhivele proprii ale întreprinderii, arhivele departamentale, fondurileBibliotecii Naţionale din Strasbourg, culegerea de amintiri şi de documenteale foştilor salariaţi şi ale urmaşilor lor... Se vede bine, în acest caz destudiu, cum un cartier poate să se recunoască într-un trecut altădatălaborios şi să găsească în monumentele din trecut materia pentrurevendicări colective.

L. Reuşite şi/sau eşecuri: 1/ de la recuperarea arhitecturală – Elaborareaproiectului de reconversie a fostei Manufacturi va transforma necesar locul.Responsabilii proiectului ţin totuşi la conservarea identităţii edificiului, ştiindcă aceste utilizări se înscriu şi în realitatea contemporană strasbourgheză.2/ de utilizare : reutilizările prevăzute pînă aci, privesc în mare parteregruparea prestigioasei formări universitare. La cererea locuitorilor, situlva găzdui de asemenea servicii sociale şi spaţii oferind servicii devecinătate.

4

Dificultăţi întălnite, evoluţia funcţionării sitului reconvertit (intervenţiiarhitecturale, schimbare în programare, eventual eşec). Proiectul nefiindtermina în totalitate, ar conveni ca elaborarea şi realizarea sa să fieurmărite.

M. Costuri şi investiţii: aceste informaţii nu sunt încă cunoscute, ştiind căStatul (Plan Campus) şi Oraşul Strasbourg (servicile pentru locuitori) suntpricipalii financiari.

N. Bibliographie : http ://www.forcopar.net - « bibliothèque » du site-Mémoire concernant le maintien de la manufacture des tabacs deStrasbourg, anonyme, Bibliothèque Nationale Universitaire de Strasbourg,1871.-La Manufacture des Tabacs de Strasbourg – Notes sur son histoire et sesateliers ; Strasbourg, Bibliothèque Nationale Universitaire de Strasbourg,1873.- Manufactures Nationales des Tabacs, Strasbourg (Levallois –Perret,Tourte et Petillon éditeurs, 1920.-Smith Paul : Inventaire des Archives de la Manufacture des Tabacs deStrasbourg (non publié, 1982).-Les monopoles français des tabacs et des allumettes aux XIXe et Xxesiècles ; Revue Recherches contemporaines n°2, 1994.- Muriel Evano et Paul Smith, Guide du chercheur, - histoire desmonopoles du tabac et des allumettes en France – 19e et 20e siècles”(édition numérique Altadis / Jacques Marseille, Terres d’Histoire , 2003 ;format numérique).- Laurent Fievre : Les manufactures des tabacs et d’allumettes : Morlaix,Nantes, Le Mans et Trélazée (éd. Art Société, 2004).- Buchheit Chip : recensement du patrimoine industriel de Strasbourg (siteMérimée, Ministère de la Culture (non publié) – Notice IA67012107, 1992,Mérimée/culture/inventaire/patrimoine, puis : architecture industrielle/Strasbourg/usine de tabac).- Journées d’études du 13 au 15 novembre 2013, Nantes ; contact etrenseignements : [email protected] Dernières Nouvelles d’Alsace : La Krutenau derrière la Manu ,20/09/2008.- La Feuille de la Krut’ : dossier Manufacture des cigares de la Krut’- trac CGT : La Manu de Strasbourg vivra ! (sept. 2008)- Alsace France 3 : Strasbourg – quel avenir pour la manufacture destabacs, 13/07/2013 ; alsace.fr/3/2013/07/13/strasbourg-quel-avenir-pour-la-manufacture-des-tabacs-286867.htlm- Marty Marie : Manufacture –Strasbourg met la pression sur ImperialTobacco, www.rue89strasbourg.com

O. Autorul şi data elaborării fişei: Chip Buchheit, Ianuarie 2014

5

Triunghiul de supravieţuire

FIG.1 : întinderea manufacturii de tutun în 1852; extras din E. Guthneck, La Manufacture des tabac deStrasbourg, dir. P. Weber, ENSAS, 2006

6

FIG. 2 : detalii din planul în relief al oraşului Strasbourg prezentând manufactura de tutun în mediulsău înconjurător (1863, Muzeul Oraşului Strasbourg)

FIG. 3 : vedere panoramică a Manufacturii de Tutun (coll. Altadis)

7

FIG. 4 : portretul lui Eugène Rolland în costum de academician

FIG. 5 : starea Manufacturii după bombardamentul din anul 1944; clădirea separând altădată spaţiulcentral în 2 curţi (instalaţia de încălzire şi cele două coşuri ale sale) nu va fi reconstruită (coll. Altadis)

8

FIG. 6 : vedere a curţii interioare dinspre strada Kutenau (cl. Chip Buchheit)

FIG. 7 : vedere a clădirilor cu ieşirile spre strada Krutenau(cl. Chip Buchheit, Expertiză, 2006)

9

FIG. 8 : intrarea Manufacturiii dinspre strada Krutenau (cl. Chip Buchheit, 2006)

FIG. 9 : vedere dinspre strada Paul Janet (cl. Chip Buchheit, Expertiză, 2006).

10

FIG. 10 : vedere dinspre strada Poules ( cl. Chip Buchheit, Expertiză, 2006).

FIG. 11 : debobinator folosit în atelierele de ţigări de foi al Manufacturii din Strasbourg ; cl. ChipBuchheit, Strasbourg, 1992.

11

FIG. 12 : maşină formator de debobinat şi de decupat capele(atelierele de ţigări de foi); cl. Chip Buchheit, Strasbourg 1992.

FIG. 13 : Muncitorii fotografiaţi în atelierele Manufacturii din Strasbourg(sursa: Les clichés de la Krut, Cardek, 2006).