manual general pentru studii ale apelor curgĂtoare

Inițiativa Uniunii Europene privind Apa Plus

Pentru țările Parteneriatului Estic (EUWI+ 4 EaP) - Rezultatele 2 și 3

ENI/2016/372-403

MANUAL GENERAL PENTRU STUDII ALE APELOR CURGĂTOARE

Versiunea 20190828

Responsabilul din partea statului-membru al EU, lider al consorțiului proiectului

Alexander Zinke, Umweltbundesamt GmbH (AT) Responsabilul, expert internațional tematic principal

Kristina Schaufler, Umweltbundesamt GmbH (AT)

Autori Pregătit de: Georg WOLFRAM, Elisabeth SIGMUND, Kristina SCHAUFLER & Horst ZORNIG Prezentat de: Umweltbundesamt GmbH

Spittelauer Lände 5, 1090 Vienna/Austria

Disclaimer:

Programul finanțat de UE, Inițiativa europeană în domeniul apei Plus pentru țările parteneriatului estic (EUWI + 4

EaP) este implementat de UNECE, OCDE, responsabil pentru punerea în aplicare a rezultatului 1 și un consorțiu al

statelor membre UE din Austria, gestionat de coordonatorul principal Umweltbundesamt, și a Franței, administrată

de Oficiul Internațional pentru Apă, responsabil de implementarea rezultatelor 2 și 3.

Acest document, „Manualul general pentru studii ale apelor curgătoare”, a fost realizat de consorțiul statelor membre

UE cu asistența financiară a Uniunii Europene. Opiniile expuse aici nu pot fi luate în nici un fel pentru a reflecta

opinia oficială a Uniunii Europene sau a guvernelor din țările parteneriatului estic.

Acest document și orice hartă inclusă aici nu aduc atingere statutului sau suveranității asupra oricărui teritoriu,

la delimitarea frontierelor și granițelor internaționale și la denumirea oricărui teritoriu, oraș sau zonă.

Tipar Proprietar și editor: Consorțiul statelor-membre ale UE

Umweltbundesamt GmbH

Spittelauer Lände 5 1090

Vienna, Austria

Office International de’l Eau (IOW) 21/23 rue de Madrid 75008 Paris, FRANCE

Responsabil Comunicare IOW:

Yunona Videnina

[email protected]

August 2019

Manualul pentru studii ale apelor de suprafață EUWI+: Manualul general pentru studii biologice

CONȚINUT 1 INTRODUCERE.................................................................................................................................. 4 2 PLANIFICARE .................................................................................................................................... 5 3 PRELEVARE ...................................................................................................................................... 9 4 ANALIZE DE LABORATOR .............................................................................................................. 19 5 PREZENTAREA DATELOR ȘI RAPORTARE ................................................................................. 26 ANEXA 1. ASPECTE GENERALE ALE STUDIULUI ............................................................................ 30 ANEXA 2. LISTA LOCAȚIILOR DE PRELEVARE ................................................................................ 31 ANEXA 3. LISTA PERSOANELOR DE CONTACT ȘI A RESPONSABILITĂȚILOR ............................ 32 ANEXA 4. LISTA DE VERIFICARE A MATERIALELOR PENTRU LUCRU ÎN TEREN ....................... 33 ANEXA 5. PRELEVAREA APEI DE SUPRAFAȚĂ - PROTOCOL DE TEREN .................................... 35 ANEXA 6. ȘABLON PENTRU DESCRIEREA HIDROMORFOLOGICĂ A LOCAȚIEI.......................... 36 ANEXA 7. ȘABLON PENTRU PRELEVARE MULTIHABITAT ............................................................. 38 ANEXA 8. PROTOCOL PENTRU PRELEVAREA DIATOMELOR ....................................................... 39 ANEXA 9. PROTOCOL PENTRU LIVRAREA ȘI TRANSMITEREA PROBELOR ............................... 40

GLOSARUL ACRONIMELOR

BOD5 Cererea biologică de oxigen (5 zile)

COD/CCO Cererea chimică de oxigen

CPOM Materie organică cu particule grosiere

EaP Parteneriatul Estic

EU Uniunea Europeană

EUWI Inițiativa Uniunii Europene privind Apa

EPIRB Protecția mediului bazinelor hidrografice internaționale

HD PE Polietilenă de înaltă densitate

HMWB Corp de apă puternic modificat

hymo Hidromorfologic / Hidromorfologie

MHS Prelevare Multi-habitat

MZB Macrozoobentos

FPOM Materie organică cu particule fine

NEA Agenția Națională de Mediu

PHB Fitobentos

RBMP Planul de gestionare a bazinului hidrografic

WFD/DCA Directiva-cadru pentru apă

3


1 INTRODUCERE “Inițiativa Uniunii Europene privind Apa Plus pentru Țările Parteneriatului Estic (EaP) (EUWI+)” include

șase țări vecine ale UE: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Proiectul EUWI+

abordează provocările existente în dezvoltarea și implementarea gestionării eficiente a resurselor de

apă. El sprijină în mod specific țările EaP să se orienteze către adoptarea acquis-ului UE, în domeniul

gestionării apei, după cum este stipulat în Directiva-cadru pentru apă (WFD/DCA). Planul de gestionare a bazinului hidrografic (RBMP/PGBH) conține instrumentele de planificare, care

oferă orientarea generală pentru gestionarea apei în districtul bazinului riveran și obiectivele care

urmează a fi atinse, precum și prioritățile acțiunilor care urmează a fi elaborate. Datele de monitorizare

reprezintă o bază importantă pentru gestiunea apei, pentru evaluarea riscurilor, stării și tendințelor. Un

sistem de monitorizare robust este critic pentru prioritizarea investițiilor și crearea unui sistem de

gestionare cost-eficient. Prin urmare, este crucial ca datele de monitorizare să fie sigure (de calitate

înaltă), pentru a evita implementarea unor măsuri incorecte și potențial scumpe. După cum prevede activitatea 2.3.4, urmează a fi efectuate studii ecologice și chimice pentru a

permite elaborarea și implementarea RBMP-urilor. Datele de monitorizare, acumulate în cadrul acestei

activități vor fi utilizate pentru clasificarea ecologică, validarea metodelor de evaluare biologică,

validarea delimitării corpului acvatic de suprafață, validarea structurii de monitorizare și validarea

evaluării presiune-impact. Mai mult decât atât, datele colectate constituie baza pentru evaluarea

ulterioară a riscurilor, stării și tendințelor. Manualul General pentru Studii este considerat drept instrument ajutător pentru pregătirea și

planificarea campaniilor de prelevare pentru evaluarea stării ecologice a apelor curgătoare, inclusiv

prelevarea, analiza și documentarea (raportarea). Manualul include șabloane pentru lucru în teren,

analize de laborator și raport tehnic, care cuprind elemente calitative ale condițiilor generale fizico-

chimice, componente calitative hidromorfologice și biologice. Deși Manualul General pentru Studii descrie MODUL în care urmează a fi organizat și efectuat studiul,

pentru o campanie concretă de prelevare urmează a fi creat un Plan Specific de Prelevare. El este

format prin completarea șabloanelor prezentate în Anexe, ale Manualului General pentru Studii, și

include date concrete, necesare pentru pregătirea campaniei, cum ar fi date de prelevare, locații de

prelevare și responsabilități.

Manual General pentru Studii Planul Specific de Prelevare

Rap

ort

are

Ca

re?

QE

CU

M

An

aliz

e

Ce?

Und

e?

Cân

d?

Pre

levare

Cin

e?

© G. Wolfram DWS Hydro-Ökologie GmbH

4


2 PLANIFICARE

O planificare minuțioasă a unui studiu ajută la evitarea erorilor în teren, în laborator, la analiza datelor

și raportare. Pentru un studiu de prelevare concret, următoarele puncte urmează a fi clarificate din

timp:

Definiția scopului studiului și a elementelor calitative selectate Selectarea unei date și timpului corespunzător prelevării, precum și definirea

programului de timp pentru analiză și raportare Selectarea locațiilor de prelevare Definirea responsabilităților

2.1 Scopul studiului și elemente calitative selectate

Domeniul de aplicare a campaniilor de prelevare definește elementele calitative, durata studiului,

perioada și datele prelevării, precum și locațiile de prelevare. Adițional, obligațiunile legale

(supravegherea, monitorizarea operațională) pot constrânge timpul și locația studiilor, precum și

elementele care urmează a fi incluse. Scopul principal al studiului în cadrul EUWI+ este

de a obține date pentru dezvoltarea metodelor noi sau evaluarea celor existente pentru evaluarea ecologică

de a efectua o evaluare a corpurilor de apă de suprafață, în baza elementelor calitative

biologice, selectate pentru RBMP al bazinelor hidrografice pilot de a oferi o bază de date cu parametri fizico-chimici, care poate duce la evaluarea

elementelor chimice și fizico-chimice, care susțin elementele biologice, la monitorizarea

națională (supraveghere sau operațională) în viitor Adițional la domeniul general, elementele calitative implicate urmează a fi definite. Acest manual

cuprinde următoarele aspecte, elemente calitative și parametri: I. Protocol al locației și măsurări în teren

Condiții meteo Condiții hidrologice Culoare Turbiditate Miros Temperatura apei Concentrație de oxigen Saturare cu oxigen pH Conductivitate electrică

II. Descrierea hidromorfologică a locației

III. Elementele generale fizico-chimice

Condiții termice Temperatura apei (WT/TA în °C)

Condiții de oxigenare Concentrație de oxigen (DO în mg/L)

Saturare cu oxigen (O2-Sat în %)

Cererea biologică de oxigen(BOD5 în mg/L)

Cererea chimică de oxigen, K2Cr2O7 (COD în mg/L)

5


Salinitate Conductivitate electrică (EC at 25 °C în µS/cm) Clorură (Cl în mg/L)

Sulfat, total ion (SO4 în mg/L)

Capacitate de neutralizare a acidului (pH4.3) (ANC în mMol/L) Calciu (Ca în mg/L) Magneziu (Mg în mg/L) Natriu (Na în mg/L) Kaliu (K în mg/L)

Starea acidificării Valoarea pH

Condițiile nutrienților Total fosfor (TP în mg/L) Total fosfor dizolvat, ca P (DP în mg/L)

Ortofosfat, ca P (PO4-P în mg/L)

Nitrat-N (NO3-N în mg/L)

Amoniu-N (NH4-N în mg/L) Parametri adiționali (în timpul fazei dezvoltării și evaluării metodei)

Total solizi suspendați (TSS în mg/L) IV. Elemente calitative biologice

Macronevertebrate bentice Fitobentos (numai diatome)

Șablonul din Anexa 1 urmează a fi completat la început de planificare a unei campanii concrete, pentru a defini scopul și obiectivele unui studiu concret al corpului de apă de suprafață, precum și elementele calitative selectate.

2.2 Timpul de prelevare și programul analizei și raportării

În general, selectarea unei perioade și date optime pentru prelevare, precum și a unei frecvențe

potrivite pentru prelevare, este importantă pentru asigurarea fiabilității datelor. Timpul ideal pentru

prelevare poate varia pentru fiecare element calitativ și un compromis ar putea fi necesar pentru a

face loc sinergiilor dintre diverse campanii de prelevare. În general, trebuie să fie luate în considerare

condițiile meteorologice și hidrologice, pentru aspecte biologice și fenologice (autecologia

organismelor). Timpul ideal pentru evaluarea hidromorfologică în teren este în perioada nivelului scăzut al apei. Un

nivel mai ridicat al apei este deseori însoțit de turbiditate, care cauzează o estimare incorectă a

sedimentului, precum și a structurilor din râuri (adică bariere de migrare). Cartografierea pe întinderi

mai lungi poate deveni dificilă la sfârșit de primăvară și vara, când vegetația bogată poate afecta

activitatea în teren. Prin urmare, pentru evaluări hidromorfologice este recomandată perioada de

toamnă. Însă, o descriere aproximativă hidromorfologică a locației, de ex. în timpul prelevării

elementelor calitative biologice, poate (și ar trebui) să fie efectuată în timpul anului. Prelevarea chimică trebuie făcută în vecinătatea temporală cu prelevarea biologică, în mod ideal, la

aceeași dată și oră, dacă corelația condițiilor biologice și chimice este în centrul atenției studiului.

Pentru evaluarea condițiilor fizico-chimice generale, trebuie luată în considerare variabilitatea

parametrilor, care fac referire atât la condițiile naturale, cât și la cele antropice. Conform Anexei V din

WFD/DCA, aceasta este de patru ori pe an pentru condițiile fizico-chimice generale și alți poluanți, și

lunar pentru substanțele prioritare.

6


La prelevarea biologică se recomandă colectarea unei cenoze nevertebrate, bine dezvoltate și

mature, la un nivel scăzut al apei. Regimul hidrologic poate varia foarte mult, în funcție de tipul râului.

În râurile de munte, condițiile cu un nivel scăzut al apei apar de obicei la începutul primăverii, înaintea

perioadei de topire sau de revărsare, sau la începutul sau la sfârșitul verii. În lunile de vară (iulie,

august), multe larve de insecte ies din habitatul acvatic și nu pot fi prelevate și identificate. Prin

urmare, această perioadă nu este recomandată pentru prelevare. Desigur, poate fi necesară o abatere

de la perioada optimă de prelevare, din cauza întrebărilor specifice sau a unei evaluări dependente de

evenimente. Orice abatere de la perioada recomandată, specifică tipului, ar trebui documentată și

justificată. În orice caz, cu toate acestea, trebuie evitată prelevarea la scurt timp după evenimente de

inundații și tulburări antropice sau naturale. Adițional planificării campaniei de prelevare, urmează a fi definit și un calendar pentru analiză și

raportare. În cadrul proiectului EUWI+ el va fi încadrat în cadrul general de timp și depinde de

cerințele pentru finalizarea RBMP.

Perioada de prelevare și programul general se completează la începutul planificării unei campanii

specifice (Anexa 1).

2.3 Locații pentru prelevare

Selectarea locațiilor pentru prelevare poate depinde de

Cerințele legale ((

supraveghere și monitorizare operațională) Impacturi specifice antropice sau rezultate neplauzibile a supravegherii sau monitorizării

operaționale (

monitorizare investigativă)

Râuri transfrontaliere Completarea lacunelor de cunoștințe despre bazinele hidrografice selectate, tipurile de râuri,

ariile protejate etc. Date de monitorizare existente (continuarea seriilor de timp) Întrebări specifice, cum ar fi distribuția zoogeografică a speciilor selectate

În cadrul proiectului EUWI+, selectarea locațiilor pentru prelevare în toamna anului 2018 a avut ca

scop cuprinderea întregului diapazon de presiuni (poluare organică, impact toxic posibil, alterații

hidromorfologice) în diferite tipuri de râuri. Studiul(-rile) ecologice care urmează vor încerca să

completeze lacunele de date. Aceasta se va realiza pe baza unei analize a datelor existente, din

proiectul EPIRB (toate cele șase țări), precum și a sondajului EUWI + din toamna anului 2018 (în

Armenia, Azerbaidjan, Belarus și Georgia). Pentru fiecare locație pentru prelevare, următoarele informații vor fi colectate cu mult înaintea campaniei de prelevare:

Denumirea bazinului hidrografic Denumirea râului Denumirea corpului de apă de suprafață Tipul râului Denumirea locației pentru prelevare Numărul locației pentru prelevare Desemnarea în calitate de HMWB provizoriu: da / nu Atribuirea stării riscului: R = supus riscului, PR = posibil supus riscului, NR = nu este supus

riscului Presiune semnificativă: N = nu există presiune semnificativă, P = poluare organică, E =

eutrofizare, T = impact toxic, H = alterații hidromorfologice, M = multistresor, O = altele, U =

necunoscut Latitudine și Longitudine: Format în grade cu șase zecimale (de ex. 44.630139; conversia din

44° 37’ 48.5’’ prin calcularea 44 + 37 / 60 + 48.5 / 3600)7


Pentru a evita confuzia de denumiri și locații, este important de respectat denumirile și numerele

convenite, ale locațiilor pentru prelevare. Acestea vor fi utilizate în toate protocoalele de teren, în

laboratorul chimic și biologic și pentru raportul tehnic.

Șablonul din Anexa 2 va fi completat pentru a defini și descrie locațiile pentru prelevare.

2.4 Definirea responsabilităților

Pentru a asigura un proces de analiză fluent, este important să fie menținut contactul dintre echipa de

teren și laborator cu mult în avans. Persoanele responsabile urmează a fi informate cu privire la

domeniul studiului, programul de timp, numărul de eșantioane și parametrii care urmează a fi

analizați.

Laboratorul urmează să furnizeze sticlele corespunzătoare și echipamentele suplimentare, dacă este

necesar, și le va distribui înainte de prelevare. La fel de importantă este și transmiterea probelor de

apă la timp, pentru a permite analiza standard și conform ghidului.

Responsabilitățile generale pentru întregul studiu (care acoperă lucrările de teren, analiza și

raportarea) se vor documenta folosind șablonul din Anexa 3.

2.5 Planul Specific de Prelevare

În timp ce procedurile de prelevare, analiza și raportarea studiului sunt documentate în acest manual,

datele specifice pentru un studiu concret sunt rezumate, pentru a forma un Plan specific de Prelevare.

El reprezintă o compilare dintre șabloanele completate, din Anexele 1 la 3, cu cele ale Manualului

General pentru Studii. Adițional, urmează a fi pregătită Anexa 4 cu Lista de verificare a materialelor

pentru lucru în teren.

8


3 PRELEVARE

3.1 General

Prelevarea include patru aspecte de bază

Protocolul de teren (Anexa 5) Descrierea sitului cu accent special pe hidromorfologie (protocolul hymo Anexa 6) Măsurarea la fața locului a parametrilor fizico-chimici generali (care trebuie documentați în

protocolul de teren Anexa 5) Prelevarea nevertebratelor bentnice (protocol MHS Anexa 7) Prelevarea diatomelor (protocol PHB Anexa 8) Prelevarea mostrelor de apă pentru analize chimice (incl. Protocolul de transmitere din Anexa

9)

3.2 Pregătirea lucrului în teren

Planificarea și pregătirea minuțioasă pentru campaniile de prelevare ține de asigurarea calității. Ea

face economie de timp, ajută la reducerea numărului de probleme – care au loc de obicei în timpul

lucrului în teren – și contribuie semnificativ la sporirea calității și siguranței datelor analizate. Este foarte importantă pregătirea minuțioasă în birou și laborator, înainte de prelevarea probelor.

Echipa de teren, în colaborare cu laboratorul chimic, va obține echipamente pentru măsurări în teren,

containere de prelevare, precum și unități necesare pentru filtrare și acizi pentru stabilizare (în caz de

necesitate). Este important de stabilit timpul transmiterii echipamentului de prelevare de la bun

început, și de stabilit un program pentru transmiterea sticlelor de prelevare, pentru analize de

laborator. Prelevarea este de o importanță primordială, deoarece greșelile și erorile din teren nu pot fi corectate.

Manualul General pentru Studii are ca scop sumarizarea tuturor aspectelor și elementelor, necesare

pentru a evita pe cât de multe erori posibile și a garanta faptul că, studiul ce urmează va furniza date

de monitorizare de un grad de încredere înalt.

© Umweltbundesamt Vienna

9


3.3 Lista de verificare logistică

Generalități

În caz de necesitate, pregătiți documente oficiale de la beneficiarii principali, în limba de stat,

pentru a facilita accesul la locațiile de prelevare Pregătiți și luați cu voi cărți de vizită Se recomandă să luați cu voi telefoane mobile și lista numerelor persoanelor de contact

importante Locații de monitorizare

Dacă este necesar, informați autoritățile locale despre activitatea de prelevare planificată, obțineți permisiunea pentru prelevare și aranjați accesul la locații (obțineți cheia pentru porți,

dacă este necesar) Studiați locațiile de prelevare (hărți, planuri) și definiți ruta de prelevare Studiați analizele precedente ale calității apei Verificați condițiile meteorologice și hidrologice de pe râurile de prelevare (raport meteo și

prognoză, persoane de contact locale, date on-line privind nivelul apei sau deversare) Dacă este necesar, din cauza condițiilor meteorologice și hidrologice nefavorabile, adaptați

sau amânați campania de prelevare Mențineți un contact strâns între echipa de teren și laboratorul chimic (transportarea probelor)

Logistică / sincronizare de laborator

Contactați laboratorul din timp, pentru a pregăti sticlele, substanțele chimice și echipamentele

corespunzătoare pentru măsurători pe teren Stabiliți logistica și calendarul, pentru predarea sticlelor, înainte de campania de prelevare, în

timpul prelevării și după prelevare. Identificați persoana de contact (vezi secțiunea 2.1) Pregătiți un protocol pentru livrarea și predarea probelor (inclusiv: data și ora prelevării, denumirea

probei, numărul probei, numărul și tipul de containere pentru fiecare număr de probă) Ridicați sticlele, substanțele chimice și echipamentele pentru măsurări în câmp de la laborator,

în avans, înainte de prelevare și verificați completitudinea Transport / Logistică / Echipament de prelevare și măsurare

Organizați transportul pentru campania de prelevare, verificați funcționalitatea și asigurați-vă cu suficientă benzină

Ridicați și colectați toate echipamentele și dispozitivele necesare și verificați completitudinea (de exemplu, plasa MHS, cizme impermeabile, etc.).

Verificați funcționalitatea echipamentului de prelevare și verificați curățenia lui Calibrați echipamentul de măsurare în teren și verificați curățenia; înlocuiți bateriile Pregătiți / faceți copii pentru formularele de date de teren Faceți copii ale foilor de protocol, pentru livrarea și transmiterea probelor către laborator Pregătiți etichete adezive pentru probe Răciți elementele de răcire Împachetați sticlele astfel, încât ele să nu se strice în timpul transportării Verificați echipamentul de prim ajutor

Un model pentru o listă de verificare a materialelor pentru lucru în teren este prezentat în Anexa 4.

Acesta va include numărul de articole necesare și specificațiile tehnice, necesare pentru identificarea

și definirea dispozitivelor.

10


3.4 Descrierea hidromorfologică a locației

3.4.1 Domeniul studiului

Protocolul locației include mai mulți parametri, utilizați pentru caracterizarea râului și a împrejurimilor.

El este, de asemenea, utilizat pentru a identifica locația studiată și include mulți parametri relevanți,

care vor permite o varietate de analize. Protocolul inițial al sitului este format din 5 părți separate: identificare, parametri ai canalului,

caracteristici ale zonei hidrografice și a inundațiilor, caracteristici de captare și parametri hidrologici.

Cu toate acestea, deoarece atenția acestui studiu se concentrează asupra nevertebratelor bentice,

doar cei mai importanți parametri hidromorfologici vor fi folosiți pentru descrierea locației. Pentru a menține protocolul scurt, toate informațiile relevante pentru identificarea locației sunt

enumerate în Anexa 5. Doar parametrii care trebuie adăugați în teren, sunt enumerați în protocolul

locației. Primii parametri sunt folosiți pentru a identifica situl și locația exactă din bazin.

3.4.2 Lungimea și lățimea studiului

Lungimea studiului: În râurile mici până la medii, lungimea studiului este de 100 m. În râurile mari, lungimea întinderii de

prelevare la locația de prelevare ar trebui să corespundă, cel puțin, cu lățimea râului. Lățimea studiului: Parametrii de inundație, care sunt incluși în studiul hidromorfologic, se bazează pe întregul teren de

inundații. Vegetația ripariană este evaluată într-o zonă de 20 de metri lățime, de-a lungul ambelor părți

ale râului. Toți ceilalți parametri se bazează pe canalul de flux.

3.4.3 Cum se completează protocolul locației (Anexa 5)

UTILIZAREA RÂULUI Utilizarea umană a râului în diverse scopuri poate afecta condițiile de pe șantier și este caracterizată

folosind următoarele categorii: Transport Ape uzate Captarea apei Utilizare recreativă Producția de energie electrică Neutilizat

Fiecare parametru, care afectează condițiile naturale de pe site, este marcat cu „X” în protocol.

PARAMETRII CANALULUI ȘI AI LOCAȚIEI Tipul secțiunii canalului: Tipul predominant al secțiunii canalului trebuie evaluat în teren și marcat cu „X”, în protocolul site-ului. Stabilizarea malului: Dacă malul a fost stabilizat artificial, tipul de stabilizare utilizat este marcat cu „X”. Diferitele tipuri

cuprind: maluri rezecționate, consolidare din lemn, bolovani, cărămidă, consolidare din oțel și beton.

11


Dimensiunile secțiunii transversale: Dimensiunile secțiunii transversale ar trebui să fie măsurate, de preferință, la o creastă sau la o

alunecare / rulare. Lățimea reală a râului este măsurată și lățimea malului este, de asemenea,

măsurată / estimată. Lățimea malului este distanța dintre partea de sus a malului stâng și partea

superioară a malului drept. Lățimea malurilor, în pâraiele din văile înguste, poate fi estimată de la liniile

de resturi/reziduu, de-a lungul laturilor văii. Adâncime / variație în profunzime: Se măsoară cel mai adânc punct la îndemână. Din motive de siguranță, dacă punctul cel mai adânc

este peste 1 m, câmpul (> 1 m) este bifat. Variația în adâncime este evaluată fie scăzută, medie sau

mare, în funcție de variația în adâncime, în secțiunile transversale. Acoperirea cu macrofite: Acoperirea cu macrofite este estimată ca: lipsă, acoperire scăzută (1-20%), acoperire medie (20-50%)

sau acoperire ridicată (> 50%). Formular de plan de canal: Formularul de plan de canal predominant trebuie evaluat în teren și marcat cu „X”, în protocolul site-

ului. Tipul văii: Tipul predominant al văii râurilor trebuie evaluat în teren și marcat cu „X”, în protocolul locației.

Chei(îmbuibare) Formă de V Formă de U mic Formă de U mare Non-perceptibil Asimetric

Prezența barierelor de migrație: Prezența barierelor de migrație naturale și/sau artificiale în râu, este evaluată prin identificarea tipului

de barieră, distanța față de locul de cercetare, înălțimea și posibilitatea migrării printr-o structură

artificială. Aceste informații pot fi obținute pe teren sau din hărți sau cunoștințe de specialitate

(gestionari ai râului).

ZONA RIPARĂ ȘI UTILIZAREA TERENULUI Vegetație non-naturală în zona hidrografică de 20m: Zona hidrografică se extinde la 20m de vârful malului. Vegetația non-naturală, prezentă în această

zonă de 20m, ar trebui evaluată în teren, iar acoperirea (până la cele mai apropiate 5%) ar trebui să

fie atribuită uneia dintre următoarele categorii:

Linie închisă de arbori autohtoni Plantație Arbori autohtoni izolați Iarbă Ierburi înalte / arbuști Câmp de cereale/cultivat Arbori non-autohtoni izolați Distrugere prin eroziune Linie închisă de arbori străini Structură artificială

Utilizarea predominantă a terenului pe câmpul inundabil: Utilizarea terenului, pe toată suprafața inundabilă, ar trebui să fie evaluată din fotografii și hărți

aeriene, și ar trebui verificată în teren, acolo unde este posibil. Evaluarea ar trebui să facă distincția

între următoarele categorii de utilizare a terenului (până la cele mai apropiate 5%):

12


Clădiri (case, orașe, drumuri) Pădure naturală Teren deschis natural sau semi-natural Zone umede Agricultură Plantație Apă dulce (lacuri, etc.)

3.5 Măsurarea în teren a parametrilor fizico-chimici selectați

Parametrii fizico-chimici:

Temperatura apei (WT), Concentrație de oxigen dizolvat (DO),

Saturare cu oxigen (O2-Sat), Valoarea pH, și Conductivitatea electrică (EC)

sunt măsurați cu ajutorul echipamentelor de măsurare în teren. În fiecare zi, înainte de începerea

lucrărilor de teren, dispozitivele de măsurare în teren trebuie să fie calibrate. Calibrarea dispozitivelor

de măsurare se face prin utilizarea soluțiilor standard, furnizate în kiturile instrumentelor de câmp. Parametrii de teren la fața locului, trebuie măsurați înainte de prelevarea biologică, pentru a evita

influența datorată turbidității sedimentare, cauzată de echipa de prelevare. Toate datele și observațiile de teren, la fața locului, trebuie introduse în protocolul de câmp (Anexa 5).

3.6 Documentație foto

La fiecare locație, se vor face una sau mai multe fotografii, pentru documentarea condițiilor

meteorologice și a situației hidromorfologice. De asemenea, este recomandat să documentați echipa

de prelevare cel puțin cu o fotografie. Fotografiile includ data și ora, precum și coordonatele GPS. Acest lucru este cel mai bine obținut prin

preluarea unei fotografii cu ajutorul dispozitivelor GPS, cu funcție de cameră. Fotografiile vor deveni o Anexă a raportului tehnic de studiu, unde vor fi prezentate în format JPG, într-

o mapă separată. Fotografiile vor fi numite după datele din planul de prelevare specific, după cum

urmează:

Data_Rîul_Locația_Nr.jpg Exemplu:

20190606_Pripyat_Pinsk_07.jpg

3.7 Prelevarea probelor de apă pentru analize chimice

Materialul recipientului de probă, orice tratament necesar al probelor (de exemplu filtrarea și stabilizarea) depinde de parametrii, care urmează să fie analizați în laborator. Pentru parametrii

enumerați mai sus, sticlele HD PE sunt potrivite. Pentru BOD5 se folosesc sticle Karlsruhe. Containerele de prelevare (precum și unitățile de filtrare și substanțele de conservare, dacă este

necesar) sunt furnizate de laborator și trebuie etichetate în mod clar cu atribuțiile locației de prelevare

sau râului.

13


Prelevarea probelor de apă, pentru analizele chimice, trebuie făcută înaintea prelevării probelor

biologice, pentru a evita efectele influenței sedimentelor agitate. În timpul prelevării, se va ține cont de

posibile efecte perturbatoare din amonte, care pot provoca o turbiditate sporită. Înainte de umplerea sticlei de prelevare, ea se clătește cu apa de probă. Proba este luată direct, cu

mâna, cu un ulcior sau folosind o tijă (telescop) cu un ulcior la capăt. Dacă două sau mai multe sticle

sunt prelevate de pe o singură locație, toate sticlele trebuie umplute dintr-un ulcior. Probele trebuie

colectate într-un mod, care să nu permită contaminarea cu resturi, sedimente de particule (mai mari).

În egală măsură, probele nu trebuie să includă peliculă de suprafață sau straturi plutitoare. Evitați

prelevarea în apropierea sau la suprafața, fundul sau malul unui râu. Majoritatea probelor

reprezentative sunt colectate în jur de 30 cm sub suprafață sau la înălțimea mijlocie, între suprafață și

fund. Apa probă se va turna în sticlă fără turbulențe, de-a lungul peretelui interior al sticlei („laminar”). Sticla

este complet umplută și ușor stoarsă, în timpul înșurubării capacului sticlei, pentru a elimina bulele de

aer. Aceasta permite omogenizarea fără pierderi, în laborator.

Pentru BOD5 se vor umple două sticle de 250 ml tip Karlsruhe (balon conic cu dop de sticlă). Proba

trebuie să ajungă la cel puțin 1 cm, în pâlnia de sticlă deasupra sticlei. Apoi, se adaugă o tijă de

agitare, magnetică, și sticla se închide cu dopul de sticlă. Apa suprapusă în pâlnie nu va fi vărsată. Toate sticlele vor fi plasate în cutii de răcire, imediat după prelevare.

3.8 Prelevarea nevertebratelor bentice (MHS)

Nevertebratele bentice vor fi prelevate

folosind metoda de Prelevare Multihabitat

(MHS), dezvoltată în cadrul proiectelor EU

AQEM și STAR1.

Înainte de prelevarea probelor, trebuie

verificată zona de prelevare, pe o porțiune de

râu de 50-100 m. Întinderea râului trebuie să

reprezinte caracteristicile râului (pentru o

întindere mai lungă de aproximativ 500 m), în

ceea ce privește habitatul, variabilitatea

naturală și elemente fizice și structurale. În

cazul unor condiții nefavorabile la fața locului,

poate fi necesar să schimbați locația de

prelevare, pentru a evita o compromitere a

datelor.

În râurile mici și medii, aria prelevării © Consorțiul AQEM 2002

trebuie să includă cel puțin două secvențe vad-adânc (riffle-pool), sau să fie de o lungime de 100m. În râuri mari, lungimea ariei de prelevare, la locația de prelevare,

trebuie să corespundă, cel puțin, cu lățimea râului. Inspecția include o descriere a habitatelor, care sunt potențial locuite de nevertebratele bentice, adică

de sedimentul din fundul râului, de resturi de lemn, substrat artificial, macrofite, etc. Distribuția

substratului anorganic, precum și a substratului organic, care se suprapune sedimentului, este

desenată pe o foaie de hârtie, pentru a estima proporțiile relative ale tuturor coriotopilor.

1http://www.eu-star.at/pdf/AqemMacroinvertebratePrelevareProtocol.pdf

14


Un număr total de 20 de exemplare(replici), este preluat pe fiecare locație de prelevare. Replicile vor fi

selectate după observarea detaliată a coriotopului, în funcție de raportul procentual al substratului

principal (abordare multihabitat pro-rata). Proporția minimă areală a unei replici este de 5%. Habitatele

cu proporție <5% nu sunt prelevate. Prelevarea începe de la capătul din aval, al ariei de prelevare, și

continuă în amonte. Documentarea habitatelor (proporția relativă zonală, scurtă descriere verbală) urmează șablonul din

Anexa 5. Estimarea proporției habitatului se face în două etape:

Proporțiile habitatelor anorganice (= minerogenice) trebuie să dea în sumă, până la 100% Proporțiile habitatelor organice sunt estimate în funcție de acoperirea, învelișul sau creșterea

lor (de exemplu, resturi, rădăcini …). Suma habitatelor organice este variabilă (0 la 100%)

Habitatele cu <5% nu sunt prelevate, dar sunt notate în protocolul de teren (indicate prin “X”). Prelevarea sedimentelor de jos, se realizează prin fixarea plasei MHS în aval de coriotop, care este

apoi agitată, pentru a permite sedimentelor fine și animalelor să se arunce în plasă. Suprafața pietrelor

mai mari se șterge cu atenție, cu mâna sau, dacă este cazul, cu ajutorul unor perii. Este posibilă atât

prelevarea prin sondaj, cât și prin spălare. Aria proiectată pentru fiecare coriotop este de 25 x 25 cm,

iar aria totală de prelevare este de 1.25 m2. Dacă este posibil, substratul trebuie agitat și prelevat,

până la o adâncime de 10-15 cm. Pentru substraturile tridimensionale (resturi lemnoase, macrofite),

proporția areală trebuie estimată în teren. Pentru a evita strivirea sau brasajul animalelor în plasă

(ceea ce face dificilă identificarea în laborator), este recomandabil să goliți plasa după 3 (sau mai

puțin) probe singulare, în tava albă. Pentru combinații de substrat mineral și organic (de exemplu, macroalge filamentoase, pe sedimentul

mezolital), proporțiile sunt notate în protocol. Exemplu: Mezolital = 40% = 8 replici, macroalgele

acoperă 10% (= 2 replici) din mezolital, apoi 6 replici vor fi prelevate din mesolitalul descoperit și 2

replici din macroalge plus mesolital. În cazul, în care habitatele organice nu pot fi atribuite unui substrat minerogen (de exemplu, „bici de

rădăcină” litorală de salcie), procentul de habitat organic este notat ca „nu poate fi atribuit”. În acest

caz, numărul de replici trebuie scăzut din cel mai apropiat (sau cel mai abundent) habitat anorganic.

Habitatele antropice (de ex. Rip-rap) sunt marcate separat. Amplasarea exactă a unui replicat specific, trebuie să reflecte structura generală a locației de

prelevare și să ia în considerare distanța de la mal, fluxul râului (lotic vs zone lente; vad și adânc).

Tabelul 1 prezintă un șablon completat cu un exemplu de distribuție a habitatului și numărul de replici.

Definiția tipurilor de habitat este prezentată în Tabelul 2. Tabelul 1. Șablon cu un exemplu de distribuție a habitatului și număr de replici.

HA

BIT

AT

E O

RG

AN

ICE

– A

co

peri

re %

HABITATE MINEROGENE – Acoperire procentuală (suma = 100%)

20 30 15 5 10 20

Zonele

higropetrice Megalital Macrolital Mesolital Microlital Akal Psammal Psammo- Pelal < 6

Argillal Non > 40 cm > 20-40 cm > 6-20 cm > 2-6 cm > 0,2-2 cm > 6 µm-2 pelal < 6 mm atribuit µm

"antro-

Ic”

% Repl % Repl % Repl % Repl % Repl % Repl % Repl % Repl % Repl % Repl % Repl

Pur

minerogenic 10 2 25 5 5 1 5 1 5 1

Microalge

35 Macroalge 5 1 15 3 5 1 10 2 Macrofite

5

1

5 submerse

Macrofite

emerse

Părți vii ale

plantelor

10 Xylal (lemn 5 1 5 1

mort)

CPOM

FPOM

Resturi

Ciuperca de canalizare

sau bacterii,

sapropel

15


Identificarea nevertebratelor bentice începe în teren, prin utilizarea tăvilor albe. Abundența este

estimată în 5 clase și este documentată în protocol, la fața locului. Îndepărtați bucățile de lemn, frunzele și pietrele mai mari (în timp ce eliminați animalele agățate) din

probă, dacă este posibil. Clătiți și cerneți, pentru a elimina cât mai multă matrice posibil, fără a mai

deteriora animalele. Întregul eșantion, de 20 de probe unice, este dus la laborator, pentru analize

suplimentare. Animalele rare și pe cale de dispariție, cum ar fi midiile mari sau racii, pot fi selectate,

documentate în câmp și eliberate din nou. Ele nu trebuie să fie duse în laborator. Probele trebuie să fie fixate cu etanol 96%, dând o concentrație finală de 70%. Proba se depozitează

în cutia de răcire și se livrează la laborator, pentru sortare și identificare.

Tabelul 2. Definiția habitatelor.

Habitat Mărimea granulei Descriere

Arii higropetrice – Peliculă subțire de apă pe substrat pietros

Megalital >40 cm Suprafață de blocuri mari și pietre, stâncă

Macrolital 20–40 cm Blocuri de piatră grosiere, aprox. pietre de dimensiunea capului, cu

părți variabile din pietre mai mici, pietriș și nisip

Mesolital 6.3–20 cm Pietre de dimensiunea mâinii, cu părți variabile de pietriș și nisip

Microlital 2–6.3 cm Pietriș grosier (dimensiunea unui ou de porumbel la pumnul unui

copil) cu părți variabile de pietriș și nisip mediu până la fin

Akal 0.2–2 cm Pietriș mediu până la fin

Psammal 0.063–2 mm Nisip

Pelal <0.063 mm Silt și noroi

Argillal Lut

Microalge Alge mici, cum ar fi diatomele, formând adesea un strat fin deasupra

sedimentului minerogen

Macroalge Algele vizibile macroscopice, cum ar fi clorofite filamentoase (de

Cladophora)

Macrofite submerse Macrofite acvatice care cresc sub suprafață, de ex. Elodea, mușchi,

charofite

Macrofite emerse Macrofite acvatice care cresc și deasupra suprafeței, de ex. Typha,

Phragmite

Părți vii ale plantelor Branches or leaves of terrestrial plants hanging into the râu

Xylal – Lemn mort, ramuri, rădăcini, etc.

Resturi ("Genist") – particule organice și anorganice (inclusiv material vegetal, coajă de

moluște, părți, etc.)

CPOM – Depunerea materialului organic cu particule grosiere, de ex. frunze

FPOM Depunerea materialului organic cu particule fine, detritus

Sapropel – Nămoluri anaerobe, culoare neagră din ferosulfuri, adesea cu

miros de H2S

3.9 Prelevarea diatomelor

Diatomele (Bacillariophyceae) sunt cea mai importantă clasă de fitobente și cuprind câteva mii de

specii. Prelevarea în râuri traversabile, urmează standardul EN 13946 “ Calitatea apei - Ghid pentru

prelevarea de rutină și pregătirea diatomelor bentice din râuri și lacuri”. Instrucțiunile de prelevare prezentate vor furniza probe, care sunt adecvate pentru cuantificarea

numerelor relative de taxoni biadeni diatomei în râurile traversabile. Pentru cuantificarea numerelor

absolute, sunt necesare unele modificări ale metodei.

16


Compoziția ansamblurilor de alge bentice este foarte variabilă și depinde puternic de substratul

prelevat. Zona de prelevare recomandată, trebuie să conțină suprafețe dure, mobile, care se găsesc

în mod natural. Ca o alternativă, pot fi alese suprafețele artificiale dure, făcute de oameni, cum ar fi

cheile și suporturile de pod sau cărămizile, atât timp, cât aceste structuri au fost scufundate suficient

de mult. Având în vedere aceste cerințe, trebuie să fie selectată o porțiune de râu, adecvată pentru

prelevare, cu o lungime minimă de 10m. În mod ideal, site-ul prelevare ar trebui să conțină o varietate

de suprafețe tari, naturale și vaduri (riffles). Începeți prelevarea cu o descriere detaliată a site-ului (locație, lățime, adâncime, tip de substrat,

acoperire procentuală a macrofitelor, umbră etc.) și faceți fotografii, pentru a facilita interpretarea

datelor. Substratul preferat este pietrișul, dar pot fi prelevate și pietricele și bolovani. Cel puțin 5 pietre sau mai

bine zis 10 cm² de substrat adecvat, trebuie periat sau răzuit. Evitați zonele umbrite puternic și zonele

foarte aproape de malul râului. Asigurați-vă că, substratul eșantionat a fost scufundat suficient de mult

timp, pentru a asigura ca ansamblurile de alge să fie în echilibru cu mediul lor. Probele sunt colectate

din fluxul principal și nu din zone cu curent foarte lent. Colectați pietricele sau un substrat similar și puneți-l în tavă, împreună cu puțină apă de râu. Luați o

periuță de dinți rigidă, curată, și periați suprafața superioară a substratului, pentru a îndepărta pelicula

de diatomă, clătind periuța de dinți periodic în apă. Dacă este cazul, utilizați cuțite sau alte instrumente

ascuțite, pentru a îndepărta pelicula de diatomă. Înlocuiți substratul din râu și repetați procesul cu alte

pietre. Transferați apa, care acum ar trebui să fie maronie și tulbure, din cauza prezenței diatomelor,

din tavă în vasul de prelevare etichetat. Proba va fi transferată în laborator, într-o cutie cu răcire. Dacă este necesară conservarea, adăugați

conservanți respectivi (iod, etanol, soluție de formaldehidă tamponată, acid clorhidric diluat în

concentrația recomandată) sau congelați proba. Probele de diatome pot fi colectate, de asemenea, din macrofite. În acest scop, prelevați cinci probe

de la întreaga plantă sau tăiați la întâmplare un segment, din macrofitele scufundate și puneți-l într-o

pungă de plastic. Următoarele etape ale dislocării diatomelor, de la macrofite, vor fi descrise în

capitolul 4.3.

3.10 Etichetarea probelor

Probele trebuie să fie etichetate astfel, încât să fie întotdeauna ușor de identificat. Etichetele trebuie să fie durabile și trebuie să reziste la umiditate. Cerneala trebuie să nu fie solubilă în

apă. Majoritatea probelor sunt păstrate în gheață și în mediu umed. Ambalarea atentă a probelor este

foarte importantă, deoarece vibrația recipientelor de probă, în timpul transportării, poate face ca

eticheta containerului să se roadă sau să devină ilizibilă. Etichetele de pe probe trebuie să conțină atâtea informații, câte sunt practic necesare. Etichetele pot conține:

- cod de identificare unic - data și ora prelevării - locația și denumirea sit-ului de prelevare

opțional:

- numărul proiectului - tipul probei (ex. MHS) - numele colectorului probei - informații despre pre-tratarea containerului, filtrare și conservanții de probă adăugați - observații asupra altor factori, care pot afecta metoda sau rezultatele analizei

Etichetele probelor trebuie să conțină un cod de identificare clar și unic, care poate fi utilizat pentru a

face referire încrucișată la locația de monitorizare și la ora prelevării.

17


3.11 Transportare și păstrare

Transportarea probelor se va face în conformitate cu procedurile de acreditare ale laboratorului.

Probele chimice trebuie să fie transportate în laborator, în fiecare zi. În timpul transportării, probele

pentru analizele chimice trebuie să fie păstrate în containere cu răcire. Este vital să fie respectate toate procedurile, privind transportarea și stocarea eșantionului. Acest lucru

va asigura ca, starea probei să rămână, în cea mai mare parte neschimbată și potrivită, pentru analize

de laborator. În timpul transportării, poate apărea cu ușurință contaminarea probelor, datorită

contaminării încrucișate a containerului, a materialelor de ambalare, a produselor de răcire sau a

rezervoarelor de benzină, de rezervă. În timpul depozitării, poate apărea degradarea probei, din cauza

lipsei conservării corespunzătoare, a condițiilor de depozitare necorespunzătoare, a timpului de

depozitare excesiv și a contaminării încrucișate a probei.

3.12 Sănătate și siguranță

Munca pe teren ar trebui să se desfășoare astfel, încât să protejeze sănătatea și siguranța

personalului de pe teren. Fiecare membru al echipei are autoritatea și responsabilitatea de a opri

operațiunile în cazul, în care sunt prezente sau dezvoltate condiții nesigure. Tot personalul de

monitorizare, trebuie să își desfășoare activitățile pe teren într-o manieră sigură și să întreprindă

acțiuni pentru eliminarea, reducerea sau controlul riscurilor. Personalul din teren trebuie să poarte un kit de siguranță, precum și informații despre procedura de

urgență și localizarea celei mai apropiate unități medicale. Utilizarea echipamentului de siguranță

adecvat va reduce riscul, în timpul procesului de prelevare. Echipamentele de siguranță pot îmbunătăți

prevenirea sau ajutorul, în caz de incident. Câteva riscuri ar trebui luate în considerare în timpul lucrărilor de teren. Echipa de lucru din teren

trebuie să studieze riscurile potențiale și să fie pregătită să le controleze, pentru a asigura securitatea

muncii, în condițiile de teren. În timpul prelevării, riscurile tipice includ:

- defecțiuni sau accidente ale vehiculului, legate de mediul umed; - expunerea la substanțe periculoase, cum ar fi substanțele chimice de decontaminare, produse

toxice, formate în timpul pregătirii prelevării sau stabilizării (de ex., acidificarea); - riscuri legate de expunerea la temperatură, de ex. arsuri solare și șocuri termice; - riscuri legate de lucrul în, de asupra sau aproape de apă curgătoare, în special, la viteză

mare a fluxului, sediment alunecos (acoperiri de algă, rip-rap, vizibilitate limitată a fundului

râului, din cauza turbidității); - animale veninoase (păianjeni, șerpi) și plante.

Persoana responsabilă pentru munca din teren, are discreția de a solicita echipei de prelevare, să

poarte o vestă de salvare și/sau să utilizeze o frânghie de siguranță. La primirea recipientelor și a conservanților din laborator, ele ar trebui să fie verificate la existența

scurgerilor. Mulți conservanți pot arde ochii și pielea, și trebuie manipulați cu atenție. Etichetele

containerelor probelor, trebuie să includă informații despre tipul de conservant utilizat, dacă este cazul.

18


4 ANALIZE DE LABORATOR

4.1 Analize chimice

Cinci parametri fizico-chimici sunt măsurați în teren:

temperatura apei, concentrația de oxigen, saturarea cu oxigen, pH, și conductivitatea electrică

Totuși, pentru verificare, ei vor fi măsurați și în laborator.

Limitele de cuantificare (LOQ), pentru parametri, care pot fi calibrați, sunt enumerate în Tabelul 3.

Tabelul 3. Limitele de cuantificare pentru parametrii care pot fi calibrați

Parametru Abreviere Unit LOQ

Amoniu-N NH4-N mg/L 0.01

Nitrat-N NO3-N mg/L 0.05

Ortofosfat ( P) PO4-P mg/L 0.01

Total fosfor dizolvat ( P) DP mg/L 0.01

Total fosfor (nefiltrat) TP mg/L 0.01

Clorură Cl mg/L 1

Sulfat (ion) SO4 mg/L 1

Capacitate de neutralizare a acidului (valoarea-m, pH 4.3) ANC mMol/L 0.1

Calciu Ca mg/L 1

Magneziu Mg mg/L 1

Sodiu Na mg/L 1

Potasiu K mg/L 1

Toate analizele urmează a fi efectuate în mod profesionist și în conformitate cu procedurile, acreditate

de laborator. Transportarea, depozitarea, (dacă este necesar) păstrarea și analiza chimică, se

efectuează conform procedurilor acreditate de laborator, împreună cu aplicarea controalelor interne,

de calitate analitică (AQC). Aceste rezultate trebuie să fie înregistrate, împreună cu analiza probelor,

pentru toți parametrii chimici. Înregistrarea de analiză ar trebui să includă, de asemenea, data de

prelevare și data analizei, pentru a asigura respectarea manualului atașat, privind conservarea probei.

4.2 Nevertebrate bentice

Sortarea probelor de macro-nevertebrate a fost descrisă inițial de consorțiul AQEM (2002), însă,

ulterior, a fost ușor adaptată, pentru a satisface cerințele proiectului STAR (www.eu-star.at).

Următoarea descriere oferă un scurt rezumat al acestei metode.

19


4.2.1 Subproba și sortarea

Argumentare: Subproba

reduce efortul, necesar pentru sortare și identificare oferă o reprezentare imparțială, a unei probe mari oferă o estimare mai exactă, a cheltuielilor de timp astfel, reduce costurile pentru procesul de prelevare de macro-nevertebrate

Următoarea procedură de subprobă se bazează pe Caton (1991)

Dispozitive pentru subproba Dispozitivul pentru subprobă conține (Figura 1, Figura 2):

tava (internă) cu grile, 6 x 5 grile, fiecare 6 x 6 cm și un fund de plasă de 500 μm tava externă (etanșă), pentru a facilita omogenizarea probei “ tăietor de biscuiți” (6 x 6 cm) o lopățică mică sau o linguriță, pentru a îndepărta materialul din grile pereche de zaruri sau un tabel cu numere aleatorii

Figura 1. Echipament subprobă: tavă, grilă și Figura 2. Procedura de subprobă (© DWS Hydro-Ökologie) dispozitive pentru eliminarea resturilor de pe grilele selectate (© Consorșiul AQEM 2002).

Următoarele etape ale prelevării subprobei trebuie să fie efectuate în laborator, în condiții controlate: 1. Dacă proba a fost păstrată în mai multe recipiente, conținutul tuturor recipientelor, pentru o probă

dată, este combinat. 2. Conservantul este decantat cu atenție, din proba conservată, printr-o sită de 500 µm. Verificați

sita, pentru a identifica eventuale organisme, și recuperați organismele atașate. 3. Clătiți bine proba, pe o sită de 500 µm, pentru a îndepărta conservantul și sedimentul fin. Este

recomandat, în special, să urmați acest pas, dacă probele sunt conservate cu formalină. Evitați

contactul di-rect cu formalina! Nu aplicați prea multă presiune asupra apei, pentru a nu forța

exemplarele prin plasa de sită.

20


4. Transferați materialul spălat în tava cu grile (tava internă) și omogenizați materialul. Apoi, așezați

tava cu grile în tava externă și adăugați o cantitate suficientă de apă, pentru a facilita procedeul.

Răspândiți materialul probă uniform, în tava cu grile. Mutați materialul și în colț. Nu scoateți din

tavă specii mari sau rare. 5. Dacă macrofitele sunt incluse în probă, acestea trebuie tratate în felul următor: Dacă nu se

atașează animale sesile, macrofitele trebuie clătite într-o găleată, agitând puternic și verificând

ulterior prezența unor careva specimene rămase. Dacă sunt atașate puține organisme sesile,

acestea trebuie îndepărtate manual și tratate ca și mai sus. Dacă sunt atașate multe organisme

sesile, macrofitele trebuie să fie subprelevate în tavă. 6. Ridicați tava cu grile, în afara tavei externe, pentru scurgere. Vărsați apa, însă lăsați suficientă apă

la fundul tavei cu grile, pentru a o păstra umedă atunci, când va fi reintrodusă în cealaltă tavă. 7. Folosiți zarurile sau un tabel cu numere aleatorii, pentru a selecta celula din grilă pentru procesare.

Figura 3. Tavă pentru subprobe, cu 5 grile, care urmează a fi prelevate, cel puțin (= 1/6 din întreaga probă). Celulele din grilă care urmează a fi procesate: B2, B4, D4, D5 și E3. ©

Consorțiul AQEM 20022

8. Scoateți tot materialul din grila respectivă, cu o chiuretă sau linguriță, și așezați materialul eliminat

într-o tavă albă separată. Repetați acest proces, până când vor fi procesate 5 grile (5 grile

reprezintă o a 6-a parte din totalul materialului de probă). 9. Poate să fie necesar să tăiați cu foarfece materialul, de-a lungul părții exterioare a „tăietorului de

biscuiți”, pentru a împinge cu grijă tăietorul de biscuiți, pe partea de jos a tăvii. Verificați partea de

jos, pentru identificarea oricăror organisme rămase .

10. Dacă se pare că există un număr de organisme, care este egal sau depășește numărul (700

ind.)3, atunci prelevarea subprobei s-a sfârșit. Sortați întreaga probă compusă, din cele 5 grile.

Puneți organismele sortate în flacoane, cu conservant suficient, și etichetați fiecare flacon și

materialul sortat, cu precizie, pentru prelucrarea ulterioară. Animalele sortate trebuie să fie

separate în unități sistematice. 11. Dacă subproba compusă, din 5 grile, conține mai puțin de 700 de organisme, atunci selectați la

întâmplare și prelucrați o grilă suplimentară. Alegeți specimenele din material. Repetați acest

proces până la atingerea numărului vizat de 700 de organisme.

2 http://www.eu-star.at/pdf/AqemMacroinvertebratePrelevareProtocol.pdf

3 Pentru anumite tipuri de râuri, cu densități foarte mici de organisme, numărul vizat poate fi redus. Comitetul de experți trebuie să fie consultat în prealabil.

21


12. În timp ce sortați materialul prelevat, împiedicați materialul, rămas în tigaia cu grilă, de la

desecare. Acest lucru se poate realiza, acoperindu-l cu folie de aluminiu. Se recomandă umezirea

periodică a probei, cu apă, dintr-o sticlă de pulverizare, dacă este necesar. 13. Evitați perturbarea dispozitivului pentru subprobă, pentru a nu redistribui materialul prelevat și a

menține organismele între două operații de subprobă.

Reguli de sortare Câteva reguli pentru îndepărtarea organismelor:

Un organism aparține grilei, care conține capul său. Dacă capul este dificil de localizat, organismul este considerat a fi în grila, care conține cea mai

mare parte a corpului său. Dacă capul unui organism se află pe linia dintre două grile, toate organismele din partea de sus a

unei grile și cele din partea dreaptă a unei grile, aparțin acelei grile. Animalele sortate în laborator ar trebui separate, în unități sistematice.

Nu se numără:

cochilii sau scoici de midie goale, carcase goale de trihoptere, exuvia și fragmente, cum ar fi picioare, antene, branhii sau aripi, pentru Oligochaeta, încercați să îndepărtați și să numărați doar exemplare întregi sau fragmente,

care includ capul. Notați numărul total de grile prelucrate și numărul de organisme, conținute în grilele din foaia de

laborator.

Păstrarea și etichetarea Păstrați separat:

1. Organismele sortate din subprobă (≥ 700 organisme), separate în unități sistematice. Etichetele conțin: numărul eșantionului, data prelevării, numele persoanei care a prelevat

proba, data sortării, numărul de grile sortate, „subproba”, numele persoanei care sortează

proba, unitatea sistematică. 2. Pietre, nisip și moloz din subproba sortată. Etichetele conțin: numărul probei, data prelevării,

numele persoanei care a prelevat proba, data sortării, numărul de grile sortate, „subprobă”,

numele persoanei care sortează proba. 3. Cele 30 de organisme sortate în teren. Etichetele conțin: numărul probei, data prelevării,

numele persoanei care a prelevat proba, „fracția sortată în teren”. 4. Fracția rămasă, care nu a fost sortată (nisip, moloz și organisme). Etichete conțin: numărul

probei, data prelevării, numele persoanei care a prelevat proba, data sortării, numărul de grile

sortate, numele persoanei care sortează proba.

Deoarece, unii parteneri își propun să sorteze proba complet, fracția 4 poate fi sortată într-o etapă separată. În acest caz, fracția 4 este împărțită în:

5. Toate organismele sortate din fracția rămasă (fără acele grile, din care s-au sortat 700 de

organisme). Etichetele conțin: numărul probei, data prelevării, numele persoanei care a

prelevat proba, data sortării, „fracția rămasă”, numele persoanei care sortează proba, unitatea

sistematică. 6. Pietre, nisip și resturi din „fracția rămasă” sortată. Etichetele conțin: numărul probei, data

prelevării, numele persoanei care a prelevat proba, data sortării, numărul de grile sortate,

„fracția rămasă”, numele persoanei care sortează proba.

22


Figura 4. Schema procedurii prelevării subprobei. Exemplul se bazează pe subproba originală, după Caton (1991) cu 30 grile, de 6 x 6 cm fiecare. Un minim de 1/6 din material, trebuie supus prelevării subprobei, conținând un minim de 700 specimene. © Consorțiul AQEM 2002

4.2.2 Asigurarea calității și controlul calității în laborator

Obiectivele asigurării și controlului calității în laborator sunt, de a reduce la minim erorile în tratarea

probelor biologice și de a asigura valabilitatea rezultatelor evaluării biologice. Elementele importante de asigurare a calității în laborator sunt: Tratarea eșantioanelor în timpul procesului de sortare și sortare Pentru a minimiza deteriorarea probelor, în procesul de cernere, de ex. pierderea branhiilor, picioarelor și cozilor

clătiți foarte ușor și nu folosiți niciodată un spray de înaltă presiune atunci, când separați epruvete de sub-strat, de ex. cu ajutorul unui furtun, atașat la robinet

nu rotiți niciodată proba într-o găleată sau sită decantați apa cu mare atenție Dacă este necesar, utilizați o mărire a puterii reduse, la sortarea eșantionului, important este ca,,

toate organismele din subprobă,, să fie luate din probă La prelevarea specimenelor din eșantioanele cernute, ar trebui să fie utilizată o pereche de pensete

moi, pentru a minimiza daunele aduse animalelor.

23


Nivel de identificare și nomenclatură taxonomică

Pentru a aplica sistemul de evaluare corect, se recomandă următorul nivel minim necesar de

identificare (Tabelul 4).

Tabelul 4. Nivel de identificare pentru nevertebrate bentice.

Grupul Major nivel de identificare (recomandat)

Porifera Grupul major

Coelenterata Grupul major

Turbellaria Grupul major

(Nematomorpha) Grupul major

(Nemertini) Grupul major

Gastropoda Gen/Specie

Bivalvia (excl. Sphaeriidae) Gen/Specie

Polychaeta Grupul major

Oligochaeta Familie

Hirudinea Familie/Gen

Hydrachnidia (Acari) Grupul major

Crustacea Gen/Specie

Ephemeroptera Gen

Odonata Gen

Plecoptera Gen

Heteroptera Gen

Megaloptera Familie

Planipennia Familie

Coleoptera Familie/Gen

Hymenoptera Grupul major

Trichoptera Familie/Gen

Lepidoptera Grupul major

Diptera Familie/Gen

Bryozoa Grupul major

Literatura de determinare utilizată se raportează în raportul studiului.

Toate probele, prelevate din proba de sediment, se păstrează pentru validare ulterioară și se

depozitează în flacoane cu etanol de 70%. În plus, toate probele (adică sedimentul după sortare)

urmează a fi păstrate în etanol de 70%, pentru o evaluare la ulterioară, pentru cel puțin 2 ani.

4.3 Diatomee

Pregătirea anterioară examinării microscopice este descrisă în standardul EN 13946 „Calitatea apei -

Ghid pentru prelevarea de rutină și pregătirea diatomeelor bentice, din râuri și lacuri”. Analiza respectă

cerințele, descrise în standardul european EN 14407 - Standardul de referință, a calității apei, pentru

identificarea, enumerarea și interpretarea probelor de diatomeei bentice, din apele curgătoare.

Probele din teren trebuie să ajungă în laborator, într-un loc rece și întunecos (cutie cu răcire).

Borcanele de prelevare, ar trebui să stea timp de 24 de ore, pentru a permite materialului suspendat

să se așeze până la fund. Apa de râu poate fi vărsată cu atenție. În mod alternativ, proba poate fi

centrifugată, fiind recomandată îndepărtarea materialelor grosiere și mari. Diatomeele atașate la

macrofite sunt dislocate, mișcând sau agitând planta (părțile), într-un pahar cu puțină apă distilată. De

asemenea, permiteți ca diatomeele să se așeze la fund

24

Manualul pentru studii ale apelor de suprafață EUWI+: Manualul general pentru studii biologic

și vărsați apa. Pentru identificarea corectă a diatomeelor, este necesar să eliminați toate conținuturile

celulare și să montați diatomeele, folosind un montant, cu un indice de refracție ridicat (>1.6 este

necesar, de exemplu, Naphrax). Acest lucru se poate face, prin expunerea la agenți oxidanți puternici.

Peroxidul de hidrogen este cel mai utilizat agent de oxidare și este recomandat aici. Probele, bogate

în materie organică, pe lângă diatomeei, au nevoie de oxidare mai puternică, decât cele curate, iar

raportul optim dintre eșantion și oxidanți, ar trebui să fie mai întâi testat. Carbonatele solide pot cauza

probleme și pot influența tipul de tratament și secvența de oxidanți folosiți, de ex. în apele bogate în

carbonat, carbonatele sunt eliminate cu HCl (fracție de volum 10%), înainte de a utiliza acid sulfuric

puternic, cu scopul de a preveni formarea de ghips. Suspensia cu diatome, curățată, este acum diluată la o concentrație adecvată. Densitatea valvelor

poate fi verificată cu ușurință, prin evaporarea unei picături a suspensiei, pe o alunecare a capacului,

și examinarea acestui proces într-un obiectiv, sub putere medie. Dacă suspensia este foarte diluată,

repetați procedura de preparare. Agitați flaconul cu suspensie diatomee și folosiți o pipetă Pasteur,

pentru a plasa o picătură de suspensie pe o alunecare de capac, și lăsați lichidul să se evaporeze,

într-un uscător sau o placă fierbinte. Rezultatul trebuie să fie o peliculă gri, subțire ,peste aproximativ

două treimi din alunecarea capacului. În mod ideal, preparatul trebuie să aibă între 10 și 15 valve pe

câmp, la o mărire de 1,000×. Pentru identificarea și numărarea valvelor de diatomee, folosiți un microscop ușor, echipat cu un

platou mecanic și o lentilă de imersie în ulei, de mare putere. Alte echipamente recomandate sunt, un

condensator de fază sau interferențial diferențial, facilități pentru măsurători, cu o divizare de scară de

cel puțin 1 μm. Nivelul minim de taxonomie, acceptabil pentru un studiu, va fi determinat de utilizările prevăzute

pentru date. Nomenclatura adoptată, a diatomeelor observate, ar trebui să îndeplinească convențiile

taxonomice, pentru calculul indicilor relevanți. Specificați și documentați unitățile pentru enumerare, fie sunt supuse numărării valvele sau frustulele

(sau ambele) și decideți referitor la eșantionul numărării (300 sau 500 unități). Opțiunile pentru numărare: - Se realizează o traversare lentă, verticală sau orizontală, cu fiecare diatomă identificată și adăugată

la total, pe măsură ce trece una dintre liniile, de pe grila oculară. - Toate diatomele vizibile într-un câmp vizual (sau în grila unui reticul), sunt identificate și numărate,

înainte de a se deplasa de-a lungul unei traversări orizontale sau verticale, către câmpul următor, sau

de a selecta un nou câmp vizual, la întâmplare. - Când numărul total de unități de diatom necesare este definit riguros, atunci poate fi luată în

considerare o combinație a acestor abordări, începând cu numărarea într-un câmp vizual, până

aproape de țintă și apoi, terminând cu numărarea de-a lungul unei traverse. Selectați o regulă de numărare a valvelor atunci, când un individ este doar parțial în interiorul unei

zone de numărare definite, respectați-vă în mod consecvent acea regulă. Același lucru este necesar

pentru valvele rupte. Începeți procesul analitic, prin plasarea unui diapozitiv pe platoul microscopului și selectați o poziție de

pornire adecvată (de exemplu, marginea probei uscate). Distribuția valvelor de diatomă ar trebui să fie

omogenă. În mod alternativ, utilizați câmpuri aleatorii, care sunt localizate folosind scala Vernier, pe

microscop. Identificați toate unitățile (fie valve, fie frustule), prezente în primul câmp de vedere,

diferențiați între o singură valvă și o frustulă intactă, și înregistrați numărul de unități. Dacă nu se poate

identifica o diatomă, faceți poze, notați forma, dimensiunile și alte informații de ajutor, ale unității

diatome și trimiteți-le colegilor mai experimentați. Odată ce toate taxele din primul câmp vizual sunt

înregistrate, numărarea trebuie să continue, până la identificarea și enumerarea numărului necesar de

unități, din fișa tehnică. În unele scopuri, este util să cercetați diapozitivul, după procesul de numărare,

și să înregistrați taxonii, care încă nu au fost incluși. Notați-i ca fiind „prezenți”. O vizualizare

suplimentară, folosind o mărire a puterii la nivel mediu (de exemplu, 400 ×), poate fi de asemenea

utilă, pentru a nota orice taxoni mai mari.

25


Arhivarea datelor, diapozitivelor și probelor:

Diapozitivele diafomelor reprezintă o înregistrare permanentă a condițiilor de la o locație, care poate fi

reanalizată în diferite moduri, în viitor. Din acest motiv, este important ca diapozitivele să fie stocate

într-un mod adecvat, cu informații suficiente, pentru a le lega de alte detalii ale locației, cum ar fi

coordonatele hărții, date chimice și hidrologice, etc. Din aceleași motive, suspensia diatom-scanului

curățat, poate fi păstrată folosind conservanți, precum etanol sau formalină..

5 PREZENTAREA DATELOR ȘI RAPORTARE

5.1 Protocolul de teren

Protocolul de teren urmează a fi prezentat în două formate:

folosind șablonul din Manualul General pentru Studii (Anexa 5) în Format Sumar ca MS Excel

Protocoalele de teren originale, sunt scanate și incluse ca Anexă, la raportul de studiu (în format JPG).

De asemenea, pot fi furnizate în format electronic, într-un document Word.

Format Sumar

Datele vor fi furnizate în formatul, prezentat în Tabelul 5. Ele vor fi furnizate sub formă de șablon, în

MS Excel, și vor deveni o anexă a raportului de studiu (capitolul 5.5). Numerele locației urmează

numărul, dat în planul de prelevare specific.

Tabelul 5. Format sumar pentru documentarea datelor din teren

Numărul locației 01 02 03 04 05 …

Bazinul hidrografic

Denumirea râului

Denumirea locației

Inspector (nume)

Nr. locației, coordonata N

Nr. locației, coordonata E

GPS Punct de drum

GPS număr poză

Nr. ref. probă (Chimie)

Data prelevării (DD-LL-AAAA)

Ora prelevării (HH.MM)

Direcția fluxului

Tipul râului

Temperatura aerului [°C]

Timp: Lumină [0–5]

Timp: Precipitații [0–6]

Timp: Temperatura aerului [0–5]

Timp: Vânt [0–6]

Măsurare în teren: WT [°C]

Măsurare în teren: pH

Măsurare în teren: EC [µS/cm]

Măsurare în teren: DO [mg/L]

Măsurare în teren: O2-sat [%]

Culoare:

26

Manualul pentru studii ale apelor de suprafață

EUWI+: Manualul general pentru studii biologice

Numărul locației 01 02 03 04 05 …

Turbiditate [1–4]

Miros:

Prelevare SOP No.

5.2 Descrierea hidromorfologică a locației

Descrierea hidromorfologică a locației trebuie raportată în format digital, folosind șablonul din

Manualul General pentru Studii (Anexa 6). Protocoalele de câmp originale sunt scanate și incluse ca

Anexa la raportul de sondaj (în format JPG). De asemenea, ele pot fi furnizate în format electronic,

într-un document Word. O descriere mai detaliată, a descrierii sitului hidromorfologic, precum și

evaluarea hodromorfologică a râului, poate fi găsită în manualul de cercetare HYMO mai specific

(Manual pentru studii hidromorfologice în apele curgătoare).

5.3 Date chimice

Rezultatele datelor chimice sunt prezentate în două formate:

Format de Certificat Format Sumar

5.3.1 Format Certificat pentru date chimice

Certificatul se prezintă în format electronic (MS Word, PDF sau altele formate similare) și în formă

analogică (versiunea tipărită).

Acesta include următoarele informații:

Număr de referință de laborator Râul și locația de prelevare Referința de prelevare Data și ora prelevării Data și ora prelevării probelor Data și ora analizelor Comentarii la prelevare

Datele chimice per probă (referința de prelevare), includ următoarele informații:

Data analizelor Parametrul Unitatea Rezultatul Limita Detectării Rezultatul AQC Diapazonul AQC Analitice Metodă

În mod normal, acest document ar conține de la una la două pagini, per probă (Format Portret).

27


Ar trebui să existe o pagină de copertă, care să includă țara, denumirea laboratorului, numărul

raportului, data, denumirea bazinului hidrografic. În sfârșit, aceste rezultate ar trebui verificate la ultima

pagină, semnată și datată de: Șeful de departament, șeful de laborator și managerul de control al calității.

Orice alte comentarii pot fi de asemenea introduse pe această pagină.

5.3.2 Format Sumar (Format Orizontal, MS Excel)

Pe lângă certificatele de laborator, datele sunt furnizate în format rezumat (Tabelul 6). Tabelul va fi furnizat sub formă de foaie de calcul MS Excel și o Anexa la raportul de studiu (Capitolul 5.5).

Tabelul 6. Format rezumat pentru datele chimice.

Bazin Hidrografic

Parameteri WT WT DO teren DO lab … TSS BOD5 COD …

teren lab

Unități °C °C mg/L mg/L mg/L mg/L mg/L

Râu Locația Data Nr. ref.

prelevării prelevării probă.

Râu A Locație X XX.XX.2019 1

Râu A Locație Y XX.XX.2019 2

… … … …

5.4 Date biologice

Datele biologice sunt transmise în formă digitală (în formă de MS Excel), în următorul format (Tabelul

7). Acesta va fi furnizat ca șablon în MS Excel și va deveni o Anexă a raportului tehnic (Capitolul 5.5).

Codul AQEM, pentru toți taxonii, face parte din date, dacă este folosit șablonul Excel.

Tabelul 7. Format sumar pentru datele biologice: nevertebrate bentice.

Râu Locație de prelevare Data prelevării

Nr. locație Specialist Grupul major

Ordine Familie Gen/Specie AQEM Indivizi

Râu A Locație X XX.XX.2019 1 NN Grupul 1 xx xx Taxon 1





Râu A Locație Y XX.XX.2019 2 NN Grupul 1 xx xx Taxon 1

… … … … … … … … …

28


Tabelul 8. Format sumar pentru datele biologice:: diatome.

Râu Locație de prelevare Data prelevării

Nr. locație Specialist

Origine Habitat Gen/Specie # de valve

Râu A Locație X XX.XX.2019 1 NN Substrat 1 Taxon 1




… … … … … … …





… … … … … … …

Râu A Locație Y XX.XX.2019 2 NN Substrat 1 Taxon 1

Râu A Locație Y XX.XX.2019 2 NN Substrat 1 Taxon 2

… … … … … … …

5.5 Raport tehnic

După finalizarea tuturor analizelor, rezultatele sunt raportate într-un document, în limba engleză, MS

Word, care urmează modelul din Anexa 10. Raportul oferă o imagine generală, de ansamblu, a

studiului, și include toate datele brute (ca Anexe), într-un mod transparent, pentru a permite o evaluare

detaliată a datelor. Acesta va fi un document de sine stătător, cu toate informațiile relevante, incluse în

documentul Word sau în Anexe. Cu toate acestea, el nu include o analiză detaliată a datelor și nici

rezultatele evaluării. Șabloanele, care formează Planul de Prelevare specific, sunt integrate în raportul tehnic pentru

minimizarea efortului de pregătire a raportului.

Structura raportului tehnic

Sumar

Capitolul 1, Introducere și domeniul studiului, inclusiv Tabelul 1, cu aspectele generale ale

studiului (= Anexa 1 Manualului General pentru Studii) Capitolul 2, Metode, inclusiv Tabelul 2 ,cu locațiile de prelevare (= Anexa 2 din Manualul

General pentru Studii), Figura 1, cu o imagine de ansamblu a locațiilor de prelevare și Tabelul

3, cu persoanele de contact și responsabilități (= Anexa 3 din Manualul General pentru Studii) Capitolul 3, Rezultate Capitolul 4, Probleme deschise și lecții învățate Bibliografie Anexe

- Anexa 1, Protocoale de teren în format Excel - Anexa 2, Protocoale de teren ca scanări în format JPG sau în format electronic, format

Word - Anexa 3, Hymo - Anexa 4, Documente foto - Anexa 5, Formatul sumar al datelor chimice - Anexa 6, Date chimice în Format Certificat - Anexa 7, Scan-urile protocoalelor pentru livrarea și predarea probelor - Anexa 8, Format sumar al datelor biologice - Anexa 9, Scan-urile tabelelor de teren MHS și a desenelor de teren sau formă electronică - Anexa 10, Metadate

Raportul nu include rezultate ale evaluării.

29


ANEXA 1. ASPECTE GENERALE ALE STUDIULUI

Țară

Bazin hidrografic

Campanie 1)

[Anotimp An]

Obiectiv

Elemente de calitate Componente de calitate biologică:

Macrozoobentos

Fitobentos

Elemente de suport:

Descrierea Hidromorfologică a locației

Elemente generale de calitate fizico-chimică

Pregătirea lucrului în teren 2)

Date

Lucru în teren Date (de la – până la)

Analize chimice Perioada estimată (de la - până la)

Analize biologice Perioada estimată (de la - până la)

Raportare Perioada estimată (de la - până la)

Prezentarea raportului tehnic Data

1) Specificați anotimpul (ex. primăvara 2019) și relația cu condițiile hidrologice (ex. după perioada de revărsare de primăvară)

2) pentru ridicarea sticlelor, substanțelor chimice și echipamentelor pentru măsurări în teren

30


ANEXA 2. LISTA LOCAȚIILOR DE PRELEVARE

Bazinul hidrografic Râu WB Tipul râului Locație Nr HMWB

1) Risc

2) Presiune Semnificativă 3)

Latitudine 4)

Longitudine 4)

1) Alocare în calitate de HMWB provizoriu: da / nu

2) Alocarea stării de risc: R = la risc, PR = posibil la risc, NR = fără risc

3) Presiune semnificativă: N = nicio presiune semnificativă, P = poluare organică, E = eutrofizare, T = impact toxic, H = modificări hidro-morfologice, M = multistresor, O = altul, U = necunoscut

4) Latitudine, Longitudine: Format = Grade cu zecimale (ex. 44.630139, conversie din 44° 37’ 48.5’’ prin calcularea 44 + 37 / 60 + 48.5 / 3600)

31


ANEXA 3. LISTA PERSOANELOR DE CONTACT ȘI A RESPONSABILITĂȚILOR

Responsabilități Instituție, persoană de contact, adresă email

General Responsabil de organizarea prelevării din corpul de apă de suprafață

Lucru în teren

Responsabil de lucrul în teren (prelevare biologică și chimică, descriere hidromorfo- logică a locației)

Responsabil de accesul la locația de prelevare

Responsabil de verificarea funcțională a echipamentului de prelevare

Responsabil de calibrarea echipamentului de măsurare în teren

Analize chimice

Responsabil general de analizele chimice în laborator, inclusiv raportare și prezentare a datelor

Responsabil de transportarea

probelor din teren la laborator

Laboratorul de analize și persoana de contact

Analize biologice

Responsabil general de analizele biologice în laborator, inclusiv raportare și prezentare a datelor

Raportare

Responsabil general de completarea raportului tehnic, inclusiv anexele de date și șabloanele de metadate

32


ANEXA 4. LISTA DE VERIFICARE A MATERIALELOR PENTRU LUCRU ÎN TEREN

Unitate Item Specificații

Transport

Vehicul

Permis de intrare, chei

General / Logistică

Cutii de răcire curate / Cutii termice cu elemente de răcire, curate

Etichete autoadezive, pentru probe

Șabloane de date pentru prelevare în teren

Marker/cariocă insolubilă

Protocol de transmitere către laborator

Baterii de rezervă pentru echipamentul de măsurare în teren

Aparat foto digital și card de memorie pentru documentarea

stării și împrejurimilor locației de monitorizare.

Măsurător de distanță, bandă de măsurat

GPS

încălțăminte impermeabilă

mănuși

Kit de siguranță, echipament personal de protecție

Măsurări în teren

Termometru

Conductometru

pH metru

Oximetru

Ulcior sau găleată

Set de calibrare / soluție standard

Descrierea locației și prelevarea biologică

Prelevarea apei de suprafață - protocol de teren

Protocoale Hymo

Protocoale MHS

Protocoale PHB

Prelevare biologică MHS

Plasă MHS 25x25cm, plasă 0.5mm

Echipament de prelevare (perie, șurubelniță, lingură)

Tavă albă

Pensetă

Lentilă

Vase de prelevare cu capac blocant 0.125 – 5 L

Cutii de păstrare

33


Etanol de 96% (sau formaldehidă de 37%)

Prelevare biologică PHB Periuță de dinți, tare, linguri

Cuțite, briceag

Tavă de plastic (30 x 20 cm sau mai mare)

Deget mic, cilindric (ex. seringi din plastic, de unică folosință)

Acvascop (vas deschis sus, cu fund de sticlă, pentru a asigura

vizibilitate deplină a fundului apei

(Post) racletă cu plasă țesută fin și mâner lung (pentru

prelevare pe suprafață verticală dură)

Sticlă de probă, cu un capac bine montat

Tub Eppendorf

Pungi de plastic

Cutii pentru păstrare (cutii termice, cu elemente de răcire)

Reactivi pentru păstrare (în caz de necesitate)

34


ANEXA 5. PRELEVAREA APEI DE SUPRAFAȚĂ - PROTOCOL DE TEREN

Aspecte generale

Bazinul hidrografic/Denumirea Râului Denumirea locației

Numărul locației Inspector (nume)

Coordonatele numerice ale locației N E GPS Punct de drum:

Număr probă GPS Număr foto

Data și ora Prelevării Data (DD-LL-AAAA) Ora (HH.MM)

Direcția fluxului Tipul râului Debit Est.

Temperatura aerului °C

Condiții meteo Condiții de lumină Precipitații Temperatura

aerului Vânt

(marcați cu „X“) 0…Non-disponibil 0…Non-disponibil

0…Non-disponibil 0…Non-disponibil

1…Însorit 1…Uscat 1…Frig 1…Calm 2…După nori 2…Burniță 2…Răcoare 2…Vânt ușor 3…Posomorât 3…Ploaie 3…Cald 3…Vânt 4…Înnorat 4…Grindină 4…Fierbinte 4…Vânt puternic 5…Ceață 5…Zăpadă 5…Lipicios 5…Furtună 6…Furtună cu trăsnete 6…Uragan

Parametri de calitate a apei - măsurători în teren Temperatura apei °C

Valoarea pH

Conductivitatea electrică la 20°C µS/cm

Concentrația de oxigen dizolvat mg/l

Saturare cu oxigen %

Culoare (descrieți)

Turbiditatea apei (marcați cu “X”) 1…non-turbiditate 2…joasă 3…moderată 4…puternică

Miros (descrieți)

□ Măsuri de conservare a probelor chimice / biologice, efectuate conform specificațiilor

laboratorului

□ Măsuri de păstrare a devierilor (vezi comentarii)

□ Nu există deosebiri în starea locației de prelevare sau a împrejurimilor sale, în comparație cu

situația documentată în forma de date principală

□ Schimbări detectate (vezi comentarii) Efectuarea prelevării conform Procedurii Operaționale Standarde Nr.:

Numele Inspectorului: Semnătura:

35


ANEXA 6. ȘABLON PENTRU DESCRIEREA HIDROMORFOLOGICĂ A LOCAȚIEI

UTILIZAREA RÂULUI

Utilizarea râului, ce afectează starea locației (marcați cu “X”)

Transport Uz recreațional

Ape reziduale Producere electricitate

Captarea apei Nu se folosește

PARAMETRII CANALULUI ȘI AI LOCAȚIEI

Secțiunea transv. a canalului (marcați “X”)

Natural [ ] Îndiguit [ ]

Semi-natural [ ] Cu diguri retrase

[ ]

Canalizat [ ] Profil dublu artificial

[ ]

Stabilizarea malului (indicați tipul stabilizării prin “X”)_

Maluri resecționate Str-ră din lemn

Bolovani/gabioane (frânte) Cărămidă/bolovani

Str-ră metalică Beton

Dimensiunile secțiunii transv.

Lățimea reală umezită [ ] m Lățimea estim. a malurilor [ ] m

Adâncime / variația adâncimii

Mică

Medie Mare

Acoperire cu macrofite Lipsă [ ] 0% Mică [ ] <25% Medie [ ] <50% Înaltă [ ] >50%

Forma plană a canalului (marcați “X”)

Canal unic [ ] Canale multiple [ ]

Dreaptă [ ] Sinusoidală [ ]

Şerpuită [ ] Împletită /

Anastomozare [ ]

Valea râului formează

Chei Vale în formă de V

[ ] [ ]

Formă U-mic Formă U-lat

(vale <500 m lăț.) [ ] (vale >500 m lăț.) [ ]

Vale a râului non-perceptibilă Asimetrică

[ ] [ ]

36


Prezența barierelor de migrare (marcați cu „X”) Este bariera de migrare Naturală [ ] Artificială [ ]

Prezența barierelor de migrație care pot afecta condițiile biologice ale locației

Da, în aval [ ] Da, în amonte [ ] Nr de bariere [ ]

Înălțimea obstrucției < 0.3 m [ ] 0.3 – 1 m [ ] > 1 m [ ]

Prezența structurilor artificiale pentru îmbunătățirea migrației (Indicați prezența cu „X”)

Nu-s structuri pt. migrare

Scară sau lift pentru pești

Trecere pt migrare – parțială Trecere pt migrare - totală

ZONA RIPARIANĂ ȘI ZONA INUNDABILĂ Structura de vegetație non-naturală în zona ripariană(în%, acoperire până la cele mai apropiate 5%)

Linie închisă de copaci autohtoni Arbori autohtoni izolați

Ierburi înalte / arbuști Arbori non-autohtoni izolați

Linie închisă de copaci non-autohtoni Plantație

Iarbă Câmp cultivat

Distrugere prin eroziune Structură artificială Utilizarea terenului pe câmpul inundabil (în%, acoperire până la cele mai apropiate 5%)

Clădiri (case, orașe, Deschis natural sau semi-natural

Agricultură Apă dulce (lacuri, etc.)

Pădure naturală Zone umede

Plantație

37


ANEXA 7. ȘABLON PENTRU PRELEVARE MULTIHABITAT

38


ANEXA 8. PROTOCOL PENTRU PRELEVAREA DIATOMELOR

39


ANEXA 9. PROTOCOL PENTRU LIVRAREA ȘI TRANSMITEREA MOSTRELOR

Bazinul hidrografic

Râu

Locație de prelevare

Tipul probei

Numărul probei

Data probei

Ora probei

Număr de probe / sticle

Transmis (Data): Transmis la (Ora):

Transmis de: Primit de:

Semnătura: Semnătura:

40

manual general pentru studii ale apelor curgĂtoare

Documents