manual conserve

8/13/2019 Manual Conserve

1/42


2/42

Manual de bune practici in industria conservelor din fructe si legume Manual de bune practici in industria conservelor din fructe si legume 3

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Produs in cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria

alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca

Editat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara

Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii

Europene sau a Guvernului Romaniei.

Cod proiect: POSDRU 81/3.2/S/58274

Informatii detaliate proiect: www.riscurizero.ro

CUPRINSINTRODUCERE 5 I. CADRUL LEGISLATIV AL DOMENIULUI SECURITATII SI SANATATII MUNCII IN ROMANIA.

PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE. 6

Prezentare 6Obiective 6Acte normative de baza 6Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319 din 14 iulie 2006 7Obiectul si principiile activitatii de prevenire 7Principiile de baza ale prevenirii 7Autoritati competente si institutii cu atributii in domeniu 8Concepte de baza folosite in domeniul securitatii si sanatatii muncii 10Denitii 10Pericol, risc, vatamare 10Tehnici de prevenire 11Zonele cu risc ridicat si specic 12Organizarea activitatilor de prevenire si protectie 12Accidentele de munca si bolile profesionale 14Consecinte sociale si economice ale accidentelor de munca si bolilor profesionale 16 II. MASURI GENERALE DE PREVENIRE 18

Semnalizare 18Echipamente individuale de protectie –EIP 20

III. MEDICINA MUNCII. SUPRAVEGHEREA SANATATII LUCRATORILOR 22

IV. INSTRUIREA 24

V. ACTIUNI IN CAZ DE URGENTA 26

VI. PRIMUL AJUTOR 28

MODULUL 2. NOTIUNI PRIVIND RISCURILE SPECIFICE SI PREVENIREA ACESTORA.

Unitatea 1 Riscurile derivate din conditiile de securitate a muncii in functie de procese de productie si sarcini de lucru 36A. CADERILE 391. Caderile la acelasi nivel 392. Caderile de la diferite niveluri 403. Caderi de obiecte, materiale, unelte etc. 42B. LOVITURI, TAIETURI CAUZATE DE OBIECTE SI UNELTE DE MANA 44C. RISCURI DERIVATE DIN EXPLOATAREA UTILAJE LOR 45D. CONTACTELE ELECTRICE 47E. CONTACTELE TERMICE 49F. BLOCARI, PRINDERI, ETC. DATORATE ECHIPAMENTE LOR AUXILIARE DE TRANSPORT, RIDICAT 50


Unitatea 2 Riscurile derivate din conditiile de igiena industriala 54AGENTII BIOLOGICI 56

ZGOMOTUL 57AGENTII CHIMICI 58VIBRATII 60MICROCLIMAT 61Masuri specice pentru camerele frigorice 62Masuri preventive cu caracter general 62Rezumat riscuri igiena muncii 63


Unitatea 3 Riscurile ergonomice si psihosociale si riscurile in functie de procese de productie si sarcini de lucru 65RISCURI DETERMINATE DE POZITIILE FORTATE 68SUPRAEFORTURI LA MANIPULAREA MANUALA A MASELOR 68MISCARI REPETITIVE 69RISCURI IN FUNCTIE DE ETAPELE PROCESULUI DE PRODUCTIE SI SARCINILE DE MUNCA 70A. RECEPTIE MATERII PRIME 70B. SPALARE - CURATARE - SORTARE 71C. PRELUCRARE PRIMARA 72D. TRATAMENTE TERMICE 73


3/42


Sectorul conservelor din fructe si legume reprezinta o parteimportanta a industriei alimentare din Romania, contribuindla dezvoltarea socio-economica a anumitor zone unde, decele mai multe ori, reprezinta singurul mediu de dezvoltaresustenibil si creator de noi locuri de munca.

In contextul actualului climat economic, in care orice eve-niment negativ neprevazut poate afecta considerabil acti-vitatea rmelor, prevenirea riscurilor profesionale si a pro -blemelor de sanatate legate de munca a inceput sa devinao prioritate, orice acccident de munca sau imbolnaviredatorata conditiilor de munca generand pierderi nanciare,avand de asemenea si implicatii sociale extrem de impor-tante.

Luand in considerare aceste argumente, se dovedeste a necesara stabilirea de masuri preventive si planuri de acti-

une pentru a reduce sau elimina riscurile profesionale spe-cice. Etapele corespunzatoare atingerii acestui obiectivincep cu alegerea modalitatii de organizare a activitatii deprevenire si protectie, parte nala ind planicarea, adop-tarea si monitorizarea masurilor de prevenire identicate.

Prezentul manual de bune practici este un instrument pen-tru resursele umane implicate in securitatea si sanatateamuncii, care are rolul de a ajuta l a:

Dezvoltarea si raspandirea culturii de prevenire ariscurilor profesionale,

Promovarea celor mai bune practici de prevenireidenticate,

Imbunatatirea conditiilor de munca ale lucratorilordin sector.

De asemenea obiectivul didactic al prezentului manual isipropune sa contribuie la dezvoltarea calitatii activitatilor deprevenire desfasurate de companii, prin modalitatea deanaliza a principalelor riscuri de accidentare si imbolnaviredin industria conservelor din fructe si legume, care constain tratarea unitara a cauzelor, consecintelor si masurilor deprevenire specice ecarui risc.

Manualul are intentia de a transforma prevenirea riscurilorprofesionale intr-un aliat strategic in planicarea si imple-mentarea politicilor de actiune pentru diminuarea incidenteiaccidentelor de munca si bolilor profesionale prin imbuna-tatirea conditiilor de munca, consecintele pozitive ind cre -area unui climat de munca sanatos si, implicit, crestereaproductivitatii.

1. Inuena muncii asupra sanaaii:

a) Este intotdeauna pozitiva.

b) Poate provoca probleme de sanatate.

c) Ambele raspunsuri sunt corecte.

2. In Rmania exisa legislaie specica securia-ii si sanaaii muncii care ranspune DireciaEurpene 89/391/CEE din 1989:

a) Doar pentru anumite sectoare de activitate.

b) Este conceputa dar inca neadoptata.

c) Din 2006.

3. Preenirea riscurilr prfesinale are ca na-liae:

a) Evitarea sau reducerea riscurilor profesionale.

b) Evitarea accidentelor si bolilor profesionale.

c) Ambele raspunsuri sunt corecte.

4. Cnfrm principiilr aciiaii de preenirerebuie ca:

a) Lucratorii sa benecieze de echipamente individuale deprotectie.

b) Masurile de protectie colectiva sa e adoptate inainteamasurilor de protectie individuala.

c) Echipamentele individuale de protectie sa e distr ibuitedoar laucratorilor care le solicita.

5. Lucrarii au drepul de a aea reprezenani inCmieul de Securiaea si Sanaae in Munca?

a) Nu.

b) Da, unul singur.

c) Da, in functie de numarul tot al de angajati.

INTRODUCERE TEST DE EVALUARE INITIALACUPRINSE. CONDITIONARE RECIPIENTE GOALE 73F. UMPLERE - AMBALARE 74G. CONSERVARE – sterilizare, pasteurizare, deshidratare, congelare 75H. BAXARE SI PALETIZARE 76I. DEPOZITARE SI DISTRIBUTIE 77


4/42


5/42


nisme din domeniul sau de competenta, in condi-tiile legii;

coordoneaza, in colaborare cu Ministerul Educati-ei si Cercetarii, elaborarea programelor de cerce-tare de interes national in domeniul securitatii sisanatatii in munca;

organizeaza, impreuna cu Ministerul Educatiei siCercetarii, activitatea de pregatire generala si/saude specialitate in domeniul securitatii si sanatatiiin munca pentru institutiile de invatamant;

desfasoara activitati de informare-documentare,potrivit legii;

avizeaza materiale de informare si instruire, cumar suporturi de curs, brosuri, pliante, ase ela-borate

de alte persoane juridice sau zice, in sensul asi-

gurarii concordantei mesajelor pe care acestea lecontin cu prevederile legislatiei in vigoare;

reprezinta statul in relatiile internationale din do-meniul sau de competenta.

2. Miniserul Sanaaii Publice, ca rgan de speciali-ae al adminisraiei publice cenrale, ese auri-aea cenrala in dmeniul asisenei de sanaaepublica.

Atributii in domeniul sanatatii lucratorilor la locul demunca:

coordoneaza activitatea de medicina a muncii lanivel national;

elaboreaza sau avizeaza reglementari pentru protectia sanatatii in relatie cu mediul de munca,pentru promovarea sanatatii la locul de munca,precum si pentru medicina muncii;

supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor;

asigura formarea si perfectionarea profesionalain domeniul medicinei muncii;

coordoneaza activitatea de cercetare, declarare,inregistrare si evidenta a bolilor profesionale si acelor legate de profesiune;

autorizeaza/avizeaza si controleaza calitateaser viciilor medicale acordate lucratorilor la loculde munca;

colaboreaza cu alte institutii implicate in activitaticu impact asupra sanatatii lucratorilor;

indeplineste si alte atributii, conform compe-tentelor sale in domeniu, reglementate prin legispeciale.

3. Inspecia Muncii reprezina auriaea cmpeenain ceea ce priese cnrlul aplicarii legislaiei refe-riare la securiaea si sanaaea in munca.

Atributii:

controleaza realizarea programelor de prevenirea riscurilor profesionale;

solicita masuratori si determinari, examineazaprobe de produse si de materiale in unitati si inafara acestora, pentru claricarea unor eveni -mente sau situatii de pericol;

dispune sistarea activitatii sau scoaterea din func-tiune a echipamentelor de munca, in cazul in careconstata o stare de pericol grav si iminent de ac-

cidentare sau de imbolnavire profesionala si se-sizeaza, dupa caz, organele de urmarire penala;

cerceteaza evenimentele conform competentelor,avizeaza cercetarea, stabileste sau conrma ca-racterul accidentelor;

coordoneaza, in colaborare cu Institutul Natio-nal de Statistica si cu celelalte institutii implicate,dupa caz, sistemul de raportare si evidenta a ac-cidentelor de munca si a incidentelor, iar, in co-laborare cu Ministerul Sanatatii Publice, sistemulde raportare a bolilor profesionale sau legate deprofesie;

analizeaza activitatea serviciilor externe prevazu-te la art. 8 alin. (4) si propune retragerea abilitarii,dupa caz;

raporteaza Ministerului Muncii, Solidaritatii Soci-ale si Familiei situatiile deosebite care necesitaimbunatatirea reglementarilor din domeniul secu-ritatii si sanatatii in munca;

furnizeaza informatii celor interesati despre celemai ecace mijloace de respectare a legislatieidin domeniul securitatii si sanatatii in munca.

4. Insiuul Nainal de Cerceare-Dezlare penruPrecia Muncii fundameneaza siinic masurilede imbunaaire a aciiaii de securiae si sanaa -e in munca si prmeaza pliica sabilia penruaces dmeniu.

consecinte.

1. Ealuarea riscurilr care nu p eiae.

In situatiile in care riscurile identicate nu pot evitate, estenecesara evaluarea lor, identicarea lucratorilor expusi sistabilirea masurilor de prevenire adecvate.

2. Cmbaerea riscurilr la sursa.

3. Adaparea muncii la m.

Inseamna proiectarea posturilor de munca, alegerea echi-pamentelor de munca, a metodelor de munca si de pro-ductie, in vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii curitm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asuprasanatatii.

4. Adaparea la prgresul ehnic.

In anumite situatii, limitarile tehnice fac imposibila evitareaunor riscuri profesionale. In acest sens, angajatorul trebuiesa tina cont de evolutia tehnica, i nlocuind echipamentele demunca sau identicand solutii tehnice pentru marirea gra -dului de securitate a celor existente.

5. Inlcuirea a ceea ce ese periculs cu ceea ceun ese periculs sau cu ceea ce ese mai puinpericuls.

Principiul se aplica incepand cu procedurile de lucru, panala echipamentele de munca.

6. Planicarea preenirii

Atingerea obiectivelor si urmarirea sustenabilitatii activita-tilor de prevenire nu poate facuta fara o planicare si omonitorizarea continua a indicatorilor acestor activitati.

7. Adparea masurilr de precie clecia in-ainea celr de precie indiiduala.

Acest principiu conrma prioritatea adoptarii masurilor ne-

cesare combaterii riscurilor la sursa, ind evidente ecientasi caracterul general al acestui tip de masuri.

8. Furnizarea de infrmaii suciene lucrarilr.

Informatiile si instructiunile furnizate lucratorilor (teoreticsi practic) trebuie sa e suciente si necesare, astfel incatacestia sa-si poata desfasura sarcinile de munca cunos-cand risicurile la care sunt expusi, consecintele acestora simasurile de prevenire si protectie.

1. Miniserul Muncii, Slidariaii Sciale si Familieiese auriaea cmpeena in dmeniul securiaiisi sanaaii in munca.

Atributii in domeniu:

elaboreaza proiecte de acte normative in vedereaimplementarii unitare a strategiei nationale si aacquis-ului comunitar din domeniu;

avizeaza reglementarile cu implicatii in dome-niu initiate de alte institutii, potrivit legii, si par-ticipa, dupa caz, la elaborarea unor astfel dereglementari;

monitorizeaza aplicarea legislatiei pe baza date-lor, a informatiilor si a propunerilor transmise deinstitutiile aate in subordine sau coordonare,precum si ale celor cu care colaboreaza in desfa-surarea activitatii;

abiliteaza persoane juridice si zice pentru a pre -sta servicii de protectie si prevenire in domeniulsecuritatii si sanatatii in munca;

recunoaste, desemneaza, notica si suprave-gheaza laboratoare de incercari, precum si orga-

Principalele obligai ale angajatorului Obligaile lucratorilor

Sa asigure securitatatea si proteca sanatai lucratorilor;

Sa previna riscurilor profesionale;

Sa informeze si sa instruiasca lucratorii;

Sa asigure echipamentele individuale de protece in confor-mitate cu rezultatele evaluarii riscurilor;

Sa consulte si sa permita parciparea lucratorilor la discuta-rea tuturor problemelor referitoare la SSM;

Sa garanteze supravegherea sanatai lucratorilor.

Sa ulizeze corect echipamentele de munca;

Sa ulizeze corect echipamentele individuale de protece;

Sa nu dezacveze elementele sau dispozivele de protece aleechipamentelor de lucru si sa ulizeze corect acest dispozive;

Sa comunice imediat orice situae de munca care ar putea cons-tui un potenal pericol;

Sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislaei SSM;

Sa coopereze cu angajatorul la asigurarea unui mediu de muncasigur si sanatos.

AUTORITATI COMPETENTE SI

INSTITUTII CU ATRIBUTII IN DOMENIU

http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406


6/42


tate, pot cauza accidente de munca si boli profesionale.

Angajatorul are obligatia de a lua masurile necesare eli-minarii si/sau diminuarii riscurilor. Pe de alta parte, lucra-torii au responsabilitatea de a exploata si utiliza in modadecvat echipamentele de munca si echipamentele indi-viduale de protectie.

Promovarea unei atitudini pozitive si a unei motivatii su-ciente pentru dobandirea cunostintelor si obisnuintelornecesare evitarii riscurilor, va reduce consideabil inciden-ta accidentelor de munca si a bolilor profesionale.

O activitate preventiva adecvata implica cunoasterea tu-turor elementelor sistemului de munca si a factorilor carecaracterizeaza aceste elemente, pentru a putea asfelidentica si preveni riscurile. Activitatea preventiva unpoate punctuala, ind un proces dinamic datorita va-riabilelor care caracterizeaza atat munca si conditiile demunca, cat ecare lucrator.

Cum s-a mentionat anterior, procesul de munca este ca-racterizat de anumite elemente si conditii specice care pot originea riscurilor profesionale. Pentru o mai buna inte-legere, in continuare vor deniti termenii: pericl, risc,aamare/dauna.

Riscul poate evaluat prin combinarea a doua variabilecare il caracterizeaza: probabilitatea producerii lui si severi-tatea/gravitatea consecintelor (vatamarilor/daunelor).

TEHNICI DE PREVENIRE

Data iind varietatea conditiilor de munca care caracteri-zeaza un centru de munca sau o activitatea productiva, ac-tiunile de prevenire implica utilizarea de tehnici speciale in

functie de conditiile de munca pentru care se face analizasi pe care se doreste a le imbunatati.

Securiaea muncii - Ansamblu de tehnici si pro-ceduri care au drept obiectiv eliminarea sau dimi-nuarea riscurilor de producere a accidentelor demunca.

Igiena indusriala - Ansamblu de tehnici de stu-diu, evaluare si modicare a factorilor de risc zici,

chimici sau biologici care afecteaza ambientul me-diului de munca, in scopul prevenirii aparitiei bolilorprofesionale in randul lucratorilor expusi.

Ergnmia si psihscilgia muncii - Ergo-nomia: este disciplina care se ocupa cu studiulconditiilor de munca in vederea realizarii uneiadaptari optime a omului la acestea. Psihosocio-logia muncii: studiaza factorii de risc psihosocialiderivati din organizarea muncii, relatiile de munca,mediul social al lucratorilor, etc.

Supraegherea sanaaii lucrarilr - Repre-zinta totalitatea serviciilor medicale care asiguraprevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilorprofesionale si a bolilor legate de profesie, precumsi mentinerea sanatatii si a capacitatii de munca a lucratorilor. Supravegherea sanatatii l ucratoriloreste asigurata de catre medicii specialisti de me-dicina muncii.

Risc

Probabilitatea ca un eveniment nedorit sa se

realizeze cu o anumita gravítate, in conditii de

utilizare si/sau expunere date.

DEFINITII

Prevenire - Ansamblu de dispozitii sau masuriluate ori prevazute in toate etapele procesului demunca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilorprofesionale.

Securitate si Sanatate in Munca - Ansamblu deactivitati institutionalizate avand ca scop asigura-rea celor mai bune conditii in desfasurarea proce-sului de munca, apararea vietii, integritatii zice sipsihice, sanatatii lucratorilor si a altor persooaneparticipante la procesul de munca.

Risc profesional - Probabilitatea ca un eveni-

ment nedorit sa se realizeze cu o anumita gravita-te, in conditii de utilizare si/sau expunere date intimpul si din cauza procesului de munca.

Pericol grav si iminent - Situatia concreta, realasi actúala carei ii li pseste doar prilejul declansatorpentru a produce un accident in orice moment.

Accident de munca - atamarea violenta a orga-nismului, precum si intoxicatia acuta profesionala,care au loc in timpul procesului de munca sau inindeplinirea indatoririlor de serviciu si care pro-voaca incapacitate temporara de munca de celputin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces.

Echipament individual de protectie - Oriceechipament destinat a purtat sau manuit de unlucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori maimultor riscuri care ar putea sa ii puna in pericolsecuritatea si sanatatea la locul de munca, pre-cum si orice supliment sau accesoriu proiectatpentru a indeplini acest obiectiv.

Echipament de munca - Orice masina, aparat,unealta sau instalatie folosita in munca.

Evaluarea riscurilor - Studiul sistematic al tuturoraspectelor procesului de munca care pot generaevenimente nedorite, identicarea mijloacelor deeliminare a pericolelor si a masurilor de preveniresi protectie pentru controlul acestor riscuri.

Grupuri sensibile la riscuri - Sunt acei lucratoricare, datorita caracteristicilor personale, pot afectati in mod specic. In aceasta categori intra:femeile gravide, lehuzele, femeile care alapteaza,tinerii, persoanele cu dizabilitati.

Sarcina de munca Mediul inconjurator Organizarea muncii

Conditiile de munca pot clasicate in trei categorii: speci-ce sarcinii de munca, specice mediului ambiental si spe-cice organizarii muncii.

Sunt conditii de munca:

a. Caracteristicile generale ale locatiilor, instalatiilor,echipamentelor, produselor si a altor utilitatii exis-tente in central de munca.

b. Natura agentilor zici, chimici si biologici prezen-ti in mediul de munca, intensitatea, concentratiilesau nivelul de prezenta corespunzatoare acestora.

c. Procedurile de lucru pentru utilizarea sau desfa-surarea sarcinilor de munca in prezenta factorilormentionati anterior.

d. Toate acele alte carcteristici ale muncii, incluzan-du-le pe acelea referitoare la organizarea muncii,care pot inuenta dimensiunea riscurilor la caresunt expusi lucratorii.

Toate aceste caracteristici difera de la un post de lucru laaltul, neexistand doua posturi de lucru identice din punctde vedere al conditiilor de munca. De aceea, atunci candsunt studiate conditiile de munca, prima etapa a prevenirii,trebuie studiat ecare post de lucru in parte pentru a deter -mina exact posibilele riscuri profesionale.

Pentru a evita ca variabilele din componenta conditilor demunca sa afecteze securitatea si sanatatea lucratorilor.este necesara prevenirea riscurilor profesionale, identi-cand si controland aceste riscuri.

PERICoL, RISC, vAtAMARE

Lucratorii din industria alimentara, datorita activitatii profe-sionale si mediului in care isi desfasoara aceste activitati,pot expusi riscurilor profesionale care, daca un sunt evi -

Supravegherea sanatatii lucratorilor

Pericol

Proprietatea sau capacitatea intrínseca prin

care un element (materii, materiale, metode de

munca, tehnologii, etc.) este susceptibil sa con-

duca la materializarea unui eveniment nedorit.

Orice caracterisca a muncii care poate avea o

inuenta seminicava in generarea de riscuri

pentru securitatea si sanatatea lucratorilor

CONCEPTE DE BAZA FOLOSITE IN

DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII

MUNCII

CONDITII DE MUNCA

Vatamare/dauna - Consecinta materializarii

riscului

««««««««««

http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406


7/42


Activitati specice exploatarilor miniere de su-prafata si de subteran.

Activitati specice de foraj terestru si de pe plat-forme maritime.

Activitati care se desfasoara sub apa.

Activitati in constructii civile, excavatii, lucrari deputuri, terasamente subterane si tuneluri, careimplica risc de surpare sau risc de cadere dela inaltime.

Activitati in industria metalurgica si activitati deconstructii navale.

Producerea gazelor comprimate, licheate saudizolvate si utilizarea masiva a acestora.

Activitati care produc concentratii ridicate depraf de siliciu.

Activitati care implica riscuri electrice la inaltatensiune.

Activitati de producere a bauturilor distilate si asubstantelor inamabile.

Activitati de paza si protectie.

Activitati ce implica riscuri de producere a ex-ploziilor, conform HG 1058/2006.

2. Prin desemnarea unuia sau mai multi lucratori pen-tru a se ocupa de actvitatile de prevenire si protec-tie.

3. Prin inintarea unuia sau mai multor servicii internede prevenire si protectie.

4. Prin apelarea la servicii externe de prevenire siprotectie.

In toate cazurile prezentate mai sus, angajatorul, lucratoruldesemnat, personalul din componenta serviciilor internesau externe, trebuie sa aiba pregatirea necesara desfasu-rarii activitatilor de prevenire si protectie conform articolelor49 si 50 din Hg 1425/2006.

Contractarea unui serviciu extern este obligatorie doar incazul in care competentele si/sau resursele persoanelorindicate la punctele 1,2 si 3 nu sunt suciente indepliniriicerintelor legale din domeniu. De asemenea, serviciul ex-tern poate contractat indiferent de modalitatea interna deorganizare a activitatii de prevenire si protectie.

Contractarea unui serviciu extern nu implica si delegarearesponsabilitatilor angajatorului asa cum sunt ele stipulatein actele normative care reglementeaza domeniul securita-tii si sanatatii in munca, serviciul extern neind responsabilde punerea in practica masurilor sau activitatilor de preve-nire si protectie propuse. Desemnarea de catre angajator a

unui reprezentant care sa coordoneze relatia dintre servi-ciul extern si angajator, sa execute si/sau sa monitorizezeexecutarea activitatilor stabilite de serviciul extern este, deasemenea, necesara. Documentul de baza al activitatii deprevenire si protectie este Planul de preenire si precie care se intocmeste in urma evaluarii riscurilor profesionale.

Acesta trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii:

• Denumirea locului de munca/postului de lucru eva-luat;

• Riscurile evaluate pentru ecare loc demunca/postde lucru;

• Masuri tehnice de prevenire si protectie ;

• Masuri organizatorice de prevenire si protectie;

• Masuri igienico-sanitare de prevenire si protectie;

• Masuri de alta natura;

• Actiuni in scopul realizarii masurii/masurilor pro-puse;

• Termene de realizare;

• Persoanele care raspund de realizarea masurii/masurilor;

Planul de prevenire si protectie trebuie supus analizei lu-cratorilor si/sau reprezentantilor lor sau comitetului de se-curitate si sanatate in munca, dupa caz, si trebuie sa esemnat de angajator. De asemenea, planul de preveniresi protectie sta si l a baza intocmirii documentelor necesareinstruirilor lucratorilor, din el putand extrase atat riscurilecu caracter general si masurile de prevenire, cat si riscurilespecice ecarui loc de munca/post de lucru si masurile deprevenire aferente acestora.

Un organism extrem de important din structura de organi-zare a actvitatii de prevenire si protectie este Cmieulde securiae si sanaae in munca (CSSM). Conformart. 57 din HG 1425/2006 cu modicarile si completarileulterioare, Comitetul de securitate si sanatate in munca seconstituie in unitatile care au un numar de cel putin 50 delucratori, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitatipe teritoriul Romaniei. Inspectorul de munca poate impuneconstituirea comitetului de securitate si sanatate in muncain unitatile cu un numar mai mic de 50 de lucratori in functiede natura activitatii si de riscurile identicate.

Conform art. 58 al aceleiasi HG, Comitetul de securitate sisanatate in munca este constituit din urmatorii membri:

a) angajator sau reprezentantul sau legal;

b) reprezentanti ai angajatorului cu atributii de securitatesi sanatate in munca;

c) reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specice in

ZONELE CU RISC RIDICAT SI SPECIFIC

Zonele cu risc ridicat si specifc sunt acele zone din ca-drul intreprinderii si/sau unitatii in care au fost identicateriscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cuconsecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invali-ditate. Evidenta zonelor cu risc ridicat si specic trebuie sacontina: nominalizarea acestor zone in cadrul intreprinderii

si/sau unitatii; masurile stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru

aceste zone.Stabilirea zonelor de munca cu risc ridicat si specic impli-ca: identicarea si evaluarea riscurilor/factorilor de risc

de accidentare si imbolnavire profesionala, precumsi a consecintelor actiunii acestora asupra organis-mului – deces sau invaliditate;

nivelul cantitativ al factorilor de risc in cazul imbol-navirilor profesionale;

durata de expunere la actiunile factorilor de risc; nivelul morbiditatii prin accidente si boli profesio-

nale.Masurile de asigurare a securitatii si sanatatii in munca pot: tehnice; organizatorice; igienico - sanitare; de alta natura.

Bazate pe evaluarea riscurilor acestea trebuie sa eadaptate zonelor de munca respective, corespunzatorconditiilor de munca specice unitatii, avizate odata culista zonelor cu risc ridicat specic.

ORGANIZAREA ACTIVITATILORDE PREVENIRE SI PROTECTIE

Deniii:

• Lucrator - persoana angajata de catre un angajator, p otrivit legii, inclusiv studentii, elevii in pe -rioada efectuarii stagiului de practica, precum siucenicii si alti participanti la procesul de munca,cu exceptia persoanelor care presteaza activitaticasnice;

• Serviciu intern de prevenire si protectie - repre-zinta totalitatea resurselor materiale si umane alo-cate pentru efectuarea activitatilor de prevenire siprotectie in intreprindere si/sau unitate;

• Comitet de securitate si sanatate in munca -este organul paritar constituit la nivelul angajatoru-lui, in vederea participarii si consultarii periodice indomeniul securitatii si sanatatii in munca;

• Reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifce in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor - persoana aleasa, selectata sau desem-nata de lucratori, in conformitate cu prevederilelegale, sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce prives-te problemele referitoare la protectia securitatii sisanatatii lucratorilor in munca;

In conformitate cu art. 14 din HG 1425/2006 cu modicarilesi completarile ulterioare, organizarea activitatilor de preve-nire si protectie este realizata de angajator in urmatoarelemoduri:

1. Prin asumarea de catre angajator a atributiilor pen-tru realizarea masurilor prevazute de lege. Aceastasituatie este posibila doar in cazul microintreprin-derilor si intreprinderilor a caror activitate nu seregaseste in lista din anexa 5 a HG 1425/2006 pre-zentata mai jos:

Activitati cu risc potential de expunere la radiatiiionizante.

Activitati cu risc potential de expunere la agentitoxici si foarte toxici, in special cele cu risc deexpunere la agenti cancerigeni, mutageni si altiagenti care pericliteaza reproducerea.

Activitati in care sunt implicate substante peri-culoase, potrivit prevederilor Hotararii Guvernu-lui nr. 95/2003 privind controlul activitatilor careprezinta pericole de accidente majore in caresunt implicate substante periculoase.

Activitati cu risc de expunere la grupa 3 si 4 deagenti biologici.

Activitati de fabricare, manipulare si utilizarede explozivi, inclusiv articole pirotehnice si alteproduse care contin materii explozive.

Atentie! Angajatorul este obligat:

sa aduca la cunostinta tuturor lucrato-rilor care sunt zonele cu risc ridicat sispecic;

sa aduca la cunostinta conducatorilorlocurilor de munca si a lucratorilor careisi desfasoara activitatea in zonele cu

risc ridicat si specic masurile stabilitein urma evaluarii riscurilor.

Actiunile pentru realizarea masurilor stabilite inurma evaluarii riscurilor pentru zonele cu riscridicat si specic constituie o prioritate in cadrulplanului de protectie si prevenire!

«««««

http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406


8/42


unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentrusalvarea de vieti omenesti;

e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare aunei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentruprevenirea ori inlaturarea unui pericol care amenin-ta avutul public si privat;

f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatu-ra cu procesul muncii, daca se produce la sediulpersoanei juridice sau la adresa persoanei zice,in calitate de angajator, ori in alt loc de muncaorganizat de acestia, in timpul programului demunca, si nu se datoreaza culpei exclusive a ac-cidentatului;

g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut intimpul si pe traseul normal de la domiciliul lucrato-rului la locul de munca organizat de angajator, siinvers;

h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediulpersoanei juridice sau de la adresa persoanei -zice la locul de munca sau de la un loc de muncala altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca;

i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediulpersoanei juridice sau de la adresa persoanei zicela care este incadrata victima, ori de la orice alt locde munca organizat de acestea, la o alta persoana juridica sau zica, pentru indeplinirea sarcinilor demunca, pe durata normala de deplasare;

j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lu-crului, daca victima prelua sau preda uneltele delucru, locul de munca, utilajul sau materialele,daca schimba imbracamintea personala, echipa-mentul individual de protectie sau orice alt echi-pament pus la dispozitie de angajator, daca seaa in baie ori in spalator, sau daca se deplasade la locul de munca la iesirea din intreprinderesau unitate si invers;

k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare,daca acesta a avut loc in locuri organizate de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spresi de la aceste locuri;

l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romanisau de persoane zice romane, delegati pentru in-deplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelortarii, pe durata si traseul prevazute in documentulde deplasare;

m) accidentul suferit de personalul roman care efec-tueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, inbaza unor contracte, conventii sau in alte conditiiprevazute de lege, incheiate de persoane juridiceromane cu parteneri straini, in timpul si din cauzaindeplinirii indatoririlor de serviciu;

n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri decalicare, recalicare sau perfectionare a pregatiriiprofesionale, in timpul si din cauza efectuarii activi-tatilor aferente stagiului de practica;

) accidentul determinat de fenomene sau calami-tati naturale, cum ar : furtuna, viscol, cutremur,inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocu-tare) etc., daca victima se aa in timpul procesu -lui de munca sau in indeplinirea indatoririlor deserviciu;

p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident

de munca si in imprejurari care indreptatesc presu-punerea decesului acesteia;

q) accidentul suferit de o persoana aata in indeplini -rea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei agre-siuni.

In situatiile mentionate la literele g), h), i) si l), deplasareatrebuie sa se faca fara abateri nejusticate de la traseulnormal si, de asemenea, transportul sa se faca in conditii-le prevazute de reglementarile de securitate si sanatate inmunca sau de circulatie in vigoare.

Accidentele de munca sunt, in marea majoritate a cazurilor,un indicator al decientelor conditiilor de munca si manage-mentului prevenirii riscurilor profesionale.

Din punct de vedere tehnico-preventiv sunt si accidentecare nu au drept consecinte vatamari de persoane, acesteevenimente ind denumite in legislatia specica “incidentepericuloase”.

Cercetarea incidentelor periculoase va tratata cu aceasiatentie ca si in cazul accidentelor de munca, concluziile simasurile identicate ind vitale evitarii producerii unor eve-nimente similare in viitor.

Alte categorii de afectiuni cauzate de conditiile de muncasunt sunt bolile profesionale si bolile legate de profesiune.

domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor;

d) medicul de medicina a muncii.

Numarul reprezentantilor lucratorilor va egal cu numarulformat din angajator sau reprezentantul sau legal si repre-zentantii angajatorului, iar lucratorul desemnat sau repre-zentantul serviciului intern de prevenire si protectie va secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca.

Reprezentantii lucratorilor in CSSM sunt alesi pentru o pe-rioada de 2 ani.

Aribuiile Cmieului de securiae si sanaae in mun-ca, cnfrm HG 1425/2006 cu mdicarile si cmplea-rile uleriare, sun urmaarele:

a. analizeaza si face propuneri privind politica de se-curitate si sanatate in munca si planul de prevenire

si protectie, conform regulamentului intern sau re-gulamentului de organizare si functionare;

b. urmareste realizarea planului de prevenire si pro-tectie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare reali-zarii prevederilor lui si ecienta acestora din punctde vedere al imbunatatirii conditiilor de munca;

c. analizeaza introducerea de noi tehnologii, alegereaechipamentelor, luand in considerare consecinteleasupra securitatii si sanatatii, lucratorilor, si facepropuneri in situatia constatarii anumitor deciente;

d. analizeaza alegerea, cumpararea, intretinerea siutilizarea echipamentelor de munca, a echipamen-telor de protectie colectiva si individuala;

e. analizeaza modul de indeplinire a atributiilor ce re-vin serviciului extern de prevenire si protectie, pre-cum si mentinerea sau, daca este cazul, inlocuireaacestuia;

f. propune masuri de amenajare a locurilor de mun-ca, tinand seama de prezenta grupurilor sensibilela riscuri specice;

g. analizeaza cererile formulate de lucratori privindconditiile de munca si modul in care isi indeplinescatributiile persoanele desemnate si/sau serviciulextern;

h. urmareste modul in care se aplica si se respectareglementarile legale privind securitatea si sanata-tea in munca, masurile dispuse de inspectorul demunca si inspectorii sanitari;

i. analizeaza propunerile lucratorilor privind preveni-rea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profe-sionale, precum si pentru imbunatatirea conditiilorde munca si propune introducerea acestora in pla-nul de prevenire si protectie;

j. analizeaza cauzele producerii accidentelor demunca, imbolnavirilor profesionale si evenimen-telor produse si poate propune masuri tehnice incompletarea masurilor dispuse in urma cercetarii;

k. efectueaza vericari proprii privind aplicarea in-structiunilor proprii si a celor de lucru si face unraport scris privind constatarile facute;

l. dezbate raportul scris, prezentat comitetului de se-curitate si sanatate in munca de catre conducatorulunitatii cel putin o data pe an, cu privire la situatiasecuritatii si sanatatii in munca, la actiunile care aufost intreprinse si la ecienta acestora in anul in -cheiat, precum si propunerile pentru planul de pre-venire si protectie ce se va realiza in anul urmator.

Alte reglementarii privind organizarea si functionareaCSSM, precum si obligatiile angajatorului referitoare laCSSM sunt stipulate in capitolul IV al HG 1425/2006 cumodicarile si completarile ulterioare.

ACCIDENTELE DE MUNCASI BOLILE PROFESIONALE

Efectele negative pe care munca pe care munca le poateavea asupra lucratorilor se manifesta sub diferite forme:accidente de munca, boli profesionale sau boli legate deprofesiune.

In conformitate cu articolul 30 din Lege 319/2006, sunt con-siderate accidente de munca:

a) accidentul suferit de persoane aate in vizita in in -treprindere si/ sau unitate, cu permisiunea angaja-torului;

b) accidentul suferit de persoanele care indeplinescsarcini de stat sau de interes public, inclusiv in ca-drul unor activitati culturale, sportive, in tara sau inafara granitelor tarii, in timpul si din cauza indeplini-rii acestor sarcini;

c) accidentul survenit in cadrul activitatilor cultural -sportive organizate in timpul si din cauza indepliniriiacestor activitati;

d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a

Accidentul de munca

“Este vatamarea violenta a organismului, pre-cum si intoxicatia acuta profesionala, care auloc in timpul procesului de munca sau in inde-plinirea indatoririlor de serviciu si care provoa-ca incapacítate temporara de cel putin 3 zilecalendaristice, invaliditate sau deces.”

Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr.319 din 2006

Incident periculos

“Este evenimentul identicabil, cum ar explo-zia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiilemajore de noxe, rezultat din disfunctionalitateaunei activitati sau a unui echipament de munca

sau/si din comportament neadecvat al factoru-lui uman, care un a afectat lucratorii, dar ar fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau acauzat ori ar fost posibil sa produca pagubemateriale.”


Acciden Inciden periculs


9/42


munca sau neindeplinirea ei la timp sau indeplinirea neco-respunzatoare.Consecinte asupra mijloacelor de productieIn foarte multe accident de munca se pot produce avariisau distrugeri, atat ale mijloacelor de munca, cat si ale pro-duselor intemediare sau nite.Consecinte asupra mediului de munca - fzic si social Ambele categorii pot afectate de producerea accidente-lor de munca si aparitia bolilor profesionale, in special celsocial.Repercursiunile asupra mediului de munca zic pot con-taminarile cu substante chimice, agenti biologici, degrada-rea sau distrugerea instalatiilor de climatizare, etc.Consecintele asupra mediului social pot aprea atat la nivelindividual, cat si la nivel de grup. Se pot manifesta tensiuniinterpersonale datorita atribuirii de culpabilitati sau respon-sabilitatii, stres, etc. Cnsecinele accidenelr de munca si ale blilr pr-fesinale p clasicae si in funcie de nielul la carese prduc:

a) Individual: victima - suferinta zica si psihica, incapacitate

temporara sau permanenta de munca, pierdere in-crederii in sine, pierderi nanciare, etc.;

apropiati ai victimei (familie, rude) – suferinta psi-hica, stres psihic datorat deteriorarii climatului fa-milial, etc.

b) Microeconomic (agent economic): intarzieri sau pierderide productie, deteriorari si distrugeri ale echipamentelorde munca, posibile cheltuieli de recalicare sau calica-re a fortei de de munca, degradarea climatului social lalocul munca, pierderi de contracte, etc.

c) Macroeconomic: cheltuieli cu asigurari sociale si cu asistenta medi-

cala sau judiciare, in cazul identicarii raspunderiipenale, etc.

Pierderile economice sunt reectate de doua categorii decosturi: costuri directe, in care sunt incluse cele legate de

asigurari, de refacerea evaluarii riscurilor profesi-onale;

costuri indirecte, reprezentate de cheltuielile nea-coperite de asigurari, care inuenteaza atat buge -tul public, cat si agentul economic: cheltuieli pentrurepararea sau inlocuirea echipamentelor de muncaavariate sau distruse, pierderi de timp de munca,posibile penalitati pentru intarzieri la livrare, etc.

Concluzia celor prezentate mai sus este ca toate activitatilede prevenire a riscurilor profesionale sunt destinate elimi-narii sau reducerii consecintelor enumerate mai sus, atatla nivelul lucratorilor, cat si al angajatorilor si societatii, ingeneral.

Raspundeti, marcand cu X varianta corecta:

1. Legea Securiaii si Sanaaii Muncii preede bliga-ii ale lucrarilr?

a) Nu, doar drepturi.

b) Da, in Capilul 4.

2. Preenirea ese:

a) Ansamblul de dispozitii luate ori prevazute in toate eta-pele procesului de munca, in scopul evitarii sau dimi-nuarii riscurilor profesionale;

b) Ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazutein toate etapele procesului de munca, in scopul evitariiriscurilor profesionale;

c) Ansamblul de dispziii sau masuri luae ri prea-

zue in ae eapele prcesului de munca, in sc -pul eiarii sau diminuarii riscurilr prfesinale;

3. Lucrarii sun bligai:

a) Sa utilizeze corect echipamentele de munca;

b) Sa utilizeze corect echipamentele individuale de pro-tectie;

c) Sa nu dezactiveze elementele sau dispozitivele de pro-tectie ale echipamentelor de lucru si sa utilizeze corectacest dispozitive;

d) Sa comunice imediat orice situatie de munca care arputea constitui un potential pericol;

e) Sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatieiSSM;

f) Sa coopereze cu angajatorul la asigurarea unui mediude munca sigur si sanatos.

g) tae arianele sun crece.

4. In caegria grupurilr sensibile la riscuri inra:a) Femeile graide;

b) tinerii;

c) Persoanele peste 50 de ani.

5. Znele din cadrul inreprinderii si/sau uniaii in careau fs idenicae riscuri ce p genera accidenesau bli prfesinale cu cnsecine grae, ireersi-bile, respeci deces sau inalidiae sun denumie:

a) Zone cu risc specic;

b) Zone periculoase;

c) Znele cu risc ridica si specic.

Pentru ca o afectiune sa e considerata boala profe -sionala este necesar ca aceasta sa apara in „Tabelul

Bolilor Profesionale cu declarare obligatorie” din ane-xa nr. 22 a HG 1426/2006 cu modicarile si comple-tarile ulterioare, „Norme metodologice de aplicare aprevederilor Legii nr. 319/2006”. De asemenea, si lis-ta categoriilor generale ale bolilor legate de profesiuneapare in anexa nr. 23 al actului normativ amintit mai sus.Spre deosebire de bolile profesionale, bolile legate de pro-fesiune nu se declara, acestea se dispensarizeaza medicalsi se comunica angajatorilor sub forma rapoartelor medica-e nenominalizate privind sanatatea lucratorilor, in vedereauarii masurilor tehnico – organizatorice de normalizare aconditiilor de munca.

Exemple de boli legate de profesiune:- hipertensiunea arteriala potentiala consecinta a urmatori-or factori: zgomot , vibratii, temperatura si radiatii caloricecrescute etc.- afectiuni respiratorii cronice nespecice cauzate de pul-beri, gaze iritante etc.- cardiopatia ischemica cauzata de solicitari crescute zicesi psihice in procesul muncii;- afectiuni musculo – scheletice (lombalgii, cervicoscapulal-gii etc. ) cauzate de microclimat nefavorabil, vibratii, efortzic crescut, postura incomoda s.a.Declansarea si evolutia acestor categorii de afectiuni estedeterminata de o serie de factori:

Cncenraia sau inensiaea agenilr ncii.Este cantitatea sau nivelul agentului nociv in me-diul ambiental.

Caracerisicile indiiduale ale lucrarilr. Fie-care organism este caracterizat de anumite varia-bile care il diferentiaza de un altul si care, in con-secinta, inuenteaza posibilele efecte ale agentilornocivi.

Expunere simulana sau cnsecuia la maimuli ageni ncii. In cele mai multe situatii,lucratorii sunt expusi la mai multi agenti nocivi, acaror prezenta poate simultana sau succesiva,anumiti agenti putand potenta caracterul nociv alaltora care in mod normal ar afecta foarte putin sa-natatea.

CONSECINTE SOCIALE SI ECONOMICEALE ACCIDENTELOR DE MUNCASI BOLILOR PROFESIONALE

Accidentele de munca si bolile profesionale au o inuentanegativa asupra elementelor sistemului de munca: execu-tantul, sarcina de munca, mijloacele de productie si mediulde munca.

Consecinte asupra executantului

In procesul de munca, lucratorul este caracterizat prin ele-mentele care il denesc, atat ca inta umana, cat si ca exe-cutant al sarcinii de munca.Valorile si caracteristicile specice asociate celor douaipostaze, sunt: integritatea zica si psihica, sanatatea, via-ta, capacitatea afectiva si creativa, respectiv capacitatea demunca, abilitati/aptitudini specifce, etc. Accidentele de munca si bolile profesionale inuenteazadirect sau indirect ambele categorii, in diferite planuri: psiho-ziologic: suferinta zica, stres, diminuarea

sau pierderea capacitatii de munca, invaliditate,deces;

economico-nanciar: diminuarea veniturilor, chel-tuieli pentru asistenta medicala, etc.

Consecinte asupra sarcinii de muncaConsecinta directa o constituie neindeplinirea sarcinii de

Boala profesionala

“Este afectiunea care se produce ca urmare aexercitarii unei meserii sau profesii, cauzata deagenti nocivi zici, chimici ori biologici caracte-ristici locului de munca, precum si de solicitareadiferitelor organe sau sisteme ale organismului,in procesul de munca.”

Boala legata de profesiune

“Este boala cu determinare multifactoriala, lacare unii factori determinanti sunt de natura pro-fesionala.”


Timpul de expunere.

Este timpul in care lucratrorul este expusagentilor nocivi. Sunt doua situatii generale:cand expunerea este ocazionala sau punctu-ala, doar pe durata indeplinirii anumitor sarcini(exemplul 1); cand expunerea exista pe toatadurata zilei de munca (exemplul 2).

Exemplul 1

Operatiuni periodice de curatare a utilajelor, uti-lizand substante chimice periculoase.

Exemplul 2

Expunere la zgomot in cazul operatorilor la linile

de imbuteliere sau ambalare.

Exemplu

Decienta de vitamine favorizeaza intoxicatiacu anumite metale; obezitatea favorizeaza de-pozitarea/retinerea de toxine in organism.

TEST DE EVALUARE INITIALA

«««««


10/42


diilor;- Pentru marcarea recipientelor in care sunt de-pozitate substante sau preparate periculoase si aconductelor care transporta acest tip de substanteau preparate;- Pentru semnalizarea si delimitarea locurilor incare exista risc de coliziune cu obstacole si decadere a persoanelor;- Pentru semnalizarea si delimitarea cailor de cir-culatie.

ocazinala

- Pentru semnalizarea pericolelor datorate activi-tatilor sau situatiilor temporare;- Pentru semnalizarea evacuarii de urgenta a per-soanelor;- Pentru orientarea persoanelor care efectueazamanevre ce presupun un risc de accidentare.

6. Angajarul ese bliga:

a) Sa aduca la cunostinta tuturor lucratorilor care suntzonele cu risc ridicat si specic;

b) Sa aduca la cunostinta conducatorilor locurilor demunca si a lucratorilor care isi desfasoara activitateain zonele cu risc ridicat si specic masurile stabilite in

urma evaluarii riscurilor;

c) Ambele ariane sun crece.

7. Dcumenul de baza al aciiaii de preenire si

precie ese:

a) Documentarul pentru instruirea introductiv-generala;

b) Planul de actiune in caz de pericol garv si iminent;

c) Planul de preenire si precie.

8. Cmieul de Securiae si Sanaae in Munca ese

cnsiui din urmarii membrii:

a) Angajator sau reprezentantul sau legal, reprezentantiai lucratorilor cu raspunderi specice in domeniul se -curitatii si sanatatii lucratorilor, medicul de medicina amuncii;

b) Angajator sau reprezentantul sau legal, reprezentantiai angajatorului cu atributii de securitate si sanatate inmunca, reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi spe-cice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor;

c) Angajar sau reprezenanul sau legal, reprezen-

ani ai angajarului cu aribuii de securiae si

sanaae in munca, reprezenani ai lucrarilr cu

raspunderi specice in dmeniul securiaii si sa-

naaii lucrarilr, medicul de medicina a muncii;

9. Accidenul de munca ese:

a) Vatamarea violenta a organismului, precum si intoxi-catia acuta profesionala, care au loc in timpul procesu-lui de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;

b) Vatamarea violenta a organismulu care are loc in timpulprocesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor deserviciu si care provoaca incapacitate temporara de celputin 3 zile calendaristice, invaliditate sau deces;

c) vaamarea ilena a rganismului, precum si in-

xicaia acua prfesinala, care au lc in impul

prcesului de munca sau in indeplinirea indari-

rilr de sericiu si care praca incapaciae em -

prara de cel puin 3 zile calendarisice, inalidiae

sau deces;

10. Afeciunea care se prduce ca urmare a exer -

ciarii unei meserii sau prfesii, cauzaa de

ageni ncii zici, chimici ri bilgici carac-

erisici lcului de munca, precum si de slici-

area diferielr rgane sau siseme ale rga-

nismului, in prcesul de munca, se numese:

a) Boala legata de profesiune;

b) Bala prfesinala;

Semnalizarea este o masura complementara de preveni-re a riscurilor care singura, nu poate elimina riscul si nuinlocuieste alte masuri de prevenire tehnice sau organi-zatorice.

In situatiile in care riscurile profesionale nu pot evitatesau reduse prin masuri tehnice sau de organizare a mun-cii, societatile au obligatia legala de a asigura semnaliza-rea corespunzatoare de securitate si sanatate la locul demunca. Modalitatea si tipul de semnalizare va stabilitadoar in urma evaluarii riscurilor profesionale.

MODALITATI DE SEMNALIZARE

Permanena

- Pentru semnalizarea interdictiilor, avertismen-telor sau obligatiilor;- Pentru localizarea si identicarea mijloacelor desalvare, urgenta prim-ajutor etc;- Pentru localizarea si identicarea materialelor siechipamentelor de prevenire si stingere a incen-

II. MASURI GENERALE

DE PREVENIRE

SEMNALIZARE

DEFINITIE

Conform H.G. nr. 971 din 2006 privind ce-rintele minime pentru semnalizarea de se-curitate si/sau de sanatate la locul de mun-ca, semnalizarea de securitate si/sau desanatate este semnalizarea care se referala un obiect, o activitate sau o situatie de-terminata si furnizeaza informatii ori cerinte

referitoare la securitatea si/sau sanatatea lalocul de munca, printr-un panou, o culoare,un semnal luminos ori acustic, o comunica-re verbala sau un gest-semnal

obliga la un cmpramen sau aci-

une specica sau la purarea unui anumi

echipamen indiidual de precie

SEMNE DE

OBLIGATIVITATE

Exemple

SEMNE DE AVERTIZARE

Aerizeaza un risc saupericl, recmanda precauiasau ericarea

TIPURI DE SEMNALIZARE

http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://../observatii%20corectura/caiet%204%20lapte.pdfhttp://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406


11/42


arii riscurilor profesionale, avandu-se grija ca dimensiunileEIP sa sa e personalizate astfel incat purtarea lor sa nuconstituie un disconfort pentru cei ce le utilizeaza.

In industria conservelor din fructe si legume, echipamen-tele individuale de protectie sunt folosite pentru a protejalucratorii impotriva urmatoarelor riscuri:

Caderi de la diferie nieluri

Echipamente individuale de protectie recomandate:

• Incaltaminte de protectie cu talpa antiderapanta

• Echipament pentru lucrul la inaltime

Caderi de la acelasi niel

Echipamente individuale de protectie recomandate:• Incaltaminte de protectie cu talpa antiderapanta

Caderi de biece, maeriale


• Casca de protectie

• Invaltaminte de protectie antisoc, cu bombeu ran-forsat

Liuri, aieuri darae unelelr, biecelr


• Manusi de protectie impotriva riscurilor mecanice

• Incaltaminte de protectie antisoc, cu bombeu ran-forsat

• Ochelari de protectie rezistenti la socuri

• Sorturi de protectie impotriva riscurilor mecanice

Priecare de paricule


• Ochelari de protectie rezisenti la socuri sau vizi-ere

• Casca de protectie

Expunere la emperauri exreme – lucrul in ca-mere frigorice sau congelatoare sau in aer liber intimpul iernii si verii


• Imbracaminte de protectie impotriva frigului sauadecvata temperaturilor ridicate, incluzand aici siincaltamintea

Cnace ermice


• Manusi de protectie impotriva riscurilor termice

• Imbracaminte de protectie impotriva riscurilor ter-mice (sorturi)

Cnace elecrice – in cazul interventiilor sau lu-crarilor de mentenanta


• Manusi de protectie impotriva riscurilor electrice

• Incaltaminte de protectie impotriva riscurilor elec-trice

• Ochelari de protectie

Cnac cu subsane iriane, causice sau cr-sie si /sau inhalare de subsane ncie


• Manusi de protectie impotriva riscurilor chimice

• Ochelari de protectie

• Incaltaminte de protectie impotriva riscurilor chi-mice

• Imbracaminte de protectie impotriva riscurilor chi-mice

• Semimasti sau masti pentru protectie respiratorie

Expunere la zgm


• Dopuri sau casti pentru protectie auditiva

DEFINITIE

Conform legislatiei comunitare, echipamentele individuale deprotectie reprezinta orice dispozitiv sau articol destinat purtariisau utilizarii de catre un individ ca mijloc de protectie impotrivaunuia sau mai multor riscuri pentru sanatate si siguranta .

Echipamentele individuale de protectie sunt ultima barieraintre persoana si risc, neactionand asupra sursei de risc, ciasupra persoanei expuse si nu elimina riscul, ci doar dimi-nueaza consecintele acestuia.

Identicarea categoriilor de EIP necesare activitatilor pre-cum si a caracteristicilor acestora va facuta in urma evalu-

Conform art.13, lit. r) si lit. s) din Legea Se-curitatii si Sanatatii in Munca, angajatorul esteobligat sa asigure echipamente individuale deprotectie si sa acorde echipament individual deprotectie nou in cazul degradarii sau al pierderiicalitatilor de protectie.

Conform art. 23, alin. (1), lit. b) din LegeaSecuritatii si Sanatatii in Munca, angajatii suntobligati sa utilizeze corect echipamentul indivi-dual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa ilinapoieze sau sa il puna la locul destinat pentrupastrare.

Conform art. 53 din hotararea guvernului nr.857/2011 privind stabilirea si sanctionarea con-traventiilor la normele din domeniul sanatatii pu-blice, constituie contraventie si se sanctioneazacu amenda de la 3.000 lei la 5.000 lei neasigu-rarea si nerealizarea conditiilor de intretinere aechipamentului individual de protectie, precumsi nepurtarea acestui echipament in cazul incare este corect acordat si in stare de functio-nare sau utilizarea acestuia in alte scopuri sauconditii decat cele prevazute prin lege.

ECHIPAMENTE INDIVIDUALE

DE PROTECTIE - EIP

SEMNALE PENTRU

LOCALIZAREA

MATERIALELOR

SAU ECHIPAMENTELOR

NECESARE PENTRU

PREVENIREA

SI STINGEREA

INCENDIILOR

ofera infrmaii cu priire la

lcul de amplasare a echipamene-

lr de singere a incendiilr

Exemple

SEMNE PENTRU RISCURILE DE

CADERE, CIoCNIRE SAU LovIRE

SEMNE DE INTERDICTIEInerzice un cmpramen

care ar puea prca un pericl

Exemple

SEMNE DE SALVARE

SI ACORDAREA PRIMULUI

AJUTOR

ofera infrmaii cu priire

la iesiri de urgena, prim ajur

sau la dispziie de salare

Exemple

http://www.cadibo.ro/?526,ro_fumatul-focul-deschishttp://www.google.es/imgres?q=indicatoare+de+securitate+de+salvare+si+urgenta&hl=es&biw=1024&bih=603&tbm=isch&tbnid=hb31NN60zIxjsM:&imgrefurl=http://spm.ro/salvare--1--5.html&docid=i9jDVgGScTk5JM&imgurl=http://spm.ro/produse/salvare/223_502.jpg&w=400&h=400&ei=lnJfT_G-GeP44QTKvf3sBw&zoom=1http://www.semne-indicatoare.ro/detalii_Punct_de_prim_ajutor_S0100.htmlhttp://www.google.es/imgres?q=indicatoare+de+securitate+de+salvare+si+urgenta&hl=es&biw=1024&bih=603&tbm=isch&tbnid=s5W64pTkpC04vM:&imgrefurl=http://semne-indicatoare.ro/Semne/Semne_de_salvare.html&docid=LHmjEy-YJBqF6M&imgurl=http://www.semne-indicatoare.ro/uploaded_images/produse/main/295.jpg&w=393&h=563&ei=lnJfT_G-GeP44QTKvf3sBw&zoom=1&iact=hc&vpx=407&vpy=198&dur=1872&hovh=269&hovw=187&tx=102&ty=184&sig=117062804102356616221&page=1&tbnh=125&tbnw=87&start=0&ndsp=16&ved=1t:429,r:8,s:0http://www.cadibo.ro/?531,ro_interzis-vehiculelor...http://www.cadibo.ro/?526,ro_fumatul-focul-deschishttp://www.semne-indicatoare.ro/detalii_Buton_de_alarma_in_caz_de_incendiu_P0113.htmlhttp://www.semne-indicatoare.ro/detalii_Furtun_de_incendiu_P0101.html


12/42


vizeaza prevenirea riscurilor profesionale, avand urmatoa-rele obiective:

Cunaserea starii sanatatii individuale si colecti-ve a lucratorilor ;

Crespndena dintre starea de sanatate indivi-duala si colectiva si expunerea la riscuri profesi-onale;

Adparea masurilor preventive necesare pentrucontrolul riscurilor identicate si adaptarea conditii-lor de munca astfel incat sa nu afecteze sanatatealucratorilor;

Ealuarea ecacitatii masurilor preventive si de-tectarea situatiilor de risc care au fost insucientevaluate si controlate.

Caracerisici

Supraegherea sanaaii, desi este o activitate care apar-tine Medicinei Muncii, presupune o relatie de interactiune sicomplementaritate cu celelalte specialitati tehnice speciceprevenirii riscurilor profesionale (securitate si igiena indus-triala, ergonomie si psihosociologie).

Supraegherea sanaaii cauta sa inteleaga mai bine im-pactul pe care munca il are asupra sanatatii lucratorilor, saidentice efectele adverse asupra sanatatii pentru a evitaevolutia acestora, cu obiectivul ind imbunatatirea a condi-tiilor de munca.

Este necesar ca Supravegherea Sanatatii sa e:

garantata, specica, condentiala, etica, pe timpindelungat, sa aiba un continut stabilit si planicat;

realizata de personal din domeniul sanitar (medicispecialisti in Medicina Muncii, absolventi ai medici-nei de intreprindere sau asistente medicale specia-lizate) cu competenta tehnica, instruire si pregatireacreditata;

realizata cu resurse materiale adecvate, participa-tiva, gratuita, sistematica, documentata;

efectuata prin intermediul examenelor medicaleindividuale initiale (inainte de angajare), periodicespecice si dupa absenta prelungita (acordand oatentie speciala la protejarea lucratorilor care facparte din grupurile sensibile: minori sau tineri, per-soane in varsta, lucratoare insarcinate sau aate inperiada de lehuzie);

dezvoltata cu autorul indicatorilor care permit eva-luarea riscurilor profesionale, periodic si la toatenivelurile organizationale.

Printre activitatile desfasurate in cadrul supravegherii sana-

tatii trebuie subliniata importanta fundamentala a examene-lor medicale individuale. Scopul principal ale acestora estedepistarea precoce a bolilor profesionale si a problemelor desanatate legate de munca si evaluarea modului in care loculde munca se preteaza caracteristicilor individuale ale lucra-torilor, pentru a preveni astfel evolutia acestor afectiuni.

Conform HG nr. 355 din 2007, exista urmatoarele tipuri deexamene medicale individuale:

Examenul medical la angajarea in munca

Rolul acestui tip de serviciu medical este acela de a stabiliaptitudinea, aptitudinea conditionata, inaptitudinea tem-porara sau permanenta pentru profesia/functia si locul demunca in care, in calitate de angajator, doriti sa il desemnatipe viitorul lucrator.

Angajatorul solicita efectuarea examenului medical la an-gajarea in munca pentru:

• lucratorii care urmeaza a angajati cu contractindividual de munca pe perioada determinata saunedeterminata;

• lucratorii carora le este schimbat locul de muncasau care sunt detasati in alte locuri de munca oripentru executarea altor sarcini de munca decatcele curente;

• lucratorii care isi schimba meseria sau profesia.

Examenul medical la angajare se nalizeaza prin completa -rea de catre medicul de medicina muncii a sei de aptitudi-ne in doua exemplare: unul pentru angajator si unul pentruangajat. Fisa de aptitudine trebuie sa contina concluziaexamenului medical la angajare: apt, apt conditionat, inapttemporar sau inapt pentru locul de munca respectiv. Mode-lul pentru sa de aptitudine se regaseste in Anexa nr. 5 laH.G. nr. 355/2007 cu modicarile si completarile ulterioare.

Examenul medical de adapare

Examenul medical de adaptare in munca se efectueaza laindicatia medicului specialist de medicina muncii, in primaluna de la angajare, si are drept obiective:

• sa completeze examenul medical la angajareain munca, in conditiile concrete ale noului loc demunca, respectiv organizarea ziologica a muncii,a mediului de munca, relatiile om-masina, relatiilepsihosociale in cadrul colectivului de munca;

Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.), denea in1950 obiectivele Sanatatii Ocupationale astfel: “promo-varea si mentinerea unui nivel inalt de bunastare zica,mentala si sociala al lucratorilor din toate profesiile,prevenirea ori carui prejudi ciu adus sanatat ii acestora d incauza conditiilor de munca, protejarea acestora impotri -va riscurilor la locul de munca, in activitatile pe care ledesfasoara si mentinerea lucratorilor pe posturile de lu -cru care sunt in concordanta cu abilitatile lor psihologicesi ziologice „ sau, mai concis. “adaptarea muncii la omsi a ecarui om la locul sau de munca”.

Cadru legal

l Codul Munciil HG nr. 355 din 2007 privind supravegherea sa-

natatii lucratorilor;

l Legea nr. 346 din 2002 privind asigurarea pen-tru accidente de munca si boli profesionale, cumodicarile si completarile ulterioare;

l Legea nr. 46/21.01.2003 - Legea drepturilor pa-cientului;

l Ordonanta de urgenta nr. 96/2003 privind pro-tectia maternitatii la locurile de munca;

l Ordonanta de urgenta nr. 99 din 29 iunie 2000privind masurile ce pot aplicate in perioadelecu temperaturi extreme pentru protectia persoa-nelor incadrate in munca.

l Hotararea Guvernului nr. 857/2011 privind sta-bilirea si sanctionarea contraventiilor la normeledin domeniul sanatatii publice.

Cncepe

Sanaaea ocupainala: se poate intelege ca ind efortul

societatii si al companiilor pentru prevenirea problemelorde sanatate legate de munca si promovarea sanatatii lu-cratorilor.

Obiectivele principale ale Sanatatii Ocupationale sunt: pre-venirea imbolnavirilor profesionale, a accidentelor de mun-ca precum si promovarea sanatatii la locurile de munca.

Medicina muncii este specialitatea medicala care stu-diaza relatia om-munca, adaptarea omului la munca siadaptarea muncii la persoana care o efectueaza. Esteo specialitate medicala extrem de vasta, de relatie, careinglobeaza cunostinte din toate celelalte specialitati me-dicale.

Medicina muncii se ocupa cu prevenirea, diagnosticarea si managementul bolilor profesionale si a celor legate deprofesiune, a accidentelor de munca, precum si cu pro-movarea sanatatii si productivitatii muncitorilor.

Printre activitatile desfasurate, in plus fata de supraveghe-rea sanatatii la locul de munca, sunt incluse urmatoarele:

Identicarea patologiilor relationate cu munca;

Cercetarea epidemiologica;

Planicari si informari privind sanatatea;

Actiuni de prim ajutor.

Supraegherea Sanaaii este unul dintre domeniile deactiune pe care este axata Medicina Muncii si se ocupa deidenticarea impactului conditiilor de munca pentru sanata-tea lucratorilor, de evaluarea efectelor adverse sau dauna-toare derivate din aceste conditii si de evaluarea masurii incare modalitatile de prevenire adoptate pot sa elimine sausa reduca riscurile la care este expus lucratorul.

Termenul de supraeghere a sanaaii include o serie deactivitati, referitoare atat la colectivitati cat si la individ si

III. MEDICINA MUNCII.

SUPRAVEGHEREA SANATATII

LUCRATORILOR

Conform art. 7 din HG 355/2007 privind su-

pravegherea sanatatii lucratorilor, angajatoriisunt obligati sa asigure fondurile si conditiileefectuarii tuturor serviciilor medicale prolacti-ce necesare pentru supravegherea sanatatii lu-cratorilor, acestia neind implicati în niciun fel încosturile aferente supravegherii medicale pro-lactice specice riscurilor profesionale.

Conform art. 39 din HG 355/2007 privind su-pravegherea sanatatii lucratorilor, angajatii suntobligati sa se prezinte la examenele medicalede supraveghere a sanatatii la locul de munca,conform planicarii efectuate de catre mediculde medicina muncii cu acordul angajatorului.

Conform art. 53 din hotararea guvernului

nr. 857/2011 privind stabilirea si sanctionarea

contraventiilor la normele din domeniul sanata-

tii publice, constituie contraventie si se sancti-

oneaza cu amenda de la 3.000 lei la 5.000 lei

neprezentarea angajatilor din unitatile de orice

fel la examinarile medicale periodice, progra-

mate de angajator in colaborare cu medicul de

medicina muncii, potrivit specicului ecarui loc

de munca, conform reglementarilor legale in vi-

goare

http://ro.wikipedia.org/wiki/Omhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Munc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Munc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Medicin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Omhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Munc%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boal%C4%83_profesional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Preven%C8%9Bie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Diagnosticare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Accident_de_munc%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83n%C4%83tatehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Accident_de_munc%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83n%C4%83tatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83n%C4%83tatehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Accident_de_munc%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boal%C4%83_profesional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Diagnosticare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Preven%C8%9Bie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Munc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Omhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Medicin%C4%83


13/42


• sa determine modul de adaptare zico-psihica alnoilor angajati la conditiile de munca si sa stabi-leasca recomandarile necesare in cazul diagnosti-carii unor propleme de inadaptare;

Examenul medical peridic

Examenul medical periodic se efectueaza obligatoriu decatre toti lucratorii si are drept obiective:

• conrmarea sau inrmarea la perioade de timp sta-bilite a aptitudinii in munca pentru profesia/functiasi locul de munca pentru care s-a facut angajareasi s-a eliberat sa de aptitudine;

• depistarea afectiunilor pentru care conditiile demunca specice lucratorilor examinati sunt con-

traindicate;

• diagnosticarea bolilor profesionale;

• diagnosticarea bolilor legate de profesie;

• depistarea bolilor care constituie risc pentru viatasi sanatatea celorlalti lucratori in cadrul aceluiasiloc de munca;

• depistarea bolilor care constituie risc pentru secu-ritatea unitatii, pentru calitatea produselor sau pen-tru populatia cu care lucratorul vine in contact prinnatura activitatii sale.

Frecventa examenului medical periodic este stabilita prin -sele intocmite conform modelului prevazut in Anexa nr. 1 laH.G. nr. 355/2007 si poate modicata numai la propune-rea medicului specialist in medicina a muncii, cu informareaangajatorului. Examenul medical periodic se nalizeaza de

asemenea prin completarea de catre medicul de medicinamuncii a sei de aptitudine in doua exemplare: unul pentruangajator si unul pentru angajat.

Examenul medical la reluarea aciiaii

Examenul medical la reluarea activitatii se efectueazadupa o intrerupere a activitatii de minimum 90 de zile,pentru motive medicale, sau de 6 luni, pentru orice altemotive, in termen de 7 zile de la reluarea activitatii si aredrept obiective:

• conrmarea aptitudinii lucratorului pentru exerci-

tarea profesiei/functiei avute anterior sau pentruexercitarea unei noii profesii/functii la locul de mun-ca respectiv;

• stabilirea unor masuri de adaptare a locului demunca si a unor activitati specice profesiei saufunctiei, daca este cazul;

• reorientarea spre un nou loc de munca care sa iiasigure lucratorului mentinerea sanatatii si a capa-citatii sale de munca.

Deniie

Este activitatea prin care lucratorii beneciaza de o formareteoretica si practica sucienta si adecvata in domeniul se -

curitatii si sanatatii muncii in conformitate cu caracteristicilecentrului de munca si postului de l ucru, in special sub formade informatii si instructiuni de lucru.

Caracerisici

Insruirea are ca obiectiv cunoasterea de catre lucratori, adatelor si informatiilor privind mediul de munca si conditiilede munca, evidentiindu-se zonele cu risc ridicat si specicprecum si celelalte riscuri identicate, consecintele si gravi-tatea lor si masurile de prevenire si protectie adoptate.

Insruirea este un instrument esential pentru implementa-rea unei culturi a prevenirii riscurilor profesionale prin for-marea si consolidarea unor practici si obiceiuri sigure demunca si trebuie sa raspunda la necesitatile concrete aleecarei companii din industria alimentara, urmarind:

Respectarea legislatiei existente privind instruirealucratorilor;

Promovarea si imbunatatirea bunelor practici inmaterie de securitate si sanatate in munca pentrulucratori;

Informarea lucratorilor in ceea ce priveste ultimeleschimbari normative si/sau tehnologice privind se-curitatea si sanatatea in munca.

Angajatorul trebuie sa se asigure ca ecare lucrator va be-necia de o instruire teoretica si practica sucienta si adec-vata in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca.

Cadru legal

Caracteristicile si periodicitatea activitatii de informare siinstruire precum si continutul de baza al documentarelor

Extras din Anexa 1 a HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii luctratorilor

FISE privind serviciile medicale prolactice detaliate în functie de expunerea profesionala

PERSONALUL DIN SECTOARE SPECIALE, CU RISC DE TRANSMITEREA BOLILOR INFECTIOASE DIRECT SAU INDIRECT (PRIN ALIMENTE, APA etc.)

Fisa 128. Sectorul alimentar

1. Personalul care manipuleaza carnea cruda din unitatile de industrializate a carnii.

2. Personalul care lucreaza nemijlocit la prepararea alimentelor în bucatariile unitatilor de alimen-tatie publica si colectiva, în laboratoare de semipreparate culinare, de cofetarie, de înghetata side bauturi racoritoare.

3. Personalul din unitatile de colectare si industrializare a laptelui

4. Personalul din industria semiconservelor de peste si oua

5. Restul personalului din unitatile de alimentatie publica si colectiva6. Restul personalului din fabricile si sectiile de preparate de carne

7. Personalul din unitatile de îmbutelierea apelor minerale si din fabricile de bauturi racoritoare

8. Personalul din unitatile si punctele de desfacere a alimentelor, care manipuleaza alimente ne-ambalate

9. Personalul din fabricile de produse zaharoase

10. Personalul din fabricile si sectiile de conserve sterilizate

11. Personalul din industria de panicatie, a pastelor fainoase, bauturilor alcoolice

OBS: Continutul si prevederile acestei se se aplica numai persoanelor care vin în contact directcu alimente neambalate

Examen medical la angajare:

a) conform datelor din Dosarul medical (atentie: examenul tegumentelor si mucoaselor)

b) - examen coprobacteriologic

- examen coproparazitologic

- VDRL

Examenul medical periodic:

- examen clinic general - semestrial (atentie examenul tegumentelor si mucoaselor)

- examen coprobacteriologic - în trimestrul II si trimestrul III

- examen coproparazitologic - anual

- VDRL - anual

Contraindicatii:

- afectiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice (furunculoze, piodermite);

- boli infectocontagioase în evolutie pâna la vindecare

- leziuni tuberculoase pleuropulmonare evolutive.

IV. INSTRUIREA


14/42


3. Planul de urgena

Documentul va cuprinde:

• Clasicarea urgentelor• Activitatile si responsabilitatile in caz de alarma• Echipa si mijloacele de interventie

4. Implemenare

In acest capitol vor descrise ansamblul de masuri ne-cesare pentru garantarea ecacitatii planului, incluzand siexecutarea, cel putin o data pe an, a unui exercitiu de simu-lare a unei situatii de urgenta.

ACTIUNI IN CAZ DE INCENDIU SI MASURI DEPREVENIRE A INCENDIILOR IN CENTRELE DEMUNCA:

Evitarea depozitarii in afara locurilor special ame-najate a unei cantitati de materiale inamabile sicombustible mai mari decat necesarul zilnic

Interzicerea fumatului si semnalizarea interdictieiin tot centrul de munca;

Semnalizarea si degajarea iesirilor de urgenta;

Detinerea unei instalatii electrice antideagrante inzonele unde exista riscul existentei sau aparitiei deatmosfere explozive;

Vericarea si mentinerea instalatiilor electrice izo-late si protejate;

Eliminarea electricitatii statice generata de echipa-mentele de munca (masini-unelte, utilaje, etc.);

Instalarea sistemelor de detectie si a alarmelor deincendii;

Asarea intr-un loc vizibil a planului de evacuare;

Plasarea de stingatoare si hidranti de incendiuadecvati ecarei clase de incendiu, mentenantaechipamentelor si realizarea de exercitii periodicede simulare pentru evacuare in caz de incendiu;

Daca este vorba de un incendiu in faza incipien-ta, se va incearca stingerea acestuia cu mijloaceledisponibile, in coordonare cu lucratori din zona incare s-a declansat incendiul;

Utilizarea extinctorului adecvat ecarui tip de in-cendiu;

Este interzisa asumarea riscurilor inutile in cazul in

care incendiul nu poate stins cu mijloace proprii;

Daca se aprinde imbracamintea, este interzisafuga, lucratorul se va intinde pe jos si va incercastingerea focului prin rostogolire.

Aciuni in caz de eacuare

Realizarea evacuarii rapid si ordonat, conform pla-nului de evacuare, evitandu-se alergarea;

Recuperarea obiectelor personale se va face dupaincetarea starii de urgenta si nu in timpul evacuarii;

Inchiderea tuturor ferestrelor si deconectarea echi-pamentelor electrice de la sursa;

de instruire sunt reglementate prin Legea 319/2006 (ca-pilul 3, seciunea a 7-a, ar. 20 si 21) si HG 1425/2006cu mdicarile si cmplearile uleriare (capilul v,ariclele 74 ÷ 100).

Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii inmunca cuprinde 3 faze:

- Instruirea introductiv-generala, al carei scop estede a informa lucratorii nou angajati despre activita-tile specice intreprinderii si/sau unitatii respective,riscurile pentru securitate si sanatate in munca,precum si masurile si activitatile de prevenire siprotectie la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, ingeneral.

- Instruirea la locul de munca, care se face dupainstruirea introductiv-generala si are ca scop pre-zentarea riscurilor pentru securitate si sanatate in

munca, precum si masurile si activitatile de preve-nire si protectie la nivelul ecarui loc de munca,post de lucru si/sau ecarei functii exercitate.

- Instruirea periodica se executa in scopul reimpros-patarii si actualizarii cunostintelor in domeniul se-curitatii si sanatatii in munca.

Instruirea periodica se face suplimentar celei pro-gramate in urmatoarele cazuri:

cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;

cand au aparut modicari ale prevederilor de secu-ritate si sanatate in munca privind activitati speci -ce ale locului de munca si/sau postului de lucru sauale instructiunilor proprii, inclusiv datorita evolutieiriscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate;

la reluarea activitatii dupa accident de munca;

la executarea unor lucrari speciale;

la introducerea unui echipament de munca sau aunor modicari ale echipamentului existent;

la modicarea tehnologiilor existente sau procedu -rilor de lucru;

la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unorproceduri de lucru.

Masurile de urgenta in cadrul unei rme se pot considera caind ansamblul de resurse materiale, umane si de elemen-te organizatorice necesare pentru a face fata unei situatiide urgenta (incendii, explozii, emisii sau deversari acciden-tale de substante nocive, etc.), cu scopul de a controla sauminimiza consecintele acesteia si a evita producerea unuidezastru sau a unui accident grav.

Masurile de urgenta care se vor lua in calcul depind de tipulcompaniei: activitate, marime, numar de angajati, existen-ta unor circumstante agravante in cazul in care ar survenio situatie de urgenta. Resursele si procedurile de actiunevor diferite in toate cazurile. Aceste lucruri trebuie sa ecompilate intr-un document scris care se numeste Plan deActiune in caz de Urgenta.

In cadrul rmei, in functie de dimensiunea si activitatea sa,cat si a posibilei prezente a unor persoane straine in cadrulacesteia, trebuie:

1. Sa se analizeze posibilele situatii de urgenta;

2. Sa se adopte masurile necesare privind:

- Evacuarea angajatilor

- Lupta impotriva incendiilor

- Primul ajutor

In vederea aplicarii masurilor adoptate este necesara stabi-lirea relatiilor cu serviciile externe rmei: pentru acordareaprimului ajutor, a asistentei medicale de urgenta, a serviciu-lui de salvare si lupta impotriva incendiilor, astfel incat sa egarantata rapiditatea si ecienta aplicarii acestora.

Pentru toate acestea este necesara stabilirea resurselor uma-ne si materiale pentru punerea in practica a acestor masuri.

1. Ealuarea riscurilr

In acest document vor descrise urmatoarele:

• Amplasamentul centrului de munca• Accesul• Activitatile desfasurate in centrul de munca• Numarul maxim de persoane care trebuie evacuat• Riscul de incendiu pentru ecare zona• Planul de interventie pentru pompieri

2. Resursele penru precie

Acest document va contine:

• Inventarul resurselor proprii, tehnice si umane• Planul centrului de munca

V. ACTIUNI IN CAZ

DE URGENTA

««««««««««


15/42


In cazul unui acident, salvatorul trebuie sa e capabil saefectueze urmatoarele interventii:

1. fara a se expune el insusi, sa identice eventualeleriscuri remanente, care ameninta victima acciden-tului si/sau mediul lui inconjurator, precum si cele-lalte persoane expuse la risc.

2. sa actioneze pentru suprimarea sau izolarea riscu-rilor sau sa scoata victima de sub actiunea riscu-lui,fara a se expune el insusi la risc.Pentru aceas-ta,salvatorul:

a. va hotari actiunile care trebuie realizate pen-tru a inlatura riscul;

b. va repera materialele adecvate pentru acea-sta operatiune;

c. va actiona el insusi sau va determina perso-anele apte sa actioneze cu aceste materiale,

pentru o inlaturare denitiva a riscului.

d. atunci cand inlaturarea riscului identicat nueste posibila, salvatorul va actiona astfel in-cat sa previna expunerea oricarei persoanela acel risc.

EXAMINAREA vICtIMEI (vICtIMELoR)

Salvatorul va examina victima inainte de a efectua interven-tia adecvata de prim-ajutor, pentru a putea actiona corect sia obtine rezultatul asteptat.

Pentru aceasta, salvatorul

va cerceta si va recunoaste, urmand o anumitasuccesiune, prezenta unuia sau mai multor semn-ne care indica faptul ca viata victimei este amenin-tata:

sangereaza abundent ?

raspunde la intrebari ?

respira ?

ii bate inima?

in functie de semnul gasit, salvatorul pregureazasi rezultatul interventiei sale;

in cazul in care victima prezinta mai multe semne,el isi deneste ordinea de prioritate a interventiilorsi a rezultatelor pe care se asteapta sa le obtina;

in cazul existentei mai multor victime, salvatorulva efectua triajul acestora, pe baza unei exami-nari rapide.

Clasicarea icimelr pe urgene

Sunt considerati ca extrema urgenta accidentatiiale caror functii vitale sunt deteriorate, si anume:

acidentatii cu stop cardio-respirator;

hemoragii mari;

hemoragiile organelor interne;

plagile cu hemoragii arteriale unde nu se poateaplica garou (gat,axila) si/sau unde prin pansa-ment compresiv sau compresiune manuala, he-moragia nu se poate opri;

accidentatii cu plagi toracice mari, cu tulburarirespiratorii;

traumatisma cranio-cerebrale;

politraumatizatii in stare de soc.

In urgenta intai se incadreaza:

accidentatii carora li s-a aplicat garou pentruoprirea unei hemoragii arteriale;

plagile abdominale mari;

accidentatii cu amputatii de membre si cu distru-geri musculare si osoase mari;

accidentatii in stare de inconstienta.

Urgenta a doua cuprinde:

accidentatii cu traumatisme cranio-cerebrale,vertebro-medulare si de bazin insotite de fracturisi de leziuni ale organelor interne (creier,madu-va spinarii,organele din cavitatea abdominala sidin pe

manual conserve

Documents