manual abcd-m_ mminulescu

Editura Sinapsis

ABCD-M

Mihaela Minulescu

Acest manual nu poate fi revândut, sublicenţiat, redistribuit sau în orice alt mod transferat sau folosit în orice modalitate de orice altă parte decât persoana sau entitatea căreia i-a fost acordată. Orice violare a acestei prevederi va duce la anularea automată a licenţei şi va pune părţile implicate în culpă, în conformitate cu legea drepturilor de autor.

D&D Consultants Grup, SRL Strada Zambilelor nr. 41, Se ctor 2, Bucureşti, ZIP 023782Tel/Fax (+4) 021 242 89 63

© Mihaela Minulescu / D&D Testcentral. Toate drepturile sunt rezervate asupra acestui manual.

Toate drepturile sunt rezervate, asupra testului şi a tuturor accesoriilor. Nici o parte a acestui test, foi de răspuns, caiet de testare sau raport asociat nu poate fi tipărită sau reprodusă prin orice formă, electronic, mecanic sau fotografi c, nu poate fi tradusă şi nu poate fi inclusă în vreun sistem de stocare a informaţiei sau folosită pentru a tipări sau reproduce o interpretare electronică, fără permisiunea prealabilă şi expresă în scris a autorului sau a distribuitorului naţional autorizat.

ISBN 978-973-1860-45-9

C.P. 1181, O.P. 1, Cluj-Napoca, 3400tel.: 0264-423.806, 423.807, 423.813, fax: 0264-423.814e-mail: [email protected], www.sinapsis.ro

CUPRINS

INTRODUCERE 7

CAPITOLUL 1. Big Five între paradigma psiholingvistică şi cercetările tradiţionale 11

Ipoteza psiholingvistică şi cercetările timpurii aferente acesteia 12Străbunicii: Galton, Baumgarten, Klages 12Cercetările lui Allport şi Odbert 12Cercetările lui R.B.Cattell 14Părinţii Big Five: Tuges şi Christal, Norman 16O scurtă recesiune: există în mod real ceea ce defi nim prin constructul „personalitate”? 18Statuarea modelului celor cinci suprafactori: Goldberg 19Abordări structurale: modele de tip circumplex 20

Instrumente de evaluare construite pe ipoteza psiholexicală 23Instrumente de evaluare pentru cei cinci suprafactori pe baza modelului tradiţional 23Instrumente de evaluare constituite pe modelul psiho-lexical 24

Descrierea conţinuturilor celor cinci suprafactori 31Extraversia vs. introversia 31Stabilitatea emoţională vs. Nevrotismul 33Agreabilitatea 36Conştiinciozitatea 37Intelectul şi Deschiderea spre experienţă 38

Discuţii critice privind limitele modelului big- fi ve 40Limite legate de abordarea lexicală în general 40

Lipsa unui cadru teoretic 40Critici legate de ipoteza lexicală 41

Limite ale procedeelor de obţinere a structurii taxonomice 42Limite legate de selecţia variabilelor 43Limite legate de structura big-fi ve propriu-zisă 43

Teoria Big –Five: Costa şi McCrae 46Unde se poartă explicaţia psihologică în acest complex sistemic? 49

Direcţii contemporane de cercetare 50Sunt cei cinci factori defi nitivi? De Raad 50Capacitatea de predictibilitate 52Constituirea unei teorii 52Dezvoltarea celor cinci domenii în copilărie şi adolescenţă 52

CAPITOLUL 2. Construirea şi experimentarea ABCD-M 54

Replicarea în limba română a modelului big fi ve: cercetare psiho-lexicală. Descrierea Chestionarului românesc big –fi ve, ABCD-M 54

Replicarea în limba română a modelului big fi ve 54Taxonomia în limba română 55

Selecţia descriptorilor de personalitate 55Etapa de sinteză 56

Modelul Big –fi ve românesc 56Construirea unui chestionar pilot 56Testarea chestionarului pilot în contextul lingvistic românesc 58

Prezentarea soluţiei cu cinci factori 59Interpretarea factorilor 62

Descrierea celor cinci suprafactori 64Stabilizarea factorială 68

Big fi ne în adolescenţă 69Construirea unui model ierarhic structural al acestor descriptori 70

Justifi carea demersului 71Metodă 71Modifi cări ale modelului 72Rezultate obţinute 73Aplicaţii posibile ale modelului 74Elaborarea şi verifi carea markerilor 76Construirea faţetelor 76Investigarea celui de al treilea nivel ierarhic 78Elaborarea chestionarelor de personalitate 79

Descrierea Chestionarului românesc big –fi ve, ABCD-M 80Construirea chestionarului ABCD-M 80

Prezentarea succintă a formei defi nitive 83Validitatea răspunsurilor la chestionar: Indicatorul de frecvenţă 83Materialele testului 84Licenţierea 86

CAPITOLUL 3. Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M 87

Descrierea suprafactorului Extraversie 89Scalele şi faţetele extraversiei 91

E1: Activism 91E2: Optimism 91E3: Umor 92E4: Abilitate interpersonală 93E5: Afi rmare personală 93

Descrierea suprafactorului Maturitate 95Scalele şi faţetele Maturităţii 96

M1: Respect 96M2: Adaptare 97M3: Prietenie 97M4: Forţa inhibiţiei 98M5: Forţa eului 98

Descrierea suprafactorului Agreabilitate 100Scalele şi faţetele Agreabilităţii 101

A1: Altruism 101A2: Romantism 102A3: Căldură afectivă 103A4: Empatie 103A5: Onestitate 104

Descrierea suprafactorului Conştiinciozitate 105Scalele şi faţetele conştiinciozităţii 106

C1: Voinţa, perseverare 106C2: Spirit de perfecţiune 107C3. Raţionalitate 108C4. Planifi care 109C5. Auto-disciplină 110

Descrierea suprafactorului Autoactualizare 110Scalele şi faţetele auto-actualizării 112

Ac1: Aprofundare 112Ac2: Toleranţă 113Ac3: Rafi nare 114Ac4: Independenţă 115Ac5: Creativitate 116

CAPITOLUL 4. Indici statistici de start. Normarea 118

Descrierea eşantioanelor 118Indici statistici de start 120

CAPITOLUL 5. Calităţi psihometrice ale ABCD-M 125

I. Fidelitatea ABCD-M 125Consistenţa internă 126Stabilitatea test-retest 128

II. Validitatea ABCD-M 129Validitatea de conţinut 130Intercorelaţiile scalelor ABCD-M 130

III. Structura factorială a ABCD - M 134Validitatea de construct 137

Corelaţii cu indicatori ai modelului canonic al Big Five. NEO-PI-R 137

Corelaţii cu indicatori europeni ai modelului Big Five. BFQ 146Corelaţii cu indicatori adjectivali ai modelului Big Five. BFA 149Corelaţii cu modele factoriale ale personalităţii. Scalele Eysenck pentru Adulţi, EPQ-R şi IVE 149Corelaţii cu indicatori de personalitate. CPI 155Corelaţii cu indicatori de personalitate. NPQ 158Corelaţii cu indicatori de personalitate. FPI 162Corelaţii cu indicatori ai motivaţiei. AMI 164Corelaţii cu indicatori ai anxietăţii. STAI 167Corelaţii cu indicatori ai furiei şi agresivităţii. STAXI-2 169Corelaţii cu indicatori ai stresului. SWS 171

CAPITOLUL 6. Administrare şi scorare. Date privind interpretarea 174

Administrarea testului 174Scoruri brute şi scoruri standardizate 177Interpretarea scorurilor scalelor 179

CAPITOLUL 7. Aplicabilitatea chestionarului ABCD-M. Studii de caz 191

ABCD-M în contextul psihologiei organizaţionale şi al resurselor umane 191ABCD-M în contextul psihologiei clinice şi consilierii psihologice 201ABCD-M în contextul psihologiei şi consilierii educaţionale 208

CAPITOLUL 8. Integrare teoretică 217

BIBLIOGRAFIE 222

ANEXE

ANEXA 1. Itemii scalelor ABCD-M şi grila de scorare 236ANEXA 2. Sinteza rezultatelor 243ANEXA 3. Glosar de termeni 245ANEXA 4. Etalon populaţie generală adultă 261ANEXA 5. Etalon populaţie adultă feminină 264ANEXA 6. Etalon populaţie adultă masculină 267

INTRODUCERE

ABCD-M este primul chestionar de personalitate în cadrul limbii române care respectă în mod sis-tematic abordarea psiho-lexicală a ipotezei psiho-lingvistice privind personalitatea: criteriile după care oamenii evaluează în mod spontan şi coerent propriul comportament şi pe cel al semenilor sunt encodate în mod specifi c în limbaj. Acest lucru face ca limbajul să reţină în mod implicit aceste aspecte cheie în funcţie de care se face judecata şi, în acelaşi timp, să ne putem aştepta la descoperirea unor ca-racteristici general umane, dar şi la existenţa unui specifi c cultural care dă sens diferenţei specifi ce în-tre diversele culturi.

Chestionarul permite o măsurare concisă şi perfect adaptată mentalului autocton, a celor cinci mari domenii ale personalităţii şi a unora dintre cele mai importante trăsături sau faţete ce defi nesc aceste macro-dimensiuni.

Chestionarul permite ca prin cele 5 scale destinate celor cinci mari domenii şi prin cele 25 de scale destinate trăsăturilor, să se realizeze o evaluare cuprinzătoare a personalităţii adulte, stabilizate. Chestionarul este destinat în general evaluării personalităţii normale şi poate concura cu instrumentele care permit o adâncire a nivelului de interpretare până la nivelul funcţionării eului şi a dinamicii intrapsihice. Din această perspectivă, chestionarul ABCD-M poate fi utilizat cu succes şi în evaluările clinice şi medicale, precum şi în cercetare.

Chestionarul românesc big fi ve ABCD-M este o formă concisă, ce cuprinde 150 de itemi construiţi la persoana I singular, scurţi, cu un limbaj fi resc şi accesibil unui vorbitor de limbă română cu nivel de şcolarizare elementar. Există un indice de evaluare a validării profi lului.

8

ABCD-M

Rezultatele la test pot fi evaluate cu ajutorul unui etalon construit pe un eşantion normativ (2007 – 2008). Profi lul este reprezentabil într-o formă elaborată, cu reprezentarea în profi l a fi ecăreia dintre scalele chestionarului. De asemenea, pentru evaluările de tip fi ltru, este posibilă prezentarea rezultatelor într-o formă concisă, rezumativă.

Chestionarul integrează date de cercetare desfăşurate pe o perioadă de 15 ani, în care au participat aproximativ 10.000 de subiecţi. Studiile psiho-lexicale şi cele centrate pe experimentarea chestionarului s-au desfăşurat reiterativ, între 1994 -2008, cu scopul stabilizării atât a soluţiei factoriale, cât şi a formei prezente a chestionarului. Aceste studii au fost conduse şi concepute de Mihaela Minulescu, care a constituit şi coordonat în diferite etape echipele de cercetare, astfel: 1994 - 1995 (Minulescu M., Ciobănescu D., Şerban B., Popa M., Almăjan L., Ormindan C.), 1996 – 1997 (Minulescu M.), 1998 - 1999 (Minulescu M.), 1999 – 2000 (Minulescu M., Ionescu, C.), 2000 – 2001 (Minulescu M.), 2001 – 2002 (Minulescu M.), 2004 - 2005 (Minulescu M.), 2006 - 2007 (Minulescu M., Iliescu D.), 2007 – 2008 (Minulescu M., Iliescu D.).

Aceste cercetări au făcut obiectul unor comunicări ştiinţifi ce: Big Five model and self-image in adolescence, Workshop internaţional Trends in Psychology of Personality, october, Univeristatea Babeş-Bolyai şi Th e McDonnell Program for the Advancement of Psychology in Romania, , Cluj-Napoca, 2001;

Replicarea cercetării psiholexicale în limba română, 2002, Conferinţa Naţională de Psihologie, Neptun; Replicare modelului psiholingvistic în limba română. Chestionarul ABCD-M, 2003, Sesiunea de comunicări ştiinţifi ce a Facultăţii de Sociologie – Psihologie, Universitatea Spiru Haret; A lexical replication of Five Factor Model in Romanian language. ABCD-M R questionnaire, Th e 9th European Conference on Psychological Assessment (ECPA9) Symposium 2).

De asemenea, datele de cercetare şi chestionarul au fost prezentate în cadrul mai multor articole sau capitole apărute în reviste şi lucrări de specialitate, astfel: Minulescu M., 1995, Metaphors vs. Single-Terms in Expressing and Assessing Personality, European Journal of Psychological Assessment, 11, supl. 1, 64-69; Minulescu M., 1996, Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică, Bucureşti Editura Garrel; Minulescu M., 1997, Replicarea modelului Big Five în limba română. Specifi cul socio-cultural exprimat în conţinutul factorilor. Chestionarul ABCD-M, în M. Zlate, Psihologia vieţii cotidiene, Iaşi, Polirom; Minulescu M., 2002, Evaluarea trăsăturilor de personalitate şi comportamentale, în Dimensiunea psihosocială a Practicii Medicale, B. Luban-Plozza, B. Iamandescu (editori), Bucureşti, Ed. Infomedica; Minulescu M., 2003, Psihodiagnoza modernă. Chestionarele de personalitate, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine; Iliescu D., Minulescu M., Nedelcea C., 2005, Manualul testului de personalitate FF-NPQ, Bucureşti, Editura PsihoCover; Iliescu, D., Nedelcea C., Minulescu M.,

9

Introducere

(2006) New alternatives in personality assessment. NPQ: Nonverbal Personality Questionnaire. Validation and standardization for the Romanian population. Psihologia Resurselor Umane, Volumul 4, nr. 1; Minulescu M., 2007, Big-Five or Big-Six? A Romanian exploratory study based on a nonverbal measure, Psihologia Resurselor Umane, nr. 1, vol 5, 2007;

Manualul prezintă modelul conceptual Big Five între paradigma psiholingvistică şi cercetările tradiţionale în cadrul capitolului 1; Capitolul 2 cuprinde date privind replicarea în limba română a modelului big-fi ve precum şi descrierea chestionarului românesc BF, ABCD-M. Datele privind scalele majore şi scalele faţetelor sunt prezentate in extenso în Capitolul 3 al Manualului. Aplicarea pe eşantionul normativ a fost asigurată de D&D Research România, iar procesarea şi interpretarea datelor statistice a fost realizată de colaboratorul nostru, Dragoş Iliescu. Datele psiholmetrice sunt prezentate distinct în cadrul capitolelor 4 şi 5 ale Manualului, astfel: datele privind normarea, descrierea eşantionului normativ şi distribuţia pe diverse cote fac subiectul Capitolului 4; indici psihometrici referitori la fi delitatea instrumentului (fi delitate (coefi cient Alpha şi fi delitatea test-retest) precum şi la validarea de conţinut şi de construct apar prezentate şi discutate în Capitol 5. Capitolul 6 prezintă informaţii privind administrarea şi scorarea testului. Capitolul 7 este dedicat aspectelor care se referă la interpretarea şi utilizarea chestionarului, respectiv câteva studii de caz şi condiţiile de utilizare a instrumentului ABCD-

M în sfera psihologiei aplicative (psihologia muncii, evaluarea clinică, precum şi psihologia educaţională şi consilierea psihologică). Ultimul capitol 8, ni se pare cel mai important pentru că este dedicat discutării unui nou cadru teoretic explicativ pentru personalitate constituit din perspectiva cercetărilor care au condus la construirea ABCD-M dar şi a cercetărilor întreprinse cu ajutorul ABCD-M. Acest ultim capitol încercă să schiţeze o un „ochi lacustru”, o lupă prin care să putem înţelege prin datele oferite de acest instrument personalitatea în dinamica sa interioară, mai nuanţat şi mai în adâncime decât ne putem aştepta de la un chestionar.

Dorinţa noastră este ca ABCD-M să fi e mai mult decât un test psihometric bine pus la punct, să poată răspunde, aşa cum sperăm că o va face, bogăţiei de întrebări, sau măcar pentru o parte dintre ele, pe care ni le putem în faţa misterului fi inţei umane.

Prezentăm în mod succint în Tabelul I.1 dimensiunile majore şi trăsăturile acestora evaluate de Chestionarul ABCD-M.

ABCD-M este constituit ca un instrument solid care permite o varietate de evaluări în toate domeniile psihologiei aplicative, inclusiv o evaluare suplă şi de adâncime a condiţiei psihice a persoanei necesară în abordări clinice sau în cercetare.

Îmi face plăcere ca încă din debutul acestei cărţi mulţumesc tuturor colaboratorilor, fi ecăruia în parte, cu ajutorul cărora am realizat diversele etape ale construirii acestui instrument, precum şi tuturor

persoanelor care şi-au sacrifi cat o oră din viaţă ca să răspundă la test şi astfel au contribuit la întregirea lui.

În mod deosebit în mulţumesc colegului Dragoş Iliescu, al cărui suport în organizarea cercetării normative şi în fi nalizarea rezultatelor este nepreţuit. Nu în ultimul rând, adresez mulţumiri companiei D & D Research, cu ajutorul căreia s-a putut pilota întreaga cercetre normativă şi testul a văzut lumina tiparului.

Mihaela MinulescuBucureşti, mai, 2008

Tabelul I.1. Domenii şi faţete evaluate de Chestionarul ABCD-M

Domenii: Faţetele AgreabilităţiiE: Extraversie A1: AltruismM: Maturitate A2: RomantismA: Agreabilitate A3: Căldură afectivăC: Conştiinciozitate A4: EmpatieAc: Actualizare A5:OnestitateFaţetele Extraversiei Faţetele ConştiinciozităţiiE1: Activism C1: Voinţă şi perseverenţăE2: Optimism C2: Spirit de perfecţiuneE3: Umor C3: RaţionalitateE4: Abilitate interpersonală C4: Planifi careE5: Afi rmare personală C5: Auto-disciplinăFaţetele Maturităţii Faţetele AutoactualizăriiM1: Respect Ac1: AprofundareM2: Adaptare Ac2: ToleranţăM3: Prietenie Ac3: Rafi nareM4: Forţa inhibiţiei Ac4: IndependenţăM5: Forţa eului Ac5: Creativitate

CAPITOLUL 1

Big Five între paradigma psiholingvistică şi cercetările

tradiţionale

Scopul declarat al cercetărilor dedicate structurării domeniului trăsăturilor de personalitate este să identifi ce şi catalogheze toate trăsăturile relevante posibile şi să aducă aceste trăsături într-un sistem care să poată fi gestionat. Vom prezenta, pe scurt situaţia cercetărilor tradiţionale şi a celor psiho-lexicale bazate pe ipoteza psiho-lingvistică.

Cercetările din domeniul celor cinci suprafactori ai personalităţii se întind pe o perioadă de peste un secol, considerând ca punct de plecare munca de cercetare a lui Sir Francis Galton vs. modelele contemporane

dezvoltate în secolul XXI. Intuiţia genialului om de ştiinţă viza ipoteza psiholingvistică: cele mai relevante social şi mai proeminente caracteristici / diferenţe de personalitate din vieţile oamenilor vor ajunge să fi e în timp encodate în limbajul lor.

Acest lucru va conduce, încă din prima jumătate a secolului XX, la ideea construirii unei taxonomii cuprinzătoare privind trăsăturile umane pornind de la cercetarea limbajului. Evoluţia demersurilor bazate pe ipoteza lexicală a cunoscut momente de creştere şi declin, premise îmbucurătoare, afi rmări riguroase dar şi cu momente de instabilitate.

12

ABCD-M

Ipoteza psiholingvistică şi cercetările

timpurii aferente acesteia

Străbunicii: Galton, Baumgarten, Klages

La începutul secolului al XX-lea, după încercările nesistematice ale lui Galton şi ulterior exprimarea explicită a ipotezei lexicale realizată de Klages în 1926, Fransiska Baumgarten (1883 - 1970) reali-zează un studiu ce urmărea să verifi ce afi rmaţia lui Klages referitor la existenţa exista în limba germană a unui număr de aproximativ 4.000 de cuvinte ce ar descrie „stări interne” ale individului. Baumgar-ten culege termeni descriptori de personalitate din diferite dicţionare germane, precum şi din lucrările unor caracterologi germani ai vremii. Ea selectează doar termenii cei mai frecvenţi, alegere pe care o re-alizează după propria judecată, fără vreun criteriu defi nit. După realizarea selecţiei nu urmează clasi-fi carea termenilor. Baumgarten alcătuieşte o listă cu 941 de adjective şi 688 de substantive, fără să ţină cont de caracterul descriptiv sau pur evaluator al termenului.

Lista dezvoltată de cercetătoarea germană a avut un impact slab în Germania anului 1933, însă a infl uenţat munca primilor cercetători americani care au consultat dicţionarul cu scopul defi nit de a inventaria termenii descriptori ai personalităţii.

Cercetările lui Allport şi Odbert

Allport şi Odbert au publicat în 1936 lucrarea „Trait Names: A Psycholexical Study”, în care au prezen-tat rezultatele muncii de construire a unei liste de termeni relevanţi pentru descrierea personalităţii. Ei au examinat „Webster’s New International Dic-tionary” (1925), dicţionar ce conţinea 550.000 de termeni distincţi.

Criteriul folosit de Allport şi Odbert pentru selec-tarea termenilor din dicţionar a fost gradul în care aceştia posedau capacitatea de a diferenţia, respectiv de a distinge comportamentul unei fi inţe umane de comportamentul alteia, urmărindu-se scăderea nu-mărului de termeni care se referă la comportamente comune. Au fost preferate adjectivele în defavoarea substantivelor, care au fost incluse în listă doar când nu exista un adjectiv sau un participiu corespon-dent. Au fost adăugate o serie de cuvinte din argou (neincluse în dicţionarul folosit) şi s-a ajuns în fi nal la o listă cuprinzând 18.000 de cuvinte. Cu toate că autorii au selectat doar formele cele mai comune ale unui termen (atunci când existau mai multe varian-te), numărul termenilor era foarte mare (la aceasta a contribuit şi faptul că au fost luate în considerare şi cuvinte neuzuale şi derivate).

Referindu-se la setul de termeni obţinut, autorii remarcă faptul că „probabil jumătate din termeni par străini şi nefamiliari unui cititor american”.

13

Fundamente teoretice

Cuvintele au fost împărţite în patru categorii sau „coloane”. Prima coloană conţine 4.504 termeni neutri desemnând posibile trăsături personale, defi nite ca „tendinţe determinante generalizate şi personalizate, precum şi moduri stabile de adaptare a individului la mediul său”. Trebuie remarcat faptul că defi nirea trăsăturilor stabile ca fi ind cauze interne a ghidat cercetările privind taxonomiile de personalitate de mai târziu.

În coloana a doua au fost incluse cuvintele desemnând stările tranzitorii sau activităţile temporare. În acest caz numărul de termeni s-a cifrat la 4.541. Cel mai des cuvintele din cea de-a doua coloană erau participii derivate din verbe.

În coloana a treia au fost incluşi termeni defi niţi ca acoperind judecăţi sociale sau caracteriale, infl uenţe asupra celorlalţi. În acest caz, referenţii termenilor sunt evaluările sociale mai degrabă decât dispoziţiile neuropsihice (5.226 de termeni).

Ultima categorie conţinea patru subcategorii cu un total de 3.682 de cuvinte. Erau strânse aici cuvintele ce se refereau la calităţi fi zice, capacităţi şi talente, precum şi cele cu relevanţă îndoielnică pentru personalitate, alături de cuvinte ce nu au putut fi incluse în primele trei categorii.

Autorii au arătat faptul că unele cuvinte puteau fi clasifi cate în mai mult de o singură categorie şi că de aceea unele clasifi cări au fost făcute arbitrar. În scopul micşorării caracterului arbitrar al clasifi cării, lista a

fost dată spre evaluare unui număr de trei judecători independenţi. În urma examinării rezultatelor s-a constatat că, din păcate, fi ecare judecător a tins spre o categorie favorită în care a plasat un număr mare de cuvinte. În medie, acordul dintre cei trei judecători privind 300 de termeni reprezentativi selectaţi a fost de 47 %. A suplimentat-o cu termeni din cea de-a treia ediţie a dicţionarului „Webster”.

Prima menţionare publică a modelului de cinci mari factori ai personalităţii datează din 1933, odată cu conferinţa lui L.L.Th urstone adresată A.P.A. În 1934, realizează un studiu ale cărui concluzii anticipă în mare măsură cercetările moderne. Utilizează o listă cu 60 de adjective pe care a experimentat-o pe un lot de 1.300 de subiecţi cărora le-a cerut să sublinieze adjectivul pe care l-ar folosi într-o conversaţie în care ar descrie pe cineva cunoscut.

Coefi cienţii de corelaţie pentru cei 60 de termeni-trăsături de personalitate au fost prelucraţi prin analiza factorială, iar rezultatul a fost surprinzător. „Am descoperit ”, spune Th urstone, „că întreaga listă poate fi caracterizată utilizând un număr de cinci factori”. După ce îşi manifestă surprinderea în legătură cu numărul mic de factori relevanţi, Th urstone afi rmă: „Faptele m-au condus la a crede că descrierea ştiinţifi că a personalităţii ar putea să nu fi e atât de complexă cum s-ar părea”. E de neînţeles de ce Th urstone nu a continuat demersul său în această direcţie, preferând să reanalizeze scalele construite de Guilford.

14

ABCD-M

Cercetările lui R.B.Cattell

Pornind de la lista de termeni obţinută de Allport şi Odbert, Cattell a încercat să dezvolte un model multidimensional al structurii personalităţii, pentru a descoperii dimensiunile majore ale acesteia.

Pentru a face posibilă punerea în evidenţă a unei structuri trebuia ca iniţial să se reducă numărul de termeni descriptori până la o mărime posibil de măsurat. Această fază a cercetării este deosebit de importantă deoarece de aici s-au pus bazele sistemului de descriere a personalităţii dezvoltat de Cattell şi, pe de altă parte, tot din această sursă s-a asigurat selecţia iniţială a itemilor pentru alţi cercetători.

Importanţi pentru lucrarea de faţă sunt paşii reducţiei semantice întreprinşi de Cattell. Datorită interesului său pentru ceea ce constituiau trăsăturile stabile ale personalităţii, autorul se centrează asupra primei categorii de termeni din lista lui Allport şi Odbert. Astfel, Cattell consideră această primă categorie de termeni-descriptori (în număr de 4.504) universul conţinuturilor descriptive ale personalităţii. Cu toate acestea, el adaugă 100 de termeni desemnând stări temporare, termeni pe care îi consideră potriviţi pentru descrierea personalităţii.

Termenii similari din punct de vedere semantic au fost grupaţi drept sinonime sub un cuvânt cheie, în scopul reducerii numărului de caracteristici ale personalităţii ce trebuiau separat examinate. Cattell

afi rmă despre această etapă că, practic, doi cercetători (un psiholog şi un specialist în literatură) au ajuns la aceeaşi listă de sinonime (nu e furnizată nici o informaţie despre nivelul acordului dintre cei). De asemenea, nici criteriul sinonimiei, defi nit riguros în lucrarea lui Cattell, nu a fost respectat întocmai, numărul de sinonime ale unui cuvânt cheie variind între 24 şi 48.

La fi ecare cluster astfel obţinut, Cattell a adăugat un antonim pentru fi ecare termen. Pentru termenii ce păreau a refl ecta trăsături motivaţionale sau abilităţi nu s-au adăugat antonime, deoarece autorul le-a considerat a fi trăsături unipolare ce pot varia doar în intensitate. În afară de aceştia, alţi 25 de clusteri nu au fost împerecheaţi cu antonime, fi ind lăsaţi unipolari. S-a ajuns astfel la un număr de 160 de clusteri, cei mai mulţi fi ind bipolari.

Din fi ecare cluster, pentru a reduce numărul de termeni, au fost selectate 13 cuvinte ce au fost etichetate printr-un cuvânt cheie. În acel moment, Cattell a reuşit să reducă mai mult de jumătate din termenii listei originale.

În încercarea de a examina colecţia sa de variabile ale personalităţii, din punctul de vedere al exhaustivităţii acesteia, Cattell a efectuat o trecere în revistă a teoriilor privind personalitatea şi mai ales a studiilor factoriale, tipologiilor şi testelor de personalitate. În urma analizei, autorul a constatat că lista era completă, lipsind doar un factor de emoţionalitate (instituit de Burt) şi câteva trăsături

15


asociate patologiei emotive şi psihotice. Considerând că trăsăturile referitoare la abilităţi sunt slab reprezentate, Cattell adaugă la cei 160 de clusteri elemente privind inteligenţa generală (Spearman), nouă abilităţi speciale şi 11 arii motivaţionale.

Pentru a reduce setul de160 de clusteri obţinuţi, Cattell s-a hotărât să folosească date empirice obţinute de la 100 de subiecţi. Este difi cil de apreciat numărul de persoane implicate în studiu, deoarece pentru cei 100 de indivizi din eşantion s-au obţinut scoruri din partea unui individ apropiat persoanei dar fără să fi e puternic implicat emoţional sau din partea a doi colegi. Fiecare membru al acestui juriu a fost instruit să indice dacă persoana ţintă ar putea fi descrisă mai bine de o parte sau alta a trăsăturilor clusterilor sau să decidă dacă persoana ar putea fi plasată deasupra sau dedesubtul mediei acelei trăsături (probabil prima instrucţiune se referea la clusterii bipolari, în timp ce ultima acţiona în cazul clusterilor unipolari). Cele 171 de variabile au fost corelate la nivelul eşantionului de 100 de subiecţi rezultând o matrice cu 14.535 de corelaţii.

Cattell a urmărit să identifi ce un set de 30-40 de variabile reprezentative care să conţină cât mai mulţi din cei 171 de clusteri. Pentru aceasta au fost stabilite două limite arbitrare: dacă două variabile corelau la un coefi cient de cel puţin .45 atunci ele erau considerate ca formând un cluster; dacă variabilele corelau cu un coefi cient de .84 atunci ele erau considerate a fi identice.

Trecând printr-o procedură insufi cient specifi cată, Cattell ajunge la un set de 67 de clusteri (cu toate că mai târziu el se va referi la 69 de clusteri). John, Angleitner şi Ostendorf, 1988, consideră că procedura urmată de Cattell în acest caz este nereplicabilă.

În continuare, Cattell urmăreşte reducerea listei de clusteri, consultând publicaţiile psihologice şi alte studii empirice. Rezultatul a fost alcătuirea unei liste de 50 de clusteri care au fost ulterior aranjaţi în 20 de „sectoare ale personalităţii”, interpretate de Cattell ca fi ind „bine cunoscute sindroame chimice”. Primele 12 sectoare corespund aproape exact celor 12 factori identifi caţi de Cattell prin analiza factorială a scorurilor la trăsături.

În revizuirea listei de 69 de clusteri, autorul foloseşte literatura psihologică a vremii, reţinând pe baza confi rmărilor găsite în ea doar 58 de clusteri.

De asemenea, comparând cu datele altor cercetători (combinând clusterii pe baza unor variabile mai cuprinzătoare provenite din alte studii) şi eliminând alte 6 grupări, Cattell ajunge la 39 de clusteri confi rmaţi şi de alte cercetări. Trecând printr-o serie de adăugiri şi apoi eliminări, se ajunge la un număr de 35, 36 şi după aceea 42 de clusteri.

Păstrând lista de 35 de clusteri, autorul începe primul studiu factorial în scopul identifi cării dimensiunilor majore ale personalităţii reprezentate în limbaj.

16

ABCD-M

Pentru aceasta sunt recrutate 13 grupe de 16 bărbaţi (adulţi). Cei 16 membri ai unui grup sunt clasifi caţi în ordine, pentru fi ecare variabilă, de către doi judecători ( judecătorii erau antrenaţi, la nevoie, până când coefi cientul de corelaţie privind acordul dintre ei atingea .6). Cattell interpretează 12 factori rotiţi oblic. S-a observat însă faptul că ultimii trei factori nu aveau nici o încărcătură peste .3 şi nici un factor după cel de-al cincilea nu avea încărcături ale unor variabile care să nu fi apărut în primii cinci factori.

În studiile ce au urmat, Cattell a afi rmat că ar fi replicat cei 12 factori, pe care i-a folosit apoi ca fundament pentru sistemul său teoretic şi de măsurare a personalităţii. Trebuie menţionat faptul că reanalizarea cercetărilor lui Cattell de către alţi cercetători (Aigeman şi Naomi Takemato-Chock, 1981) nu a confi rmat numărul şi natura factorilor propuşi de acesta, cei 12 factori neputând fi replicaţi până acum.

Munca lui Cattell a fost însă stimulativă pentru alţi cercetători ai personalităţii interesaţi de structura scorurilor atribuite unor trăsături. Cercetările lui D.W. Fiske sunt ulterior extinse de cercetători precum Norman (1967), Smith (1967), Goldberg (1981) şi McCrae şi Costa (1987). Fiske a construit descrieri simplifi cate pentru 22 de variabile din lista lui Cattell pe care le-a folosit pentru a obţine scoruri de la un lot de 128 de subiecţi. Structurile factoriale derivate din autoevaluări, evaluări interpersonale etc. s-au dovedit a fi foarte asemănătoare, sugerând

cinci factori recurenţi. Denumirile date de Fiske celor cinci factori nu s-au dovedit a fi sufi cient de evocative şi simple, şi nici în deplin în raport cu conţinuturile lor ca să şi rămână ca denumiri cheie. Astfel, Fiske denumeşte factorul I „Confi dent Self-Expression”, pe cel de-al II-lea, „Social Adaptability”, pe al III-lea, „Conformity”, pe al IV-lea, „Emotional Control” şi pe al V-lea, „Inquiring Intellect”. La fel ca Th urstone, Fiske nu şi-a continuat cercetările.

Părinţii Big Five: Tuges şi Christal, Norman

Părinţi recunoscuţi ai modelului Big Five sunt consideraţi cercetătorii americani Tuges şi Christal. Ei au analizat în 1961, descoperirile prezentate în diferite studii ce au utilizat seturi de variabile alcătuite de Cattell (inclusiv variabilele folosite de Fiske). Rezultatele lor au constat din punerea în evidenţă a cinci factori replicabili. Cercetările s-au desfăşurat în cadrul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite, între anii 1954 şi 1961.

Cei cinci factori relevaţi de studiile lui Tuges şi Christal au fost denumiţi de autori: factorul I – „Surgency”, factorul al II-lea, „Agreeableness”, factorul al III-lea, „Dependability”, factorul al IV-lea, „Emotional Stability” şi factorul al V-lea, „Culture”.

Cei cinci factori aveau mult în comun cu primii cinci factori obţinuţi de Cattell.

17


De o mare importanţă în evoluţia cercetărilor de tip Big Five au fost studiile lui Lewis Norman în perioada anilor 70. Acesta şi-a pornit demersurile de pe o poziţie de scepticism şi din dorinţa de a înlocui modelele existente cu unul mai cuprinzător.

Cercetătorul reia munca de selecţie a termenilor din dicţionar, lucrând la extinderea listei de descriptori alcătuită de Allport şi Odbert şi foloseşte în acest scop „Webster’s Th ird New International Dictionary”.

Cei mai mulţi din cei 9.046 de termeni adiţionali pe care îi găseşte erau variaţii prin sufi x sau prefi x ale termenilor deja incluşi în listă, astfel că Norman adaugă la lista originală doar un număr de 171 de termeni, rezultând în fi nal o listă de 18.125 de cuvinte.

Pentru a elimina termenii nepotriviţi, Norman foloseşte patru criterii - categorii denumite: trăsături biofi zice stabile, activităţi şi stări temporare, efecte, relaţii şi roluri sociale, termeni de exclus. În ultima categorie, Norman introduce termenii evaluativi, pe cei anatomici şi fi zici, termenii obscuri, vagi şi ambigui. Eliminând din primele trei clase aceşti termeni, împreună cu termenii difi cili sau argotici, Norman reuşeşte să reducă lista iniţială cu mai mult de 50%.

Cei 9.091 de termeni rămaşi au fost păstraţi în cele trei categorii menţionate, fi ecare categorie fi ind subîmpărţită în trei subcategorii: termeni primari,

termenii moderat difi cili, termeni colocviali, argotici etc.

Lista elaborată de Norman a servit drept funda-ment pentru cele mai multe dintre taxonomiile contemporane deoarece excluderea sau includerea termenilor s-a realizat ţinând cont de criterii expli-cite şi de consensul unei echipe formate din patru judecători.

De asemenea, Norman a acumulat date de evaluare folosind un set de 2.800 de termeni desemnând trăsături. În acest scop, a administrat liste de 200 de cuvinte (14 la număr) la două loturi diferite de subiecţi alcătuite din 50 de bărbaţi şi 50 de femei (studenţi). Aceştia au fost instruiţi să scrie un sinonim sau să dea o scurtă defi niţie fi ecărui termen al listei sau să bifeze termenii pe care nu îi cunosc. De asemenea, li s-a cerut să evalueze măsura în care termenii puteau fi folosiţi în autodescriere, în descrierea unui prieten, a unui neutru sau a unui individ considerat dezagreabil. În fi nal subiecţii trebuiau să evalueze dezirabilitatea socială a fi ecărui termen.

În urma acestui studiu, aproximativ 1.200 de termeni au fost excluşi pe baza gradului de difi cultate ridicat (cf. aprecierilor subiecţilor), a scorurilor extreme în autoevaluări sau a caracterului lor argotic.

Eşantionul de descriptori a fost apoi folosit în două modalităţi. În 1963, Norman a publicat un studiu (considerat astăzi clasic) ce replica structura

18

ABCD-M

factorială cu 5 factori (denumită de el Big Five). De asemenea, interesat de natura şi compoziţia internă a celor cinci factori mari, Norman sortează raţional cei aproape 1.600 de termeni în 10 clase largi, câte o clasă pentru fi ecare dintre cei doi poli ai fi ecărei dimensiuni (termenii au fost amplasaţi folosind rezultatele analizei factoriale).

Cu toate că Norman a selectat un număr egal de markeri pentru fi ecare factor, sortarea sa a arătat că cei 5 suprafactori nu reprezintă domenii egale ca întindere în cadrul descriptorilor personalităţii din limba engleză. Numărul de termeni pe factor varia, în urma analizei factoriale, de la un nivel de 64 de termeni pentru factorul al IV-lea până la 274 pentru factorul al II-lea (media era 155 de termeni pe factor).

Îngustând categoriile semantice pe fi ecare factor, autorul obţine subcategorii (de exemplu, 3 factori pentru Nevrotism: anxietate, insecuritate şi mila faţă de sine). Numărul subcategoriilor a fost inegal pe diferiţi suprafactori astfel încât Norman ajunge la 75 de categorii de nivel mediu (unele cuprinzând un număr însemnat de termeni). Pentru obţinerea unui al treilea nivel de categorizare, autorul combină cf. criteriului sinonimiei termenii cuprinşi în cele 75 de subcategorii obţinând 571 de seturi de sinonime.

Acest demers de cercetare l-a condus spre un model ierarhic cu trei nivele care are o mare valoare euristică în ce priveşte cercetările ulterioare.

Totuşi, nu trebuie uitat faptul că autorul a plecat de la cele 22 de variabile ale lui Cattell, fapt ce constituia o constrângere impusă asupra nivelului superior al ierarhiei alcătuite.

O scurtă recesiune: există în mod real ceea ce

defi nim prin constructul „personalitate”?

Pentru scurt timp, în perioada anilor 1968 – 1070 apar voci, mai ales dinspre psihologia socială, împotriva utilizării testelor de personalitate ca instrumente valide de prezicere a comportamentului. În celebra de-acum lucrare Psychological Assessment, Walter Mischel susţine că testele de personalitate nu au o capacitate de a anticipa comportamentul care să depăşească o validitate predictivă de .30. Comportamentul şi atitudinile nu sunt stabile ci variază în funcţie de context afi rmă psihologia socială în creştere ca pondere în cercetările vremii, în consecinţă devine difi cil să prezici comportamentul pe baza unor teste adresate personalităţii; în plus, personalitatea este un construct psihologic fără relevanţă pentru viaţa socială reală. Desigur, în paralel se desfăşurau cercetările lui H. Gough care privea personalitatea ca reală mai ales în planul punerii în joc a trăsăturilor în viaţa de interrelaţie. Ipoteza psiholingvistică este cuprinsă în ceea ce autorul defi neşte ca şi “constructe populare”.

Abia cercetările anilor 80 vor aduce o schimbare de perspectivă: demonstrează posibilitatea anticipării

19


unor modele de comportament vs. o trăsătură punctuală. Astfel de modele cer o integrare a unui număr mare de observaţii. Se ajunge astfel la un acord asupra faptului că este nevoie de agregarea variabilelor de personalitate alături de cele situaţionale. Teoria trăsăturilor câştigă teren recunoscut atât în psihologia personalităţii cât şi în psihologia socială.

Odată cu sosirea primului computer la Universitatea din Hawaii, John Digman s-a hotărât, pentru a învăţa cum să-l folosească, să replice factorii de personalitate obţinuţi de Cattell. Folosind variabilele lui Cattell, Digman a crezut că a găsit opt factori oblici, unii dintre ei diferiţi faţă de cei prezentaţi de Cattell. Intrigat de discrepanţele dintre descoperiri, Digman a pornit strângerea de date de evaluare, adăugând variabile noi la setul iniţial. A ajuns, astfel, la un număr de zece noi factori oblici care nu concordau nici cu cei descoperiţi de Cattell, nici cu cei din studiul său anterior. Reanalizând datele unor studii anterioare în care se realizase evaluarea elevilor de către profesori, Digman ajunge la concluzia că existau şapte factori oblici puternici pe eşantioanele folosite.

În studiile ulterioare acestuia, folosind diferite seturi de variabile, Digman ajunge la concluzia că existau cel puţin zece factori oblici privitori la personalitatea copilului (şi probabil mai mulţi la adulţi).

În primăvara lui 1978, Digman ţine un curs de analiză factorială, pentru care foloseşte un număr

de matrici de corelaţie provenite din studierea unor abilităţi şi trăsături de personalitate (inclusiv date provenite din studiile lui Tuges, Christal şi Norman). Înainte de a prezenta datele studenţilor săi, Digman efectuează o inspecţie asupra lor şi găseşte erori în matricele lui Cattell. De asemenea, el descoperă că atunci când şase sau mai mulţi factori sunt rotiţi, aceştia nu mai corespund în diferitele studii, în timp ce rotaţia a cinci factori arată o mare corespondenţă între studii. În acest fel, Digman renunţă la modelul său cuprinzând zece factori şi devine convins de robusteţea celor cinci mari factori ai personalităţii.

Statuarea modelului celor cinci suprafactori:

Goldberg

În 1981, în cadrul unui simpozion desfăşurat în Honolulu, Lewis Goldberg, Naomi Takemoto-Chock, Andrew Comrey şi John M. Digman prezintă o revizuire a testelor de personalitate construite până în acea perioadă şi susţin că cele mai promiţătoare dintre acestea par să aibă în comun un subset de cinci factori, asemănător cu ceea ce Norman descoperise în 1963. Din acest moment înainte modelul de cinci suprafactori a fost larg îmbrăţişat de cercetările moderne ceea ce a şi condus la construirea, experimentarea şi publicarea în 1985 a primului instrument de către Costa şi McCrae, NEO PI.

Odată cu anii ’80, Goldberg continuă studiile

20

ABCD-M

începute de Norman. Un prim ţel al lui Goldberg a fost examinarea empirică a clasifi cărilor preliminare realizate de Norman.

Astfel, Goldberg construieşte un inventar de 1.710 de termeni ce puteau fi folosiţi în auto- şi heteroevaluări. Printre cei 1710 termeni (adjective) se găseau 1431 pe care Norman i-a clasifi cat, anterior, în 75 de categorii. Plecând de la autoevaluările a 187 de studenţi, Goldberg analizează corelaţiile între scorurile celor 75 de categorii, pe baza termenilor din categorii. Extragerea a cinci factori prin diferite metode de extragere şi rotaţie a factorilor a condus constant la apariţia celor cinci5 suprafactori (coerenţi din punctul de vedere al conţinuturilor).

Împreună cu Peabody, Goldberg dezvoltă un set de trăsături bipolare pe care le testează extern şi intern pe diferite eşantioane. Structurile factoriale rezultate în urma analizelor s-au dovedit a fi similare în mare măsură, incluzând dimensiuni ortogonale: 5 (externe) sau 6 (interne).

În legătură cu aceste rezultate s-a pus problema localizării exacte a factorilor, problemă rămasă deschisă până astăzi. Goldberg sugerează dezvoltarea de markeri ai factorilor pentru a rezolva această difi cultate.

În afara cercetărilor şi metodologiei echipei olandeze, s-au realizat studii lingvistice pentru evidenţierea numărului de factori în engleza americană (Goldberg, 1981, John, 1990, Costa

şi McCrae, 1985, Wiggins, 1979), în germană (Angleitner, Ostendorf, John, 1990), în italiană (Caprara, Perugini, 1993, Di Blas, Forzi, 1994, Perugini, Leone, Galluci, Lauriola, 1994; Caprara, Barbaranelli, Borgogni, Perugini, 994), în franceză (Marvielde, 1994), maghiară (De Raad, Smiszek, 1994), croată (Mlacic, Knezovic, 1994), a’ara, limbă vorbită în Insulele Solomon, şi orissa, limbă vorbită în India (White, 1980), dialecte japoneze (Bond, 1979, Bond, Forgas, 1984), fi lipineză (Church, Katigbak, 1989), română (Minulescu, 1994, 1996, 2002). Toate au evidenţiat soluţii factoriale optime de cinci suprafactori, deşi nu toate au folosit metodologia standard de selecţie. Evident, soluţiile factoriale prezintă diferenţieri, mai ales în ceea ce priveşte ordinea semnifi caţiei (utilitatea) factorilor pentru varianţa comportamentului vorbitorilor diverselor limbi, dar şi în ceea ce priveşte compoziţia intrafactorială, faţetele şi semnifi caţia lor.

Abordări structurale: modele de tip

circumplex

În mod tradiţional, cercetările s-au axat pe soluţii care aveau în vedere o structură factorială simplă; prin urmare, rotau factorii ortogonal până în poziţia în care, pe cât de mult posibil, variabilele erau înalt încărcate doar într-unul dintre factori şi prezentau încărcături scăzute pentru oricare dintre ceilalţi patru. În modelele simple, interpretarea factorilor se bazează pe variabilele (itemii) care au încărcătura

21


lor cea mai mare în acel factor dat. Acest lucru apare foarte limpede dacă ar fi să analizăm, de exemplu, listele de selecţie ale testelor de tip adjective bipolare, în care fi ecare dintre cei cinci factori apare reprezentat de un număr de trăsături (v. de exemplu la SACBIF, câte cinci de fi ecare factor).

Există însă o serie de inconveniente în situaţia în care utilizezi datele pentru descrierea propriu-zisă a unui comportament sau a personalităţii reale. Un prim inconvenient stă în faptul că, empiric, nu există astfel de structuri simple (Hendriks, Hofstee, De Raad, 1993). De asemenea, majoritatea termenilor care defi nesc una sau alta dintre dimensiuni au, în fapt, mai mult de o singură încărcătură factorială substanţială. Astfel de date au fost puse în evidenţă de Hofstee, De Raad (1991), care au demonstrat că, datorită faptului că, în genere, majoritatea termenilor au încărcături factoriale în zona .33 - .55, deci de semnifi caţie medie, iar a doua încărcătură a termenului are de obicei valoarea în jurul lui .25, nu este corect ca aceasta din urmă să fi e interpretată ca nulă, adică să nu fi e luată deloc în consideraţie (distanţa între încărcătura maximă şi cea secundară este prea mică).

Concluzia este că, din chiar extinderea datelor empirice, majoritatea termenilor care dau substanţă celor cinci pari dimensiuni au mai mult decât o singură încărcătură substanţială şi nu putem neglija, în interpretarea de fi neţe, acest aspect (majoritatea termenilor sunt amestecaţi în doi dintre cei cinci factori, ce-i drept, având contribuţii

diferite). În plus, în mod real, numele trăsăturilor (dimensiunilor) tinde să reprezinte amestecuri de factori. În consecinţă, localizarea factorilor tinde să fi e instabilă, iar denumirile interpretative neechivoce sunt greu de găsit (Hofstee, De Raad, Goldberg, 1992).

Astfel de consideraţii au dus cercetările, încă de la începutul anilor ’80, şi spre cel de al doilea făgaş posibil şi anume ca, ţinând cont de încărcăturile factoriale ale diferiţilor termeni, să se construiască modele complexe, cu o natură geometrică sub aspectul reprezentării spaţiale, în care vectorii trăsăturilor sunt caracterizaţi de poziţiile lor unghiulare într-un spaţiu bidimensional sau tridimensional.

Cea mai obişnuită versiune este modelul interper-sonal construit de Wiggins în 1982, care se bazează doar pe interrelaţia a doi dintre cei cinci suprafac-tori. Acest tip de modele structural complexe au fost denumite modele circumplexe. Pe baza acestui model a fost construit IAS-R (Interpersonal Adjec-tive Scale – Revised), ca metodă de evaluare baza-tă pe adjective (Wiggins, Trapnell, Phillips, 1988). Cuprinde 64 de adjective singulare (de exemplu: dominant) pentru care subiectul trebuie să evalueze gradul de adecvare cu ajutorul unei scale Likert în opt trepte. Răspunsurile la itemi sunt cumulate, for-mând opt scale, fi ecare denumită alfabetic, ce sunt poziţionate în direcţia inversă acelor de ceas, pe perimetrul unui cerc; cele opt scale se dispun, deci, de-a lungul unei structuri circumplexe determina-te de doi factori ortogonali (două axe): dominanţa

22

ABCD-M

(aproximativ corespunzător factorului extraversie) şi afectivitatea (“love”, aproximativ corespunzător factorului agreabilitate). Subiecţii primesc un glo-sar, pentru a se evita o interpretare greşită a terme-nilor (adjectivelor).

O altă versiune, ulterioară (1989), aparţine lui Goldberg şi Peabody, care pun în evidenţă o structură factorială posibilă şi complexă construită pe baza a două modele circumplexe interconectate, angajând interrelaţia factorilor I, II şi III.

Modelele circumplexe, prin natura lor, dau o mai mare şansă de identifi care a unor clusteri de trăsături care sunt, din punct de vedere semantic, coezive.

O etapă ulterioară a fost de a integra toţi suprafac-torii şi modelele circumplexe în adevărate modele geometrice tri-dimensionale, cvadru-dimensionale sau penta-dimensionale. Un prim pas spre astfel de construcţii este sfera, care are trei axe, care pot fi Ex-traversia, Agreabilitatea şi Conştiinciozitatea şi care ar conţine atât circumplexul bifactorial al lui Wi-ggins, cât şi modelul structurii dublu-circumplexe al lui Goldberg şi Peabody. Din centrul sferei, ima-ginea ar da impresia un cer înstelat, cu un număr de galaxii care reprezintă clusterii de trăsături şi cu spa-ţii mai mult sau mai puţin goale, conţinând câteva stele izolate (Goldberg, 1992). O integrare comple-tă ar însemna însă un model geometric cu cinci axe (deci cu cinci dimensiuni). Complexitatea acestui model s-ar apropia de fenomenul viu, intercorelarea simultană a trăsăturilor în funcţionarea lor existen-

ţială, dar ar fi cvasi-imposibil de manipulat în plan psihodiagnostic.

Cercetătorii italieni, pornind de la limita principală a modelului simplu factorial, acuzat de a nu permite o distincţie conceptuală dintre structură şi fenomen (Perugini, 1993), disting de asemenea între nivelul individualizării unei structuri şi nivelul reprezentării fenomenului. În încercarea de a găsi un echilibru între cerinţele practice care împing spre simplifi carea structurii, pe de o parte, şi complexitatea şi gradul de reprezentativitate în model a fenomenului real, pe de altă parte, consideră că pasul fi resc în continuare este să se adopte şi la nivelul construirii un instrument – chestionar al personalităţii modelul circumplex.

Dintre cei care studiază această posibilitate şi au lucrat lucrează la experimentarea unui astfel de instrument sunt Hofstee, De Raad, Goldberg, începând cu 1992, şi Perugini, 1993.

Modelul primei echipe de cercetare se numeşte AB5C - (Abridged Big-Five-Dimensional Circum-plex). În acest AB5C, fi ecare trăsătură este carac-terizată de încărcăturile sale într-un subset de doi dintre cei cinci suprafactori. În model sunt zece ast-fel de subseturi. Astfel, modelul AB5C cuprinde 10 circumplexe bidimensionale formate luând ca bază doi factori deodată. Pentru uşurinţa manevrării, se utilizează nu localizarea precisă prin poziţia un-ghiulară a fi ecărei variabile a trăsăturii, ci împărţirea planului circumplex într-un număr limitat de seg-mente, fi ecare având 30 de grade. Factorii adiţionali

23


sunt inseraţi la unghiuri de 30 şi 60 de grade faţă de fi ecare dintre factorii de bază.

Instrumente de evaluare construite pe

ipoteza psiholexicală

Instrumente de evaluare pentru cei cinci

suprafactori pe baza modelului tradiţional

Dintre cele mai cunoscute chestionare construite tradiţional pe baza modelului de cinci factori cităm: NEO PI R, Inventarul de Personalitate revizuit construit de Costa şi McCrae; NPQ şi FFNPQ, chestionare de evaluare nonverbală a personalită-ţii, construite de S.V.Paunonen şi M.C.Ashton; ZKPQ Chestionarul Zuckerman-Kuhlman de personalitate ca alternativă la modelul clasic de cinci factori, construit de M. Zuckerman şi Kuhl-man; H.P. I., Inventarul de personalitate construit de R. Hogan şi J. Hogan; S.F.P.I., Inventarul celor şase factori de personalitate, construit de D.Jackson şi P.F. Tremblay.

În 1993, Ostendorf şi Angleitner realizează un studiu comparativ pe diferite instrumente care îşi propun să măsoare cei cinci suprafactori: NEO PI R, PPQ, ZKPQ-III. Autorii analizează capacitatea scalelor acestor trei chestionare de a evidenţia cei cinci suprafactori, lucrând cu o listă de adjective, deci un instrument derivat direct dintr-un studiu

lexical, BARS (scoruri factoriale derivate din scale de evaluare cu 179 de adjective bipolare).

Datele relevă pentru NEO PI R capacitatea cea mai veridică de a obţine date pentru măsurarea celor cinci suprafactori. Celelalte două chestionare, PPQ şi ZKPQ-III, prezintă încărcături factoriale mai puţin clare, scalele respective fi ind puternic încărcate pentru mai mulţi factori simultan, sau nu au nici o încărcătură factorială clară pentru vreunul dintre cei cinci.

Astfel, de exemplu, nici una dintre cele cinci scale ale testului PPQ (insecuritate, blândeţe, introversie, conştiinciozitate, convenţionalism) nu prezintă o încărcătură semnifi cativă pentru factorul nevrotism; scalele insecuritate, introversie, convenţionalitate contribuie toate semnifi cativ la factorul deschidere („intelectual“); scalele blândeţe şi introversie contri-buie semnifi cativ la factorul agreabilitate. Situaţia este asemănătoare pentru ZKPQ-III, unde nici una dintre cele cinci scale ale testului (impulsivitate, ne-vrotism - anxietate, agresivitate-ostilitate, activism şi sociabilitate) nu contribuie la factorul intelectual (deschidere); de asemenea, scalele impulsivitate şi sociabilitate contribuie semnifi cativ pentru factorul extraversie, iar scalele impulsivitate şi activism con-tribuie semnifi cativ la factorul conştiinciozitate.

NEO PI R este cel mai cunoscut şi experimentat dintre ele şi a pornit iniţial de la un model trifactorial, ce includea doar Nevrotismul, Extraversia şi Deschiderea la experienţă.

24

ABCD-M

În urma studiilor lui Goldberg s.a., Costa şi McCrae completează chestionarul cu itemi corespunzători factorilor Agreabilitate şi Conştiinciozitate. În aceste construcţii linia urmată de autori a fost cea clasică, de tip raţional intuitiv, sau de tip empiric, a construirii itemilor sau a asamblării unor itemi deja existenţi care îşi dovedeau ulterior încărcătura factorială specifi că.

Costa şi McCrae au utilizat în studiile menite să conducă la instrumente pentru măsurarea celor cinci suprafactori depozitul de date oferit de conţinuturile unor teste anterioare. De exemplu, autorii utilizează Scalele Big Five de 40 de adjective bipolare ale lui Goldberg, combinându-le cu un set suplimentar de alte 40 de scale de adjective. În combinaţie cu versiunea timpurie a testului NEO (cu scalele: nevrotism, extraversie şi deschidere), acestea sunt administrate subiecţilor. Rezultatele, analizate factorial, conduc spre modelul de cinci mari suprafactori (McCrae, 1990), factori care astfel pot fi măsuraţi printr-un format mai tradiţional decât listele de termeni.

Studiul realizat în continuare de cei doi americani a introdus în chestionarul NEO PI două noi scale, agreabilitatea şi conştiinciozitatea, astfel încât începând din 1987 instrumentul era complet şi considerat ca sursă primară pentru obţinerea celor cinci factori. Studiile experimentale au urmărit în continuare delimitarea empirică a faţetelor factorilor şi validarea empirică, utilizând în paralel alte chestionare (MMPI, MBTI, EPI, PRF

– Personality Research Form, GZTS, Wiggin’s Interpersonal Adjective Scales, Block’s California Q-Set, ACL – Gough-Heilbrun Adjective Check List).

Instrumente de evaluare constituite pe

modelul psiho-lexical

Paradigma lexicală a abordării lingvistice a dimensi-unilor de personalitate afi rmase că analiza dicţiona-rului limbajului natural, lexiconul unei limbi, poa-te oferi o bază pentru o taxonomie cuprinzătoare a trăsăturilor de personalitate (Norman, 1963); că limbajul natural este un depozitar al descriptorilor potenţiali pentru personalitate (Goldberg, 1981), iar acele diferenţe care sunt cele mai semnifi cative în tranzacţiile cotidiene dintre oameni este posibil să fi e encodate în limbajul lor.

Modelul de cercetare psiho-lexical este maniera cea mai sistematică de a pune în practică ipoteza psiho-lingvistică. El prezintă două caracteristici importante pentru capacitatea unui instrument construit sistematic pe această bază: este exhaustiv în capacitatea de a capta sensuri legate de „semantica personalităţii” şi se bazează pe limbajul comun care permite o înţelegere nemediată a descriptorilor (De Raad, Perugini, 2002).

Selecţia termenilor din dicţionare pune două tipuri de probleme: 1. cum se face o astfel de selecţie; 2.

25


ce tipuri de termeni – adjective, substantive, verbe – trebuiesc incluse în itemii din chestionarele de personalitate pentru experimentare. Nu există, de fapt, vreo defi niţie a personalităţii care să ghideze cercetătorul în legătură cu acei termeni (cuvinte singulare sau expresii) care au calitatea de a fi descriptori ai personalităţii.

Majoritatea studiilor şi eforturilor sistematice s-au axat pe adjective şi au condus în principal spre teste sub forma unor seturi de adjective bipolare. Metoda iniţială a pus accentul fi e pe cunoştinţele experţilor, fi e pe cele ale oamenilor obişnuiţi, fi e pe o îmbinare a experienţei ştiinţifi ce cu experienţa comună. Astfel, Lista de adjective bazată pe engleza americană, construită de Goldberg în 1981 a pus accentul pe judecata experţilor. În construirea listei de adjective olandeze, în 1978, de către Brokken şi germane de către Angleitner s.a., 1987, decizia fi nală s-a bazat pe oamenii obişnuiţi. Experţii au fost utilizaţi pentru a exclude iniţial anumite clase de adjective care nu se referă la personalitate şi la diferenţele interindividuale.

Ipoteza că adjectivele sunt descriptorii cei mai adecvaţi şi preferaţi când se fac descrieri libere ale personalităţii unui om (Fiske şi Cox, 1979; Hampson, 1983; Livesley şi Bromley, 1973) a fost însă relativizată de unele cercetări experimentale. Astfel, De Raad (1985) care doar în 11 cazuri dintr-un total de 113 subiecţi care trebuiau să descrie liber un comportament, probează folosirea adjectivelor. Asemănător, Hofstee (1990) descoperă

că, pentru olandeză, doar 27% dintre adjectivele listei lui Brokken fac parte dintr-o listă de frecvenţe de 720.000 cuvinte scrise şi vorbite, dintre care unele nici măcar nu sunt prezentate ca descriptori de personalitate. În vorbirea spontană apar nu atât adjective, cât mai ales expresii şi propoziţii.

Fie ca alternativă, fi e ca suplimentare, au fost luate în consideraţie şi alte clase de cuvinte ca potenţiali descriptori de personalitate precum: substantivele (Goldberg, 1982; De Raad şi Hoskens, 1990) şi verbele (De Raad, Mulder, Kloosterman şi Hofstee, 1988), care pun accent pe comportament, spre deosebire de adjective, care pun accent pe dispoziţie.

Altă direcţie în construirea chestionarelor Big Five este cea care preferă propoziţii (Bromley, 1977). Studii ca acelea ale lui Angleitner, John şi Löhr (1986) au realizat taxonomizarea tipurilor posibile de relaţii între conţinutul itemului şi trăsătura de personalitate, sau Hofstee (1984), care demonstrează că structura prototip a itemului unui chestionar este o trăsătură de tip condiţional, deci o predispoziţie de a se comporta într-un anume fel, într-o situaţie specifi cată.

Aspectele care restrâng utilitatea adjectivelor sunt lipsa de specifi citate, nivelul înalt de abstracţie, caracterul inferenţial (faţă de observaţie) al atribuirii precum şi aplicabilitatea diminuată, respectiv funcţionarea lor într-o reţea semantică de tip asociativ care obscurizează relaţiile lor empirice

26

ABCD-M

(Borkenau, 1984, Nisbett şi Ross, 1980). Pe de altă parte, propoziţiile de tip comportamental au o gamă mai restrânsă de cuprindere (generalitate) şi nivelul de fi delitate este mai scăzut. Nivelul ridicat de specifi citate pentru comportament este argumentat de o scăzută aplicabilitate; specifi citatea situaţională, în mod paradoxal, le poate face nefamiliare unora dintre subiecţi.

În plan teoretic se face distincţia între: 1. specifi citatea comportamentală, diferenţiindu-se descriptorii în abstracţi (nespecifi ci) şi concreţi (specifi ci) şi 2. specifi citatea situaţională, diferenţiind între itemi care se referă la comportamente specifi ce pentru o situaţie anume (condiţionali), faţă de cei care nu sunt sensibili la specifi cul situaţional (necondiţionali).

O încercare de a clasifi ca limbajul personalităţii prin intermediul specifi cităţii comportamentale şi a specifi cităţii situaţionale a condus pe De Raad, Mulder, Kloosterman şi Hofstee (1988) la a găsi patru tipuri de itemi posibili pentru instrumentele de tip Big Five: 1. adjective singulare (de exemplu, „extravert“, „stabil“, „conştient “etc), care sunt simultan abstracte şi necondiţionale; 2. verbe singulare (de exemplu „se bâlbâie“, „roşeşte“, „insultă“ etc), care sunt specifi ce sau concrete din punct de vedere comportamental, dar rămân necondiţionale; 3. propoziţii adjectivale (de exemplu, „este deschis când se afl ă în prezenţa altora“), care nu au specifi citate comportamentală, dar au specifi citate situaţională; 4. propoziţii cu centrul de greutate pe sensul verbului (de exemplu, „se bâlbâie când este în prezenţa unei

persoane de sex opus“) care au, prin formulare, specifi citate comportamentală şi specifi citate situaţională. Dacă propoziţiile de tip adjectival au fost utilizate mult în chestionarele de personalitate, ultima categorie, a propoziţiilor centrate pe verb, a fost mai puţin studiată şi este mai puţin extinsă în practica chestionarelor.

De fapt, în practică nu a avut loc o propriu-zisă interferenţă sau opoziţie între cele două direcţii, ci mai degrabă o „diviziune a muncii“, după expresia lui Hofstee (1990), în sensul că mai ales cercetările teoretice s-au servit de adjective, în timp ce în plan aplicativ s-au preferat propoziţiile în construirea chestionarelor care să studieze persoane reale. Cel din urmă aspect se conjugă şi cu considerentul de a nu le cere subiecţilor să facă judecăţi abstracte.

Procedura de selecţie lexicală Procedura de obţinere a taxonomiei include mai multe etape. Sursele de obţinere a descriptorilor de personalitate sunt lexicoane ale limbii sau dicţionare bilingve. Criteriile de selecţie sunt aplicate pe rând pentru a reduce mulţimea de sute de mii de cuvinte la un număr de cuvinte (adjective, verbe, substantive) care să fi e atât înalt specifi ce pentru descrierea personalităţii, cât şi larg cunoscute vorbitorilor limbii respective.

Criterii de selecţie. Un prim criteriu pentru selecţia din lexicon este potenţialul ca descriptor de personalitate. De obicei, se lucrează cu o echipă de doi experţi care scanează independent acelaşi

27


lexicon. De regulă, se scot în jur de 50% dintre termenii din categoria avută în vedere.

Această primă listă este supusă selecţiei prin prisma criteriului utilizării în limbajul zilnic, realizat de o altă echipă de doi-patru experţi.

Reducerea continuă prin aplicarea unei evaluări în funcţie de două criterii descriptive – criteriul „natură“ şi criteriul „persoană“, dezvoltate de Brokken (1978). Criteriul natură conţine instrucţiunea de a indica dacă adjectivul se potriveşte unei propoziţii de forma „El/ea este … de la natură“; criteriul persoană conţi-ne instrucţiunea de a indica dacă adjectivul poate fi folosit pentru a răspunde la o întrebare de forma: „Ce fel de persoană este domnul/doamna X?“

În acest moment, numărul de persoane care evaluează independent lista de adjective pe baza celor două criterii este mult mai mare – între 40 şi 100. Se vor reţine în această etapă numai acele adjective care au fost evaluate de cel puţin 50% dintre evaluatori ca descriptive pentru personalitate.

Etapa următoare realizează o evaluare pe baza cri-teriului „fundamentalităţii“: măsura în care un ad-jectiv este considerat „fundamental“ vs. „superfi cial“. Din nou, numărul de evaluatori este mare: între 40 şi 100.

Lista de adjective construită de Brokken a cuprins, în etapa de experimentare, un număr de 1203 itemi care au fost daţi pentru autoevaluare şi hetero-

evaluare (evaluarea subiectului de către o altă persoană), constituind eşantionul de bază pentru testul respectiv.

Alte cercetări au simţit nevoia să reducă şi mai mult numărul de adjective şi au continuat prin aplicarea unui criteriu compozit: selectarea treimii superioare pentru scorurile însumate ale criteriilor natură şi persoană (De Raad s.a., 1988). Calculând pentru fi ecare dintre scorurile la criteriile natură, persoană şi fundamentalitate nivelul S (superior), M (mediu) şi S (slab), în care M reprezintă 95% interval de încredere în jurul centrului scalei, De Raad (1992) operează încă o reducere, reţinând doar adjectivele care, pentru toate trei criteriile, au nivelul de încredere S, sau cel puţin două nivele S şi unul M. Reducerea pentru verbe şi substantive, de obicei mai puţin numeroase decât adjectivele, ajunge la un număr rezonabil – în jur de 500 – după primele două sau trei etape.

Acestea au fost listele care au intrat în experimenta-re. Au fost aplicate pe un număr relativ mic de su-biecţi. Unii cercetători au folosit numai procedeul autoevaluărilor, alţii au folosit şi heteroevaluări. Re-zultatele acestor subiecţi au intrat în calculele statis-tice implicate de analiza factorială. Unii cercetători preferă să lucreze după ce au supus datele brute unei proceduri numite ipsatizare, menită a neutraliza unele dintre idiosincrasiile care apar la folosirea eva-luărilor de tip Lickert. Ipsatizarea înseamnă o stan-dardizare pe subiect de-a lungul tuturor termenilor (Ostendorf, 1990).

28

ABCD-M

Alţi cercetători acuză procedura ipsatizării de faptul că supune răspunsurile unei relative artifi cializări prin efectele inerente „tendinţei centrale“, anume eliminarea forţată a răspunsurilor extreme sau neobişnuite, care au şi ele o semnifi caţie empirică, semnifi caţie care astfel se pierde.

În construirea unui chestionar de personalitate, viziunea complexă integrând cei cinci factori infl uenţează la trei nivele (Hofstee, De Raad, Goldberg): la nivelul itemului unde coerenţa conceptuală a scalei poate fi verifi cată prin defi nirea fi ecărui item independent pe segmentele AB5C; la nivelul scalei chestionarului – interpretarea scalei în funcţie de termenii trăsăturilor va refl ecta aceeaşi defi nire a variabilelor în funcţie de segmentele AB5C; chiar denumirea scalei, ca al treilea nivel de complexitate, poate suporta o operaţie de clasifi care sistematică. Ca markeri ai factorilor au rămas doar 25 de termeni în modelul AB5C, dintre care doar şase sunt monofactoriali (puri din punct de vedere factorial): vorbăreţ şi tăcut pentru factorul I, gelos care apare în factorul II, fără grijă pentru factorul III, anxios pentru factorul IV, imaginativ pentru factorul V. Ceilalţi 14 sunt amestecuri de doi factori; sunt reţinute două tipuri de amestecuri: unul în care un anumit factor joacă rolul principal şi unul în care acelaşi factor joacă rolul secundar.

Procedura de construirea a chestionarelorÎn construirea şi experimentarea chestionarului, intenţionat a fi un instrument util pentru o gamă largă de nivele educaţionale, care să poată evita

discriminarea anumitor oameni sau grupuri de oameni şi să permită evaluări mai obiective, există o procedură care normează etapele (Hendriks, Hofstee, De Raad) astfel:

Itemii trebuie formulaţi la persoana a treia singular (au avantajul de a putea fi folosiţi atât pentru autoevaluări cât şi pentru hetero-evaluări, obiectivând perspectiva de refl ecţie pentru autoevaluare); formularea trebuie realizată în termeni observabili (fenomenele pur subiective nu pot fi observate adecvat de alţii).

Având în vedere, pe de o parte, faptul că unele califi cări precum „adesea“ sau „cu uşurinţă“ antrenează comparaţii cu un lot de comparaţie relevant (indivizi bine cunoscuţi de acelaşi sex, în jurul aceleiaşi vârste cu a subiectului) şi că, pe de altă parte, cuvintele sau frazările difi cile limitează aplicabilitatea chestionarului la nivele educaţionale înalte şi implică interpretări încărcate de idiosincrasii subiective, este evitat acest gen de itemi.

Se evită şi negaţiile nenaturale (cu excepţia unora de felul „Nu poate suporta să fi e contrazis“).

Faţetele din AB5C trebuie înţelese într-o manieră recursivă; pentru a defi ni o faţetă specifi că, se ia înţelesul comun al clusterului compus din termenii trăsăturii, comparându-l cu clusterul opus lui şi centrând faţeta între cei doi clusteri adiacenţi. De exemplu, înţelesul

a.

b.

c.

d.

29


faţetei I+II+ este defi nit de aspectele comune de vesel, veselie, agreabil, bucuros, cordial, în comparaţie directă cu negativist, morocănos, neîncrezător, suspicios răuvoitor, şi se centrează între exuberant, spontan, deschis, pe de o parte, şi simpatetic, bine intenţionat şi amiabil, pe de altă parte. Dintre itemii care au fost formulaţi având acest conţinut: „Are o vorbă bună pentru oricine“, „Îşi face uşor prieteni“, „Se descurcă bine cu alţii“. Pentru faţeta opusă, I-II-, dintre itemii produşi: „Suspectează motive ascunse la ceilalţi“, „Îi ţine la distanţă pe ceilalţi“, „Îi face pe oameni să se simtă neconfortabil“. Pentru factorul adiacent, I+ pur, itemii sunt de felul: „Se simte în largul său cu alţii“, „Îşi arată sentimentele“, „Vorbeşte cel mai mult“. Pentru faţeta adiacentă II+I+, itemii sunt de felul: „Face complimente“, „Îi respectă pe alţii“, „Acceptă oamenii aşa cum sunt“.

Sunt adăugaţi itemi în plus pentru verbe şi pentru factorul V (pentru a apropia structura chestionarului de datele altor spaţii lingvistice).

Se pune problema aplicabilităţii internaţionale, deci de a se realiza o traducere adecvată la nivelul limbilor olandeză (original), engleză, germană şi astfel sunt selecţionaţi doar acei itemi care nu produc traduceri ambigui sau permit o traducere adecvată.

e.

f.

Sunt îndepărtaţi toţi itemii care sunt pur şi simplu descriptivi pentru trăsătură (de exemplu, „Are multă energie“, „Apare lipsit de logică“) şi cer din partea subiectului o muncă de atribuire.

În planul construirii unor instrumentelor propriu-zise, s-au constituit teste structurate în fi ecare limbă, folosind traduceri acreditate, experimentate şi re-analizate factorial în alte spaţii lingvistice decât cele originale. De asemenea, un demers singural a încercat construirea unui chestionar simultan în trei limbi utilizând modelele circumplexe.

Ca formă, aceste instrumente sunt de două tipuri: liste de adjective şi chestionare de personalitate. Dintre cele mai studiate empiric şi utilizate liste de adjective menţionăm:

50-BRS (Bipolar Rating Scales), respectiv lista de adjective Goldberg (1981), care conţine adjective în scale bipolare; reprezintă marcării standard pentru structura factorială Big Five şi constă din scale de evaluare în nouă puncte (10 pentru fi ecare dintre cei cinci suprafactori);IAS-R (Interpersonal Adjective Scales – Revised), construită de Wiggins (1990); BARS (Bipolar Adjective Rating Scales), care cuprinde 179 de adjective bipolare organizate în scale;SACBIF (Short Adjective Checklist Big Five) un checklist care cuprinde 50 de adjective bipolare pentru cele cinci scale, realizat de Perugi, Leone, Galluci, Lauriola (1993).

-

-

-

-

30

ABCD-M

BFQ (Big Factor Questionnaire), Caprara, Barbaranelli, Borgogni, Perugini, 1993.FFPI, Hendricks, Hosftee, De Raad, 1997, 1999

Cercetarea europeană efectuată de Hendriks, Hofstee, De Raad şi Angleitner a condus, din 1995, la instrumentul FFPI (Five Factor Personality Inventory, Inventarul de personalitate al celor cinci mari factori), în trei versiuni standardizate: olandeză, engleză şi germană.

FFPI este un chestionar constituit iterativ în engleză, olandeză şi germană, din 100 de propoziţii scurte, concrete care poate fi administrat în 10 – 15 minute. În afară de scorurile pe cei cinci factori, chestionarul poate fi folosit pentru a se calcula scorurile pe cele 40 de faţete bipolare care apar ca şi amestecuri ale celor cinci factori. Chestionarul poate fi utilizat pentru auto-evaluare dar şi pentru evaluare de către alţii.

Cuprinde scoruri la cei cinci factori mari defi niţi, în această variantă drept: Extraversie, Agreabilitate, Conştiinciozitate, Stabilitate emoţională şi, ultimul factor, Autonomie. În plus faţă de aceste scale prin FFPI por fi evaluate cele 40 de faţete bipolare care apar ca amestec al acestor factori. Majoritatea itemilor apar a fi amestecuri de doi factori; aceşti termeni au o încărcătură înaltă pe un factor şi o încărcătură secundară destul de substanţială pe un al doilea; altfel spus, ei sunt apropiaţi de un vector în spaţiul cu cinci dimensiuni care este poziţionat undeva între doi dintre cei cinci factori.

-

-

Exemple de astfel de trăsături, respectiv itemi: „vesel” (amestec între I+ cu II+, „blândeţe II+ cu I +; aceşti termeni se disting clar de termenii specifi ci pentru factori precum „extraversie” pentru I + şi agreabil” pentru II +. Rezultatul este o partiţionare a spaţiului trăsăturilor în 90 de „faţete” care conţin clusteri de termeni de trăsături care sunt mult mai omogeni decât cei 5 mari clusteri ai modelului structurii simple tip BF. Modelul AB5C oferă instrumentului FFPI un punct de ancorare mult mai bun pentru interpretare în virtutea reprezentării sale nuanţate în înţelesul trăsăturii.

Autorii subliniază legat de factorul cinci, faptul că, în cadrul cercetărilor desfăşurate în cadrul paradigmei psiho-lexicale, cel de al V-lea factor este relativ instabil. Instabilitatea se manifestă nu numai la nivelul defi nirii (iniţial denumit „cultură” – Tupes şi Christal, 1961, apoi „intelect” – Goldberg, 1990, Ostendorf,1990, „creativitate” – Johnson, 1994, Saucier, 1992, „originalitate” – Saucier, 1992, sau „imaginaţie” – Saucier, 1992, 1994, ori „deschidere la experienţă – Costa şi McCrae, 1985, 1992)”; cât mai ales la nivelul conţinutului şi a replicabilităţii lui.

Studiile care au condus la FFPI nu au reuşit să ajungă la a V-a dimensiune defi nibilă ca Intelect. Defi nirea factorului ca „autonomie” s-a realizat în măsura în care au fost obţinuţi termeni puri factorial precum: „leagă lucrurile laolaltă”, „vrea să-şi formeze propria opinie”, „analizează problemele” – toţi pentru polul pozitiv vs. termenii polului

31


negativ , „urmează pe alţii”, copiază pe alţii” sau „face ce fac şi alţii” . Marea majoritate de itemi incluşi în grupul fi nal apar ca amestecuri între factorul V şi factorul III (conştiinciozitate). Adjective ca „inteligent”, „înţelept”, „rapid”, „deştept” ca opuse lui „neinteligent”, „neînţelept”, „stupid” s-au asociat cu amestecul dintre V+ III+ / V- III-.

Dintre cele trei structuri lingvistice germanice, doar structura factorială propriu-zis germană (Ostendorf, 1990) a prezentat un factor clar de Intelect. Miezul factorului americano – englez se referă (Saucier şi Goldberg, 1996) la trăsături care se leagă mai degrabă de Autonomie (fi losofi c, interogativ, intuitiv), în timp ce trăsăturile ce se sunt caracteristice pentru Intelect (precum inteligent, intelectual, strălucitor) au proiecţii mari în amestecul dintre V+ III+. În context, autorii lansează ipoteza că imaginaţia, creativitatea şi deschiderea la experienţă ar trebui concepute ca faţete ale Autonomiei decât invers (Autonomia ca faţetă a unora dintre ele).

Pentru autori, devine importantă clarifi carea relaţiei dintre factorul Autonomie al FFPI şi măsuri ale „efi cienţei personale” (Bandura, 1977) sau a „locului controlului” (Levenson, 1974; Rotter, 1966). Cercetări preliminare realizate cu traducerea italiană a FFPI (Marino, Perugini, 1996) par a sugera că cele trei concepte sunt fi e puternic, fi e moderat corelate.

Descrierea conţinuturilor celor cinci

suprafactori

Extraversia vs. introversia

C G. Jung, în cadrul unui curs academic „Conţinutul psihozelor” introduce termenul de introversie referitor la dinamica libidoului în 1908 (publicat 1908 şi 1914); apoi 1913, Jung prezintă la Congresul de Psihanaliză lucrarea: “Un studiu al tipurilor psihologice” în care explicând mişcarea înspre interior şi exterior a energiei psihice descrie cele două atitudini fundamentale, extraversia şi introversia: „ Propun să folosim termenii de extraversie şi introversie pentru a descrie aceste două mişcări opuse ale libidoului”( Jung, CW 6 par. 858.).

Un alt autor celebru, Rorschach, descrie, în urma studiilor făcute pentru experimentarea probei omonime, atitudinea extratensivă vs. atitudinea intraversivă.

Deja din 1930, Guilford şi Braly remercă faptul că: „nici o altă pereche de trăsături nu a fost atât de viu discutată şi studiată ca introversia şi extraversia”(pg. 96).

În continuare, termenul de extraversie poate fi regăsit virtual în toate cercetările şi teoriile privind personalitatea umană precum şi în instrumentele construite pentru evaluarea acestora, indiferent

32

ABCD-M

dacă este considerată factor secundar, Cattell, factor de grup, Eysenck, factor de bază sau suprafactor ca în teoria big –fi ve.

O analiză de date realizată de De Raad şi Perugini, 2002, găseşte că, din 17.262 referinţe privind cei cinci mari factori, 8.500 se referă la extraversie. Wiggins, în 1968 susţinea deja calitatea „istorică” a doi dintre factori, extraversia şi a stabilitatea emoţională, de factori ai temperamentului.

În general, în defi nirea termenului utilizată frecvent pentru evaluare, se întâlnesc două aspecte centrale: aspectul energiei asociat pentru extraversie emoţiilor pozitive şi investirii acesteia în relaţia cu mediul, precum şi nevoia de stimulare şi companie socială.

Multe studii au adus în prim plan corelate ale acestui construct. Jung este de asemenea primul care descrie în lucrarea „Tipuri Psihologice” în 1921 consecinţele dinamicii extra- şi introverte, exprimând modul compensativ în care funcţionează cele două atitudini în raport cu eul conştient şi inconştientul.

Dorind să se demarcheze de Jung, Eysenck prezintă scala sa factorială ca un continuu cu cele două extreme faţă de care oamenii reali se apropie mai mult sau mai puţin, astfel că extravertul tipic poate fi descris ca: „sociabil, îi plan petrecerile, are mulţi prieteni, are nevoie de oameni cu care să vorbească şi nu studiază sau citeşte de la sine. Are nevoie majoră de excitare, îşi asumă riscuri, acţionează pe inspiraţia momentului şi este în general un individ impulsiv. Îi

plac mult glumele practice, are mereu un răspuns pregătit şi în general îi place schimbarea; este lipsit de griji, ia lucrurile uşor, optimist şi îi place să râdă şi să fi e vesel. Preferă să fi e în mişcare şi să facă lucruri, tinde să fi e agresiv şi să-şi piardă cumpătul uşor; per total, nu-şi ţine emoţiile sub control strâns şi nu este întotdeauna o persoană de încredere” (Eysenck, Eysenck, 1975, pg.9).

În paralel spune Eysenck referitor la corelatele com-portamentale ale introvertului tipic: „este o persoană liniştită, de tip retras, introspectivă, îi plac cărţile mai mult decât oamenii; este rezervat şi distant excepţia fi ind prietenii intimi. Tinde să planifi ce dinainte, „mai întâi priveşte, apoi se aruncă” şi nu are încre-dere în impulsul de moment. Nu îi place excitarea, ia lucrurile vieţii zilnice în serios şi îi place un mod de viaţă bine ordonat. Îşi ţine sentimentele sub con-trol strâns, rar se comportă într-o maniere agresivă şi nu-şi pierde uşor fi rea. Este un om de încredere, cumva pesimist şi acordă valoare mare standardelor etice” (Eysenck şi Eysenck, 1975, pg. 9 ).

Pentru Cattell, extraversia este un factor secundar, de suprafaţă, la care contribuie mai mulţi factori primari. Cota scăzută la acest factor secund indică tendinţa spre timiditate şi inhibiţie în relaţiile cu ceilalţi. Acest lucru poate fi defavorabil pentru pro-fesii care cer contacte sociale multiple, dar poate fi un indice sensibil şi favorabil pentru o muncă care cere precizie. Extraversia, la celălalt pol, indică lipsa de inhibiţie socială şi o satisfacţie generală faţă de propria persoană. Favorabilă în predicţia pentru ac-

33


tivităţi care cer contacte sociale multiple, este nefa-vorabilă, de exemplu, în ecuaţia reuşitei academice.

Studiile privind socializarea aduc în prim plan co-relate precum: numărul de roluri de conducere asu-mat, frecvenţa participării la petreceri, deprinderi de decodare nonverbală în interacţiunile sociale (Wat-son şi Clark, 1997); efi cienţa socială intercultura-lă (Mak şi Tran, 2001); absenteismul salariaţilor ( Jundge, Martocchio şi Th orensen, 1997) precum şi utilizarea reţelei de muncă ca mijloc de căutare a unui job (Wanberg, Kanfer şi Banas, 2000), volumul vânzărilor sau rangările manageriale realizate pen-tru comis-voiajori (Vinchur, Schippmenn, Switzer şi Roth, 1998); de asemenea, nivelul de salarizare şi promovabilitatea (Seiberg şi Kramer, 2001); succe-sul educaţional (De Raad şi Schouwenburg, 1996) dar şi variate tipuri de conduite asociate sănătăţii precum starea psihică de bine, atât pentru vârstele de mijloc cât şi pentru centenari (De Neve şi Coo-per, 1998; Siegler şi Brummett, 2000; Adkins, Mar-tin, Poon, 1996) (apud Re Raad, Perugini, 2002).

Faţetele defi nite de Costa şi McCrae în cadrul inventarului NEO PI R sunt: căldura /entuziasmul, spiritul gregar, afi rmarea, activismul, căutarea excitării, calitatea pozitivă a stărilor emoţionale.

Stabilitatea emoţională vs. Nevrotismul

Nevrotismul este de obicei defi nit ca tendinţă de a experimenta cu uşurinţă emoţii neplăcute precum mânia, anxietatea, depresia sau vulnerabilitatea; uneori este denumit şi instabilitate emoţională. Din cele 17.262 de referinţe citate, 6.200 erau legate de Nevrotism (De Raad, Perugini, 2002).

Dintre inventarele de personalitate legate de nevrotism cel al lui Woodworth în 1917 este primul care se referă la evaluarea tendinţelor nevrotice, aşa cum erau conceptualizate în nosologia psihiatrică a vremii. În prezent, diagnosticarea psihiatrică este mult mai nuanţată şi chestionarul respectiv este scos din uz.

În 1930, Th urstone şi Th urstone dezvoltă un chestionar dedicat nevrotismului, pentru a evalua condiţia bobocilor universitari. Cercetările cele mai extinse au fost realizate începând cu anii 50 de Eysenck, Cattell, Guilford şi Gough.

Nevrotismul, denumit şi instabilitate emoţională, e defi nit de interrelaţia dintre trăsăturile de anxietate, depresie, scăzută autoapreciere, timiditate. Reacţiile emoţionale puternice ale instabilului interferă cu adaptarea sa slabă, conducându-l spre reacţii iraţionale, uneori rigide. Dacă este vorba de un instabil extravert, neliniştea şi sensibilitatea sunt pe prim plan, devine excitabil, chiar agresiv. La cealaltă extremă, reacţiile emoţionale sunt lente şi slabe, tendinţa fi ind de a-şi relua starea iniţială foarte repede după activarea emoţională.

34

ABCD-M

Eysenck descrie în lucrarea citată nevroticul în următorii termeni: „este un individ anxios, care se îngrijorează, cu dispoziţii şi frecvent deprimat. Există o probabilitate să doarmă prost şi să sufere de o varietate de tulburări psihosomatice. Este în mod deschis emotiv, reacţionând prea puternic a tot genul de stimuli şi îi este difi cil să revină la un nivel de calm după fi ecare dintre trăirile de activare emoţională. Reacţiile sale emoţionale puternice interferă cu capacitatea de a se adapta adecvat, şi-l fac să reacţioneze în moduri iraţionale, uneori rigide... Dacă individul cu nevrotism înalt ar putea fi descris printr-un singur cuvânt, am putea spune că este îngrijorat; principala sa caracteristică este o constantă preocupare legată de lucrurile care ar putea merge prost însoţită de o puternică reacţie emoţională de anxietate legată de aceste gânduri” (Eysenck, Eysenck, 1975, pg. 9 – 10 ). “...nevroticul în medie, este o persoană defectivă mental şi corporal; sub medie ca inteligenţă, voinţă, control emoţional, acuitate senzorială şi capacitate de a se afi rma. Este sugestibil, lipsit de persistenţă şi lent în gândire şi acţiune, nesociabil şi tinde să reprime faptele neplăcute”.

Pentru Cattell, stabilitatea emoţională şi nevrotis-mul acoperă segmente diferite, ele nefi ind în mod necesar corelate. Nevrotismul este un factor de su-prafaţă, secundar, specifi c mai ales pentru adoles-cenţă, diferit de anxietate (anxietatea poate însoţi o stare nevrotică, dar o stare de anxietate poate în-soţi o multitudine de simptomatologii începând de la situaţii de infi rmitate fi zică, la condiţii psihotice

sau tulburări de caracter). Cattell consideră ca şi contributori la factorul secundar nevrotism factorii primari I (premsia, prin lipsa de realism), E (polul negativ, prin dependenţa afectivă) şi F (polul nonex-pansiv, prin egocentrism), toţi aceştia devin contri-butori la această emotivitate difuză care poate fi de tip depresiv şi frustrant pentru persoană; în gama difi cultăţilor prezintă tendinţa de a refl ecta prea mult, examinând situaţia pe toate feţele înainte de a trece la acţiune, acţiune care apare din acest motiv prea întârziată (Cattell, 1973).

Pentru instabilitatea emoţională însă, contributorul principal este factorul primar C, respectiv polul ca-racterizat prin instabilitate care reprezintă caracte-risticile unui eu slab: emotivitate, imaturitate afecti-vă, instabilitate; individul reacţionează la frustraţie într-o manieră emoţională, este inconstant în atitu-dini şi interese, este excitabil şi hiperreactiv, fuge de responsabilităţi, abandonează uşor, este neliniştit, implicat în confl icte, agitat, visător; poate fi implicat şi în accidente. La polul opus apar caracteristicile unui eu puternic, matur, calm. Individul este stabil, constant în interese, echilibrat emoţional, chiar fl eg-matic sau placid; realist, se adaptează faptelor; nu se manifestă uşor oboseala nervoasă, nu se amestecă în confl icte. În acest context Catell defi neşte forţa eului ca şi grad de realizare a integrării dinamice şi a controlului emoţional. Acest control emoţional nu este pentru Cattell, ca şi pentru Eysenck, o problemă care să ţină preponderent de formare şi mediu. Ten-dinţele constituţionale fac ca formarea controlului emoţional să fi e mai difi cilă pentru unele persoane.

35


Diagnoza diferenţială a felului de a trăi frustrarea de exemplu, trebuie să se raporteze la acest aspect constituţional.

Persoana cu un eu slab tinde să fi e cu uşurinţă contrariată de lucruri şi oameni, trăind un sentiment de insatisfacţie în familie, şcoală sau profesie şi are difi cultăţi în păstrarea calmului, să se bucure; se descurajează lesne. În acest sens, la acest pol apar mai dese reacţiile nevrotice generalizate sub forma unor tulburări psihosomatice (tulburări digestive, de somn) sau temeri iraţionale şi comportamente obsesive. Pe de altă parte, în multe cazuri de tulburări de personalitate şi de nevroze se întâlnesc cote scăzute ale factorului C.

Costa şi McCrae defi nesc Nevrotismul în cadrul Inventarului NEO PI R ca stabilitate emoţională / adaptare faţă de nevrotism / neadaptare (Costa, McCrae, 1992). Tendinţa generală de a trăi afecte precum teama, tristeţea, jena, mânia, vinovăţia, dezgustul reprezintă miezul acestui factor. În măsura în care acest tip de afectivitate infl uenţează adaptarea, în conţinutul acestei dimensiuni intră şi tendinţa de a avea idei iraţionale, scăderea capacităţii de control al impulsurilor, a capacităţii de a face faţă stresului. Dimensiunea ca atare reprezintă aspecte ale normalităţii psihice. Extrema nevrotismului – scorurile înalte – este interpretabilă în sensul unui risc de a dezvolta tulburări psihiatrice, dar fără ca semnifi caţia psihopatologică să fi e obligatorie: pot

exista situaţii de scoruri înalte fără ca vreo tulburare psihiatrică să poată fi diagnosticată ca atare. De asemenea, trebuie menţionat că nu toate tipurile de tulburări psihiatrice antrenează o simptomatică în care să fi e implicate nivele înalte de nevrotism. Extrema opusă – scorurile joase – reprezintă stabilitatea emoţională; în faţa stresului, astfel de persoane rămân calme, relaxate, cu un temperament în general egal.

În chestionarul lor, autorii dezvoltă faţete ale nevro-tismului concordante cu diferite sindroame psiho-patologice precum: anxietatea, ostilitatea, depresia, timiditatea, impulsivitatea, vulnerabilitatea.

Nevrotismul este un predictor semnifi cativ pentru performanţa şcolară (Eysenck şi Cookson, 1969), dar şi pentru satisfacţia şi performanţa în profesie ( Judge şi Bono, 2001) sau pentru statutul înalt în grupuri sociale (Anderson, John, Keltner şi Kring, 2001); în context social nevrotismul nu sprijină relaţionarea (Kurdek, 1997) şi satisfacţia maritală (Karey şi Bradbury, 1997); studiile clinice indică nevrotismul ca relevant pentru evaluarea tulburărilor de personalitate (Schroeder, Wormworth şi Livesley, 1992) şi covariază cu diferite măsurători ale condiţiei de boală (Costa şi McCrae, 1987, Larsen, 1992); ca predictor pentru distresul psihologic, indică dispoziţii negative şi pozitive (David, Green, Martic şi Suls, 1997, apud De Raad, Perugini, 2002).

36

ABCD-M

Agreabilitatea

Agreabilitatea este considerat dintre cei cinci factori domeniul personalităţii cu cea mai scurtă istorie, deşi este consistent replicabil în diverse contexte lingvistico-culturale.

Totuşi, în istoria teoriilor privind personalitatea şi a instrumentelor aferente, există defi niri ale unor dimensiuni care au fost într-o măsură regăsite prin-tre faţetele agreabilităţii, precum dragoste şi ură, solidaritate, confl ict, cooperare blândeţe. De exem-plu, dintre inventarele cunoscute de personalitate, aspecte ale agreabilităţii sunt incluse între factorii primari ai personalităţii la Cattell. Dintre cei 16 factorii primari, în special alexia, factorul L, pare să fi e cel mai adesea asociat faţetelor agreabilităţii, astfel polul alexia (vs. protension) indică un compor-tament caracterizat prin încredere, adaptabilitate, cooperare; absenţa geloziei sau invidiei, o gravitate amabilă, dar plină de spirit, interesul faţă de ceilalţi. Polul protension cu note T între 10 spre 7 reprezintă tensiunea: un mod de a trăi neîncrezător, înclinat spre gelozie, îndărătnic, suspicios şi timid; relativ rigid, dur şi indiferent faţă de alţii. Nota joasă ca-racterizează un subiect care se acomodează uşor, nu caută rivalitate, se preocupă de tot soiul de oameni, excelează în munca de echipă. În general suspicios, individul caracterizat printr-o cotă ridicată apare adesea egocentric, rigid în interrelaţii, cu interes mai degrabă pentru viaţa sa interioară decât faţă de oa-meni. Circumspect, este un element tensionant în cadrul unui grup/echipe.

În Inventarul de Personalitate California întâlnim un concept popular pe baza căruia H. Gough construieşte o scală semnifi cativă pentru modul cum insul reuşeşte să-şi integreze norma socială, respectiv, scala Good impression, Impresie favorabilă. Scala Gi se referă la persoanele care doresc să facă impresie bună, preocupate de ceea ce gândesc alţii despre ele şi care fac ceea ce se aşteaptă alţii. Astfel de persoane afi rmă importanţa unei bune funcţionări sociale şi a virtuţilor, neagă conduitele antisociale, plângerile şi eşecurilor personale. De asemenea, apare negarea oricărei tendinţe spre agresivitate, afi rmă încrederea şi siguranţa de sine; apar aspecte de modestie, de afi rmare a stabilităţii şi a capacităţii de a face faţă adversităţii; axarea pe aspectele aprobate social; afi rmarea capacităţii de a întreţine relaţii pozitive cu alţii şi a opiniilor favorabile despre semeni.

Termenul de agreabilitate ca denumite pentru acest mare domeniu al personalităţii apare odată cu cercetările de tip big – fi ve. Factorul agreabilitate apare, asemeni extraversiei, ca dimensiune pregnant interpersonală. Aspectele centrale ale suprafactorului sunt: altruismul, un comportament cooperant, simpatetic şi de ajutorare a altora, cu tendinţa de a-i considera pe ceilalţi la fel de simpatetici şi gata să le ofere sprijinul. Uneori, nivelele înalte semnifi că şi tipul de persoană dependentă (Costa, McCrae, 1990).

Faţetele descrise de autorii lui NEO PI R sunt: în-credere, sinceritate în exprimarea opiniilor, altruism, bunăvoinţă, modestie, blândeţe.

37


De Raad şi Perugini fac o trecere în revistă a corelatelor agreabilităţii citând: deprinderile interpersonale în grupuri (Neuman şi Wright, 1999), aspecte legate de relaţionarea socială la populaţia de studenţi (Asendorpf şi Wilpers, 1998)); tendinţa de a selecta tactici care minimalizează confl ictul ( Jensen-Campbell şi Graziano, 2001); în domeniul sănătăţii persoanele cu nivel crescut de agreabilitate au tendinţa mai scăzută de a se angaja în conduite cu risc pentru sănătate (Vollrath, Knoch, Cassano, 1999).

Conştiinciozitatea

Iniţial conştiinciozitatea era considerată un factor caracterial şi o resursă pentru condiţia de muncă şi perseverare, în situaţiile unde realizarea personală este un element decisiv (De Raad, Perugini, 2002). În sfera modelului big – fi ve, conştiinciozitatea este un construct care defi neşte un domeniu mare al personalităţii prin două aspecte caracteristice: nevoia de control şi nevoia de ordonare.

Din această perspectivă, rădăcini ale acestei abordări apar în teoria lui Jung asupra tipurilor, când se referă la axa prin care diferenţiază tipurile raţionale de cele iraţionale. Jung vorbeşte de axele opuse prin care se organizează funcţionarea psihică. Astfel indică un set de opuse prin care se manifestă în cadrul personalităţii umane dinamica dintre conduita de ordine şi reversul acesteia: raţionalitate vs.

iraţionalitate. Astfel, dintre cele patru funcţii sau modalităţi de cunoaştere, de raportare la informaţie, senzaţia şi intuiţia sunt denumite iraţionale pentru că ele indică că ceva există şi nu au nimic de a face cu raţiunea sau evaluarea raţională; gândirea şi afectivitatea sunt defi nite drept raţionale pentru că prin ambele mintea face ceva cu obiectul: îl evaluează în termeni logici, cauză - efect, sau valorici, bun - rău. Fără să teoretizeze expres acest lucru, Jung se referă la senzaţie şi intuiţie ca dezvoltate ontogenetic şi fi logenetic mai devreme decât cele raţionale, deci sunt mai primitive.

Modul raţional prin care relaţiile şi informaţiile din lumea internă sau externă sunt organizate se regăseşte atât în abordarea logică, prin care eul operează diferenţieri ale informaţiei dar şi în abordarea afectivă, prin care eul se referă la valori, şi ordonează aspectele care contribuie la apropieri între informaţii.

În Inventarul Tipologic Myers-Briggs, instrument construit pe baza teoriei lui Jung privind tipologia psihologică şi dinamica energiei, regăsim comple-mentaritatea jungiană în cadrul polarităţii Judi-cativ (raţional) vs. Perceptiv (iraţional). Autoarele defi nesc orientarea predilectă spre raţionalitate sau orientarea judicativă ( J, de la “judgement”, raţiune) şi, respectiv, orientarea predilectă spre non-raţional sau percepţie (P, de la “perception”). Scala care re-prezintă preferinţa JP descrie atitudini şi compor-tamente faţă de lumea înconjurătoare relativ stabile, identifi cabile la un mare număr de indivizi.

38

ABCD-M

Pentru Costa şi McCrae, domeniul acestui factor se referă la autocontrol, sub aspectul capacităţii de auto-organizare, îndeplinire a îndatoririlor, planifi -cării; sunt persoane care îşi defi nesc şi urmăresc sco-purile, hotărâţi şi cu voinţa formată. Autorii ame-ricani consideră că realizările de valoare din orice profesie, fi e şi una artistică, ţin de acest suprafactor şi de faţetele sale. Sunt oameni scrupuloşi, de încre-dere, punctuali. Polul opus nu se caracterizează cu necesitate prin lipsa de simţ moral, dar apare o mai scăzută exactitate în aplicarea principiilor morale, o manieră uşuratică de a-şi urmări sau îndeplini sar-cinile (Costa şi McCrae, 1986). Sunt de asemenea caracteristice, tendinţa spre un comportament pla-nifi cat (vs. spontan), disciplină de sine, tendinţa de a acţiona în spiritul datoriei şi având ca scop reuşita.

Faţetele acestei dimensiuni elaborate de autorii americani sunt: competenţa, ordinea, simţul datoriei, dorinţa de realizare, auto-disciplina, deliberarea.

Studiile dedicate conştiinciozităţii indică un număr substanţial de corelate. Astfel, De Raad şi Perugini, citează cercetarea longitudinală a lui Shine, 2000, evidenţiază rolul predictiv al conştiinciozităţii pentru realizării academice (la zece ani după evaluarea iniţială); în organizaţii apare legată de criteriile de performanţă (Hogan şi Ones, 1997); iar cercetările privind sănătatea o indică ca predictor pentru aspecte precum longevitate (Friedmen, Tucker, Schwartz, Martin s.a., 1995), renunţarea la fumat (Hampson, Andrews, Barckley, Lichtenstein şi Lee, 2000).

Intelectul şi Deschiderea spre experienţă

Dintre toţi termenii este cel mai plin de surprize, de la faptul că unele studii nu au reuşit să defi nească acest al V-lea factor ca sufi cient de consistent pentru a defi ni un domeniu al personalităţii, până la larga împrăştiere în ceea ce priveşte conţinuturile acestui suprafactor. În bună măsură, discuţiile privind limitele modelului big-fi ve se aplică pentru acest domeniu. Este sufi cient să trecem în revistă termeni prin care au fost denumiţi candidaţii pentru acest suprafactor, în diferitele studii: Cultură (Tupes şi Chirstal, 1961, Norman, 1963), Inteligenţă (Borgatta, 1964), Intelectanţă (Hogan, 1983), Imaginaţie (Saucier, 1994), Deschidere la experienţă (Costa şi McCrae, 1985).

Între cei 16 factori primari ai personalităţii adulte, Cattell este primul care include factorul intelect, factorul primar B, al doilea în structura ierarhică ca pondere. Factorul primar B se exprimat ca tendinţă funcţională nu ca şi efi cienţă rezolutivă propriu-zisă, deşi itemii includ rezolvări de situaţii cotidiene. Cotele standard scăzute la factorul B evaluat prin sarcini atât reale cât şi opţionale, indică o slabă abilitate mentală care atrage după sine şi o moralitate inferioară, tendinţa de a abandona cu uşurinţă, lipsa de interes pentru subiecte intelectuale, lipsa de cultură în general. Polul opus, cotele de la 7 spre 10, în creştere, indică inteligenţa vie, conştiinciozitatea şi perseverenţa în rezolvarea problemelor, tendinţa de a fi cultivat şi de a gândi în plan abstract, logic.

39


H. Gough, în Adjective Check List introduce 4 scale care fac referinţă directă la acest domeniu. Lista de selecţie de adjective, este un inventar compus din 300 de adjective sau expresii scurte al căror obiectiv este să se obţină o descriere de sine, a tuturor fenomenelor susceptibile de a fi percepute, înţelese şi evaluate într-o manieră diferenţială. Cele patru scale sunt denumite Scale de origenţă-intelectanţă (termeni derivaţi din conceptele de originalitate, creativitate, inteligenţă): A-1 (Origenţă ridicată, Intelectanţă scăzută); A-2 (Origenţă ridicată, Intelectanţă ridicată); A-3 (Origenţă scăzută, Intelectanţă scăzută); A-4 (Origenţă scăzută, Intelectanţă ridicată).

Elementele care apar în cercetările empirice ale lui Costa şi McCrae privitor la această dimensiune de-fi nită de ei ca Deschidere spre experienţă, sunt: ima-ginaţia activă, sensibilitatea estetică, atenţia pentru viaţă şi simţămintele interioare, preferinţa pentru varietate, curiozitatea intelectuală, independenţa în modul de a gândi lucrurile. Aceste aspecte nu se asociază în mod necesar cu educaţia sau cu inteli-genţa generală; de aceea, autorii preferă denumirea de „deschidere“ alternativei de „factor intelectual“. Sunt cuprinse şi aspecte stilistice ale inteligenţei dar numai parţial, precum gândirea divergentă. Pot exista persoane inteligente dar cu o gândire limitată la realitatea trăită şi reversul, indivizi foarte deschişi dar cu o capacitate intelectuală modestă. Spre deo-sebire de unele teorii contemporane asupra abilităţi-lor cognitive, Costa şi McCrae nu consideră măsuri-le abilităţii cognitive ca ţinând de sfera personalităţii

propriu-zise, deşi unele confi gurări factoriale aduc în imagine o grupare independentă a acestui tip de măsuri, pe locul 6.

Polul lipsei de deschidere duce la un comportament conservator, cu preferinţă pentru familiar, cu o viaţă afectivă „cu surdină“ (Costa şi McCrae). Lipsa de deschidere nu înseamnă intoleranţă sau agresivitate autoritară – aspecte care fac obiectul faţetelor scalei de agreabilitate. În acelaşi sens, deschiderea nu înseamnă lipsă de principii. Autorii americani nu consideră cu necesitate deschiderea ca un suprafactor valoros – valoarea deschiderii sau lipsei de deschidere depinde de contextul situaţional.

Faţetele acestui factor defi nite de cei doi autori în cadrul instrumentului NEO PI R sunt: deschidere spre fantezie, deschidere în plan estetic, deschidere spre modurile proprii de a simţi, deschidere în planul acţiunilor, deschidere în plan ideatic şi deschidere în planul valorilor.

Studiile relevă semnifi caţia factorului (De Raad, Perugini, 2002): pentru învăţare şi educaţie, legat de strategiile de învăţare (Blickle.1996); de asemenea, în spaţiul organizaţional, este asociat comportamen-tului creator (George şi Zhou, 2001) şi performan-ţei în muncă (Bing şi Lounsbury, 2000; Dollinger şi Orf, 1991); iar în evaluarea psihologică, factorul s-a dovedit a fi semnifi cativ pentru psihologia clinică şi psihiatrie, astfel, aspecte ale Deschiderii relaţionea-ză cu mai multe tulburări (Costa şi Widiger, 1994) şi cu comportamentele de risc ridicat pentru sănăta-te (Booth-Kewley şi Vickers, 1994).

40

ABCD-M

Discuţii critice privind limitele

modelului big- fi ve

Modelul Big Five nu este lipsit de critici, atât din interiorul, cât şi din afara abordării lexicale. Numărul mare al acestora este un indice al viabilităţii modelului, arătând că acesta nu poate fi neglijat. De asemenea, criticile joacă un rol foarte important, fi ind indispensabile progresului abordării.

Obiecţiile aduse modelului Big Five pot fi împărţite în două mari categorii: cele care se adresează abordării lexicale în general şi cele legate de soluţia Big Five propriu-zisă.

Limite legate de abordarea lexicală în

general

Lipsa unui cadru teoretic

Una din principalele limitări ale modelului la ora actuală este lipsa unui cadru teoretic din care să poată fi derivate ipoteze, supuse apoi verifi cării. Totuşi, în ultimul timp au apărut câteva încercări de remediere a situaţiei afl ate, e adevărat, într-un stadiu incipient şi neorganizat.

Statutul şi rolul trăsăturilor. O primă acuzaţie ce s-a adus este legată de chiar existenţa reală a trăsăturilor de personalitate. Este evident că,

neexistând elementele, nu mai are sens o clasifi care a cestora. O serie de autori au redus rolul acestora la simple entităţi abstracte care exprimă într-un mod condensat diferite comportamente. Unele dintre primele dovezi care contrazic acest punct de vedere a venit din partea studiilor pe gemeni monozigoţi.

Chiar dacă existenţa lor este acceptată, se ridică întrebări legate de rolul acestora în generarea comportamentului. Dacă acesta există, cum se realizează el? Un răspuns este sugerat de Costa şi McCrae în modelul lor teoretic.

După controversele legate de existenţa trăsăturilor urmează cele legate de statutul dimensiunilor extrase. Aici adepţii abordării lexicale se împart în două categorii: cei care susţin ipoteza fenotipică şi cei care sprijină versiunea genotipică. Dacă primii se mulţumesc să caute un cadru pentru organizarea miilor de termeni referitor la diferenţele individuale, susţinătorii celei de-a doua ipoteze concep cei cinci factori ca fi ind agenţi cauzativi de bază, tendinţe fundamentale în organizarea comportamentului.

Corespondenţa dintre structura limbii şi structura personalităţii. Chiar dacă existenţa reală a trăsături-lor nu este pusă la îndoială, rămân încă controverse asupra gradului de corespondenţă dintre acestea şi termenii care le denumesc. Preocupaţi cu denumi-rea şi catalogarea, deseori cercetătorii „confundă in-venţia unui nume cu soluţia la o problemă” (Gould, 1981, p.158). Aceeaşi observaţie o face şi Barbara Krahe într-un articol din 1992 în care întreabă reto-

41


ric dacă factorii psihologici sunt constructe psihice aparţinând descrierii persoanei sau ei refl ectă doar semantic o relaţie existentă în limba din care derivă. Referitor la acest aspect, Briggs arată că existenţa unei structuri relativ stabile în legătură cu modul de grupare a termenilor dovedeşte existenţa în limba naturală a unei teorii implicite asupra personalităţii (Bruner şi Tagiuri, 1954). Atunci când se fac auto-evaluări sau heteroevaluări, când oamenii evaluează pe alţii, ei aplică această teorie implicită. Faptul că aceasta nu este doar o simplă „fi cţiune instituţiona-lizată” care nu are corespondenţă cu individul ob-servat este demonstrat de creşterea acordului între observatori atunci când cunoaşterea persoanei ţintă este mai bună. Pentru dovedirea corespondenţei dintre termenii lingvistici şi trăsăturile reale se im-pune efectuarea unor studii de validare externă a acestor denumiri, relativ consistente la ora actuală.

O altă problemă se referă la modul cum au apărut şi au devenit codifi cate în limbaj aceste mari dimensiuni ale personalităţii. Pornind de la universalitatea celor cinci factori în diferite culturi şi adoptând o poziţie evoluţionistă, unii autori subliniază semnifi caţia lor adaptativă: „În măsura în care grupurile sociale şi indivizii care le compun se confruntă cu aceleaşi sarcini pentru a supravieţui (de exemplu, procurarea hranei, protecţia teritoriului, creşterea şi educarea copiilor), prezenţa şi importanţa diferitelor trăsături în limbajul obişnuit va fi legică şi nu întâmplătoare şi va oglindi importanţa corespunzătoare a acestor trăsături în asigurarea supravieţuirii individuale şi de grup” (Hogan apud Briggs, 1989, pg.249) .

Critici legate de ipoteza lexicală

O a doua categorie de obiecţii se leagă de presupo-ziţiile ipotezei lexicale, aceasta fi ind un element de bază al modelului. Mai întâi este pusă în discuţie reprezentativitatea termenilor din dicţionar. Sunt dicţionarele o sursă exhaustivă a trăsăturilor de personalitate? Se găsesc aici denumiri pentru toate atributele importante?

Unii autori se îndoiesc de acest lucru. În primul rând, criteriile de importanţă ale oamenilor obişnuiţi nu corespund întotdeauna cu cele ştiinţifi ce; pe lângă rolul său pur descriptiv limbajul deserveşte şi alte funcţii: emfatică, expresivă, evaluativă. „Argumentul că personalitatea este capturată în mod exhaustiv de evoluţia limbajului natural este tentant, dar nicidecum convingător. Se poate dovedi că cercetările psihologilor din ultimul secol au descoperit importante aspecte ale personalităţii care nu erau codifi cate în limbă. Nimeni nu şi-ar imagina că analiza termenilor comuni din limba engleză pentru părţile corpului ar fi o bază adecvată pentru ştiinţa anatomiei, de ce ar fi lucrurile diferite cu personalitatea?” (McCrae şi Costa, 1985, pg.711).

Mai mult, unele diferenţe individuale, posibil importante, nu au fost remarcate, fi ind prea subtile pentru omul obişnuit. În sfârşit, e posibil ca unele diferenţe individuale apărute recent să nu fi e codifi cate încă în limbaj, deoarece aceasta presupune un proces relativ îndelungat intrinsec evoluţiei fi inţei umane..

42

ABCD-M

O altă observaţie se referă la insufi cienţa termenilor singulari de a descrie adecvat personalitatea. Una din premisele ipotezei lexicale este: cu cât o diferenţă e mai importantă, cu atât ea este mai pasibilă de a fi denumită printr-un singur cuvânt. Prin urmare, cercetările de până acum s-au centrat asupra acestora, în special asupra adjectivelor. Atât Block (1995) cât şi McCrae (1990) consideră că descriptorii singulari, deşi utili în multe situaţii, nu pot surprinde trăsături cruciale ale personalităţii. Astfel, McCrae consideră că factorul V, Deschiderea la experienţă, nu este bine surprins prin termeni singulari. Ar fi necesar să se apeleze la expresii, propoziţii şi chiar paragrafe întregi pentru a surprinde unele trăsături mai subtile. Cu toate aceste limitări, fără îndoială adevărate, termenii singulari reprezintă cărămizile de bază ale limbii naturale şi cu ele trebuie început, înainte de a se trece la studiul unităţilor mai complexe.

Ultima obiecţie se referă la imprecizia limbajului natural pentru scopuri descriptive. Termenii sunt deseori vagi, iar înţelesul lor, dependent de context. Totuşi, aşa cum remarcă John s.a. în articolul lor din 1988, cu toate limitările sale, limbajul natural e singurul pe care îl avem. O soluţie pentru această situaţie este aplicarea unei concepţii prototipice pentru atributele de personalitate. Ele trebuie considerate categorii naturale abstracte, membrii lor fi ind acte comportamentale mai mult sau mai puţin asemănătoare cu un prototip, neavând graniţe clare şi formând ierarhii.

Limite ale procedeelor de obţinere a

structurii taxonomice

Strategie ateoretică. Una din limitele modelului în ce priveşte obţinerea structurii ţine de faptul că factorii sunt derivaţi numai pe baza unor criterii empirice. Nu există predicţii a priori în legătură cu ce factor trebuie să apară, de ce tocmai aceştia şi care să fi e relaţiile dintre ei. Structura obţinută nu poate fi deci testată în raport cu o explicaţie coerentă.

„De ce există cinci şi numai cinci factori? Noi credem că este un fapt empiric, la fel cu faptul că sunt numai şapte continente sau opt preşedinţi americani din Virginia.” (McCrae şi John, 1992, pg.1979. Deocamdată au fost date numai explicaţii ulterioare de genul: aceşti cinci factori probabil că au o semnifi caţie adaptativă (Hogan, 1983). Cu alte cuvinte, este o investigaţie „oarbă” şi dependentă de metodele folosite. Sunt însă acestea sufi cient de sigure?

Limitele analizei factoriale. Referindu-se la acest aspect într-un articol din 1995, Block enumeră câ-teva dintre aceste limite. Mai întâi, factorii obţinuţi prin această metodă refl ectă varianţa redundantă a setului de variabile, aceasta însă poate să nu fi e rele-vantă în alte contexte (de exemplu, în lumea reală). Cu alte cuvinte, cantitatea de varianţă explicată in-tern (în interiorul setului de variabile) nu certifi că importanţa psihologică externă a factorului. Apoi, factorii obţinuţi sunt puternic infl uenţaţi de varia-bilele selectate iniţial. Block sugerează că unii cerce-

43


tători „prestructurează” inconştient acest set pentru a obţine factorii doriţi. De asemenea, criteriile de stabilire a numărului de factori şi a metodei optime de rotaţie sunt deocamdată controversate. În plus, toate problemele legate de fundamentele metodei, care afectează coefi cienţii de corelaţie iniţiali, sunt automat preluate (validitatea măsurătorilor, ames-tecul unor eşantioane diferite etc.).

O altă limită se referă la neadecvarea coefi cienţilor de corelaţie clasici în reprezentarea caracteristicilor centrale ale funcţionării personalităţii: ne surprind asimetricitatea relaţiilor şi condiţionalitatea acestora (de exemplu, „sunt politicos, dar numai cu superiorii în grad”).

Deşi toate aceste limitări sunt adevărate, uneori se pierde din vedere faptul că analiza factorială a ajutat tocmai la eliminarea subiectivismului deciziilor bazate pe criterii exclusiv semantice, intuitive. Este totuşi un avertisment că interpretarea fi nală trebuie să o facă psihologul, analiza factorială fi ind oarbă la semnifi caţiile psihologice.

Limite legate de selecţia variabilelor

Majoritatea cercetătorilor şi-au bazat deciziile de selecţie a variabilelor pe judecăţile făcute de oameni obişnuiţi, în special studenţi. Aceştia au evaluat claritatea (accesibilitatea) termenilor şi gradul lor de utilitate pentru descrierea personalităţii.

Unii autori (Block, 1995) consideră acest lucru ca fi ind nejustifi cat. Oamenii comuni pot fi obtuzi din punct de vedere psihologic. Unele cuvinte difi cile pentru aceştia (de exemplu, „masochist”, „narcisic”) pot fi totuşi foarte importante pentru descrierea personalităţii. E greu de acceptat excluderea unor astfel de termeni din cauza faptului că ei sunt neclari studenţilor de douăzeci de ani. Se pune întrebarea dacă aceşti studenţi au acumulat o experienţă inter-personală sufi cientă pentru a servi drept evaluatori. Chiar şi persoane mai în vârstă folosesc unii ter-meni într-un mod incoerent. Replica lui Goldberg (Goldberg şi Saucier, 1995) este că tocmai această categorie (studenţii) obţine scoruri înalte la testele de abilitate verbală. Întrebarea e: dacă în loc de stu-denţi s-ar folosi clinicieni cu experienţă s-ar ajunge la alt rezultat? Există studii care arată că răspunsul este negativ.

Limite legate de structura big-fi ve

propriu-zisă

Şi aceste obiecţii pot fi împărţite în două mari cate-gorii: cele referitoare la modul în care aceasta a fost obţinută şi cele legate de imperfecţiunile structurii din momentul de faţă. În prima categorie, obiecţiile vizează mai ales faptul că modelul Big-Five iniţial nu a fost obţinut pornind de la setul de variabile se-lectate de Cattell, set care era nereprezentativ. Astfel, atât Fiske, Tuges cât şi Christal, Borgatta, Norman, Digman, precum şi o parte din studiile lui Goldberg

44

ABCD-M

şi cele ale lui Costa şi Mc Crae au fost tributare celor 35 de variabile alese de Cattell. Odată convinşi de justeţea soluţiei, o serie de cercetători, atunci când au realizat studii de confi rmare, au prestructurat va-riabilele, ajungând, evident, la soluţia dorită (Block, 1995).

Totuşi împotriva acestor critici pledează o serie de studii independente ce au confi rmat existenţa celor cinci factori (Goldberg, 1990), Ostendorf, 1990.

Alt punct criticat este decizia de a considera factorii ca fi ind independenţi şi de a folosi rotaţia ortogonală. Block arată că în versiunea revizuită a chestionarului NEO-PI scalele nu mai sunt ortogonale, ele prezentând corelaţii semnifi cative.

În ceea ce priveşte imperfecţiunile structurii actuale, un prim punct de litigiu este celebru: numărul exact al factorilor. Într-o serie de studii, Goldberg obţine pe lângă cei cinci factori obişnuiţi şi doi factori de dimensiuni reduse, denumiţi de el Cultură şi Valori. Olandezii au obţinut şapte factori, germanii, opt. Studiile din 2006 – 2007 olandeze conduc către o soluţie de opt actori. Factori suplimentari au fost raportaţi şi de alţi cercetători (începând cu Cattell, care era convins de existenţa a 12 factori). Totuşi nici unul dintre factorii mai mici nu a fost confi rmat prin mai multe studii independente, în timp ce numeroase investigaţii au găsit cei cinci factori sau rotaţii ale acestora. Probabil că pentru a se evidenţia şi alte dimensiuni, mai puţin robuste, în cazul în care acestea există, ar trebui folosite eşantioane mai mari de subiecţi, până la 1.000.

Deşi anterior citam o serie de autori care propun soluţii cu mult mai mulţi sau mai puţini factori, există un acord general sufi cient de semnifi cativ legat de existenţa a cinci mari dimensiuni ce se constituie ca domenii majore ale personalităţii.

Dacă pentru numărul de factori există, după cum remarcam, un acord rezonabil, în ceea ce priveşte interpretarea acestora şi mărimea lor, situaţia e mai incertă. Pe lângă cele două versiuni „ofi ciale” care diferă într-o serie de puncte, există multe alte propuneri. Wiggins şi Trapnell (1990), deşi au adoptat o versiune a Big-Five-ului, au preferat să reţină denumirile Dominanţă şi Suportivitate (Nurturance) faţă de cele obişnuite, Extraversia şi Agreabilitatea.

Hogan şi Hogan (1992) consideră extraversia un factor prea larg şi o împart în două: Sociabilitate şi Ambiţie.

Johnson şi Ostendorf atribuie alte denumiri, Agreabilitatea fi ind denumită Blândeţe (Softness), Conştiinciozitatea devenind Constrângere.

Caprara, Barbanelli, Borgogni şi Perugini (1993) au dezvoltat un chestionar italian în care Extraversia devine Energie şi Nevrotismul devine Control impulsiv al emoţiilor. Zuckerman (1992) furnizează un model cu cinci factori, diferit de cel ofi cial. În faţa acestei avalanşe de denumiri s-au încercat diverse soluţii. Cea mai cunoscută este construirea de markeri (Goldberg, 1992), Costa şi McCrae, 1985.

45


O altă sugestie a fost făcută de John (1989), care, pe baza studiului a numeroase articole referitoare la componenţa factorilor, a încercat o defi nire a acestora prin termenii comuni principali, prototipici.

Mai recent, un alt ajutor a venit din direcţia noilor modele spaţiale, circumplexe. Acestea permit o mai bună poziţionare a axelor factoriale în spaţiul trăsă-turilor, prin luarea în considerare şi a încărcăturilor secundare ale variabilelor.

Pe de altă parte, analizând din această perspectivă denumirile date factorilor, Hofstee şi ceilalţi (1992) constată că numai Extraversia este o denumire pură pentru factorul I.

Cu toate aceste difi cultăţi de a găsi nume corespun-zătoare factorilor şi a stabili o poziţie standard a acestora, primii patru factori se replică cu o conver-genţă remarcabilă. Relativ controversată rămâne si-tuaţia factorului V denumit Intelect, Cultură, Des-chidere la experienţă sau chiar Conservatorism.

Dacă la nivelul cel mai abstract al ierarhiei există un acord relativ asupra existenţei a cinci factori mari, în ceea ce priveşte categoriile subordonate, divergenţele sunt deocamdată destul de mari. Deşi folositori pentru a obţine o imagine de ansamblu asupra spaţiului trăsăturilor, în multe împrejurări cei cinci factori se dovedesc prea generali şi largi pentru a genera predicţii specifi ce. De asemenea, modelul celor cinci factori are o utilitate descriptivă limitată, nedistingând între trăsăturile psihologice

esenţiale pentru explicarea comportamentului uman în diferite contexte.

În sfârşit, modelul big fi ve prezintă o capacitate redusă pentru generarea unor ipoteze nuanţate, interesante şi testabile (Briggs, 1989). Lipseşte deci un nivel mai concret care să conţină categorii subordonate acestor largi dimensiuni. Deşi s-au făcut unii paşi - Norman, 1967, Goldberg, 1990, Costa şi McCrae, 1992, un acord în această privinţă nu este consistent (Briggs, 1989).

O ultimă defi cienţă se referă la accentul mare pus pe termenii singulari şi pe categoria lingvistică a adjectivelor. Am arătat anterior însă că şi în această direcţie s-au făcut unele investigaţii. De asemenea, marea majoritate a cercetărilor s-au axat până acum pe trăsăturile stabile de personalitate. Totuşi, pentru a obţine o imagine completă asupra acesteia este necesară o concepţie mai largă a personalităţii care să includă şi stările temporare, rolurile sociale, caracteristice fi zice şi sănătatea.

Încercând o evaluare fi nală asupra stadiului în care se găseşte modelul Big-Five să ne întoarcem la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o taxonomie de personalitate ideală propusă de John (1989): să fi e construită după principii cauzale şi dinamice, să existe la mai multe niveluri ierarhice şi să ofere o nomenclatură standard. Modelul Big-Five este încă departe de acest ideal, dar este cel mai coerent până în prezent. El furnizează deocamdată numai o listă de concepte descriptive, care în acest

46

ABCD-M

moment este specifi cată doar la cel mai înalt grad al ierarhiei, şi o nomenclatură care nu a atins un statut de standard. Încă înrădăcinat în limbajul obişnuit, contextul teoretic al modelului Big-Five derivă din cunoştinţele acumulate despre personalitate în decursul timpului, în limba naturală. Cu toate acestea, chiar şi în biologie, „sistemul tehnic a evoluat din cel popular” (Simon apud John, 1989, pg.270).

În fi ne, un alt corp de critici se referă la faptul că modelul nu explică întreaga personalitate umană. Sunt autori care se referă la domenii semnifi cative ale personalităţii precum religiozitatea, manipularea sau machiavelismul, onestitatea, conservatorismul, masculinitatea sau feminitatea, snobismul, sensul umorului, identitatea, imaginea de sine şi motivaţia. Este adevărat că studii desfăşurate cu modelul big – fi ve au condus la corelaţii între aceste variabile şi unele dintre dimensiunile citate: astfel, de exemplu, relaţia inversă între Deschidere şi conservatorismul politic. McAdams denumeşte aceşti factori ca psihologia unui străin subliniind faptul că este mai simplu să descrii observându-i la un străin, în acelaşi timp însă, alte aspecte ale personalităţii ce sunt ţinute mult mai mult în plan personal, intim sau sunt dependente de context, sunt excluse din dimensiunile big fi ve.

În multe dintre studii, aceşti factori nu sunt complet ortogonali unul pe celălalt, deci nu par a fi total independenţi. Ortogonaliatea ar asigura minimalizarea redundanţei dintre dimensiuni. De exemplu, unele corelaţii negative dintre Extraversie

şi Nevrotism par să indice faptul că persoanele care resimt emoţii negative tind să fi e mai puţin vorbăreţi şi deschişi.

Teoria Big –Five: Costa şi McCrae

Acest model teoretic a fost prezentat pentru prima dată în iulie 1994 la Madrid, la a VII-a Conferinţă Europeană de Psihologie a Personalităţii. În articulaţiile acestui „model al persoanei“ sau, am putea spune, al naturii umane, personalitatea apare ca una dintre subdiviziunile fundamentale, alături de abilităţile cognitive şi de cele fi zice precum şi de alte aspecte care intră în alcătuirea personalităţii ca „material“ brut. Urmărindu-le, putem înţelege ce şi cum abordăm, din complexul de fapte psihice, prin chestionarele de personalitate.

În această concepţie, evaluarea psihologică nu abordează direct aceste tendinţe bazale, în măsura în care ele nu sunt direct observabile şi funcţionează ca şi constructe ipotetice. Ceea ce interesează psihologul în evaluarea obişnuită, din psihologia organizaţională sau educaţională bunăoară, nu este atât analiza de fi neţe a proceselor de transformare care se petrec ori s-au petrecut în decursul dezvoltării individului şi care au dus la ceea ce cunoaştem aici şi acum prin instrumentele de măsurare, ci ceea ce autorii numesc adaptările specifi ce, respectiv felul cum au fost modelate tendinţele de bază prin infl uenţele externe şi infl uenţele interne.

47


Explicaţiile comportamentului prezent nu au nevoie de specifi carea mecanismelor cauzale, deşi ei recunosc că este util uneori să cauţi şi să reuşeşti să specifi ci aceste procese intermediare, în special pentru că astfel de procese pot oferi posibilităţi de intervenţie în contexte clinice spre exemplu (McCrae, Costa, 1994). Psihologul nu poate schimba trăsăturile de bază ale subiectului sau pacientului, dar explicarea sau cunoaşterea corectă a acestora şi a felului cum intervin ele în problemele existenţiale ale persoanei îl poate ajuta să reducă la un minim difi cultăţile şi incongruenţele.

În acest model-cadru explicativ, explicaţiile trebuie căutate la diferite nivele, şi anume prin intermediul aşa-numitelor procese de intermediere (↔), nivele care apar explicitate în Tabelul 1.1.

Greşeala multor psihologi sau diagnosticieni este confuzia dintre comportamente şi trăsăturile propriu-zise, ceea ce poate duce la o a doua confuzie, respectiv la o greşită punere în legătură a trăsăturilor şi motivelor.

Având ca scop declarat clarifi carea acestor tipuri curente de inferenţe eronate, schema lui Costa, McCrae indică faptul că modurile de comportament specifi ce pot fi explicate de motive, motivele putând fi explicate, la rândul lor, ca expresii ale tendinţelor fundamentale.

Urmărind modelul, observăm că trăsăturile bazale, faimoşii suprafactori ai personalităţii – nevrotism, extraversie, deschidere, agreabilitate, conştiinciozitate – apar aici ca dispoziţii psihice fundamentale, care

Tabelul 1.1: Modelul explicativ al persoanei în diagnoza trăsăturilor

* săgeţile reprezintă direcţia de desfăşurare a proceselor dinamice sau a proceselor de intermediere.

48

ABCD-M

nu trebuie, în nici un caz, privite ca şi constructe biologice; ele rămân constructe psihice care sunt, la rândul lor, servite de structurile (bazele) biologice (Costa, McCrae, 1992).

Între aceste tendinţe bazale din care fac parte trăsăturile de personalitate şi biografi a obiectivă a persoanei, care include comportamentele specifi ce, nu există o legătură directă.

Trăsăturile măsurate conform modelului Big Five pot fi înţelese cel mai bine dacă sunt privite ca explicaţii pentru o categorie intermediară de fapte psihice, denumite de autori „adaptări caracteristice“, care pot furniza, la rândul lor, explicaţiile pentru comportamentele observabile. Trăsăturile de personalitate apar doar ca explicaţii distale în înlănţuirile de procese dinamice reprezentate prin săgeţile dintre blocurile de fenomene psihice şi psihosociale avute în vedere în model.

Personalitatea, aşa cum se constituie sau s-a consti-tuit, este supusă unor infl uenţe endogene, denumite de autori tendinţe bazale (concepte ipotetice, care nu pot fi direct observate de psiholog dar pot fi infera-te) şi infl uenţe exogene, sau externe. Trăsăturile de personalitate apar ca subdviziune majoră a tendin-ţelor de bază, alături de abilităţile cognitive, sexuale şi de alte materiale primare ale psihismului.

Infl uenţele externe, reunind în model cadrul socio-cultural în care se formează persoana dar şi sistemul de evenimente de viaţă, cu întăririle pozitive sau

negative primite de individ de-a lungul vieţii personale, operează asupra individului în dezvoltarea sa ontogenetică. Aceste infl uenţe externe pot fi rezumate prin conceptul de „situaţie existenţială“.

Biografi a obiectivă este constituită de cursul real al comportamentelor şi trăirilor care formează viaţa individului. Comportamentul observabil este o secţiune temporală a biografi ei obiective, care include gânduri, sentimente, acţiuni, deci ceea ce evaluează de obicei ceilalţi, cei din jur, şi la care se raportează desigur prin procese dinamice complexe (ce includ, de exemplu, şi atitudinile cuprinse în jocurile de rol şi statut).

Din tot acest model, punctul de focalizare îl constituie, aşadar, nivelul „adaptărilor caracteristice“. Conţinutul acestora este format atât de personalitate, cât şi de cultură, adaptările nefi ind altceva decât caracteristicile dobândite ce constituie expresia fenotipică a trăsăturilor. Deci acele obiceiuri, atitudini, deprinderi, valori, motive, roluri, relaţii care defi nesc „identitatea contextualizată“, persoana pusă în contextul interrelaţiilor în care s-a format şi evoluează.

În cadrul acestui bloc de fapte psihice caracteristice persoanei, un rol aparte în evaluarea psihologică îl are „imaginea de sine“, ca o subdiviziune a adaptărilor caracteristice persoanei. Răspunsurile la chestionarul de personalitate sunt legate cel mai mult şi, desigur, cel mai direct, de acest nivel al imaginii de sine.

49


Între tendinţele bazale şi adaptările caracteristice ce constituie expresia directă a personalităţii au avut loc şi au loc mereu procese dinamice responsabile de un anume izomorfi sm. Individul intră în viaţă cu anumite dispoziţii particulare, cărora li se dă culoare locală şi sens prin cultura prevalentă, prin intermediul proceselor de dezvoltare care creează acest izomorfi sm.

Unde se poartă explicaţia psihologică în

acest complex sistemic?

În viaţa obişnuită, judecăm trăsăturile de persona-litate, profi lul „caracterial“, bazându-ne pe seturi de date obţinute din observaţie, utilizate ca „dovezi“ sau argumente. În psihodiagnoză, spun Costa, Mc-Crae, facem acelaşi lucru, dar mult mai sistematic şi anume: 1. observăm modele de comportament şi de trăire (adesea prin autodescrieri obţinute de la subiect) şi 2. facem evaluări privind trăsăturile de personalitate care ar putea determina aceste regu-larităţi, aceste tipuri sau modele de comportament. Dacă, aşa cum este fi resc, ne punem problema va-lidităţii unor astfel de evaluări, observăm că, ase-meni evaluărilor cotidiene, şi evaluările psihologice suportă infl uenţa unor aspecte care le relativizează. De exemplu, infl uenţa dispoziţiilor trecătoare sau a seturilor de răspuns ale subiectului.

Din această perspectivă, valoarea explicativă a tră-săturilor de personalitate utilizate ca şi explicaţii

cauzale este reală doar atunci când aduce un plus de înţeles sau de cunoaştere şi permite evaluări care trec dincolo de datele observabile. Aşadar, este in-sufi cient, de exemplu, să explicăm că trăsătura de extraversie gregară a determinat un model de com-portament deschis, dominat de nevoia subiectului de a se asocia continuu cu alţii.

Din acest punct de vedere, datele de cercetare con-temporane sprijină valoarea explicativă a trăsături-lor de personalitate în măsura în care certifi că, pe de o parte, stabilitatea lor în timp, ceea ce dă posibili-tatea de a se face predicţii pe termen lung şi, pe de altă parte, sunt argumente care indică o dinamică de la specifi c spre general şi din nou spre specifi c, prin faptul că trăsăturile distincte covariază în modele similare care se repetă.

Astfel, de exemplu, privind stabilitatea trăsăturilor, putem explica starea de nefericire a unei persoane fi e prin evenimente recente şi circumstanţe stresante din viaţa acesteia, fi e în funcţie de o anumită dispoziţie cronică de a trăi evenimentele anxiogen, o dispoziţie spre depresie şi afecte negative consecutive acesteia. Deci putem spune, odată cu autorii, că ultimul tip de explicaţie derivă din datele asupra modului cum sunt reprezentate dispoziţiile bazale, trăsăturile de nevrotism şi extraversie.

În acelaşi fel, o observaţie asupra faptului că o persoană prezintă un mod constant de a fi ordonată, punctuală şi curată ne poate conduce la concluzia funcţionării specifi ce a trăsăturii de conştiinciozitate;

50

ABCD-M

acest lucru, spun Costa şi McCrae – şi ne asociem şi de această dată, ne poate permite să tragem concluzia că este foarte probabil ca persoana să fi e caracterizată în mod obişnuit şi de tendinţa de a-şi urmări realizarea planurilor, de a avea un stil atent de evaluare a datelor etc.

O explicaţie este cu atât mai valoroasă cu cât ne putem întemeia pe ea inferenţe asupra altor aspecte la care nu avem acces direct sau la care nu avem acces în prezent.

Studii care încearcă să verifi ce relaţia dintre modelele BF şi dimensiunea „performanţă în muncă” realizate de Barrick şi Mount, 1991, au raportat faptul că factorul Conştiinciozitate apare ca singura variabilă de personalitate care pare a avea validitate predictivă. Autorii au studiat şi rolul autonomiei în muncă ca variabilă moderatoare care poate infl uenţa validitatea predictorilor de personalitate. Ei au descoperit că un grad de autonomie în muncă moderează puţin validitatea a trei dintre cele 5 mari dimensiuni: Conştiinciozitatea, Extraversia şi Agreabilitatea. Un studiu ulterior, realizat cu un instrument specifi c, FFPI, pentru diferite tipuri de muncă (Dotinga, Hoekendijk, Raaijmakers, 1995) sugerează că pentru o persoană cu Autonomie, acest factor poate infl uenţa o muncă de tip managerial de nivel înalt, în timp ce factorul Conştiinciozitate pare să fi e mai important pentru locuri de muncă de nivel mai scăzut fără sarcini manageriale (Hendricks, De Raad, 1996).

Modelul conceptualizat de autorii americani pune problema explicării, în cadrul dinamic al dezvoltării personalităţii, a felului cum dispoziţiile bazale interacţionează cu un mediu în schimbare pentru a produce expresiile fenotipice ale personalităţii: valori, proiecte personale, relaţii personale, imaginea de sine.

Direcţii contemporane de cercetare

Sunt cei cinci factori defi nitivii? De Raad

În încercările de a epuiza posibilele domenii mari semnifi cative pentru comportamentul uman au fost defi niţi cinci factori, şapte factori, unii cercetători s-au oprit la opt factori, alţii au rămas doar la trei. Desigur, în foarte mare măsură analiza factorială şi rezultatele acesteia depind de ceea ce pui în forma pilot pe baza căreia se culeg răspunsurile ce vor fi procesate (aşa-numitul principiul „pui gunoi, gunoi găseşti”). În măsura în care teoria de obicei precede stabilizarea dovezilor din cercetările empirice, este necesar să judecăm numărul de factori şi în funcţie de itemii care au intrat în analiza factorială. Desigur, din această perspectivă, cercetările psiho-lexicale par să aducă un avantaj major, selecţia actorilor se face nu raţional, ci empiric după criterii clar defi nite.

Dar lucrurile nu par stabilizate nici din această perspectivă, oricum mai promiţătoare.

51


Studiul psiho-lexical olandez, 2006 coordonat de Boele De Raad a urmărit un demers strict psiho-lingvistic şi a adus la suprafaţă un nou model, de opt factori. Astfel, în cadrul unui proces complet de selectare a descriptorilor, au fost scoşi din Dicţiona-rul explicativ toţi termenii care nu se referă la per-soane sau comportamente, cu rezultatul că s-a ajuns la un număr de aproape 30.000 cuvinte, ce ar putea fi folosite pentru descrierea trăsăturilor. După redu-cerea listei de la 30,000 la 10,000 cuvinte s-a folosit formatul propoziţie, s-au aplicat criterii mai specifi -ce pentru aceste propoziţii şi o nouă reducere care a avut ca şi criterii de reducţie: familiaritate, ambi-guitate, frecvenţa utilizării, sinonimie şi relevanţă. Această fază a condus la o listă fi nală de 2,331 de propoziţii descriptori de personalitate care a fost administrată la 1466 subiecţi.

Noua structură olandeză a cuprins astfel termeni care se referă la toate categoriile lingvistice: adjec-tive (este o persoană tăcută; e o persoană nesigură; este cineva descurajabil), adverbe (este cineva care se comportă formal; este cineva care raţionează lo-gic; este cineva care se comportă neîncrezător), sub-stantive (este cineva cu respect de sine; este cineva cu carismă; are îndrăzneală), verbe (este cineva care evită compania; este cineva care priveşte semenii de sus; este cineva care cedează uşor) precum şi expre-sii (este cineva care se bazează pe asul din mânecă; este cineva care face pe nebunul; este cineva căruia îi place să bată şaua).

Analiza factorială şi rotaţia Varimax au condus la o soluţie de opt factori dintre care fac parte şi cei cinci

binecunoscuţi. Astfel, aceşti factori au fost denumiţi: Virtute (9.9 %), Competenţă (5.6%), Stabilitate emoţională (3.1%), Agreabilitate (2.6%), Hedonism (2.4%), Extraversie (2.0%), Intelect (1.2%).

Factorul Virtute indică: (+) o persoană prietenoasă, cineva în care poţi avea încredere; o persoană loială; cineva cu bun simţ; o persoană decentă; o persoană sinceră; o persoană bună; o persoană onestă; o persoană de încredere; o persoană simpatetică; o persoană ce merită încrederea; o persoană civilizată; o persoană politicoasă vs. (-) o persoană necinstită; o persoana nesimpatetică; cineva care frustrează planurile altora; obtuza; indecentă; escroc; persoană care trădează, înşeală; nu poţi avea încredere; neonestă; plictisitoare, pisăloagă.

Factorul Competenţă indică: (+) o persoană cu spirit, rezolvă probleme; cineva care ajută semenii; are o viziune; impulsionează lucrurile; are un ochi deschis pentru lucruri; inventiv; cu hotărâre; o persoană întreprinzătoare vs. (-) cineva care cedează repede/ uşor; persoană pasivă; evită difi cultăţile.

Factorul Hedonism indică: (+) cineva care stârneşte emoţii în rândul celorlalţi; o persoană care caută emoţii; cineva care se comportă ca un animal; vânător de averi; care dă târcoale; o persoană excitată; persoană sălbatecă; îi place să experimenteze; impulsivă vs. (-) cineva care se comportă impecabil; se comportă fără egoism; o persoană castă; incoruptibilă; care îşi interzice anumite lucruri (se reţine); persoană sobră; moderată; o persoană iubitoare de casă.

52

ABCD-M

Concluziile autorului sunt că factorii tradiţionali, stabilitatea emoţională, agreabilitatea, conştiincio-zitatea, extraversia şi intelectul sunt confi rmaţi iar virtutea, competenţa şi hedonismul apar ca noi can-didaţi pentru un model mai comprehensiv. Ducând până la ultimele consecinţe ipoteza psiholexicală, noile candidate par a avea relevanţă ştiinţifi că, pro-fesională şi socială. Nu în ultimă instanţă, observă De Raad, se reconfi rmă faptul că structurile de tip big fi ve sunt dependente de clasa gramaticală din care provine cuvântul.

De asemenea, studii recente par să indice şi aportul pe care modelele cu şapte sau opt factori în au în explicarea varianţei simptomelor cuprinse în DSM.

Capacitatea de predictibilitate

O direcţie de discuţie contemporană este legată de capacitatea de predictibilitate: care dintre factori au capacitate de predicţie şi pentru ce anume?

Sunt tipice cercetările desfăşurate în mediul psiho-logiei organizaţionale privind tipuri de comporta-mente, performanţe profesionale şi tipurile de cari-ere profesionale. De asemenea, în psihologia clinică şi a sănătăţii există o serie de corelaţii semnifi cative cu comportamentul de risc, fde exemplu cu fumatul (conduita de fumător este anticipată de scorurile în-alte la Nevrotism şi scăzute la Agreabilitate şi Con-ştiinciozitate).

Un studiu extins pentru validitate predictivă, desfăşurat de P. Sinclair şi S. Barrow s-a desfăşurat pe 202 de manageri departamentali ai TSB Bank şi a fi lialelor a descoperit un număr de corelaţii semnifi cative cu performanţa în muncă pentru trei dintre cei cinci factori: Extraversie înaltă, Nevrotism scăzut şi Deschidere la experienţă înaltă.

Constituirea unei teorii

Referitor la a treia direcţie, legată de constituirea unei teorii asupra personalităţii, formulările construite de Costa şi McCrae sunt considerate de unii cercetători mai degrabă o încercare explicativă decât un model consistent al personalităţii şi acest lucru porneşte de la principala limită: baza de date iniţială de la care au pornit cei doi este tradiţională, nu a utilizat sistematic ipoteza lexicală. Datele mai noi de cercetare ar trebui să integreze într-o manieră plauzibilă nu numai punctele de convergenţă, cele cinci mari domenii, ci şi punctele de divergenţă.

Dezvoltarea celor cinci domenii în copilărie

şi adolescenţă

O a patra direcţie este dată de extinderea cercetări-lor pentru perioadele de vârstă legate de formarea personalităţii. De exemplu, sunt cercetări legate de adaptarea emoţională şi realizarea academică care

53


par să covarieze semnifi cativ cu cei cinci factori. In-ventarul de Personalitate de cinci factori pentru co-pii, a extins evaluarea pentru vârste de la 0 la 9 şi de la 10 la 18 ani. Deşi există controverse semnifi cative privind aplicabilitatea modelului pentru perioadele de imaturitate a personalităţii. De exemplu, studiile lui O.P. John pentru adolescenţi (populaţie mascu-lină) aduc în prim plan doi factori noi: iritabilitate şi activism. Acelaşi lucru pare să se repete şi pentru studiile olandeze din domeniu. Aceşti noi factori sugerează pentru De Raad că structura trăsăturilor de personalitate poate fi mai diferenţiată în copilărie decât la vârstele adulte (De Raad, Perugini, 2002).

Propriile noastre cercetări care au diferenţiat în mod specifi c pentru perioada adolescenţei, atât pentru băieţi cât şi pentru fete, un model de opt factori, par să sugereze că aspectele privind temperamentul sunt dominate în perioada formării personalităţii, dar, odată acest proces încheiat, aspectul ponderii energie şi a controlului excitabilităţii şi inhibiţiei, vor fi integrate în faţetele celor cinci mari domenii. Avem aşadar de a face mai degrabă cu un proces de dezvoltare şi integrare în care condiţia eului, respectiv consistenţa şi capacitatea de control a acestuia, fac diferenţa.

54

ABCD-M

Replicarea în limba română a

modelului big fi ve: cercetare psiho-

lexicală. Descrierea Chestionarului

românesc big –fi ve, ABCD-M

Replicarea în limba română a modelului

big fi ve

Cercetarea românească dedicată replicării clor cinci mari dimensiuni factoriale ale personalităţii, s-a extins pe o perioadă de peste 4 ani (1994 - 1997) şi a cunoscut mai multe etape, precum şi replicări ulterioare ale studiilor pe populaţia de adolescenţi (1999 – 2001). Obiectivul principal al

primei cercetări din 1994 - 1997 a fost replicarea

în limba română a cercetărilor psiho-lexicale pentru

a obţine şi stabiliza modelul factorilor de bază ai

personalităţii.

Redăm în continuare elementele cheie ale primului

demers de cercetare care a urmărit criteriile moderne

ale paradigmei psiho-lexicale.

În cadrul obiectivelor acestei prime etape menţionăm:

1. elaborarea unei taxonomii a descriptorilor de

personalitate din limba română; 2. testarea validităţii

modelului big fi ve în contextul lingvistic românesc

şi stabilizarea acestuia; 3. construirea unui model

ierarhic structural al acestor descriptori precum şi

construirea faţetelor celor cinci mari dimensiuni.

CAPITOLUL 2

Construirea şi experimentarea ABCD-M

55


Taxonomia în limba română

Cercetarea a fost concepută şi coordonată în 1994. Colectivul prim de cercetare a fost constituit şi coordonat de prof. dr. Mihaela Minulescu şi a cuprins cinci tineri cercetători, pe atunci studenţi în anul terminal al Facultăţii de Psihologie de la Universitatea Bucureşti: Dragoş Ciobănescu, Laura Almăjan, Elena Mădălina Popa, Cristian Ormindan, Maria Blanche Şerban.

Selecţia descriptorilor de personalitate

În această primă fază a cercetării s-a urmărit selecţia unui set reprezentativ de adjective şi substantive relevante pentru descrierea personalităţii. Pentru a se obţine o selecţie cât mai obiectivă au fost folosite două metode complementare.

Metoda 1Prima metodă a urmat procedura clasică, obţinerea adjectivelor făcându-se pe baza dicţionarului. Au fost parcurse mai multe etape.

Etapa preliminară. În această etapă doi experţi (psiholog, fi lolog) au extras din DEX (Dicţionarul explicativ al limbii române) toate adjectivele şi substantivele cu excepţia celor referitoare la culori (absolut irelevante pentru personalitate) şi a termenilor geografi ci (pentru a se evita discriminări), ajungând la un total de 12.960 de termeni.

a.

Prima reducţie. Această etapă a vizat extragerea unor potenţiali descriptori de personalitate. Doi experţi (scriitor, psiholog) lucrând independent au eliminat din lista iniţială toate adjectivele sau substantivele tehnice, medicale, arhaice sau obscure, rămânând în fi nal 5.825 de termeni.

A doua reducţie. S-a urmărit selectarea celor mai uzuale şi relevante adjective şi substantive folosite pentru descrierea personalităţii. Pentru a obţine un criteriu operaţional în ceea ce priveşte relevanţa s-au folosit propoziţiile-criterii euristice elaborate de olandezi (Brokken, 1978). Primul, denumit criteriul Natură, este următorul: un adjectiv este relevant pentru descrierea personalităţii dacă poate fi folosit pentru completarea frazei următoare: „Omul este ... de la natură”. Al doilea criteriu, criteriul Persoană, se formulează astfel: un adjectiv este relevant dacă poate fi utilizat pentru a răspunde la întrebarea: „Ce fel de persoană sunt eu?”

Ca subiecţi au fost folosiţi 80 de studenţi la psihologie şi psihopedagogie.

Procedura: Lista de 5.125 de adjective a fost împărţită în fascicole, fi ecare dintre acestea fi ind repartizat unui număr de 8 studenţi. Independent, fi ecare student evalua cât de bine se aplică cele două criterii fi ecărui termen în parte acordând o notă între 0, total nepotrivit şi 3, cu totul potrivit. Au fost

b.

c.

56

ABCD-M

selectate adjectivele care au primit numai note 2 şi 3, cel puţin jumătate din acestea fi ind note 3.

A rezultat un total de 453 de termeni.

Metoda 2A doua direcţie, condusă în paralel cu cea descrisă anterior, a pornit de la observaţia lui McCrae (1990) privind importanţa utilizării limbajului folosit în situaţii reale de viaţă.

Subiecţi au fost un număr de 100 de studenţi de la diferite facultăţi (psihologie, sociologie, asistenţă socială, teologie).

Procedură: studenţii au primit un test în care li se cerea să se descrie prin intermediul adjectivelor sau substantivelor patru aspecte diferite: imaginea de sine, aspectele respinse ale imaginii de sine, imaginea de sine ideală şi o persoană cu care sunt într-o legătură afectivă semnifi cativă. Pentru cele 921 de adjective obţinute în total s-au calculat frecvenţele de apariţie, întocmindu-se o ordonare a acestora. Frecvenţa maximă a fost 39, iar cea medie, 12.

Etapa de sinteză

Cele două liste astfel obţinute au fost apoi confruntate întocmindu-se lista fi nală. O echipă de experţi, formată din un psiholog şi cinci studenţi în anul al IV-lea la facultatea de psihologie, familiarizaţi în problematica celor cinci mari domenii ale personalităţii, big fi ve, a examinat

fi ecare termen în parte evaluând gradul de utilizare a acestora în vorbirea curentă. Din prima listă au fost eliminaţi cinci termeni care ţineau de argou sau erau prea difi cili. Din lista a doua au fost adăugate 14 adjective şi substantive frecvent utilizate (f >12) ce nu se regăseau în prima listă. În fi nal au rămas 466 de descriptori.

Modelul Big –fi ve românesc

Construirea unui chestionar pilot

Pornind de la descriptorii selectaţi s-a trecut la construcţia unor itemi corespunzători acestora pentru testarea modelului Big Five.

ProcedurăCei 466 de descriptori au fost împărţiţi în fascicule de aproximativ 80 de termeni. Fiecare cercetător (6) a elaborat itemi pentru adjectivele cuprinse în câte un fascicul, A fost defi nit un set de reguli de construcţie comun:

Setul de reguli pentru construirea itemilor s-a bazat pe următoarele:

folosirea propoziţiilor simple,folosirea persoanei I singular, evitarea negaţiilor, folosirea parafrazărilor numai în situaţiile în care acestea nu puteau fi evitates-a avut în vedere taxonomia realizată de Angleitner cu privire la relaţia item - trăsătură (Angleitner s.a.,1986).

a.b.c.d.

e.

57


Angleitner realizează o descriere sistematică a relaţiei item-trăsătură bazându-se pe propriile cercetări şi pe descrieri anterioare de categorii de clase de relaţii logice, realizate de Janke, 1973 şi Lennertz, 1973.

În acest „sistem categorial“ prezentat sintetic în Ta-belul 2.1., categoriile centrale a căror frecvenţă este ridicată în aproximativ toate genurile de chestionare sunt primele două: reacţiile comportamentale (des-chise, acoperite şi vegetative) şi atributele trăsătu-rilor, care pot fi fi e nemodifi cabile, fi e modifi cabile (calitativ sau în funcţie de contextul situaţional). Celelalte cinci categorii – dorinţe şi interese, fapte biografi ce, atitudini şi opinii, reacţii ale altora, itemi bizari – se referă preponderent la conţinuturi legate indirect de trăsătura de personalitate; de altfel, acest fapt este responsabil şi de diferenţe în stabilitatea răspunsurilor la itemii de aceste tipuri (Goldberg, 1963).

Astfel că itemii construiţi conţin şapte categorii de conţinuturi comportamentale, după cum urmează: a) descrieri de reacţii comportamentale: „Cel mai adesea sunt sperios, îmi bate inima din orice”.b) reacţiile celorlalţi la subiect: „Oamenii găsesc că sunt un om sincer”.c) dorinţe şi interese:„Îmi doresc să fi u mai înţelept”.d) date de biografi e:„Mi s-a întâmplat să fi u mincinos”.e) opinii şi atitudini:„Consider că e normal să fi u tolerant cu ceilalţi”.f ) atribute ale trăsăturii:„De multe ori sunt greu de descifrat de ceilalţi”.

Tabelul 2.1. Taxonomia relaţiilor posibile între item şi trăsătură

Denumire Defi nirea conţinuturilor psihologice1. descrieri de reacţii Itemii evaluează:

a. comportamente deschise, observabileb. comportamente acoperite, interne, neobservabile de alţii: senzaţii, sentimente, cogniţii interioarec. simptome biopsihologice, precum reacţiile psihofi ziologice

2. atribute ale trăsăturii reprezintă dispoziţii: de obicei descrise prin adjective sau substantive; pot fi de două feluri:1. nemodifi cabile, şi2. modifi cabile, când se specifi că frecvenţa, durata, contextul situaţional

3. dorinţe şi trebuinţe intenţia de a se angaja în comportamente specifi ce, dorinţa pentru ceva anume (nu şi acelea pentru care se specifi că realizarea în prezent în timpul testării)

4. fapte biografi ce itemi centraţi pe aspecte relevante din trecut5. atitudini opinii puternic susţinute, atitudini şi opinii faţă de diverse categorii de subiecte generale,

sociale, personale6. reacţii ale altora itemi care descriu comportamente, reacţii şi atitudini ale altora faţă de persoană7. itemi bizari majoritatea itemilor de acest fel descriu comportamente şi trăiri evident neobişnuite, stranii,

care par să se asocieze empiric cu trăsătura respectivă

58

ABCD-M

g) elemente de bizarerie comportamentală:„Mă simt de parcă în mine ar fi mai multe persoane”.

f. Fiecare item a fost apoi evaluat în grupul reunit prin discutarea individuală a formulării, selectându-se formularea care întrunea acordul.

Testarea chestionarului pilot în contextul lingvistic românesc

În etapele de experimentare a selecţiei şi formulărilor itemilor s-au urmărit, în mod specifi c, cerinţa legată de o constantă raportare a itemului, în fi ecare etapă, la validitatea sa discriminativă, astfel:

defi nirea conţinuturilor domeniului şi a faţe-telor, optimă din prisma unei teorii structura-le care să refl ecte şi importanţa pentru viaţă a diferenţelor interindividuale generate de dimensiunea psihică avută în vedere; această defi nire trebuia realizată explicit, cuprinzând o descriere atât a relaţiilor de tip convergent, cât şi a celor de tip divergent cu alte trăsături sau constructe psihologice, dar şi cu tipurile relevante şi specifi ce de manifestare a trăsătu-rii respective (Angleitner, 1986);pentru evitarea formulării unor itemi de tip idiosincratic, trebuie utilizate mai multe loturi de subiecţi pentru selecţia itemilor, iar selecţia lor să se bazeze pe un analize privind consistenţa internă, gradul de comprehensibilitate şi de

1.

2.

claritate precum şi nonambiguitatea itemilor;pentru a putea capta infl uenţa contextului situaţional, se are în vedere dacă în textul itemului sunt incluse aspecte relevante ale acestuia şi dacă conţinutul este cât mai explicit posibil.

Subiecţi şi procedură

Cei 466 de itemi au fost administraţi unui număr de 200 de subiecţi, în majoritate studenţi şi rudele acestora, dintre care 51 erau bărbaţi şi 149 femei, cu vârste cuprinse între 19 şi 72 de ani (media de vârstă fi ind de 26.6 ani).

Subiecţilor li s-a cerut să se autoevalueze în raport cu fi ecare dintre cei 466 de itemi pe o cală Lickert cu 5 trepte, cuprinse între 0 (dezacord total ) şi 4 (acord total).

Unui număr de 128 dintre aceşti subiecţi le-a fost administrat şi setul de descriptori, procedura fi ind identică.

Scorurile obţinute au fost supuse analizei factoriale, folosind analiza pe componente principale urmată de o rotaţie ortogonală varimax.

Rădăcinile latente ale factorilor obţinuţi din analiza factorială efectuată pe datele provenite din administrarea itemilor sugerează ca soluţii posibile pe cele cu 4, 5 şi 6 factori deoarece curba acestor rădăcini se aplatizează începând de la a VII-a componentă factorială.

3.

59


Examinând mai întâi soluţia cu 4 factori (24% din varianţa totală) aceştia pot fi etichetaţi la o primă aproximare drept Extraversie, Dezagreabilitate, Agreabilitate şi Conştiinciozitate fi ind însă mai cuprinzători decât soluţia tradiţională.

În ce priveşte soluţia cu cinci factori (27% din va-rianţa totală), s-a constatat că primii 4 rămân relativ nemodifi caţi, în timp ce ultimul conţine numeroşi itemi ce îl apropie de factorul Intelect din modelul big fi ve. Această soluţie pare deci mai completă decât cea precedentă, acoperind un alt domeniu semnifi -cativ. Totuşi, lipsa Nevrotismului clasic şi spargerea Agreabilităţii tradiţionale în două opuse au ridicat unele semne de întrebare.

Atunci când şase factori au fost rotiţi s-a constatat că factorii III şi IV şi-au inversat locurile, iar cel de-al VI-lea reprezintă o formă specifi că a Extraversiei, incluzând mai ales aspecte legate de prezentabilitate: distins, valoros, sexi, prezentabil. Încărcăturile mici ale variabilelor pe acest al VI-lea factor precum şi această fragmentare a factorilor în variante mai specifi ce ale lor s-au constituit în indicatori semnifi cativi ai faptului că factorul VI nu aduce un înţeles distinct, nou la soluţia cu cinci factori. S-a decis astfel reţinerea primelor cinci componente, acestea explicând 27.5% din varianţa totală.

În timp ce primii factori se păstrează asemănători cu cei din soluţia precedentă, al şaselea factor rezultat din analiza ultimei soluţii provine din desprinderea unei porţiuni din primul factor conţinând itemi ce ţin de aspectul fi zic şi abilităţi cognitive.

În concluzie, cea mai adecvată soluţie pare a fi cea cu cinci factori, la alegerea ei, pe lângă rezultatele rădăcinilor latente şi interpretarea factorilor, s-a avut în vedere şi consideraţii teoretice, cât şi posibilitatea comparaţiei cu alte modele.

Prezentarea soluţiei cu cinci factori

Examinarea rădăcinilor latente, exprimate în pro-centaje, pentru primii 12 factori (Tabelul 2.2.), pre-cum şi a grafi cului variaţiei rădăcinilor latente ale principalelor componente, ne-a condus la reţinerea primilor cinci factori ca fi ind semnifi cativi în contu-rarea domeniului personalităţii, aceştia explicând o mare parte din varianţa totală (respectiv 27.5%).

Curba variaţiei rădăcinilor latente ale factorilor se aplatizează după a V-a componentă factorială, fapt care ne-a întărit convingerea că soluţia cu cinci factori rotiţi este cea mai potrivită pentru evidenţierea dimensiunilor majore ale personalităţii.

Analiza variabilelor încărcate pe primii cinci factori (Tabelul 2.3.), ne-a condus spre un model de cinci suprafactori a căror conţinut ar putea reprezenta: (I) Extraversia, (II) Agresivitatea, (III) Agreabilitatea, (IV) Conştiinciozitatea şi (V) Intelectul.

În această variantă aparent lipseşte factorul Stabilitate emoţională vs. Nevrotism iar factorul Agreabilitate părea că s-a rupt în două componente (Agreabilitate şi Agresivitate). Examinând încărcăturile variabilelor pe cei cinci factori am constatat că aceste clusterizări

60

ABCD-M

de înţelesuri psihologice se referă la: Extraversie (I), Ostilitate(II), Agreabilitate(III), Conştiinciozitate (IV), Intelect (Stil cognitiv) (V).

Se poate observa structurarea ierarhică a factorilor, primul fi ind şi cel mai puternic, mai bine reprezentat, în timp ce ultimul e mai slab reprezentat.

Tabelul 2.4. prezintă primii cinci factori supuşi rotaţiei ortogonale de tip Varimax. Factorii sunt reprezentaţi aici prin câte maximum 10 variabile – cele mai încărcate pe factorul respectiv.

Este de remarcat în primul rând această ordine de apariţie a factorilor (Tabelul 2.5.). Se poate observa

că structura factorială românească păstrează aproximativ aceeaşi ordine de extracţie a factorilor întâlnită în varianta din engleza americană (Goldberg, 1990, 1992, şi Hofstee s.a., 1992), precum şi în varianta olandeză (Hofstee, DeRaad şi Goldberg, 1991, DeRaad s.a., 1992) şi în cea

Tabelul 2.2. Rădăcinile latente şi cantitatea de variantă explicată de primii 12 factori care apar în urma analizei în componente principale

Factor Rădăcina latentă

Procentul de varianţă

Procentul cumulat

1 47.04 10.1 10.12 27.89 6 16.13 25.09 5.4 21.54 16.23 3.5 255 11.92 2.6 27.66 10.3 2.2 29.87 9.09 1.9 31.78 7.7 1.7 33.49 7.29 1.6 35

10 6.38 1.4 36.411 5.76 1.2 37.612 5.58 1.2 38.8

Tabelul 2.3. Numărul variabilelor cu încărcături mai mari de .35 pentru fi ecare din cei cinci factori.

Factori I II III IV VVariabile peste .35 105 77 56 58 38

Tabelul 2.4. Soluţia cu cinci factori rotiţi ortogonal prin metoda Varimax

I. Extraversie (10.1%).65 vesel.62 vioi .62 bucuros .59 dinamic .59 optimist

-.68 trist-.64 însingurat-.62 pesimist-.60 neîncrezător-.59 introvert

II. Iritabilitate – Ostilitate (6.0%).60 poruncitor .58 enervant.58 autoritar.58 răsculat.57 agresiv.55 mânios

-.37 paşnic

III. Sensibilitate – Altruism (5.4%).62 afectuos .57 încrezător.55 săritor.55 sensibil.54 darnic.53 simţitor

-.31 masculinitate

IV. Conştiinciozitate (3.5%).68 riguros .63 perseverent .57 exact .54 chibzuit .49 efi cient

-.55 căscat-.53 zăpăcit-.48 distrat-.48 superfi cial

V. Deschidere intelectuală (2.6%).54 rafi nat.52 cercetător.46 paradoxal.44 sintetic.43 curios

61


Tabelul 2.5. Componenţa factorilor

Factorul I: ExtraversieVesel .65Vioi .62Bucuros .62Dinamic .59Optimist .59Sociabil .58Activ .56Descurcăreţ .55Agreabil .55Trist -.68Însingurat -.64Nedorit -.62Pesimist -.62Neîncrezător -.60Introvert -.59Complexat -.58Neacceptat -.56Singuratic -.56

Factorul II : Ostilitate (Iritabilitate)Poruncitor .61Enervant .58Autoritar .58Răsculat .58Acaparator .57Agresiv .57Violent .57Mânios .55Impulsiv .54Paşnic -.37Înţelegător -.32Indulgent -.31Cuviincios -.30Milos -.28Politicos -.26Calm -.26Răbdător -.25Tolerant -.25

Factorul III: Sensibilitate – AltruismAfectuos .62Încrezător .57Săritor .55Sensibil .55Darnic .54Drept .53Simţitor .53Spirit de sacrifi ciu .52Visător .51Individualist -.36Nemilos -.36Rău -.32Masculin -.31Răutăcios -.31Meschin -.26Batjocoritor -.25Profi tor -.25Temut -.24

Factorul IV: ConştiinciozitateRiguros .68Perseverent .64Exact .57Înfrânat .55Chibzuit .55Coerent .53Voluntar .59Efi cient .49Unitar .49Căscat -.55Zăpăcit -.53Distrat -.49Superfi cial -.48Cheltuitor -.45Iresponsabil -.44Leneş -.43Dezordonat -.42Laş -.42

62

ABCD-M

germană (Ostendorf, 1990), respectiv, pe primul loc factorul Extraversie, urmat apoi de Agreabilitate, pe locul trei – Stabilitatea emoţională, pe patru – Conştiinciozitatea şi pe cinci – Intelectul. Deosebirea majoră este aceea a absenţei dimensiunii stabilitate emoţională din cadrul modelului factorial românesc, în timp ce factorul Agreabilitate s-a fragmentat în două componente: Dezagreabilitate – Ostilitate (II) şi Agreabilitate – Sensibilitate (III).

Lipsa factorului Stabilitate emoţională ne-a determinat să întreprindem o analiză mai de adâncime a conţinutului psihologic al factorilor obţinuţi. În realizarea acestei analize ne-am folosit de defi niţiile conceptuale date de John, 1989 pentru

acele variabile care captează conţinutul prototipic, respectiv miezul de înţeles al fi ecărei dimensiuni.

Interpretarea factorilor

Încercând o comparaţie cu modelul big fi ve clasic se constată că factorul I, Extraversia şi factorul IV, Conştiinciozitatea se apropie cel mai mult de corespondenţii lor tradiţionali.

Factorul Extraversie conţine atât descriptori care semnifi că nivelul de energie ridicat cât şi modul de interacţiune deschis cu obiectele din mediul exterior. Apar astfel termeni ca vesel, dinamic, sociabil, adaptabil, vorbăreţ vs. trist, introvert, tăcut, timid, nedorit.

Conştiinciozitatea include descriptori privind controlul acţiunilor şi nevoia de ordine cu termeni precum: riguros, meticulos, echilibrat, chibzuit vs. căscat, aerian, superfi cial, iresponsabil.

Există deosebiri semnifi cative în soluţia factorială românească. O primă problemă avută în vedere a fost măsura în care putem vorbi de spargerea factorului Agreabilitate în doi factori complementari, unul refl ectând o atitudine negativă către ceilalţi (profi tor, egoist, meschin), iar celălalt, un comportament interpersonal pozitiv (omenos, amabil, prietenos).

O analiză mai atentă a itemilor componenţi relevă însă faptul că cei doi factori au sensuri psihologice diferite. Astfel, variabilele încărcate puternic pe

Tabelul 2.5. Componenţa factorilor (continuare)

Factorul V: Deschidere intelectualăRafi nat .55Cercetător .53Paradoxal .46Responsabil .46Tăios .45Sintetic .44Curios .44Muzical .43Perfectibil .43Parşiv -.49Făţarnic -.45Prefăcut -.43Pripit -.41Greoi -.40Duşmănos -.37Umil -.30Păgubos -.29Smerit -.29

63


factorul II au în comun o instabilitate emoţională manifestă a comportamentului în contexte sociale (violent, agresiv, impulsiv, iritabil). Ţinând cont şi de variabilele negative (paşnic, înţelegător, tolerant, răbdător), o denumire mai potrivită este Ostilitate / Iritabilitate.

Variabilele puternic încărcate pe factorul III, pe de altă parte, pe lângă o atitudine pozitivă, relevă şi o sensibilitate afectivă crescută (afectuos, duios, sensibil, simţitor, tandru). O denumire mai adecvată ar fi deci Agreabilitate cu sensul de Sensibilitate, Altruism / Insensibilitate, Egoism.

Analizând literatura de specialitate, soluţia este foarte asemănătoare cu cea la care au ajuns cele două echipe italiene, lucrând independent. Astfel, Di Blas şi Forzi (1990) se opresc la o soluţie cu patru factori în care pe lângă Extraversie şi Conştiinciozitate obţin doi factori pe care îi numesc Iritabilitate / Calmitate (autoritar, poruncitor, irascibil, certăreţ, agresiv, vs. răbdător, cordial, paşnic) şi Sensibilitate/Insensibilitate (sensibil, romantic, sentimental, impresionabil vs. insensibil, inuman, nesincer).

Caprara şi Perugini (1994) ajung şi ei la doi factori denumiţi Iritabilitate / Calmitate şi Altruism (dar cu adjective ce se referă la sensibilitate) / Egoism. Ei constată că de fapt cei doi factori sunt rotaţii ale Agreabilităţii şi Stabilităţii emoţionale clasice. La aceeaşi concluzie ajung şi alţi autori: trăsăturile din sfera relaţiilor interpersonale şi cea afectivă tind să se combine (Di Blas şi Forzi, 1990).

De asemenea, în modelul AB5C se consideră şi faţetele mixte cele mai bine reprezentate circumplexe sunt II x IV şi I x II. Saucier (1992) a propus o structură tridimensională pentru a reprezenta legăturile dintre factorii I, II şi IV.

O dovadă interesantă asupra corelaţiilor dintre Nevrotism şi Agreabilitate şi a existenţei a două tipuri de instabilitate emoţională se obţine dacă urmărim markerii lui Goldberg (1992) pentru nevrotism şi modul în care aceştia corelează cu agreabilitatea. Se observă că există două grupe, unele ce se referă la iritabilitate, altele, la hipersensibilitate, emotivitate. În Tabelul 2.6. următor sunt prezentate comparativ aceste valori.

Este în acest sens cunoscută relaţia dintre faţeta Ostilitate a factorului Nevrotism din NEO-PI care are o corelaţie de .46 cu Agreabilitatea şi .68 cu Nevrotismul (Costa s.a., 1991). Într-un alt studiu, Watson şi Clark (1992) găsesc o corelaţie de –.63 între Ostilitate şi Agreabilitate şi .52 cu Nevrotismul.

Tabelul 2.6. Iritabilitate vs. emotivitate

Iritabil -.44Instabil -.35Capricios -.23Supărăcios -.14Emotiv .45Temător .07Plângăreţ .06Nervos .04

64

ABCD-M

O confi rmare suplimentară a acestei combinări între Agreabilitate şi Nevrotism a venit din examinarea mai atentă a soluţiei noastre cu şase factori. Aici, factorii II şi III sunt puţin rotiţi în comparaţie cu soluţia 5-factorială, sensibilitatea afectivă căpătând accente mai pronunţate de instabilitate emoţională în timp ce itemii ce ţin de altruism tind să treacă pe factorul II.

În concluzie, putem spune că factorii ce ţin de ostilitate şi instabilitate emoţională se combină în soluţia noastră, foarte probabil reprezentând rotaţii ale factorilor tradiţionali.

Pe de altă parte, unele din faţetele Nevrotismului în NEO-PI (Costa şi McCrae, 1992) sunt distribuite în structura obţinută de noi pe alţi factori. Astfel, elemente de depresie (complexat, resemnat, descurajat) şi insecuritate, nesiguranţă (inhibat, fricos) sunt plasate pe factorul Extraversie. Acest lucru nu este surprinzător, ţinând cont de corelaţia observată între Nevrotism şi Extraversie: Costa, McCrae şi Dye (1991) găsesc o corelaţie de .34 între factorii Extraversie şi instabilitate emoţională măsuraţi cu BFQ (Caprara, Barbanelli, Borgogni şi Perugini, 1993). Câţiva itemi ce ţin de lipsa de control (instabilitate) sunt de asemenea plasaţi pe conştiinciozitate (dar vezi corelaţia de .53 dintre Nevrotism şi Conştiinciozitate din NEO-PI-R).

În ceea ce priveşte factorul V, el este clar un factor de deschidere intelectuală apropiindu-se mai mult de Deschiderea la experienţă a lui Costa şi McCrae.

El cuprinde itemi ce se referă la toleranţa de idei, spirit investigativ, nonconformism, simţ artistic şi stiluri cognitive (analitic, sintetic). Câţiva posibili itemi din categoria Deschiderea la sentimente îi întâlnim pe factorul III (visător, romantic), iar cei ce ţin de raţionalitate pe factorul IV (raţional, cerebral, nuanţat).

Descrierea celor cinci suprafactori

FACTORUL I Am constatat astfel că factorul I – cel mai puternic în cadrul modelului (cuprinde un număr de 105 variabile cu încărcături peste .35) – conţine itemi precum: activ, energic, doritor de afi rmare, care reprezintă variabile cu conţinut prototipic pentru Extraversie în lista de adjective ACL utilizată de John. Acest fapt, precum şi marea asemănare sub raportul conţinutului (extravert, dinamic, vesel, vorbăreţ) cu factorii numiţi Surgency (cu sens de izbucnire) în modelul lui Goldberg (1990), respectiv Extraversie în modelele lui Ostendorf (1990), De Raad s.a. (1992), Costa şi McCrae (1985) ne-a determinat să dăm numele Extraversie factorului afl at pe primul loc în cadrul structurii taxonomice româneşti.

Prezenţa aspectelor de nesiguranţă exprimate de variabile precum: ruşinos (-.50), emotiv (-.49), neîncrezător (-.60), şovăielnic (-.46) ne-a sugerat faptul că factorul Nevrotism vs. Instabilitate emoţională a pătruns în această dimensiune. Aceasta nu trebuie să surprindă, însă, Costa, McCrae şi Dye găsind o corelaţie de .21 (p<0,001) între Extraversie

65


şi Nevrotism, în timp ce Caprara şi Perugini (1994) au găsit o corelaţie de .34 între factorul Extraversie şi Stabilitatea emoţională măsurată de chestionarul italian BFQ (Di Blas şi Forzi, 1994).

Afi rmarea, sociabilitatea, optimismul, umorul căutarea plăcerii şi realizarea personală sunt aspectele principale ale factorului denumit Extraversie aşa cum apare ea în contextul psiholingvistic românesc.

FACTORUL IIAnaliza de conţinut a variabilelor încărcate pe factorii II şi III arată faptul că dimensiunea afectivitate s-a împărţit în două, o componentă incluzând aspectele negative indezirabile, ostilitatea (factorul II), cealaltă componentă incluzând aspectele pozitive ce conduc la agreabilitate (factorul III).

Mai mult decât atât, aceste două componente s-au combinat cu aspecte diferite ale dimensiunii Stabilitate emoţională vs. Nevrotism. Astfel, factorul II conţine variabile al căror conţinut psihologic se referă la ostilitate şi impulsivitate - aspecte ce apar ca faţete ale Nevrotismului în modelul NEO-PI (Costa şi McCrae, 1985, 1987).

Astfel de variabile conţinute de factorul II sunt: impulsiv (.54), irascibil (.53), dominant (.43), violent (.56). Aceste variabile s-au combinat cu acelea care surprind prin înţelesul lor psihologic aspectele ale unei atitudini de tip egocentric: enervant (.58), autoritar (.58), certăreţ (.53), înţepat (.51), tiranic (.50), profi tor (.50).

Această combinare a egocentrismului cu Impulsivi-tatea şi Ostilitatea ne-a condus la denumirea facto-rului II Imaturitate punând astfel în evidenţă şi as-pectele de emoţionalitate negativă pe care le conţine dar şi incapacitatea eului de-a o controla.

De menţionat este şi faptul că în studiul întreprins de Caprara şi Perugini, 1990, factorul situat pe primul loc a fost denumit de către cercetătorii italieni cu numele Dezagreabilitate – conţinând variabile precum: încrezut, tiranic, arogant, dur, nemilos.

FACTORUL IIIFactorul afl at pe locul al III-lea în cercetarea noastră combină aspecte tipice ale Agreabilităţii care ţin de altruism - săritor (.55), darnic (.54), amabil (.46), ospitalier (.46), blândeţe: prietenos (.49), milos (.47), duios (.43) - cu aspecte care defi nesc conceptual factorul Stabilitate emoţională ( John, 1989, 28), respectiv aspecte care se referă la Sensibilitate emoţională: afectuos (.62), sensibil (.55) , simţitor (.53), visător (.51), vibrant (.48) şi la Vulnerabilitate: sperios (.40), vulnerabil (.41), îngrijorat (.38), frământat (.37), impresionabil (.35).

Factorul III a fost denumit Agreabilitate.

Sub aspectul conţinutului psihologic, acest factor pe care noi l-am numit Agreabilitate se aseamănă mult cu factorul numit Sensibilitate care apare pe locul al treilea în cercetarea italienilor Di Blas şi Forzi, 1994 (sensibil, romantic, afectuos, cald, sentimental).

66

ABCD-M

Ca un argument în plus pentru denumirea acorda-tă de noi factorului III putem aminti că Johnson şi Ostendorf, 1993, ţinând cont de numeroasele cone-xiuni lexicale laterale ale termenilor de personalitate, au redenumit Agreabilitatea ca Blândeţe „Softness” (Block, 1995).

FACTORUL IVFactorul IV identifi cat de noi ca fi ind Conştiincio-zitatea, apare în forma sa întâlnită în mod obişnuit în mai toate studiile lingvistice efectuate în engleza americană, în olandeză, germană, italiană etc. Mai mult, această dimensiune ocupă în versiunea psiho-lingvistică românească acelaşi loc patru în care este întâlnită în alte studii, excepţie făcând doar cercetă-rile lui Perugini şi Caprara, 1994, şi Di Blaz şi Forzi, 1994, unde Conştiinciozitatea ocupă primul loc în ierarhia structurii factoriale de tip big fi ve.

În cadrul studiului psiholingvistic românesc, aceas-tă dimensiune este caracterizată prin atribute referi-toare la control şi ordine: riguros (.68), exact (.57), ordonat (.42), meticulos (.43); raţionalitate: chib-zuit (.54), echilibrat (.46), raţional (.45), măsurat (.44); competenţă: perseverent (.63), efi cient (.49), priceput (.48 ), studios (.47).

Factorul Conştiinciozitate este descris în plan adjectival astfel: disciplinat, harnic, precis, ascultător, conştiincios, punctual (De Raad, 1992), prudent, măsurat, meticulos, echilibrat (Caprara şi Perugini, 1990), silitor, precis, responsabil, matur, raţional (Di Blas, Forzi, 1994), capabil, organizat, meticulos, persistent (Costa, McCrae, 1985, 1987).

Observăm că a patra dimensiune a modelului factorial românesc prezintă un conţinut foarte asemănător cu cel al factorilor similari obţinuţi în diferite abordări lingvistice (olandeză, italiană, engleză americană), aceasta venind să justifi ce denumirea ce i-a fost dată, Conştiinciozitate.

FACTORUL VAcest factor cuprinde itemi al căror conţinut psihologic surprinde aspecte referitoare la spiritul cercetător, căutător: cercetător (.52), curios (.43), isteţ (.40), iscoditor (.39), întrebător (.39), analitic (.32).

Sunt prezente şi aspecte ce surprind dimensiunea artistică a fi inţei: rafi nat (.54), muzical (.43), original (.37), fantezist (.35), nonconformist (.34), creator (.32), precum şi itemi ce scot în evidenţă spiritul ascuţit: tăios (.44), ironic (.41), direct(.33), paradoxal (.46).

Factorul V, cel mai mic în cadrul modelului (numai 38 de variabile încărcate peste .35), prezintă asemănări de conţinut cu unele faţete ale Deschiderii din NEO-PI. Elementele care se regăsesc în cercetările empirice ale lui Costa şi McCrae sunt: curiozitatea intelectuală (spiritul cercetător, în studiul nostru), sensibilitatea estetică (dimensiunea artistică, la noi), independenţa în modul de a gândi lucrurile, imaginaţia vie.

Această dimensiune intelectuală care apare în vari-anta psiholingvistică românească este comparabi-

67


lă şi cu ceea ce instrumentul italian SACBIF care denumeşte factorul Deschidere mentală (receptiv, neconvenţional, creativ, treaz). De asemenea, în va-rianta lui Wiggins întâlnim factorul Deschidere la experienţă (planul fi losofi c, preferinţă pentru gândi-rea abstractă, imaginativ, refl exiv, cu interese literare, cu tendinţa de a pune întrebări).

Aspectele surprinse de factorul V nu se asociază în mod necesar cu inteligenţa generală, exprimând mai degrabă nuanţe ale unui stil exploratoriu caracteristic pentru ceea ce Maslow denumeşte meta-motivaţie, fapt pentru care am numit această dimensiune Autoactualizare.

Importanţa identifi cării acestei dimensiuni inte-lectuale în cadrul modelului românesc este cu atât mai mare cu cât în alte cercetări cum sunt cele ale echipelor germane sau italiene acest factor nu s-a structurat cu precizie. Astfel, în studiul efectuat în cadrul lexiconului italian, Caprara şi Perugini, 1990, nu au identifi cat factorul Intelect, deşi au încercat să extragă mai mult de cinci componente principale. Concluzia a fost aceea că factorul nu poate să apară din cauza numărului mic de adjective care se refe-ră la Intelect sau Cultură. Nici studiul efectuat de Di Blas şi Forzi (1994) în cadrul lexiconului italian nu a condus la identifi carea distinctă a dimensiunii Deschidere, aceasta părând să pătrundă în celelalte dimensiuni identifi cate: Sensibilitate, Extraversie, Conştiinciozitate.

Caracteristici ale modelului românescAnalizând toate aceste aspecte particulare ale structurii factoriale româneşti şi comparându-le cu versiunile conturate în alte contexte lingvistice, putem concluziona că modelul big fi ve se regăseşte cu o anumită specifi citate în contextul psiholingvistic românesc.

Factorul Stabilitate emoţională vs. Nevrotism nu lipseşte din modelul factorial românesc ci s-a spart şi a pătruns în celelalte dimensiuni structurale. Atât factorul II cât şi III, au legătură cu sfera interpersonală şi în ambii este prezentă emoţionalitatea; aceştia par să exprime două componente ale Nevrotismului /, respectiv absenţa controlului emoţional în contexte sociale (factorul II) şi dispoziţiile afective pozitive faţă de alte persoane (factorul III).

Factorul II – denumit de noi Imaturitate este rezultatul unei relaţii cunoscute între maturizarea personală şi capacitatea de a interrelaţiona adaptativ şi deschis: faţeta Ostilitate a factorului Nevrotism (NEO-PI) prezentă o corelaţie de .46 cu Agreabilitatea şi o corelaţie de .68 cu Nevrotismul (Costa în Di Blas, Forzi, 1994, p. 15). Într-adevăr, acest factor pare să reprezinte o expresie a instabilităţii, iritabilităţii şi lipsei de control manifestate în social.

A treia dimensiune majoră în modelul nostru Agreabilitatea ca sensibilitate şi altruism combină elemente de Agreabilitate şi Nevrotism, în acest caz exprimând sensibilitatea, emoţiile şi căldura în tendinţa apropierii de alţi oameni.

68

ABCD-M

Într-adevăr, tradiţionalul Nevrotism (Costa McCrae) sau Stabilitate emoţională (Goldberg, De Raad, Ostendorf ) pare să se fi rupt în diversele sale faţete: Nesiguranţa de sine şi absenţa controlului emoţional ca Impulsivitate) fi ind exprimată de Iritabilitate şi Ostilitatea din Imaturitate, iar dispoziţiile afective individuale pentru ceilalţi oameni alimentând în factorul Agreabilitate aspectele specifi ce sensibilităţii şi emoţiilor pozitive.

Este clar prezentă aici o integrare între trăsăturile afective şi cele interpersonale, integrare remarcată şi de Saucier, în 1992 (în Di Blas, 1994), care şi propune o a treia structură dimensională ce ar trebui să reprezinte legăturile dintre factorii I Extraversie, II Agreabilitate şi IV Stabilitate emoţională, din cadrul lexiconului englezei americane.

În concluzie, putem afi rma validitatea ipotezei formulate de noi pentru Studiul privind replicabilitatea modelului de cinci dimensiuni deoarece structura factorială big fi ve a putut fi redescoperită în contextul psiholingvistic românesc: Extraversia încărcată pe factorul I, Instabilitatea emoţională pe factorul II cu accentul pe egocentrism, Agreabilitatea pe factorul III cu accentul pe altruism şi sensibilitate interpersonală, Conştiinciozitatea pe factorul IV şi intelectul ca stil evolutiv, denumit Autoactualizare pe factorul V.

Faptul că cei doi suprafactori ai personalităţii, Agreabilitatea şi Stabilitatea emoţională, s-au spart şi s-au combinat între ei dovedeşte interesul care

apare în contextul psiholingvistic românesc pentru dimensiunile interpersonale care sunt puternic asimilate împreună cu trăsături emoţionale şi care depind de gradul de maturizare al eului. Aceasta poate fi una din cauzele care au determinat fragmentarea acestor două dimensiuni.

Este posibil ca pentru vorbitorii limbii române acestea două să reprezinte trăsături distincte, în timp ce în alte contexte culturale ele să reprezinte faţete ale aceleiaşi trăsături. O altă cauză poate fi existenţa unor încărcături secundare şi terţiare relativ numeroase şi semnifi cative ale diferitelor variabile pe factorii obţinuţi.

Putem afi rma că toate cele cinci dimensiuni majore ale personalităţii din cadrul modelului big fi ve se regăsesc în primii cinci factori obţinuţi în versiunea lexicală românească, unii într-o formă relativ pură: Extraversia, Conştiinciozitatea şi Deschiderea intelectuală, ceilalţi, Agreabilitatea şi Stabilitatea emoţională – în forme sui generis.

Stabilizarea factorială

Replicările acestei cercetări de bază a avut ca scop verifi carea stabilităţii factoriale şi a compoziţiei factorilor.

Un prim grup de studii au avut în vedere populaţia adultă, sub aspectul nor indici demografi ci precum genul, nivelul educaţional şi formarea educaţională, vârsta. S-au derulat mai multe aplicări care au

69


cuprins 2035 de persoane adulte, între 20 si 68 ani. Faţă de prima cercetare în care genul subiecţilor era relativ neechilibrat, cu circa 25% populaţie masculină, echilibrarea acestui indicator conform indicelui demografi c din România, a condus spre aceeaşi formulă factorială, cu unele diferenţe în privinţa procentului din varianţă acoperit de fi ecare dintre aceşti cinci factori, precum şi încărcăturii unora dintre descriptori.

Big fi ne în adolescenţă

Un al II-lea grup de cercetări a avut ca scop defi nirea condiţiei populaţiei de adolescenţi. Încă din cercetarea iniţială, din rezultatele culese cu ajutorul metodei descrierii (imagine de sine acceptată, imagine de sine respinsă, imagine de sine ideală şi imaginea unei persoane semnifi cative) s-a observat accentul semnifi cativ pus pe descriptori de tip imagine fi zică / constituţie şi pe descriptori de tip temperament.

Acest prim demers a condus spre o soluţie de cinci factori în care pe primul loc era Agreabilitatea, pe locul secund un factor compozit de energie corelat cu egocentrismul şi agresivitatea, denumit Auto-controlul energiei, al III-lea factor era centrat pe Imaginea fi zică, prezentare; factorul IV care parţial se referă la Conştiinciozitate, cuprinde aspecte care ţin de încredere şi siguranţă de sine alături de energie pozitivă şi voinţă cu o predominare a polului negativ al descriptorilor, astfel încât s-a considerat că este vorba de o insufi cientă integrare a aspectelor de tip temperamental la nivelul atitudinilor şi

motivaţiei asumate; factorul V refl ectă Extraversia cu accentul pe dinamica introvertă, activism şi simţul umorului.

În această situaţie, s-a ajuns la concluzia că cei cinci mari factori, forţe latente în jurul cărora pare să se organizeze integrarea eului în adolescenţă, suportă în această perioadă o puternică distorsiune datorită dominării în comportament a aspectelor care ţin de temperament şi insufi cienta luare în stăpânire acestora.

S-au derulat mai multe aplicări ale chestionarului pilot pe populaţia de adolescenţi, cu vârste între 13 – 18 ani, care au condus spre ideea că în perioada în care structura personalităţii este încă în proces de formare şi maturizare, aspectele care ţin de temperament apar să acţioneze de sine stătător ca elemente formative neintegrate. Aceste date sunt congruente cu cercetările unor personologi precum R. B. Cattell sau Eysenck. Problema vârstei şi stabilităţii factoriale a constituit un domeniu preferenţial pentru multe echipe, dintr-o perspectivă structuralistă şi longitudinală. Astfel, Cattell, Gruen, 1953; Cattell, 1957; Cattell, Coan, 1957; Peterson, 1965; Eysenck, Easting, Eysenck, 1970 ajung să releve că există trăsături care apar în adolescenţă, în timp ce alte trăsături dispar şi că unii factori sunt prezenţi de-a lungul tuturor vârstelor.

În această situaţie, am realizat în 2001 o cercetare care a inclus alături de itemii chestionarului ABCD-M itemii chestionarului lui J. Strelau,

70

ABCD-M

Strelau Temperament Inventory, STI-R, (cu dimensiunile: forţa excitaţiei SE, forţa inhibiţiei SI, mobilitatea proprietăţilor sistemului central nervos (Studiul de experimentare a variantei româneşti, STI R, Minulescu, 1992, a reţinut un total de 48 de itemi; câte 16 pentru fi ecare dintre cele trei scale ale testului). De asemenea, s-au adăugat şi itemii chestionarului lui Arnet, AISS - Th e Arnett Inventory of Sensation Seeking, test care măsoară un factor al temperamentului conceptualizat de M. Zuckermann în 1960 sub denumirea de Căutarea senzaţiei (Sensation Seeking, SS, 1993). Cu acest prilej, s-a demonstrat importanţa factorilor temperamentului în perioada constituirii personalităţii, măsura în care acţionează ca factori de sine stătători, încă neintegraţi în ceea ce, ulterior, pe măsură ce personalitatea şi eul încep să funcţioneze coerent şi constant, se va stabiliza sub forma celor cinci mari dimensiuni.

Această nouă cercetare exploratorie desfăşurată pe un număr de 250 de adolescenţi (vârsta medie, 15,5 ani, 50% fete) a condus spre o soluţie factorială de opt factori, care apare a caracteriza condiţia personalităţii în adolescenţă.

Aceşti factori au fost denumiţi: factorul I, Extraversie cu faţetele Activism, Optimism, Umor şi Adaptabilitate;

factorul II, Imaturitate (lipsa forţei eului) cu faţetele Egocentrism, Agresivitate, Lipsa autocontrolului şi Manipulare;

factorul III Afectivitate cu faţetele Romantism, sensibilitate şi Căldură afectivă;

factorul IV Conştiinciozitate vs. lipsa de ordine, cu faţetele Cumpătare materială şi Auto-organizare;

factorul V Deschidere intelectuală cu faţetele Problematizare, Creativitate, Onestitate şi Altruism;

factorul VI Lipsa forţei excitaţiei cu faţetele Nesiguranţă la stres, Anxietate la experienţa proprie şi Oboseală la tensiune;

factorul VII denumit Rebeliune vs. Acomodare, cu faţetele Rebeliune, Imoralitate şi Irascibilitate;

factorul VIII denumit Lipsa de mobilitate cu faţetele Neadaptare la alternanţa activităţii şi Neadaptare la noutate.

Această cercetare a condus treptat, prin reiterarea cercetării pe alte loturi de adolescenţi între 13,6 şi 19 ani, spre construirea unui chestionar factorial pe opt mari dimensiuni şi 24 de subscale / faţete, denumit Adolescentul.

Construirea unui model ierarhic structural al

acestor descriptori

Această direcţie de cercetare a avut ca obiectiv elaborarea unui model ierarhic-structural al descriptorilor personalităţii din limba română. În

71


echipa de cercetare o contribuţie majoră a avut-o D. Ciobănescu (1995).

Denumirea „modele ierarhic-structurale” se referă la un nou tip de structură taxonomică, care integrea-ză atât caracteristici specifi ce modelelor big fi ve cât şi celor circumplexe clasice. Aceste noi modele au avantajul că păstrează organizarea ierarhică a trăsă-turilor pe mai multe niveluri de abstracţie, organiza-re întâlnită la modelele clasice, dar permite totodată o mai bună surprindere a relaţiilor structurale dintre trăsături în interiorul spaţiului multidimensional şi de asemenea dintre acestea şi axele factoriale.

Totodată, elaborarea faţetelor factorilor este mai uşor de realizat, ele putând fi obţinute ca modifi cări ale fi ecărui factor de către ceilalţi. Pe lângă faţeta pură, se formează astfel, pentru fi ecare factor, câte opt faţete mixte având variabile cu încărcături principale pe factorul respectiv şi secundare pe polii pozitivi şi negativi ai celorlalţi patru factori. În total deci se pot obţine teoretic 45 de faţete cu 90 de poli.

Justifi carea demersului

Analiza rezultatelor obţinute în faza precedentă arată că rotaţia nu a avut destulă putere discriminativă: existau încărcături secundare semnifi cative de peste .25 şi 24 dintre variabile prezintă chiar încărcături terţiare peste acest prag. Pe de altă parte, a exclude aceşti termeni ca fi ind „impuri” ar însemna pierderea unor termeni importanţi (de exemplu, „emotiv”, „nervos” etc). În plus, modelul va permite o mai bună interpretare a factorilor şi va constitui un

bun punct de plecare pentru un nou chestionar de personalitate.

Metodă

Pentru calculul factorilor adiţionali a fost folosită metodologia propusă de Hofstee s.a. (1992).

Paşii urmaţi, pe scurt:după calculul încărcăturilor variabilelor pe cei cinci factori principali

se introduc pentru fi ecare pereche de doi factori încă patru factori secundari la unghiuri de 30 şi 60 de grade;

se calculează apoi încărcăturile variabilelor pe cei 40 de factori astfel obţinuţi rezultând o matrice de n variabile x 45 de încărcături;

trăsăturile sunt apoi atribuite polului factorial pe care au cea mai mare proiecţie;

sunt eliminate trăsăturile ale căror încărcături nu depăşesc o anumită valoare prag (.2) pe nici unul dintre factori;

pornind de la aceste specifi caţii, s-a elaborat un program pe calculator cu ajutorul căruia să poată fi obţinute încărcăturile pe factorii secundari.

Analizând rezultatele obţinute se constată că, din numărul total de 466 de variabile, 460 prezintă încărcături de peste .2 pe cel puţin unul dintre

a.

b.

c.

d.

e.

f.

72

ABCD-M

factori. Numărul de termeni atribuiţi celor 90 de celule (45 de factori x 2 poli) variază de la 0 pentru 26 de celule, la 26 pentru celula I- II+ şi 25 pentru celula I+ IV+. Se poate observa deci o distribuţie foarte neuniformă a trăsăturilor, anumite segmente sunt puternic reprezentate, iar altele lipsesc cu desăvârşire.

Datele sunt surprinzătoare şi dintr-un alt punct de vedere. Faţetele pure (markeri), cu variabile puternic încărcate şi nesemnifi cativ pe ceilalţi factori, sunt foarte slab reprezentate. Această situaţie poate primi ca explicaţie că factorii sunt rotiţi faţă de poziţiile standard sau că aceştia nu sunt complet ortogonali. Numărul termenilor atribuiţi faţetelor pure este, în ordine, de 5,10,9,6,1, cifre insufi ciente pentru o imagine adecvata a acestora. De asemenea, analizând faţetele obţinute am constatat că acestea sunt destul de eterogene.

Hofstee şi ceilalţi (1992) au constatat un lucru similar în modelul AB5C, arătând că structura internă nu este identică cu cea externă (obţinută pe baza similarităţii semantice).

În soluţia prezentă însă această eterogenitate este mai pronunţată. Cea mai plauzibilă explicaţie trebuie căutată în faptul că există multe variabile având încărcături terţiare semnifi cative (93 de termeni prezintă o a treia încărcătură de peste .2, faţă de 17 în modelul AB5C). Astfel, există ermenii repartizaţi în aceeaşi faţetă, de exemplu, complicat şi neproductiv, ambii făcând parte din

segmentul I- II+, care sunt situaţi de fapt în celule tridimensionale opuse, I- II+ V+ şi, respectiv, I- II+ V-. Aceste considerente ne-au îndemnat să căutăm o îmbunătăţire a metodologiei de clasifi care propuse odată cu modelul AB5C.

Modifi cări ale modelului

O primă schimbare a vizat mărimea unghiului acoperit de segmentele pure de la 30 la 60 de grade. Astfel, de la un raport de 1:1 al segmentelor pure cu cele mixte sau interstiţiale s-a ajuns acum la un raport de 2:1 în favoarea celor dintâi. Se obţin astfel două faţete bipolare pure cu unghiuri de 45 de grade şi 4 faţete mixte de 22,5 grade pe fi ecare circumplex. Factorii adiţionali sunt fi xaţi acum la unghiuri de 34 şi respectiv 56 de grade faţă de factorii principali.

Cu această modifi care se ating două obiective: o imagine mai clară a factorilor puri, numărul de variabile fi ind acum sufi cient pentru a-i caracteriza şi, în acelaşi timp, o delimitare mai clară a faţetelor mixte de aceştia, pe ele rămânând numai acele variabile cu adevărat mixte.

În acelaşi timp se păstrează structura ierarhică, ele rămânând ca subfactori ai factorilor principali. Trebuie adăugat că relaţionarea spaţială a variabilelor nu depinde de segmentele în care acestea sunt distribuite.

În ceea ce priveşte luarea în consideraţie a încărcăturii terţiare, complicarea structurii de la bi- la tridimensional se realizează într-un mod

73


analog. În cazul în care, luând în consideraţie a treia dimensiune, variabila nu se afl ă într-un segment de 45 de grade în jurul factorilor compuşi, este calculată încărcătura acestora pe un factor adiţional ce se afl ă la un unghi de 45 de grade de factorul respectiv, în planul făcut de acest factor, şi cel pe care variabila prezintă a treia încărcătură. Se obţin astfel un fel de faţete de ordinul doi. Pentru simplitate se indică numai celula în care se găseşte termenul şi încărcătura acestuia pe factorul adiţional.

Trebuie remarcat că toate avantajele obţinute prin trecerea de la soluţia simplă la cea complexă bidimensională se păstrează şi pentru noua extindere a modelului, plusul de complexitate al noului model neafectând prea mult economia soluţiei: interpretarea mai bună a factorilor şi faţetelor, cuprinderea unui spectru mai larg de trăsături, o mai bună omogenitate a clusterilor de variabile.

Rezultate obţinute

Mai întâi trebuie remarcat că numărul termenilor atribuiţi segmentelor pure a crescut simţitor. Astfel, în ordine, faţetele pure au 26, 28, 19, 15 şi 11 elemente.

Circumplexele cel mai bine reprezentate sunt I x IV (100 de itemi) şi I x II (99), urmate de I x III (86) şi II x IV (80). Această ordine confi rmă faptul deja observat că factorii Extraversie şi Agreabilitate formează cea mai puternic reprezentată confi guraţie (aproximativ echivalentă cu circumplexul interpersonal Wiggins).

De asemenea, circumplexul II x IV corespunde aproximativ cu II x III clasic, găsit de Ostendorf (1991) drept cel mai bine dezvoltat în limba germană. În ceea ce priveşte circumplexul I x IV, forţa acestuia se datorează în special faţetei I x IV (31 de itemi) ce cuprinde şi unii itemi referitori la abilităţi cognitive (talentat, înzestrat, valoros) care au fost excluşi în alte taxonomii.

În legătură cu modul de dispunere a trăsăturilor în interiorul circumplexelor, se poate observa că cea mai uniformă distribuţie o are circumplexul I x IV cu faţete defi nite la ambii poli. Pe de altă parte, în circumplexele formate de factorii II şi III variabilele au o dispunere în jurul unei axe oblice. Acestea sugerează, aşa cum era de aşteptat, existenţa unei corelaţii între cei doi factori, ambii legaţi de sfera relaţiilor interpersonale.

Trecând la faţete, din cele 45 posibile numai 32 sunt bine dezvoltate, majoritatea însă la un singur pol, în timp ce încă 4 sunt numai vag conturate (3 itemi fi ecare). O imagine mai clară a distribuţiei neuniforme obţinute poate fi realizată prin considerarea numărului de celule unipolare. Faţă de modelul AB5C, soluţia olandeză, care a găsit 65 de celule semnifi cative, în această structură sunt numai 39. Diferenţa se poate datora unei situaţii obiective existente în limba română însă mai probabil se explică prin faptul că factorii sunt rotiţi faţă de poziţia lor standard (sau poate fi o consecinţă a selecţiei nebalansate a variabilelor iniţiale).

74

ABCD-M

Când doi sau mai mulţi termeni sunt localizaţi în aproximativ acelaşi loc pe cerc, eticheta se aplică celui cu proiecţia cea mai mare. Trebuie ţinut cont că pentru denumirea variabilelor au fost folosite adjectivele din care au fost derivaţi itemii. Totuşi între aceste două categorii nu există o corespondenţă deplină.

Aplicaţii posibile ale modelului

După cum remarcau şi autorii modelului AB5C (Hofstee, De Raad, Goldberg, 1992), modelul poate servi drept cadru general pentru integrarea, evaluarea şi mai buna înţelegere a altor modele taxonomice.

De exemplu, folosind posibilitatea vizualizării structurii cu relaţiile dintre trăsături se poate verifi ca dacă două soluţii diferite nu sunt în realitate decât simple rotaţii ale axelor factoriale ale unuia şi aceluiaşi model. De asemenea, pot fi evaluate atât completitudinea unei soluţii propuse, evidenţiind dacă conţine o reprezentare adecvată a trăsăturilor din diferite zone, cât şi adecvarea modelului în sensul plasării unor faţete pe factori. În versiunea lui Goldberg, de exemplu, spre deosebire de cea a lui Costa şi McCrae, faţeta Căldură este plasată de primii pe factorul I iar de ceilalţi pe factorul II. În realitate însă, se constată că diferenţa nu este atât de mare, variabilele componente fi ind situate între cei doi factori.

Verifi carea adecvării denumirii şi interpretării date factorilor este o altă posibilă aplicaţie. Pornind de la

rezultatele obţinute în faza a doua a cercetării, am încercat să evaluăm corectitudinea interpretărilor făcute în funcţie de locul unde se plasează termenii adoptaţi drept etichete şi de componenţa faţetelor pure pentru fi ecare factor.

Deşi termenul extraversie se găseşte în sectorul I+ IV-, denumirea primului factor pare sufi cient de adecvată. Făcând o comparaţie cu defi nirea factorului Extraversie clasic prin termenii săi prototipici ( John, 1989), aceştia se apropie în mare măsură de cei conţinuţi pe faţeta pură, printre care regăsim vesel, activ, sociabil, răzbătător, optimism, bătăios vs. trist, însingurat, închis, şters, fără curaj. În consecinţă, primul factor obţinut pare să se refere într-adevăr la Extraversia clasică.

În ceea ce priveşte factorul II, denumit de noi Imaturitate, descriptorul „irascibil” este poziţionat în segmentul II+ IV-, iar „ostil” pe II+ I-. Variabilele încărcate pe faţeta pură scot în evidenţă o atitudine negativă în raport cu alţii combinată cu o instabilitate emoţională (impulsivitate) manifestă. Accentul este pus pe agresivitate, spirit contradictoriu, revendicativ şi dominant. Pentru această faţetă, denumiri potrivite ar putea fi şi Beligeranţă sau Contestare. În ansamblu însă, dacă ţinem cont de faptul că cele mai puternice faţete se referă la impulsivitate şi egoism, denumirea pare corespunzătoare pentru că evidenţiază condiţia de imaturitate a eului.

Acest factor se apropie mult de factorii denumiţi Iritabilitate din soluţiile cercetătorilor italieni Di

75


Blas şi Forzi, 1990, Caprara şi Perugini, 1994. Pe de altă parte, prezenţa unor termeni precum „rebel, protestatar, răzvrătit, răsculat” îl apropie şi de factorul V olandez.

Pentru factorul III, denumit Agreabilitate, situaţia este oarecum mai simplă. Atât sensibil cât şi altruist (spirit de sacrifi ciu) se găsesc pe faţeta pură III+ III+, iar ceilalţi termeni se subsumează celor două categorii (afectuos, sensibil, tandru, simţitor şi amabil, darnic, sufl etist, primitor). Accentul pus pe afectivitate este semnalat de prezenţa unor itemi ca duios, feminin, ocrotitor, intuitiv. Acest factor se regăseşte în special în soluţia obţinută de Di Blas şi Forzi (1990).

Pentru factorul IV, Conştiinciozitate, deşi cuvântul „conştiincios” nu apare, cel mai apropiat ca sens, „destoinic”, este poziţionat de asemenea pe faţeta pură, fi indu-i opus descriptorul „superfi cial”. Cu toate acestea, ţinând cont numai de faţeta pură, acesteia i s-ar potrivi mai degrabă denumirea Cumpănire, raţiune. Este evidentă prezenţa unor termeni referitori la autocontrol şi la echilibru, stabilitate, tendinţă semnalată şi în cazul factorului clasic (Block, 1995).

Cea mai complexă situaţie o întâlnim în cazul factorului V. Deşi pe ansamblu avem de-a face clar cu un factor ce se referă la stil evolutiv, pe faţeta pură apar itemi referitori atât la deschiderea la experienţă (cercetător, fl exibil, pasionat), la maturitate intelectuală (responsabil, principial) cât

Tabelul 2.7. Faţetele pure ale factorilor

Faţeta I+ I+ Faţeta I- I-Vesel Trist Vioi ÎnsinguratBucuros PesimistDinamic NeîncrezătorSociabil SinguraticActiv ÎnchisDezgheţat ŞtersTânăr InhibatNatural Faţeta II+ II+ Faţeta II- II-Poruncitor PaşnicAutoritar ÎnţelegătorŢâfnos IndulgentAcaparator Cuviincios AgresivViolentMâniosProtestatarPedepsitorRăzvrătitCertăreţ Faţeta III+ III+ Faţeta III- III-Afectuos IndividualistÎncrezător NemilosSensibil RăuDarnic Masculin SimţitorSpirit de sacrifi ciuÎmpăciuitorTandru Faţeta IV+ IV+ Faţeta IV- IV-Riguros CăscatExact ZăpăcitChibzuit Superfi cialÎnfrânat CheltuitorCoerent MincinosSeriosMăsurat

76

ABCD-M

şi la caracter (neparşiv, nefăţarnic). O denumire mai sugestivă decât Autoactualizare e greu de găsit (numai din analiza faţetei pure).

Elaborarea şi verifi carea markerilor

O altă posibilă aplicaţie, legată de cea anterioară, este folosirea modelului pentru evaluarea unor markeri deja construiţi sau elaborarea unora noi. Dacă se doreşte elaborarea unor markeri puri, care să coreleze puternic cu axa şi neglijabil cu celelalte, sistemul obţinut independent poate fi evaluat atât prin verifi carea încadrării markerilor în faţetele pure cât şi, de asemenea, urmărind reprezentativitatea acestora pentru faţetele respective.

Dacă se intenţionează obţinerea unui sistem de markeri care să cuprindă şi variabilele intermediare, crescând astfel completitudinea sa, un bun punct de plecare îl reprezintă termenii cuprinşi pe faţetele mixte pure, cei care nu au fost distribuiţi pe faţetele mixte de ordinul doi având încărcături terţiare neglijabile. Spre exemplu, pe faţeta I+ IV+ avem itemi puri, ca energic, puternic, descurcăreţ, răzbătător şi „impuri” , cum ar fi senin şi detaşat pe I+ IV+ V-; capabil, înzestrat, valoros, distins

pe I+ IV+ V+ şi ingenios, talentat, sclipitor pe I+ IV+ II+. Cei din prima categorie pot fi consideraţi markeri pentru faţeta I+ IV+.

Construirea faţetelor

O altă posibilitate de a utiliza modelul constă în elaborarea unui sistem de categorii mai puţin abstracte, obţinute prin subdivizarea marilor dimensiuni.

Un prim aspect este evaluarea sistemelor elaborate până acum (de exemplu, a celor propuse de Norman, Goldberg, Costa şi McCrae) în ceea ce priveşte omogenitatea lor (dacă termenii componenţi se găsesc în aceleaşi segmente sau eventual în sectoare adiţionale).

În al doilea rând, remarcam mai sus că pot fi obţinute în mod economic faţete cu ajutorul acestui model, ca modifi cări ale factorilor de fi ecare dintre ceilalţi.

Un pas următor ar fi testarea consistenţei interne a acestora cu ajutorul corelaţiilor inter-itemi. Spre deosebire de modelele clasice, modelele spaţiale aduc un plus de informaţie, ele relevând nu numai grupe de trăsături, ci şi relaţiile spaţiale existente între aceste grupe (distanţă, orientare). Cu toate acestea, pentru a se ajunge la un sistem valid de categorii de nivel mijlociu o alternativă adecvată pare o abordare multiplă, folosind atât subfactorizarea suprafactorilor, relaţiile de sinonimie relevate de dicţionare (Goldberg, 1990), cât şi modelele spaţiale.

Faţeta V+ V+ Faţeta V- V-Cercetător ParşivResponsabil FăţarnicIsteţ PrefăcutPasionat OstentativFlexibil (relativizant) Smerit Principial

Tabelul 2.7. Faţetele pure ale factorilor (continuare)

77


Pentru o primă ilustrare a acestei direcţii, am încercat interpretarea faţetelor bine dezvoltate din soluţia obţinută de noi. Pentru a obţine o imagine cât mai clară a acestora, am folosit atât itemii conţinuţi de faţeta respectivă, cât şi pe cei conţinuţi de celulele vecine şi, acolo unde existau, de cele opuse. Semnifi caţia faţetelor a fost redată printr-un cuvânt cât mai sugestiv. În Tabelul 2.8. sunt prezentate faţetele bine dezvoltate, denumirea sugerată prin ele şi numărul de itemi corespunzători.

Pentru factorul I pot fi dezvoltate 8 faţete: I+ I+, Dinamism (vesel, activ, răzbunător vs. trist, închis, şters); I+ II+, Abilitate interpersonală (abil, şiret, seducător); I+ III+, Deschidere socială (simpatic, agreabil, jovial); I+ IV+; Optimism / încredere în sine (optimist, puternic, valoros); I+ V+, Umor (simţul umorului, glumeţ vs. posac); I- II+, Anxietate (nedorit, neînţeles, încordat); I- III+, Timiditate (emotiv, timid, ruşinos); I- IV+, Introversie (introvert, tăcut, retras vs. extravert, petrecăreţ).

Factorul II are 8 faţete: II+ II+, Rebel (agresiv, certăreţ, rebel); II+ I+, Aroganţă (tupeist, pretenţios, încăpăţânat); II+ III+, Imprevizibilitate (imprevizibil, pătimaş); II+ V+ Antagonism (răsculat, mândru, încăpăţânat); II+ I- Suspiciune (bănuitor, neîncrezător, posesiv); II+ III-, Despotism / duritate (nemilos, individualist, răutăcios); II+ IV- Iritabilitate /impulsivitate (irascibil, impulsiv, nestăpânit); II+V- Egocentric (lacom, profi tor, invidios).

Tabelul 2.8. Faţetele factorilor şi mărimea acestora

Factorul I . Extraversie I+I+ Extraversie (energie) 26I+II+ Abilitate interpersonală 11I+III+ Deschidere socială 13I+IV+ Optimism (Încredere în sine) 31I+V+ Umor 17I-II+ Anxietate 27I-III+ Timiditate 9I+IV- Introversie / dezinhibiţie 8Factorul II. Iritabilitate- ostilitateII+II+ Rebel 28II+I+ Aroganţă 5II+III+ Imprevizibilitate 3II+V+ Antagonism 9II+I- Suspiciune 12II+III- Despotism / duritate 12II+IV- Iritabilitate / impulsivitate 18II+V- Egocentric 15Factorul III. Sensibilitate-altruismIII+ III+ Romantism / tandreţe 19III+ I+ Altruism 6III+ IV+ Onestitate 14III+ V+ Moralitate 13III+ I- Hipersensibilitate 13III+ II- Compasiune 9III+ V- Căldură afectivă / blândeţe 3Factorul IV. ConştiinciozitateIV+ IV+ Planifi care / chibzuinţă 15IV+ I+ Voinţă 17IV+ III+ Auto-disciplină 7IV+ V+ Raţionalitate 8IV+ I- Meticulozitate 3IV- II+ Inconsecvenţă 16Factorul V. Deschidere intelectualăV+ V+ Rafi nare intelectuală 11V+ I+ Agerimea minţii 11V+ II+ Creativitate 9V+ III+ Curiozitate 8V+ IV+ Aprofundare / discernământ 7V+ II- Toleranţă 4

78

ABCD-M

Factorul III are 7 faţete: III+ III+, Romantism / tandreţe (sensibil, tandru, sufl etist); III+ I+, Altruism (prietenos, săritor, îndrăgit); III+ IV+, Onestitate (onest, fi del, politicos); III+ V+, Moralitate (bun, sincer, moral); III+ I-, Hipersensibilitate (visător, vulnerabil, infl uenţabil); III+ II-, Compasiune (milos, generos, tolerant); III+ V-, Căldură afectivă / blândeţe (mămos, duios, îngăduitor).

Faţetele factorului IV sunt în număr de 6: IV+ IV+, Planifi care / chibzuinţă (cumpătat, măsurat, riguros); IV+ I+, Voinţă (efi cient, perseverent, hotărât); IV+ III+, Auto-disciplină (ordonat, echilibrat); IV+ V+, Raţionalitate (raţional, cerebral); IV- II+, Inconsecvenţă (instabil, indisciplinat, iresponsabil).

În ceea ce priveşte factorul V, există 6 faţete: V+ V+, Rafi nare intelectuală (isteţ, cercetător vs. parşiv); V+ I+, Agerimea minţii (sprinten, deştept); V+ II+, Creativitate (original, ironic, imaginativ, noncomformist); V+ III+, Curiozitate (curios, întrebător); V+ IV+, Aprofundare / discernământ (independent, analitic vs. pripit); V+ II-, Toleranţă (neduşmănos, nerăzbunător).

O imagine sugestivă se obţine din analiza faţetelor aşa cum sunt ele poziţionate pe cele 10 circumplexe, fi ind surprinse mai bine relaţiile dintre ele. Au fost evidenţiate trei categorii de faţete după gradul lor de dezvoltare: puternice cu peste 15 itemi, bine conturate între 10 şi 15, semnifi cative 3-10 itemi.

Investigarea celui de al treilea nivel ierarhic

Avantajele elaborării unei structuri taxonomice specifi cate la mai multe niveluri ierarhice, de la categorii largi şi abstracte - precum cei cinci mari factori, la termeni concreţi, au fost sesizate de numeroşi autori. În funcţie de scopul urmărit este mai adecvat unul sau altul dintre niveluri.

Nivelurile mai concrete sunt foarte utile în elaborarea predicţiilor şi formularea unor ipoteze testabile. Prima încercare de acest fel a fost făcută încă de Norman, care, în 1967, a divizat cele 75 de categorii la care ajunsese în 571 de clusteri de sinonime. Un alt exemplu îl reprezintă cei 100 de clusteri ai lui Goldberg (1990).

Până acum însă aceste grupări au fost făcute numai pe baza criteriilor de sinonimie. Aşa cum remarcau însă şi autorii modelului AB5C, între structura internă a spaţiului de trăsături obţinute din autoevaluări şi cea externă dedusă din dicţionare nu există un acord perfect. Modelul tridimensional propus poate fi util şi în această privinţă.

De asemenea, informaţiile suplimentare legate de a treia încărcătură a termenilor pot folosi pentru o mai bună interpretare a faţetelor. Faţete care la prima vedere par eterogene pot fi înţelese prin această prismă. De exemplu, pe faţeta I- II+ întâlnim itemi puri: nedorit, neacceptat, neînţeles, şi o serie de itemi ce se distribuie pe faţete mixte de ordinul II: inutil, plictisit, fals, încorsetat de prejudecăţi pe I- II+ IV-, rigid, rutinier, xenofob pe I- II+ IV+,

79


împrăştiat şi neproductiv pe I- II+ V-, complicat şi distant pe I- II+ V+, încordat, penibil, plângăreţ, fi rav, masochist pe I- II+ III+, rece pe I- II+ III-.

Putem deci considera această faţetă ca fi ind formată din mai mulţi clusteri: neacceptat, rigid, inutil, neproductiv, înstrăinat, autoacuzator, rece, care conturează mai bine un portret apropiat de depresie (ţinând cont şi de faptul că termenii precum trist, pesimist, însingurat se situează în imediata vecinătate).

Elaborarea chestionarelor de personalitate

Modelul propus poate fi privit şi ca un prim pas către elaborarea unui chestionar de personalitate care să surprindă într-un mod mai complet atât variabilele ce se încadrează în soluţia simplă a modelului big fi ve, cât şi pe cele mixte, rezultate din amestecul a doi factori. Ţinând cont de faptul că clasifi carea a folosit itemi şi nu adjective simple şi că au fost deja schiţate faţetele, el poate servi ca un bun punct de plecare.

Trăsăturile ce vor fi în fi nal integrate în chestionar pot fi selectate astfel încât să se asigure o diversitate a variabilelor în ce priveşte încărcăturile secundare, eliminând astfel posibilele redundanţe, supărătoare pentru cel ce răspunde la chestionar şi în acelaşi timp evitând neacoperirea unor zone semnifi cative din spaţiul trăsăturilor.

În plus, prin această echilibrare a încărcăturilor secundare se reduc posibilele corelaţii ce apar între scale.

Generarea unei ipoteze teoretice

Posibilitatea de a evidenţia existenţa unor clusteri importanţi de trăsături, a unor zone puternic populate (de exemplu, faţeta I- II+ sau I+ IV+) sau chiar a unor zone situate la intersecţia a trei factori (I+ II+ V+) poate conduce la generarea unor ipoteze interesante: sunt aceşti clusteri importanţi numai în raport cu setul de variabile sau eşantionul respectiv este o caracteristică mai generală a limbii?

În acest din urmă caz, au ei şi o importanţă externă corespunzătoare?

Pot fi legaţi de evenimente semnifi cative din viaţa noastră?

De asemenea, faptul că modelul nu realizează o simplă clasifi care ci pune în evidenţă relaţiile structurale dintre trăsături şi grupuri întregi de trăsături poate fi folosit pentru a face predicţii atât în legătură cu structura personalităţii în general, dar şi legate de structura personalităţii indivizilor care sunt evaluaţi. În loc de obţinerea unor simple scoruri pe nişte scale se poate încerca o evidenţiere a relaţiilor multiple între trăsăturile caracteristice ale persoanei în cauză.

80

ABCD-M

Descrierea Chestionarului românesc big

–fi ve, ABCD-M

A II-a fază a cercetării a avut ca scop construirea şi experimentarea unui chestionar românesc pentru cele cinci mari dimensiuni. Cercetările s-au desfăşurat în perioada 1997 – 2004 şi 2005 – 2008 şi a avut ca obiective: 1) construirea unui chestionar pentru evaluarea personalităţii bazat pe taxonomia rezultată; 3) verifi carea calităţilor psihometrice – fi delitatea, validitatea de construct şi/sau de criteriu.

Construirea chestionarului ABCD-M

Derularea cercetărilor româneşti (Minulescu, 1997-2004) privind constituirea chestionarului românesc Big Five s-a realizat prin pilotarea formei pilot pe mai multe loturi de persoane, succesiv.

În urma cercetărilor din perioada 1994 – 1997 s-a ajuns în prezent la constituirea unui model consistent cu domeniile big fi ve cu defi nirea a 5 mari factori având fi ecare un număr de 5 faţete. Componentele principale acopereau în momentul construirii chestionarului ca instrument de evaluare 68.6 % din varianţă, astfel: extraversia, 21.2%, Imaturitatea 14.2%, Agreabilitatea 13.1%, Conştiinciozitatea 11.4%, Auto-actualizarea, 8.6%..

Pe baza acestei soluţii factoriale stabilizate s-a construit chestionarul ABCD-M pentru evaluarea

celor cinci mari dimensiuni şi a faţetelor acestuia. În selectarea descriptorilor, s-a urmărit principiul de a păstra doar acei descriptori care au o încărcătură puternică pe un factor (peste .35) şi încărcături neglijabile (sub .10) sau inexistente pe alţi factori. Pentru reliefarea faţetelor s-a utilizat procedeul analizei factoriale urmată de rotarea ortogonală pentru fi ecare dintre cei cinci mari factori. Astfel a fost obţinut un chestionar pilot ABCD-M care a avut iniţial un număr de 208 itemi.

Construirea itemilor a fost prezentată în subcapitolul privind replicarea modelului Big Five în limba română. Cele patru pilotări au avut ca subiect: stabilizarea numărului de itemi prin calcularea consistenţei interne şi a contribuţiei fi ecăruia dintre itemi la scorul total; realizarea unei egalizări a numărului de itemi pentru fi ecare scală majoră şi pentru fi ecare scală componentă; realizarea unui control al inteligibilităţii itemilor în cadrul populaţiei adulte cu un nivel de şcolarizare de la şcoala elementară în sus; realizarea unui studiu de control a atitudinii respondentului la probă; realizarea chestionarului în forma sa fi nală cu calcularea fi delităţii prin consistenţă internă şi a fi delităţii test-retest; realizarea studiilor privind validitatea de conţinut şi de criteriu; studiul factorial al formei stabilizate a chestionarului.

Detalii privind loturile folosite, modalităţilor secvenţiale de selecţie a itemilor au fost prezente într-o serie de publicaţii menţionate anterior, la care cititorul interesat se poate referi.

81


Ca principii generale care au ghidat construirea şi experimentarea chestionarului ABCD-M putem menţiona 4: structurarea ierarhică, originalitatea, cerinţele psihometrice şi validitatea de construct.

Structurarea ierarhică: Chestionarul ABCD-M se bazează pe cercetările care au demonstrat faptul că trăsăturile sunt aranjate în ierarhii legate, conform ipotezei psiholingvistice, de modul implicit în care vorbitorii unei limbi şi culturi îşi reprezintă semnifi caţia acestor trăsături pentru comportamentul uman. În analiza de item am început prin a selecta itemii de la nivelul domeniilor şi apoi am procedat la analizarea factorială a itemilor fi ecărui domeniu pentru a defi nitiva faţetele.

Chestionarul prezent adoptă o imagine consistent bidimensională în legătură cu aceste trăsături con-siderându-le dimensiuni de sine stătătoare a căror interacţiune conduce la conduite reprezentative, dar această interacţiune trebuie evaluată de psihologul care face interpretarea corelată a factorilor şi faţe-telor acestora. Altfel spus, imaginea structurală este un produs care depinde de abilitatea şi experienţa celui care interpretează şi nu este garantată în sine de profi lul dimensiunilor şi faţetelor. Ceea ce este garantat este faptul că în acest profi l, factorii afl aţi în fruntea ierarhiei sunt mai semnifi cativ ca şi con-tributori şi, în situaţia în care aceştia sunt mai activi par a modela mai viguros conduitele persoanei.

Originalitatea chestionarului ABCD-M. Chestionarul prezent este original faţă de chestionarele construite

prin metodele tradiţionale prin specifi citatea înaltă a factorilor pentru populaţia vorbitoare de limbă română. În acest sens, pe de o parte putem vorbi despre faptul că cele cinci mari domenii acoperă în mod semnifi cativ cele cinci domenii reliefate de literatura de specialitate, astfel că am putut atribui denumiri consistente cu cele funcţionale pe plan interrelaţional (aspect dovedit şi de consistenţa studiilor privind validitatea de conţinut prezentate în Capitolul 5).

Concepte precum extraversia, agreabilitatea, conştiinciozitatea sau cele prin care sunt descrise faţetele sunt bine cunoscute în întreaga literatură privind personalitatea şi diferenţele individuale.

Totuşi, cercetările au dovedit încă odată importanţa factorului cultural prin caracteristicile specifi ce pe care două dintre domnii le-au prezentat pentru populaţia românească, aspecte are ne-au condus spre atribuirea unor denumiri relativ diferite de cele tradiţionale. Acest lucru este evident în special în privinţa domeniului stabilităţii emoţionale, care, în varianta românească, s-a dovedit legată decisiv de maturizarea eului. Acest argument ne-a condus spre inversarea scalei şi denumirea de Maturitate vs. Imaturitate.

În cazul factorului intelectual, variabilitatea acestuia este recunoscută astfel că nu ne-a surprins specifi citatea românească care pune accent pe stilul formativ. Prin denumirea acordată, Autoactualizare, am vrut să subliniem semnifi caţia acestei dimensiuni

82

ABCD-M

pentru condiţia de asumare a transformării, vs. stagnare şi regres în evoluţia personală.

Cerinţele psihometrice. Chestionarul a fost construit pe baza unei abordări sistematice de tip analiză factorială, care a permis selectarea acelor descriptori care şi-au dovedit capacitatea de a satura înalt semnifi cativ cele cinci mari dimensiuni şi faţetele acestora. Analiza factorială a fost instrumentul de bază pentru identifi carea clusterilor de itemi care covariază unii cu ceilalţi dar care sunt relativ independenţi de alţi clusteri de itemi, cu alte cuvinte itemi care sunt congruenţi şi prezintă validitate convergentă cu ceilalţi itemi din clusterul respectiv, dar care prezintă validitate divergentă faţă de alţi itemi. Am ghidat analiza factorială pentru a identifi ca iniţial domeniile, cei cinci mari factori / dimensiuni, apoi pentru identifi carea faţetelor.

Au fost derulate mai multe cercetări pentru stabilizarea itemilor astfel încât să se asigure: posibilitatea de a fi înţeleşi de un vorbitor al limbii române cu un vocabular mediu obişnuit, cu un grad de şcolarizare de bază. De asemenea s-a avut în vedere realizarea omogenităţii scalelor principale şi a faţetelor acestora, precum şi validitatea de construct a fi ecăruia dintre cei 5 plus 25 de factori. În manual, prezentăm studiile care certifi că fi delitatea şi validarea celor cinci scale principale şi a celor 25 de scale reprezentând câte cinci faţete ale scalelor celor cinci mari dimensiuni. Penultima revizie a chestionarului a fost realizată în perioada 2006 – 2007, pe un eşantion românesc de 1342 de persoane

(Minulescu, Iliescu, 2007). Ultima experimentare pentru realizarea normării a fost realizată pe un eşantion reprezentativ de 2015 persoane (2007 - 2008).

Datele psihometrice au făcut obiectul unor repetate experimentări ce au dovedit că este un instrument valid în contextul cultural românesc (prezentarea datelor statistice pentru ultima variantă a chestionarului apare în Capitolele 4 şi 5 ale Manualului.

Validarea de construct: Valoarea fi ecărei scale a chestionarului stă, în ultimă instanţă, în capacitatea de a prezenta relaţii semnifi cative cu criterii externe care să ne permită să realizăm evaluări şi interpretări valide ale scorurilor scalei. Din această perspectivă, ne asociem modului în care H. Gough vede personalitatea umană şi rolul chestionarelor de personalitate: ceea ce are sens este modul cum se exprimă personalitatea umană în relaţie şi contextul de utilizare al rezultatelor, măsura în care datele sunt operaţionale în raport cu felul cum se comportă indivizii în conjuncturi situaţionale specifi ce. Testele sunt construite pentru a avea relevanţă în analiza persoanei afi rmă autorul „To me, the fi rst and cardinal principle is that tests are made to be used, and a subsidiary principle is that they are to be used in the analysis conceptualization of the individual case” (H.Gough, 1965).

Coerent cu această perspectivă, am acordat atenţie studiilor privind validitatea de construct a domeniilor

83


şi a faţetelor. Aceste studii au fost demarate încă de la început, odată cu cercetările privind replicarea modelului big – fi ve şi au continuat pe parcurs odată cu pilotarea celor 4 variante ale chestionarului ABCD-M. Aceste studii de validare a constructului au avut un rol decisiv în detalierea şi rafi narea interpretării scalelor chestionarului precum şi în defi nitivarea formei de raport abreviate. În prezent, nu anticipăm schimbări în itemii actuali ai scalelor sau în modul de scorare a acestora, iar cercetările prezente şi de viitor sunt axate pe validitatea de construct şi de criteriu.

Prezentarea succintă a formei defi nitive

Forma defi nitivă a chestionarului are un număr de 150 de itemi care acoperă în mod egal, câte 30 itemi, fi ecare dintre cele cinci scale majore reprezentând cele cinci mari domenii.

În cadrul acestora, câte 6 itemi acoperă conţinutul comportamental specifi c pentru scalele care repre-zentă cele cinci faţete ale fi ecărui mare domeniu.

Ultimul item al chestionarului, 151, invită respon-dentul la verifi carea răspunsurilor. Prezentarea re-zumativă a scalelor ABCD-M apare în Tabelul 2.9.

Validitatea răspunsurilor la chestionar: Indicatorul de frecvenţă

Pornim de la ideea că validitatea răspunsurilor este asigurată în primul rând de o administrare corectă a testului şi de o interpretarea adecvată a rezultatelor. Acest lucru implică pe de o parte o bună motivare a subiecţilor pentru cooperare, pe de altă parte, este asigurată de modul simplu de formulare al itemilor şi de vocabularul nepretenţios care s-au dovedit că asigură o comprehensibilitate ridicată. În formulare s-a urmărit ca itemii nu fi e ambigui, să aibă relevanţa personală şi un grad ridicat de acceptabilitate pentru respondent. În acest sens, este importantă obţinerea consimţământului informat de la respondent.

În al II-lea rând, ne-am bazat pe jocul dintre aparenta validitate de faţadă a formulării fi ecărui

Tabel 2.9. Prezentarea succintă a scalelor chestionarului

Scalele şi număr de itemi Scala 1 Scala 2 Scala 3 Scala 4 Scala 5Scala I. Extraversie: 30

Activism:6

Optimism:6

Umor:6

Abilitate interpersonală:6

Afi rmare personală:6

Scala II. Maturitate: 30

Respect:6

Adaptare:6

Prietenie:6

Forţa inhibiţiei:6

Forţa eului:6

Scala III. Agreabilitate: 30

Altruism:6

Romantism:6

Căldură afectivă:6

Empatie:6

Onestitate:6

Scala IV. Conştiinciozitate:30

Voinţă şi perseverenţă:6

Spirit de perfecţiune:6

Raţionalitate:6

Planifi care:6

Auto-discipină:6

Scala V. Autoactualizare: 30

Aprofundare:6

Toleranţă:6

Rafi nare:6

Independenţă:6

Creativitate:6

84

ABCD-M

item combinată cu difi cultatea reală în cazul chestionarelor construite empiric de a trăda sensul în care se combină aceşti itemi şi trăsăturile de personalitate urmărite.

Indicatorul de frecvenţă: în ultimă instanţă, deşi numărul de itemi mic, 150, nu conduce spre insta-bilitate datorită oboselii, am construit un indice de-numit „Frecvenţa răspunsurilor pozitive A” compa-rativ cu „Frecvenţa răspunsurilor pozitive B”, FrpA vs. FrpB. Prin prima jumătate înţelegem itemii de la 1 la 70; prin a II-a jumătate înţelegem itemii de la 71 la 150.

Pe baza acestui indice comparăm comportamentul respondentului în prima jumătate a chestionarului vs. a doua jumătate, pentru fi ecare dintre cele cinci mari domenii, scale majore. Scopul este de a verifi ca coerenţa răspunsurilor, constanţa comportamentului în probă.

Un mod incoerent de a răspunde, trădat prin abor-darea semnifi cativ diferită a celor două părţi la ni-velul celor cinci mari scale, ne conduce spre imagi-nea unui respondent inconstant, care are scopuri personale. Acest lucru se dovedeşte a fi semnifi cativ pentru condiţia de disimulare mai ales pentru scale-le dimensiunii Maturitate (datorită încărcăturii de termeni negativi) şi a scalei dimensiunii Conştiin-ciozitate (datorită încărcăturii de termeni valorizaţi de norma socială).

Astfel dacă ⅔ din răspunsurile la prima jumătate, A, sunt pozitive, respectiv au note între 3, 4 şi 5 iar

pentru jumătatea a II-a a chestionarului raportul se inversează, respectiv ⅔ din răspunsuri sunt cotate 1 sau 2 putem interpreta că pentru dimensiunea respectivă persoana prezintă incoerenţă în atitudini. Într-o astfel de situaţie profi lul nu va putea fi interpretat ca atare. Se recomandă discutarea situaţiei în cadrul interviului pentru a descoperi ce anume a modifi cat pe termen scurt comportamentul faţă de probă.

În aplicările clinice, chestionarul aduce avantajul unui instrument structurat, sensibil şi scurt. Este un avantaj major pentru condiţia de fatigabilitate şi fl uctuare a energiei psihice caracteristică persoanelor nevrotice.

Materialele testului

Testul ABCD-M constă din Manualul profesional, chestionarul ABCD-M sub forma unei broşuri, fi şa de evaluare cuplată la fi şa de scorare, 3 fi şe de profi l pe care se pot vizualiza scorurile: Profi l general pentru populaţia feminină şi masculină reunite, un Profi l pentru populaţia feminină şi un Profi l pentru populaţia masculină, precum şi o fi şă de prezentare sumativă a rezultatelor persoanei examinate pentru cele cinci mari dimensiuni.

De asemenea, în varianta online, chestionarul poate fi administrat pe un mare număr de subiecţi şi se primesc descrieri elaborate ale condiţiei respondentului în probă, descrierea scalelor majore precum şi descrierea detaliată a scalelor care reprezintă faţetele.

85


Broşura. Fişa de răspuns , Fişa de scorareBroşura cu itemii testului împreună cu fi şa de răspuns sunt folosite pentru aplicarea individuală sau de grup. În aplicarea de grup nu sfătuim să se distribuie la mai mult de 30 de persoane odată. Pentru un număr mai mare de pesoane se pierde posibilitatea observării comportamentului nonverbal.

Fişa de răspuns, dublată de fi şa de scorare permit ca, odată cu răspunsul, să se poată şi cota numeric intensitatea alegerii exprimate de subiect.

Fişa de scorare este în aşa fel concepută, încât la fi nele fi ecăruia dintre rânduri, se pot însuma scorurile respondentului la cei 6 itemi ai unei anume faţete. Scorurile pentru domeniul major se obţin prin însumarea scorurilor parţiale pentru cele 5 faţete ale fi ecărui domeniu, conform indicaţiilor din fi şa de scorare.

Profi leleProfi lele sunt menite psihologului şi permit o vizualizare integrată a scorurilor respondentului la toate cele 30 de scale ale ABCD-M.

Profi lele au fost construite prin elaborarea unor etaloane normative în note T şi permit conversia directă a scorurilor brute la scalele majore şi la scalele-faţete. Scorurile T prezentate în aceste profi le au o medie de 50 şi o deviaţie standard de 10.

Profi lele au incluse zone de culoare care atrag atenţia asupra condiţiei scorului respectiv.

Zona mediană, în jurul mediei este cuprinsă între T55 şi T45 şi reprezintă comportamentul normal al caracteristicilor specifi ce pentru scala dată. Este zona cea mai intens colorată.

În continuare în cele două direcţii există o câte o zonă colorată mai puţin intens, între T56 şi T65, respectiv între T44 şi T35, care atrage atenţia despre condiţia de depăşire a zonei de mediu – normalitate, cu accentuarea în conduită a sensului trăsăturilor caracteristice pentru scală.

Zona albă de la T66 în sus şi de la T34 în jos indică extremizarea condiţiei scalei, respectiv impactul major al trăsăturilor asupra comportamentului persoanei.

Fişa rezumativăFişa este concepută pentru ca psihologul să poată da un feedback respondentului într-o manieră rapidă şi pe înţelesul general, feedback legat de la rezultatele sale pentru cele cinci mari domenii ale personalităţii.

Partea iniţială a fi şei cuprinde o prezentare a semnifi caţiei acestei prezentări rezumative, iar tabelul cuprinde o rezumare a nivelelor extreme şi a celui mediu pentru fi ecare dintre cei cinci suprafactori (scorul înalt, scorul mediu şi scorul scăzut).

86

ABCD-M

Licenţierea

Licenţierea pentru utilizarea ABCD-M se obţine de la D&D Research, organismul care este responsabil de difuzarea instrumentului.

Psihologii care utilizează ABCD-M pot dori să folosească doar un subset de scale, fi e în cercetare, fi e în scopuri aplicative, sau să prezinte şi să scoreze scalele în altă modalitate decât cea standard. De exemplu, pot dori să folosească doar scalele care răspund unui criteriu de efi cienţă profesională într-un examen de selecţie, sau vor să includă testul ca parte al unei baterii de evaluare tipărită distinct. De asemenea, poate să apară nevoia utilizării unei componente a testului care încă nu a fost publicată, de exemplu modalitatea de utilizare în evaluarea copiilor şi adolescenţilor, ori modalitatea de a folosi ABCD-M ca instrument de rangare în observarea comportamentului, ori o versiune într-o limbă străină a instrumentului. În toate aceste situaţii, psihologul trebuie să obţină consimţământul scris al autorului testului şi o licenţă formală de acceptare din partea companiei.

Astfel de versiuni de utilizare nu sunt încurajate, în măsura în care cea mai importantă calitate a

unui instrument care îi poate construi o „reputaţie solidă” este obiectivitatea şi aceasta se poate obţine numai prin cercetări minuţioase. Versiunile nonstandardizate pot conţine erori în organizarea itemilor, în traducerea acestora, în grilele de scorare, în aplicarea normelor.

Cerinţe profesionale: test de nivel BABCD-M este un instrument cu auto-administrare. Administrarea şi scorarea se pot realiza de persoane care nu au o formare în psihologie organizaţională, educaţională sau clinică. Procedurile de administrare şi scorare sunt prezentate distinct în Capitolul 6.

Conform Standardelor Codului deontologic al profesiei, interpretarea rezultatelor la ABCD-M cere o formare profesională în testarea psihologică şi evaluarea psihologică, familiarizarea cu materialele prezentate în manual (în Capitolul 1 şi 2 pentru teoria generală şi cunoaşterea bazelor de interpretare, în Capitolul 3 privind descrierea scalelor, precum şi în Capitolul 7 unde sunt prezentate studii de caz).

Utilizarea testului este restrânsă doar la profesioniştii care au formare în psihologie şi în teoriile testării psihologice şi ale personalităţii.

ABCD-M operaţionalizează modelul BF al perso-nalităţii în spaţiul lingvistic şi cultural românesc. Cei cinci suprafactori reprezintă cele mai funda-mentale dimensiuni implicate în structurarea şi di-namica personalităţii. Factorii sunt defi niţi de grupe de trăsături intercorelate. Aceste trăsături mai speci-fi ce sunt denumite faţete, astfel că fi ecare cluster de faţete formează un domeniu.

Însumând scalele care reprezintă faţetele obţinem scorul pentru domeniul respectiv, considerat ca o aproximare a scorului suprafactorului.

Aceste scoruri ne permit să descriem individul din perspectiva fi ecăruia dintre cele cinci domenii printr-o imagine integrată care aduce date privind modalităţile sale de a relaţiona, dezvoltarea eului şi a afectivităţii, capacitatea de planifi care şi de evoluţie,

pe scurt stilurile sale emoţionale, interpersonale, experenţiale, atitudinale, motivaţionale.

Cercetările ne-au permis să obţinem dovezi consistente legate de adjectivele şi termenii prin care putem descrie conduitele în cadrul fi ecărei faţete şi domeniu. Aceste date sunt integrate prezentării fi ecărui domeniu şi fi ecărei faţete.

Capitolul 3 descrie fi ecare dintre domenii sau suprafactori, prezintă defi niţiile fundamentale şi diferenţierile dintre aceştia. Scalele faţetelor permit o analiză de fi neţe măsurând trăsături specifi ce ale fi ecăruia dintre cele cinci mari domenii.

Fiecare dintre domenii este reprezentat prin cinci scale specifi ce care reprezintă faţetele domeniului. Această grupare permite o consistenţă în abordarea

CAPITOLUL 3

Descrierea scalelor chesionarului ABCD-M

88

ABCD-M

fi ecăruia dintre domenii, în sensul că fi ecare faţetă reprezintă un contributor semnifi cativ la modul cum funcţionează domeniul. De exemplu, fi ecare dintre scalele domeniului Extraversie aduc informaţie specifi că coerentă cu problematica investirii energiei în real şi a nivelului de stimulare prin relaţia cu socialul; fi ecare dintre scalele /faţetele domeniului Marturitate aduc informaţie specifi că despre nivelul de maturizare şi funcţionalitate al eului pe diferite componente.

Avantajul semnifi cativ al acestei abordări multi-faţete în măsurarea BF este nu numai nuanţarea informaţiei despre funcţionarea şi modalităţile de manifestare în comportamentul persoanei a acestor suprafactori, ci mai ales posibilitatea să obţinem di-ferenţe specifi ce între indivizi din interiorul acestor domenii. Dacă fi ecare dintre oameni prezintă aceste mari domenii de funcţionare, care îl fac asemănător ca model cu ceilalţi oameni, dar diferit ca nivele de manifestare, posibilitatea de a înţelege în profunzi-me comportamentul este nuanţată decisiv prin in-termediul faţetelor. Avem, la acelaşi scor pe dome-niu, o multitudine de profi le posibile prin scorurile celor cinci scale componente.

Putem diferenţia mai bine oamenii între ei, dar putem diferenţia mai bine şi înţelege de ce apar unele comportamente, la ce ne putem aştepta în anumite condiţii pe care le putem astfel clar defi ni. Examinarea scalelor faţetelor permite o mult mai nuanţată şi realistă analiză a profi lului personalităţii. Acest lucru poate fi de ajutor şi în situaţiile când nivelul general al suprafactorului este mediu.

De exemplu, o persoană al cărei scor la Extraversie este mediu, dar care prezintă la Activism şi la Afi rmare socială scoruri ridicate, în timp ce la Umor are un scor submediu va reacţiona la o situaţia socială tensionată cu totul diferit de cel care are acelaşi scor mediu la Extraversie, dar Umorul este ridicat, alături de Afi rmare şi de Activism; cea de a II-a persoană va fi mult mai degajată şi se va putea plia mai suplu pe aspectele pozitive ale lucrurilor.

Pentru cercetare, informaţia detaliată oferită de scalele faţetelor poate fi utilă pentru interpretările constructelor şi pentru noi ipoteze şi formulări teoretice. De exemplu, putem vedea că afectivitatea ca energie psihică apare în relaţia cu maturitatea eului ca posibilitate a acestuia de a controla şi umaniza agresivitatea şi emoţiile negative transformându-le în emoţii prosociale şi construind posibilitatea unor raporturi defi nite prin Respect, Adaptare, Prietenie (trei dintre faţetele maturităţii implică acest proces). Tot în plan afectiv, emoţiile primare pozitive se umanizează şi permit conduite tipice pentru factorul Agreabilitate: Altruism, Căldură afectivă, Empatie şi susţin posibilitatea de a fi Onest.

Toate acestea, de exemplu, ne conduc spre posibilitatea defi nirii unei noi teorii privind conduitele prosociale, rădăcina latentă a acestor conduite şi conectarea la maturizarea eului. O astfel de teorie, ne poate ajuta să înţelegem mult mai bine etiologia dependenţei şi manifestările afective paradoxale specifi ce: de la furie la depresie, de la sentimentalism la blândeţe (v. Capitolul 8).

89


În plus faţă de descrierea propriu-zisă a scalelor care reprezintă trăsăturile comportamentele ale celor cinci mari domenii, pentru fi ecare dintre faţete este prezentat şi un tabel care cuprinde descriptori corelaţi înalt la scală. Aceste adjective au fost obţinute printr-o cercetare desfăşurată pe 91 de familii care au primit ABCD-M prin autoevaluare şi BFA în heteroevaluare. După cum se poate uşor observa, adjectivele BFA sunt înalt consistente cu descrierea trăsăturilor comportamentelor scalei respective iar folosirea lor în evaluare dă posibilitatea să se înţeleagă şi imaginea pe care o crează conduita unei persoane.

Corelaţiile adjectivale care sunt prezentate în paranteze provin dintr-o cercetare corelaţională în care ABCD-M a fost administrat împreună cu BFA (Big Five Adjectives, Caprara, Barbaranelli, Steca, 2002), unui eşantion de 91 de participanţi. Participanţii sunt studenţi la trei programe masterale din cadrul unei facultăţi de comunicare din Bucureşti. Dintre cei 91 de participanţi, 43 sunt de sex masculin şi 48 de sex feminin. Vârsta lor este cuprinsă între un minim de 20 şi un maxim de 25 de ani (m=22.77, SD=1.51). Este important de menţionat că BFA, spre deosebire de alte liste adjectivale care forţează de la respondent un răspuns dihotomic, presupune o evaluare pe o scală Likert cu 7 trepte. În acest fel, fi ecare item are o varianţă sufi cient de mare încât să poate genera corelaţii foarte puternice. Corelaţiile ce vor fi prezentate ar fi probabil mult mai mici, chiar dacă în continuare semnifi cative, dacă s-ar fi bazat pe răspunsuri

dihotomice şi pe subsecventa procedură de corelare punct-biserială.

Descrierea suprafactorului Extraversie

Scala I: Factorul I, Extraversie (E)

Factorul Extraversie ocupă prima poziţie în ierarhia structurii factoriale româneşti BF şi este dimensiunea cel mai bine reprezentată, explicând 15.59 din varianţa comportamentală. Conţine 30 de atribute caracteristice, cu marcheri tipici pentru tipul de comportament extravert, cu aspecte privind nivelul ridicat al energiei ce implică vitalitate şi poftă de viaţă, dar şi centrarea pe relaţie şi asertivitate.

Cei 30 de descriptori prezintă numeroase asemănări, sub aspectul conţinutului lor lingvistic, cu atribute care descriu dimensiunea Extraversie în alte contexte lingvistice, cum ar fi markerii lui Goldberg sau lista de adjective SACBIF. Există şi deosebiri semnifi cative, mai ales în orientarea unora dintre faţete.

Markerii americani, aşa cum au fost identifi caţi de Goldberg, se referă la aspecte precum: vorbăreţ, doritor de afi rmare, energic, îndrăzneţ, activ, curajos, viguros, spontan, timid, tăcut, inhibat, retras, sfi os – majoritatea dintre acestea găsindu-se şi în lista noastră de atribute. De asemenea, adjective ca extravert / introvert, vesel, tăcut, activ, vorbăreţ

90

ABCD-M

– cuprinse în lista italiană SACBIF nu lipsesc din

lista românească de descriptori adjectivali.

Factorul Extraversie apare caracterizat prin descrip-

tori bipolari precum: dinamic vs. pasiv, pesimist vs.

optimist, glumeţ vs. sobru, abil vs. inabil sau sclipi-

tor vs. şters.

Astfel, extravertul apare sociabil, se simte în largul

său printre oameni şi grupuri mari, este dinamic, vioi,

activ, vorbăreţ şi participativ; îi place schimbarea, se

bucură de viaţă, este atras de ceea ce este stimulativ,

are o dispoziţie generală veselă, energică şi optimistă,

deschisă spre interacţiuni şi umor. Semnifi cativ

pentru spaţiul autocton, extraversia semnifi că un

stil proactiv, energic, afi rmarea personală printr-un

impact transformator, modern, ingenios şi spiritual

în existenţă. Prototipul extravertului nu este numai

vânzătorul, comerciantul, întreprinzătorul, ci şi

omul de ştiinţă, practicianul proactiv sau managerul unei organizaţii dinamice.

Introversia apare mai ales prin raportarea la carac-teristicile comportamentului extravert – ca lipsă a dinamismului şi energiei implicate în social, inca-pacitate de a participa direct în social. Persoana îşi neagă atributele pro-sociale, îşi afi rmă pesimismul şi lipsa de umor, lipsa de jovialitate şi deschidere spre joc şi, în mod specifi c, lipsa caracteristicilor care să modeleze succesul interpersonal. Din această per-spectivă, este interesant de explorat un profi l în care, de exemplu, apare o tensiune între introversia defi -nită prin faţetele E1 – E4 la nivele sub medii alături de E5 ridicat sau înalt ca defi nind o tipologie intro-vertă animată de o propensiune spre reuşita social-profesională.

În general, individul introvert în contextul acestor scale, apare rezervat, dar nu se bucură de viaţă; fără

Tabelul 3.1. Succintă descriere a scalei Extraversie şi a scalelor acesteia, E1-E5Denumire EXTRAVERSIEabreviere E 1 E 2 E 3 E 4 E 5Denumirea faţetelor Activism Optimism Umor Abilitate interpersonală Afi rmare personalăE (+) *Extravert

Activ Optimist, emoţii pozitive

Cu umor, fl exibil Cu ascendenţă socială, dominant

Caută succesul

E (=)**Energie investită moderat în exterior

Energie şi iniţiativă moderate

Optimism moderat Umor moderat Uneori participant şi abil

Nevoie moderata de reuşită

E (-)***Introvert

Pasiv Pesimist Lipsa umor Lipsit de ascendenţă Dezinteresat de afi rmare; conservator

Denumire INTROVERSIE* (+) semnifi că polul scalei coerent cu denumirea de bază; caracteristicile respective constituie conduite comportamentale evidente şi constante** (=) semnifi că situaţia în care aspectele caracteristice scalei sunt prezente moderat şi nu constituie o condiţie comportamentală permanentă*** (-) semnifi că polul scalei inversat, caracteristicile comportamentale implicatee sunt constante şi evidente

91


a fi cu necesitate neprietenos, este independent, liniştit, nu suferă în mod necesar de anxietate socială, dar este lipsit de abilităţi de relaţionare. Astfel de inşi preferă să fi e centraţi pe propria persoană, nu au exuberanţa extraverţilor, sunt mai puţin fericiţi de contactul cu realitatea directă a vieţii.

Scalele şi faţetele extraversiei

E1: Activism

Aspectele caracteristice ale scalei sunt: dinamic, vioi, vorbăreţ, dezgheţat, activ, cu iniţiativă.

În comportamentul unei persoanei cu o cotă înaltă la E1 apare evident un tempo ridicat; persoana este plină de energie şi iniţiativă. Se manifestă verbal şi în planul acţiunilor ca dinamică, activă, vioaie. Se poate implica cu uşurinţă în acţiuni, este în mişcare, vorbăreţ, are energie şi „sufl u”, poate energiza şi pe ceilalţi.

Polul opus indică preferinţă pentru un tempo mai relaxat, lipsit de vioiciune şi energie. Acestor persoane le lipseşte iniţiativa; individul apare pasiv, nu se angajează în acţiuni decât împins de alţii, nu îi place să vorbească, fără ca toate acestea să fi e interpretabile ca lene, comoditate.

E2: Optimism

Aspectele caracteristice scalei sunt: lipsa de pesimism, lipsa de tristeţe, capacitatea de a se bucura de viaţă, capacitatea de a trăi din plin, negarea ambiţiei, capacitatea de a rămâne mereu senin.

Condiţia de optimism, caracteristică pentru o cotă ridicată E2, reprezintă tendinţa de a trăi stări

Tabelul 3.2. Adjective asociate prin autoevaluare scalei E1-Activism din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţieDinamic .74Energic .73Curajos .73Dezinvolt .72Bun conducător .71Sigur pe sine .66Activ .66Entuziast .65Dominant .64Luptător .64Vivace .62Capabil .61Convenţional -.42Apatic -.42Confuz -.43Timid -.49Fricos -.56Inconsecvent -.57Supus -.58Taciturn -.61Tăcut -.62Închis în sine -.71Şovăielnic -.72Introvertit -.75* p≤.05, ** p≤.01.

92

ABCD-M

emoţionale pozitive precum bucuria, veselia, fericirea, iubirea, excitarea; persoanele râd cu uşurinţă, sunt optimiste şi satisfăcute de viaţă. Faţetă este relevantă pentru extraversia percepută şi indică un comportament dominat de o afectivitate deschisă, prietenoasă; sunt persoane care se apropie uşor de ceilalţi, se ataşează uşor, sunt deschise spre viaţă, care „trăiesc din plin”, fără ca în mod necesar toate acestea să implice ambiţie sau orgoliu. Dimpotrivă,

emoţiile sunt pozitive, iar dispoziţia este senină, optimistă şi fericită într-o manieră directă.

La polul opus nu apare cu necesitate lipsa de compasiune pentru alţii sau ostilitatea, ci un mod mai pesimist şi relativ depresiv de a vedea viaţa. Persoane care afectiv apar mai puţin fericite, dar şi mai reţinute emoţional, mai închise în manifestările emoţionale.

Aceasta este faţeta cea mai apropiată de suprafactorul agreabilitate în relaţiile interpersonale, dar se distinge printr-un aspect de vitalitate şi energie care nu este inclus în agreabilitatea propriu-zisă.

În cazuri cronice, când cota este extrem de scăzută, sindromul ascunde neîncredere în viaţă şi în sine.

E3: Umor

Aspectele specifi ce scalei includ caracteristica de a fi glumeţ, cu umor, jovial şi vesel, dar şi fl exibil şi adaptabil şi deschis.

Scorurile înalte la această scală indică persoane ce glumesc cu uşurinţă, sunt joviale şi fl exibile. Dispoziţia generală admite „partea bună a lucrurilor”, jocul şi spontaneitatea. Acest factor este, empiric, considerat cel mai relevant pentru predicţia stării de fericire, a capacităţii de a lua viaţa uşor.

La polul opus, sunt persoane care „nu au simţul umorului”, nu „înţeleg de glumă”, sunt inhibate şi rigide în modul de a trăi evenimentele şi situaţiile de

Tabelul 3.3.. Adjective asociate prin autoevaluare scalei E2-Optimism din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţieOptimist .56Vesel .55Sincer .44Activ .41Informat .39Vivace .38Competitiv .38Ager la minte .38Profund .38Receptiv .37Inovator .37Nonconformist .35Temător -.32Fragil emoţional -.33Fricos -.33Anxios -.33Tăcut -.35Taciturn -.35Supus -.36Închis în sine -.37Inert -.37Deprimat -.39Stresat -.64Frământat -.68* p≤.05, ** p≤.01.

93


viaţă, nu pot găsi o supapă de descărcare a tensiunii. Sunt „serioase” pentru că nu pot să vadă partea optimistă, parte de transformare pozitivă a unei situaţii şi nu au încredere că lucrurile pot evolua în bine. Nu sunt spontani.

În cazuri cronice, când cota este extrem de scăzută, sunt persoane depresive şi infl exibile.

E4: Abilitate interpersonală

Aspectele specifi ce ale scalei includ caracteristici ce permit ascendenţă, deschidere şi succes interpersonal: abil, şiret, ager, perspicace, capabil şi participativ la nou.

Scala E4 la popul cotelor înalte indică un comportament dominant, plin de forţă, cu ascendenţă socială; persoane care se consideră abile şi se pot descurca într-o diversitate de situaţii. Se simt capabile, se consideră perspicace şi acţionează cu agerime, fără să ezite şi devin de obicei liderii grupurilor de apartenenţă. Participă cu uşurinţă la evenimente noi.

La polul opus sunt cei care preferă să rămână în fundal şi să lase altora grija afi rmării, nu se consideră sufi cient de abili şi nu au încredere în propria perspicacitate. Se feresc de situaţii în care „trebuie să facă faţă” unor provocări sau unor lucruri pe care nu le cunosc.

În cazuri cronice, cu cote extrem de scăzute, sunt persoane fără ascendenţă, şterse, terne şi incapabile să se exprime în relaţia cu ceilalţi.

E5: Afi rmare personală

Caracteristicile de bază ale scalei E5 cuprind aspecte care implică o imagine pozitivă de sine mai ales prin prisma succesului şi afi rmării personale: sclipitor, reformator, preocupat de reuşita în viaţă, modern, ingenios şi spiritual.

Tabelul 3.4. Adjective asociate prin autoevaluare scalei E3-Umor din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţieSimpatic .64Plăcut .63Optimist .59Sclipitor .57Spumos .56Flexibil .56Sigur pe sine .55Creativ .55Spiritual .54Original .54Entuziast .54Imaginativ .52Neperseverent -.40Leneş -.40Inconsecvent -.41Şovăielnic -.41Taciturn -.42Deprimat -.43Fără principii -.43Supus -.43Confuz -.46Introvertit -.47Convenţional -.51Închis în sine -.52* p≤.05, ** p≤.01.

94

ABCD-M

în sine, cu o nevoie de reuşită şi efi cienţă, pot face faţă provocărilor, sunt gata să schimbe şi să se plieze pe ceea ce le asigură succesul; sunt moderni, reformatori, cu spirit viu.

La polul opus, în comportament apare lipsa de încredere în capacitatea de a răspunde difi cultăţilor vieţii; sunt persoane timide, care nu fac eforturi să reuşească, acţionează conservând ceea ce ştiu, nu pot face faţă schimbării şi noului.

Tabelul 3.5. Adjective asociate prin autoevaluare scalei E4-Abilitate interpersonală din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţiePlăcut .72Sclipitor .69Simpatic .67Iscusit .65Comunicativ .60Entuziast .60Dinamic .59Bun conducător .59Capabil .59Dominant .57Inteligent .57Dezinvolt .57Convenţional -.40Neperseverent -.40Taciturn -.45Tăcut -.45Inconsecvent -.46Şovăielnic -.51Supus -.52Fricos -.53Arogant -.56Introvertit -.63Închis în sine -.65Confuz -.73* p≤.05, ** p≤.01.

Caracteristic pentru comportamentul unei persoane cu cote înalte la E5 este încrederea în sine în raport cu evenimentele şi oamenii. Persoana se consideră sclipitoare, are capacitatea de a reuşi, are în vedere moduri ingenioase şi deosebite de a face faţă vieţii; acesta este un comportament care caracterizează în genere o persoană din categoria VIP, cu propensiune spre succes personal care reuşesc în lupta cu viaţa; sunt persoane cu o afi rmată încredere

Tabelul 3.6. Adjective asociate prin autoevaluare scalei E5-Afi rmare personală din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţieExpert .72Competitiv .72Luptător .72Dinamic .71Competent .71Iscusit .69Inteligent .69Dezinvolt .69Întreprinzător .68Bun conducător .68Activ .67Vivace .66Timid -.42Apatic -.45Confuz -.46Indecis -.49Şovăielnic -.51Închis în sine -.51Introvertit -.56Inconsecvent -.63Taciturn -.66Tăcut -.72Supus -.76Fricos -.79* p≤.05, ** p≤.01.

95


Descrierea suprafactorului Maturitate

Scala II: factorul II, Maturitate - Adaptare

Al II-lea factor ca pondere, cu 14.06, din variaţia comportamentului, este diferit de cercetările din alte spaţii psiholingvistice prin direcţia relativ diferită de factorul nevrotism. În acest sens, deosebirea semnifi cativă este că nu s-a constituit un factor de psihopatologie nevrotică vs. echilibrul emoţional defi nibil ca Nevrotism, ci un factor ce rezidă în cadrul normalităţii funcţionării psihicului având sensul de maturizare versus imaturizare.

Maturitatea este o scală destul de inedită în contex-tul general al chestionarelor de tip big fi ve pentru că aduce in prim plan aspecte legate de gestiona-rea agresivităţii şi emoţiilor negative şi condiţia de

imaturitate. În fi losofi a funcţionării psihismului, o astfel de scala ni se pare mai fi rească pentru că pare a surprinde exact condiţia eului pe care se structu-rează ulterior un profi l nevrotic.

În cercetările de bază, factorul Maturitate - Imaturitate, al II-lea ca pondere în varianţa comportamentală, s-a constituit prin atragerea unor atribute negative.

Pentru coerenţa profi lului, scala a fost inversată şi în această condiţie a intrat în cercetările de validare.

Denumirea fundamentală a scalei este Imaturitate vs. maturitate interrelaţională.

Factorul Maturitate, în extrema lui pozitivă, subliniază capacitatea persoanei de respecta oamenii, societatea, de a-şi controla reacţiile precum şi încrederea în sine.

Tabelul 3.8. Succintă descriere a scalei Maturitate şi a scalelor acesteia, M1–M5Denumire MATURITATE - ADAPTARE abreviere M 1 M 2 M 3 M 4 M 5Denumirea faţetelor Respect Adaptare Prietenie Forţa inhibiţiei Forţa euluiM (+)Socializare

Respect faţă de în ceilalţi

Adaptativ Prietenos Controlul excitabilităţii Încredere în sine matură

M (=)Amestec de rezilienţă şi reactivitate

Comportament în genere socializat

Uneori stresat şi tensionat în relaţiile cu ceilalţi

Centrare pe sine, acomodare moderată la ceilalţi

Inhibare moderată a tendinţelor emoţionale şi impulsurilor

Încredere în sine relativă, pot apare situaţii de nesiguranţă

M (-)Imaturitatea eului,agresivitate

Manipulativ Rebel Despotic Iritabil, excitabil Demonstrativ (Egocentric)

Denumire IMATURITATE

96

ABCD-M

Maturizarea semnifi că un tablou comportamental nonreactiv, capabil de o centrare sănătoasă pe scopuri, relaţii, control moral şi încredere în sine şi ceilalţi.

La polul opus, surprinde condiţia unui psihic încă infantil, centrat pe sine, revendicativ şi instabil in relaţii, orgolios, reactiv, care, tocmai datorită imaturităţii nu reuşeşte să facă faţă dinamicii relaţiilor existenţiale.

O astfel de condiţie infantilă a eului, în faţa sarcinii de relaţionare socială aduce la suprafaţă incapacitatea de a gestiona adaptativ relaţia cu celălalt precum şi emoţionalitatea negativă asociată egocentrismului ca aspect central.

Scalele şi faţetele Maturităţii

M1: Respect

Aspectele caracteristice scalei sunt negarea unor trăsături specifi ce pentru persoana manipulativă, astfel subiectul consideră că nu este meschin, nu este profi tor sau răuvoitor, nu are tendinţa de a-şi bate joc sau de a fi josnic şi fi tilist în relaţiile cu ceilalţi.

Scala indică un comportament prosocial. Atitudinea dominantă pentru cotele înalte ale scalei implică capacitatea de a fi generos, binevoitor. O persoană care respectă pe cei din jur, pe fondul unui auto-respect şi a siguranţei de sine.

Marcherii negativi ai faţetei principale cuprind atribute comportamentale care exprimă conduita unei persoane nesigură de sine, ostilă şi încercând să se impună în primul rând prin manipularea celor din jur. Sunt persoane lipsite de scrupule morale şi incapabile să respecte fi inţa umană.

Tabelul 3.9. Adjective asociate prin autoevaluare scalei M1-Respect din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţieCordial .64Amabil .64Pacifi st .64Generos .61Moderat .61Abordabil .59Hotărât .56Vesel .56încrezător .55Sistematic .55Calm .54Efi cient .54Neîncrezător -.58Nechibzuit -.58Ostil -.60Anxios -.60Suspicios -.62Deprimat -.63Egoist -.63Agresiv -.63Certăreţ -.66Îngâmfat -.69Fără principii -.72Avar -.78* p≤.05, ** p≤.01.

97


M2: Adaptare

Aspectele caracteristice scalei sunt negarea unor trăsături specifi ce pentru persoana incapabilă să-şi controleze energia agresivă, subiectul neagă faptul de a fi rebel, răsculat sau răzvrătit şi protestatar şi nu se consideră incomod sau agresiv în relaţiile cu ceilalţi. Sunt negate atitudinile de rebeliune.

Cotele înalte la această scală indică o capacitate ridicată de adaptare inter-relaţională. Este caracteristica unor persoane care consideră că pot avea o relaţie non-agresivă cu ceilalţi, îşi pot controla impulsurile şi emoţiile negative astfel că pot coopera destinşi şi fără să raporteze totul la propria persoană.

În extrema negativă, faţeta indică un comportament antagonist descriptibil prin agresivitate, înclinaţia spre a fi rebel şi sfi dător, dominaţi de emoţii negative pe care nu sunt capabili să le controleze, gata să se împotrivească cu price preţ şi în orice situaţie, să protesteze; un comportament incomod pentru cei din jur inclusiv prin lipsa de maleabilitate.

M3: Prietenie

Caracteristicile de bază ale scalei M3 cuprind aspecte care implică lipsa de anxietate socială, deschiderea spre prietenie prin negarea autoritarismului, a atitudini poruncitoare şi înţepate, a mândriei şi tendinţei de a fi poruncitor şi certăreţ.

Faţeta pozitivă caracteristică pentru cotele ridicate indică un comportament centrat pe acomodarea cu ceilalţi; sunt negate deschis atitudinile autoritare, de duritate şi orgoliu. Acest lucru este în general pus în joc de persoane a căror forţă personală este sufi cient de stabilă pentru a face faţă schimbării, adversităţii, contradicţiei într-o manieră calmă care pot dezvolta în mod constant relaţii de prietenie şi deschidere cu ceilalţi.

Tabelul 3.10. Adjective asociate prin autoevaluare scalei M2-Adaptare din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţieModerat .60Generos .53Amabil .51Sârguincios .51Cordial .51Sincer .50Pacifi st .50încrezător .50Sigur pe sine .50Cu iniţiativă .49Stabil .49Seren .48Egoist -.50Bădăran -.51Anxios -.52Nesigur -.53Supărăcios -.54Îngâmfat -.54Ţâfnos -.55Avar -.58Nervos -.61Agitat -.61Fără principii -.61Deprimat -.65* p≤.05, ** p≤.01.

98

ABCD-M

La popul opus, condiţia egocentrică împinge persoana spre un comportament de afi şare cu orice preţ a puterii, de tip despotic: autoritar, dur, poruncitor, certăreţ şi gata să pedepsească din incapacitatea de a face faţă provocării şi confruntării.

M4: Forţa inhibiţiei

Aspectele caracteristice scalei sunt negarea unor trăsături specifi ce pentru persoana excitabilă prin lipsa de control emoţional. Astfel persoana nu se consideră uşuratică, neagă lipsa de stăpânire şi acţionare fără gândire, precum şi irasciblitatea, conduitele jignitoare sau situaţiile în care „îşi iese din fi re”.

Persoana cu o cotă înaltă la această scală prezintă o bună capacitate de a controla emoţiile negative, emoţionalitatea egocentrică. De aici aspectul de raţionalitate în acţiuni şi stăpânire de sine; comportamentul este controlat mai ales prin inhibarea tendinţelor reactive. Persoana nu este reactivă, se gândeşte înainte de acţiona, nu îşi iese din fi re, preocuparea dominantă ţine de stăpânirea raţională a reacţiilor emoţionale.

La polul opus, apare un comportament excitabil, persoana apare uşuratică prin uşurinţa cu care pune în act impulsurile, nu este capabilă să se stăpânească, acţionează fără să se gândească, îşi iese uşor din fi re, este irascibilă şi jignitoare faţă de ceilalţi. Persoana este impulsivă, nestăpânită.

M5: Forţa eului

Aspectele caracteristice scalei sunt negarea unor trăsături specifi ce pentru persoana egocentrică, cu un eu rigid sau insufi cient de fl exibil, precum tendinţa de a fi mofturos, năzuros, răsfăţat, ţâfnos, lăudăros sau gata să ceară mila celor din jur.

Tabelul 3.11. Adjective asociate prin autoevaluare scalei M3-Prietenie din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţieGeneros .58Moderat .56Pacifi st .56Cordial .53Vesel .53Amabil .51încrezător .46Calm .45Sincer .45Inţelegător .43Hotărât .42Echilibrat .41Egoist -.47Anxios -.48Coleric -.50Fără principii -.51Nervos -.51Ostil -.52Deprimat -.52Suspicios -.53Certăreţ -.53Îngâmfat -.54Avar -.55Agresiv -.65* p≤.05, ** p≤.01.

99


Faţeta indică un eu maturizat, stabil. Principala calitate a unor astfel de persoane este faptul că nu cer cu orice preţ atenţia şi simpatia celor din jur; pot fi asertive fără a fi egocentrice, fără a se lamenta sau a atrage atenţia asupra lor. Se pot baza pe ei înşişi şi astfel sunt adaptabile.

Polul opus aduce în prim plan demonstrativitatea ca nevoie de a se pune în prim plan; sunt indivizi „răsfăţaţi” şi mofturoşi, inconsecvenţi, gata mereu să ceară atenţia celorlalţi, lăudăroşi şi instabili în relaţii. Se tem să nu fi e neglijaţi, să nu fi e trecuţi cu vederea. Aspectul care le lipseşte este încrederea stabilă în sine.

Tabelul 3.12. Adjective asociate prin autoevaluare scalei M4-Forţa inhibiţiei din ABCD-M (N=91)

Adjectiv Corelaţie***Arogant .42Confuz .37Inconsecvent .35Vinovat .31Fricos .31Indiferent .31Nemulţumit .28Pasiv .28Dezinformat .27Nesociabil .27Insensibil .27Distant .26Matur -.27Înţelegător -.27Profund -.27Corect -.27Echilibrat -.27Coleric -.29Comunicativ -.30Analitic -.32Capabil -.34Vivace -.35Inteligent -.40Iscusit -.41

* p≤.05, ** p≤.01.*** la autoevaluare scala a fost inversată

Tabelul 3.13. Adjective asociate prin autoevaluare scalei M5-Forţa eului din ABCD-M (N=91)

Adjectiv Corelaţie***Distant .39Pasiv .34Irascibil .31Indiferent .30Conciliant .30Tăcut .29Nemulţumit .27Vinovat .27Bădăran .27Şovăielnic .26Taciturn .25Inconsecvent .25Spiritual -.27Liniştit -.28Tolerant -.29Afectuos -.30Autoritar -.30Plin de fantezie -.30Maleabil -.32Vivace -.33Sensibil -.33Neglijent -.34Intolerant -.38Prietenos -.38

* p≤.05, ** p≤.01.*** la autoevaluare scala a fost inversată

100

ABCD-M

Descrierea suprafactorului

Agreabilitate

Scala III: factorul III, Agreabilitate (A)

Agreabilitatea acoperă 14.02 din varianţa comportamentală.

Agreabilitatea este un suprafactor relativ controver-sat. Există însă unele deosebiri între datele de cerce-tare româneşti şi adjectivele descriptive din scalele de termeni bipolari care apar în alte culturi. Unii autori o denumesc „factor de acomodare” (Howard, Howard, 2001). Astfel: altruist vs. cinic, afectiv vs. răzbunător, simpatetic vs. individualist, ospitalier vs. egoist, nonviolent vs. suspicios, pentru lista ita-liană (SACBIF); blând, cooperant, simpatetic, cald, încrezător, plin de consideraţie, plăcut, agreabil, ofe-ră ajutorul, generos, faţă de rece, lipsit de blândeţe,

nesimpatetic, neîncrezător, dur, care pretinde altora, bădăran, egoist, necooperant, necaritabil (Goldberg, 1992); blând, amabil, tandru, drăguţ, caritabil, sim-patetic, se acomodează, fără mojicie, faţă de lipsit de căldură, necaritabil, crud, cu inima de piatră, dur, nesimpatetic, rece (Wiggins, 1990).

Factorul agreabilitate apare, asemeni extraversiei, ca dimensiune pregnant interpersonală dar pune în joc măsura în care persoana este afectiv şi moral capabilă de relaţionare. Patru din cele cinci faţete implică asumarea sau inhibarea registrului afectiv în relaţiile cu cei din jur, agreabilitatea apare, în acest context ca un factor de disponibilitate afectivă în inter-relaţionarea cu cei din jur.

Aspectul central al dimensiunii Agreabilitate este altruismul, cu sensul unui comportament stabil co-operant şi simpatetic, de ajutorare a altora. Persoana are caracteristică o fi re empatică, deschisă, onestă. Uneori, nivelele înalte semnifi că şi tipul de persoană

Tabelul 3.14. Succintă descriere a scalei Agreabilitate şi a scalelor acesteia, A1 – A5Denumire AGREABILITATEabreviere A 1 A 2 A 3 A 4 A 5Denumirea faţetelor Altruism Romantism Căldură afectivă Empatie OnestitateA +Umanist şi moral

Altruist Romantic, sentimental Tandru, cald Empatic Onest, corect

A =Umanism moderat

Uneori e gata să sară în ajutor

Ceva mai visător şi sensibil la problemele altora

Ocazional tandru, ocrotitor

Capabil uneori să se pună în locul altuia

Corectitudine moderată

A (-)Egocentrism

Egoist Insensibil Rece, neafectiv Lipsit de empatie Lipsit de onestitate

Denumire LIPSA AGREABILITĂŢII

101


care are tendinţa fi rească de a dărui, este cumsecade şi atent la nevoile celor din jur, se poate pune în sluj-ba binelui celui care îi este aproape.

Observăm în acest sens, tendinţa scalei de a permite o grupare a comportamentelor de acomodare, fl exibile şi adaptative la un pol, versus cele provocative pentru cei din jur datorită egocentrismului persoanei. În zona mediană putem găsi persoana interesată şi capabilă de negociere.

Opusul descrie un comportament egoist şi antago-nist, lipsit de înţelegere pentru ceilalţi, rece şi dezin-teresat, nesincer şi lipsit de omenie. O nota în gene-ral scăzută poate indica un ins amoral, sceptic faţă de intenţiile altora, fără spiritul dreptăţii, Adesea, empiric, reprezintă o persoană narcisistă, antisoci-ală, lipsit de omenie. Lipsit de compasiune, încăpă-ţânat, ţine să-şi exprime direct stările afective şi nu ţine cont de sentimentele celuilalt.

Factorul Agreabilitate aduce în condiţia socială contemporană, o mai veche trăsătură prin care ţine de „omenie”, iubire de sine şi de aproape.

Este scala majoră cea mai apropiată de dimensiunea inteligenţei emoţionale, defi nită prin interesul faţă de stările emoţionale proprii şi le altora şi înţelegerea acestora. Dintre cele 5 faţete mai ales faţeta A1 asociată lui A3 şi A4 sunt predictive pentru un comportament afectiv inteligent. Acest indicator este cu atât mai valid cu cât în profi lul personalităţii apar asociate şi nivele peste medie ale scalelor , E2, M3, M4, C5 şi Ac2.

Scalele şi faţetele Agreabilităţii

A1: Altruism

Caracteristicile cheie ale acestei scale indică un comportament pro-social, deschis spre dăruire de sine şi ajutorare, astfel persoana afi rmă că este înţelegătoare, fi delă în relaţii, sare în ajutorul semenilor, este prietenoasă, politicoasă şi amabilă.

Tabelu3.15. Adjective asociate prin autoevaluare scalei A1-Altruism din ABCD-M (N=91)

A1Prietenos .67Exigent .67Primitor .64Corect .63Sârguincios .61Perseverent .60Meticulos .58Sensibil .58Efi cient .57Comunicativ .57Hotărât .56Amabil .56Arţăgos -.54Suspicios -.54Ostil -.56Certăreţ -.56Îngâmfat -.57Imprecis -.57Fără principii -.60Nechibzuit -.61Neperseverent -.62Cedează uşor -.62Egoist -.63Distant -.66

* p≤.05, ** p≤.01.

102

ABCD-M

Persoanele care prezintă o cotă ridicată la această scală sunt prietenoase şi în relaţiile cu ceilalţi dezvoltă înţelegere, politeţe şi amabilitate. Altruismul se pune în valoare mai ales prin faptul că sunt gata să sară în ajutor faţă de cei din jur, gata să sprijine.

La polul opus sunt cei centraţi pe propria persoană, dezinteresaţi de problemele altora, incapabili să ofere sprijin, caracterizaţi adesea de ceilalţi ca „nesimţiţi”, egoişti.

La scoruri foarte scăzute putem întâlni conduite ostile, duşmănoase şi brutale.

A2: Romantism

Descriptorii cheie ai scalei sunt: visător, romantic, sentimental, senzitiv, sensibil şi nostalgic, caracteristici coerente cu sensibilitatea interpersonală.

Un astfel de factor, intrat în componenţa agreabilităţii, se referă la un mod sensibil, dar şi sentimental şi romantic de manifestare.

Cei care prezintă cote ridicate, sunt oameni care se manifestă cu sensibilitate la problemele celor din jur, sunt gata să asculte, uneori visători şi romantici, pun accentul sau iau decizii în funcţie de ceea ce simt în situaţia dată.

La polul opus sunt cei practici şi „cu picioarele pe pământ”, care nu-şi „îngăduie să viseze” şi de aceea fără pic de romantism în viaţa personală, nu acordă

importanţă felului în care simt, doar aspectului raţional sau prejudecăţilor. Se consideră realişti, raţionali, conduşi de simţ practic.

Este necesar să nu extindem semnifi caţia acestui factor dincolo de comportamentul emoţional interpersonal; astfel de persoane tind ca în modul în care relaţionează să nu-şi inhibe emoţiile şi sensibilitatea, dar acest lucru nu înseamnă că nu

Tabelul 3.16. Adjective asociate prin autoevaluare scalei A2-Romantism din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţiePlin de fantezie .72Afectuos .59Sensibil .58Înţelegător .52Stabil .49Curios .48Exigent .42Prietenos .42Corect .41Imaginativ .40Amabil .39încrezător .39Ţâfnos -.36Egoist -.36Inert -.37Indiferent -.37Distrat -.38Distant -.41Bădăran -.41Arţăgos -.42Supărăcios -.42Iritabil -.43Insensibil -.49Irascibil -.63

* p≤.05, ** p≤.01.

103


sunt şi capabili de obiectivitate lucidă, sau că la cealaltă extremă putem vorbi de incapacitatea de a simţi.

Semnifi caţia factorului nu se extinde spre aspectul de moralitate, şi nu se pot face interpretări legate de manipulare sau lipsa de onestitate.

A3: Căldură afectivă

Descriptorii scalei cuprind referinţe la tandreţe şi blândeţe, astfel: tandru, drăgostos, duios, afectuos, ocrotitor şi negarea durităţii.

Această faţetă are în vedere căldura afectivă: sunt persoane care pun în joc tandreţea şi căldura în relaţia cu cei din jur. Sunt afectuoase şi ocrotitoare în mod natural asemeni unui părinte afectuos, sunt sensibili la problemele altora.

Popul opus aduce în prim plan un comportament lipsit de căldură, oameni care nu ştiu să se încălzească emoţional şi care nu pot să ofere altora conţinere afectivă fi ind ei înşişi lipsiţi de tandreţe şi duioşie, reci. Chiar în situaţia când vor să ajute pe cineva, o fac într-o manieră impersonală, rece. Sunt mai duri, cu inima „împietrită“, prea puţin simţitori şi deloc miloşi.

A4: Empatie

Descriptorii scalei aduc în prim plan conduita

empatică: persanele afi rmă capacitatea de a vibra la

cei din jur, a fi preocupaţi şi a-şi face griji pentru

ceilalţi, sunt intuitivi în relaţii, se simt infl uenţaţi

în ce spun sau fac de ceilalţi, difi cultăţile altora îi

frământă sau sperie.

Tabelul 3.17. Adjective asociate prin autoevaluare scalei A3-Căldură afectivă din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţiePrietenos .64Afectuos .53Sensibil .50Cordial .49Plin de fantezie .47Tolerant .46Amabil .45Moderat .43Sincer .42Generos .42Stabil .41Înţelegător .41Certăreţ -.38Iritabil -.39Leneş -.39Arţăgos -.39Inert -.40Cedează uşor -.40Distrat -.42Suspicios -.42Irascibil -.47Ostil -.48Egoist -.49Distant -.65

* p≤.05, ** p≤.01.

104

ABCD-M

Empatia, la cotele la această scală, se manifestă mai

ales prin preocuparea constantă pentru cei din jur,

prin grija manifestă pentru ceilalţi. Sunt persoane

preocupate şi intuitive, care participă la viaţa altora,

se frământă în legătură cu semenii lor, ajung să se

pună în locul celorlalţi în plan afectiv până la a se

speria de situaţia de viaţă a altora.

Elementul caracteristic polului opus este indiferenţa faţă de alţii; persoana nu resimte şi nu vibrează emoţional, nu este preocupată de binele celor din jur, nu îşi face griji pentru că nici nu se poate „pune în papucii altuia”.

Nivelul patologic al lipsei de empatie aduce la suprafaţă conduite egocentrice de tip mizantrop.

A5: Onestitate

Descriptorii scalei aduc în prim plan aspectul etic: persoana afi rmă un mod corect, moral, sincer, modest şi omenos, gata să vină „în ajutorul dreptăţii”.

Notele înalte sunt un bun indiciu pentru un mod de manifestare în care corectitudinea, simţul dreptăţii, sinceritatea apar ca ingredient principal. Persoana prezintă un mod onest, moral, sincer, deloc emfatic şi omenos de relaţionare. Din această perspectivă aceşti oameni sunt bine primiţi, sunt atractori naturali pentru condiţiile de confl ictualitate, fi ind adesea puşi în situaţia de a le media. Modeşti, corecţi, fără să le lipsească în mod necesar încrederea în sine sau aprecierea.

Polul opus aparţine celor care se consideră îndreptăţiţi să mintă, să prezinte doar faţeta care convine, cu un comportament cameleonic, gata să desconsidere adevărul din oportunism. Se simt îndreptăţiţi pentru că adesea se consideră superiori altora; care apar celor din jur ca lipsiţi de încredere şi aroganţi.

Tabelul 3.18. Adjective asociate prin autoevaluare scalei A4-Empatie din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţieTolerant .49Sensibil .49Prietenos .46încrezător .44Inţelegător .44Efi cient .43Analitic .43Flexibil .43Corect .43Stabil .41Afectuos .39Hotărât .39Neîncrezător -.33Iritabil -.33Egoist -.34Supărăcios -.36Ostil -.38Bădăran -.38Irascibil -.39Arţăgos -.40Insensibil -.41Nesociabil -.41Distant -.43Indiferent -.61

* p≤.05, ** p≤.01.

105


Nivelul patologic al lipsei de modestie face parte din sindromul narcisist.


Conştiinciozitate

Scala IV: factorul IV, Conştiinciozitatea C)

Factorul defi nit şi în limba română drept Conşti-inciozitate acoperă 10.12 din varianţa comporta-mentală. Domeniul acestui factor se referă la au-tocontrol, sub aspectul capacităţii de perseverare, a perfecţionării, a aspectului de ordine şi raţionalitate precum şi control în propria viaţă: auto-organizare, îndeplinire a îndatoririlor, planifi care.

În alte medii culturale factorul este descris prin adjective bipolare: scrupulos vs. imprecis, precis vs. dezordonat, harnic vs. inconstant (SACBIF); organizat, sistematic, exact, practic, curat, efi cient, atent, liniştit, conştient, prompt, faţă de dezorganizat, negrijuliu, nesistematic, inefi cient, pe care nu te poţi baza, nepractic, neglijent, inconsecvent, hazardat, neatent (Goldberg); organizat, ordonat, clar, curat, efi cient, planifi cat, sistematic, exact, cu autodisciplină, de încredere, faţă de uituc, care nu inspiră încredere, nepractic, fără disciplină (Wiggins).

Persoanele care prezintă un scor ridicat la această dimensiune îşi defi nesc şi urmăresc scopurile, sunt inşi hotărâţi şi cu voinţa formată. Realizările de valoare din orice profesie, fi e şi una artistică, ţin de acest suprafactor şi de faţetele sale, astfel că sunt oameni care nu lasă totul „la întâmplare”, se

Tabelul 3.19. Adjective asociate prin autoevaluare scalei A5-Onestitate din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţieCorect .75Sincer .73Loial .71Matur .68Perseverent .65Exigent .65Sârguincios .64Metodic .62Efi cient .61Hotărât .61Organizat .61Responsabil .61Distrat -.54Inconstant -.54Anxios -.54Deprimat -.59Egoist -.59Cedează uşor -.60Fără principii -.61Imprecis -.63Îngâmfat -.63Neperseverent -.64Orgolios -.66Nechibzuit -.70

* p≤.05, ** p≤.01.

106

ABCD-M

străduiesc să evolueze şi în relaţia cu ceilalţi apar de încredere, punctuali, organizaţi.

Datele de cercetare indică că acest factor pare să se asocieze optim cu stima de sine şi centrul de control interior.

Polul opus nu se caracterizează cu necesitate prin lipsa de simţ moral, dar apare o mai scăzută exactitate în acţiuni, pregătirea acestora, urmărirea scopurilor pe care şi le propun. Instabilitatea este accentuată de lipsa de organizare raţională şi auto-control, dezinteresul pentru perfecţionare şi superfi cialitatea, dublate de o manieră uşuratică de a-şi urmări sau realiza sarcinile.

Sunt date empirice care indică tendinţa spre hedonism şi interesul dominant pentru viaţa sexuală.

Scalele şi faţetele conştiinciozităţii

C1: Voinţa, perseverare

Caracteristicile cheie ale acestei dimensiuni sunt asociate unui eu care îşi exercită voinţa, astfel: voinţă, dârzenie, perseverenţă, hotărâre, negarea delăsării şi afi rmarea efi cienţei sunt descriptorii esenţiali.

În bună măsură această faţetă pare să fi e responsabilă de sentimentul de competenţă în relaţia cu viaţa profesională şi personală.

Voinţa este faţeta cea mai puternică a acestui suprafactor este voinţa. Persoana cu o cotă ridicată la această scală, îşi controlează atent energia pentru a nu ceda în faţa difi cultăţilor şi perseverează în ceea ce are de făcut, are capacitatea de a începe o sarcină şi de a o duce la bun sfârşit în ciuda plictiselii sau a altor posibile distrageri ale atenţiei. Adoptă un stil

Tabelul 3.20. Succintă descriere a scalei Conştiinciozitate şi a scalelor acesteia, C1 – C5Denumire CONŞTIINCIOZITATEabreviere C 1 C 2 C 3 C 4 C 5Denumirea faţetelor Voinţă, perseverenţă Spirit de perfecţiune Raţionalitate Planifi care Auto-disciplinăC (+)Control, nevoia de ordine

Cu voinţă, perseverenţă

Studios Raţional, obiectiv Planifi cat Control emoţional, calm

C (=)Control moderat

Perseverare mediocră

Fără a fi superfi cial, nu este interesat de cuprinderea tuturor aspectelor

În general preferă să înţeleagă, să conştientizeze

Îşi gestionează cu relativă exactitate condiţia materială

Îşi gestionează normal reacţiile emoţionale

C (-)Lipsa controlului şi ordinii

Lipsit de mobilizare Superfi cial Subiectiv, iraţional Risipitor Fără auto-constrângeri

Denumire LIPSA ORDINII

107


analitic şi urmăreşte efi cienţa în ceea ce face şi o face

cu dârzenie. Sunt oameni în general pregătiţi pentru

viaţă, harnici, care-şi conduc viaţa după o anume

direcţie.

La polul opus, sunt persoane care nu consideră că

pot să-şi mobilizeze voinţa, sunt „delăsătoare” în

confruntarea cu problemele, inefi ciente. În general,

sunt persoane mai puţin pregătite să se confrunte cu viaţa şi problemele. Apatici, chiar leneşi, nu sunt conduşi de dorinţa reuşitei, le poate lipsi fi e ambiţia, fi e scopul bine precizat şi nu trăiesc insatisfacţii pentru nivelul scăzut al reuşitei.

Nivelele foarte ridicate pot indica o prea mare in-vestire a vieţii exclusiv în această direcţie, a muncii, a carierei cu sensul sindromului „workalchoolic“ (ah-tiaţi după muncă).

C2: Spirit de perfecţiune

Caracteristicile centrale ale acestei faţete a conşti-inciozităţii sunt explicate controlul atent al conti-nuităţii în efortul de a cunoaşte şi acţiona în viaţă; oamenii de acest gen afi rmă atribute precum: per-fecţionist, profund, non-superfi cial, matur, riguros şi studios. Toţi aceşti descriptori sunt centraţi pe investirea energiei psihice într-un mod constant şi controlat, pentru perseverare.

Persoanele cu cote ridicate sunt oameni cu „spirit de perfecţiune”. Doresc să aprofundeze lucrurile, să depăşească planul exterior, superfi cial, apar celorlalţi ca studioşi, maturi şi riguroşi în ceea ce fac.

Sensul acestui spirit de perfecţionare indică controlul sub forma de a nu pierde din vedere aspecte, de a nu trece peste aspecte fără să fi e cercetate în totalitate.

La polul opus al acestei faţete, apar conduitele caracterizate, în general, drept superfi ciale, uneori

Tabelul 3.21. Adjective asociate prin autoevaluare scalei C1-Voinţă, perseverenţă din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţiePuternic .73Tenace .73Sârguincios .68Perseverent .67Sigur pe sine .66Dezinvolt .62Organizat .62Bun conducător .61Efi cient .61Inteligent .60Cu iniţiativă .59Hotărât .59Deprimat -.46Nesigur -.49Nechibzuit -.49Tăcut -.50Inert -.50Inconsecvent -.51Confuz -.52Fără principii -.55Închis în sine -.56Introvertit -.61Cedează uşor -.61Neperseverent -.65

* p≤.05, ** p≤.01.

108

ABCD-M

din imaturitate, alteori din dezinteres generalizat. Sunt persoane care nu sunt interesate şi motivate de curiozitate pentru ceea ce este dincolo de aparenţă.

Acest comportament poate ascunde o auto-apreciere scăzută sau o atitudine depresivă şi lipsa unei sens personal. Oameni care trăiesc viaţa la nivelul orizontal, fără să-şi pună problema nuanţelor, aspectelor ascunse, sau neşlefuite.

C3. Raţionalitate

Descriptorii caracteristici pentru acest factor includ nevoia de control raţional al viaţii: persoanele valorizează capacitatea de a fi obiectiv, realist, raţional, cerebral, vigilent şi conştient,

Factorul trădează o atitudine generală faţă de viaţă; sunt persoane care consideră că este important să

Tabelul 3.22. Adjective asociate prin autoevaluare scalei C2-Spirit de perfecţiune din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţieExigent .64Precis .62Ordonat .62Sistematic .60Meticulos .60Metodic .59Sârguincios .59Organizat .59Afectuos .58Sensibil .54Perseverent .53Efi cient .53Certăreţ -.48Vinovat -.49Bădăran -.49Anxios -.49Fără principii -.51Supărăcios -.51Arţăgos -.54Nechibzuit -.57Dezordonat -.61Imprecis -.65Cedează uşor -.67Neperseverent -.72

* p≤.05, ** p≤.01.

Tabelul 3.23. Adjective asociate prin autoevaluare scalei C3-Raţionalitate din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţieOrganizat .68Exigent .67Tenace .66Ordonat .64Sârguincios .64Meticulos .63Conştiincios .63Perseverent .59Sistematic .59Responsabil .57Puternic .57Analitic .57Fără principii -.50Arţăgos -.50Dezordonat -.52Inconstant -.52Imprecis -.56Egoist -.58Certăreţ -.58Indecis -.58Cedează uşor -.62Neperseverent -.64Nechibzuit -.68Inert -.69

* p≤.05, ** p≤.01.

109


descopere ceea ce este obiectiv şi raţional în viaţă. Adoptă un comportament centrat pe ceea ce este real, şi caută să fi e mereu în controlul conştient al propriei vieţi. Conduşi de conştiinţă, de responsabilitatea asumării conştiente, se declară cerebrali, sunt atenţi, vigilenţi şi au nevoie de o bază obiectivă de validare a raţionamentelor şi acţiunilor lor.

În contrast, la polul opus sunt persoane mult mai detaşate de realitatea ca atare; pot fi subiective şi iraţionale în preferinţe şi opinii, nu se preocupă de înţelegerea logică sau de controlul raţional.

C4. Planifi care

Descriptorii specifi ci sunt: negarea tendinţei de a fi risipitor, afi rmarea uni mod planifi cat şi cumpătat de a fi : necheltuitor, econom, cumpătat, socotit, chibzuit.

La cotele înalte ale acestei scale, întâlnim persoane care acordă sens organizării şi autocontrolului în toate acţiunile; de aceea folosesc în descrierea acţiunilor termeni precum: chibzuit, econom, cumpătat, socotit. Din exterior apar tuturor ca fi ind bine organizaţi, limpezi, clari; îşi păstrează lucrurile la locul lor şi ştiu mereu cum stau, mai ales din punct de vedere fi nanciar. Chibzuinţa şi precauţia fi ind aspectele centrale ale factorului.

La extrema cealaltă apar cei pripiţi, care acţionează fără să judece consecinţele. În varianta cea mai obişnuită sunt delăsători, inconsecvenţi. În varianta

cea mai bună, sunt mai spontani şi, la nevoie, capabili să decidă dar au o autoapreciere scăzută privind organizarea şi un modul deloc metodic de a acţiona. Neatenţi, pot ajunge prea risipitori şi incapabili să gestioneze venitul.

Împins la extremă, acest factorul de ordine poate face parte din sindromul compulsiv.

Tabelul 3.24. Adjective asociate prin autoevaluare scalei C4-Planifi care din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţieMetodic .64Hotărât .62Sistematic .58Precis .57Organizat .57Efi cient .56Ordonat .56Sârguincios .56Perseverent .55Corect .55Responsabil .55Matur .53Ţâfnos -.41Orgolios -.42Distrat -.44Inconsecvent -.45Cedează uşor -.46Fără principii -.47Inconstant -.49Neperseverent -.50Dezordonat -.53Leneş -.53Imprecis -.57Nechibzuit -.57

* p≤.05, ** p≤.01.

110

ABCD-M

C5. Auto-disciplină

Controlul ca auto-disciplină emoţională, implică realizarea unui comportament caracterizat prin calm, echilibru şi măsură. Acest din urmă aspect indică caracteristica unei atitudini generale în care obţinerea liniştii, a echilibrului devine un deziderat auto-impus. A nu te pierde cu fi rea implică aduce în prim plan voinţa de a controla reacţiile emoţionale şi comportamentale.

Astfel de persoane încearcă să-şi disciplineze emoţi-onalitatea, pentru a face faţă non-emoţional tensiu-nilor, frustrărilor, evenimentelor neaşteptate. Într-o situaţie de stres acumulat şi de durată, persoanele cu cote înalte pot reacţiona paradoxal faţă de acest comportament de auto-disciplinare. De exemplu, odată cu acumulările interioare de frustrări şi trăiri emoţionale blocate, acestea pot izbucni periodic dis-proproţionat în situaţii de stres chiar minor, sau pot conduce la agresivitate manifestată prin ironie sau critică mai ales în cazul unui temperament coleric sau fl egmatic.

La polul opus, apar persoanele dezinteresate de controlul comportamentului, care apar spontane, libere de auto-contrângeri; sunt persoane care reacţionează la situaţia cu care se confruntă fără să-şi mai pună problema controlului conduitei, consecinţelor ca imagine sau acţiune a eliberării emoţiilor. Acţiunile lor, conduita generală vor purta mereu amprenta emoţiilor pozitive sau negative trăite, care se descarcă pe neaşteptate, cu o amploare mai mare sau mai mică în funcţie de reactivitatea temperamentală naturală.


Autoactualizare

Scala V: factorul V, Autoactualizare (Ac)

În mentalul specifi c culturii române, Autoactualiza-rea este un factor semnifi cativ pentru comportament în măsura în care acoperă 8.73% din varianţa com-

Tabelul 2.25. Adjective asociate prin autoevaluare scalei C5-Autodisciplină din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţieConstant .71Harnic .67Conştiincios .65Sârguincios .64Responsabil .62Precis .61Perseverent .59Corect .58Ordonat .57Sistematic .56Meticulos .56Loial .55Egoist -.47Inert -.47Orgolios -.49Certăreţ -.49Cedează uşor -.53Dezordonat -.54Neperseverent -.56Nechibzuit -.59Imprecis -.59Inconstant -.71Leneş -.72Distrat -.74

* p≤.05, ** p≤.01.

111


portamentală. Specifi cul celui de al V-lea factor în cultura română implică în bună măsură aspecte de tip atitudinal şi motivaţional care sprijină generarea în spiritul uman a ceea ce Maslow denumea com-portamentul de autoactualizare defi nit prin meta-trebuinţe. Astfel de persoane sunt constant preocu-pate de evoluţia personală şi, în raport cu sine înseşi dar şi cu mediul profesional, apar creative, motivate de curiozitate şi transformare evolutivă.

Factorul se deosebeşte substanţial de termenii bipolari prin care se exprimă acest set de motivaţii şi atitudini în alte culturi. De exemplu, instrumentul italian denumeşte factorul „deschidere mentală vs. închidere/opacitate mentală“, cu adjectivele neconvenţional vs. tradiţionalist, receptiv vs. neliberal, eclectic vs. conservator, creativ vs. convenţional, treaz vs. iubitor de obiceiuri (SACBIF).

Instrumentul creat de Goldberg denumeşte factorul „intelect“, şi este descris de adjective bipolare de tipul:

intelectual, creativ, complex, imaginativ, strălucitor, fi losofi c, artistic, profund, inovativ, introspectiv, faţă de neintelectual, neinteligent, neimaginativ, necreativ, simplu, nesofi sticat, nerefl exiv, lipsit de spirit de observaţie, fără interogaţii, superfi cial.

Varianta lui Wiggins denumeşte factorul „deschidere la experienţă“ şi îl descrie prin: fi losofi c, preferinţă pentru gândire abstractă, imaginativ, refl exiv, cu interese literare, cu tendinţa de a pune întrebări, individualist, neconvenţional, cu mintea deschisă, faţă de convenţional, neartistic, neliterar, nerefl exiv, necomplex, neimaginativ, neabstract, necercetător, fără să-şi pună întrebări, nefi losofi c.

Polul pozitiv a grupat atitudini şi motivaţii generative, care permit persoanei să se transforme, să evolueze, să nu se mulţumească cu ceea ce este aparent, stagnat sau superfi cial. Persoana se raportează la propria condiţie existenţială, angajându-se pe un drum ascensional, de transformări personale, de

Tabelul 3.26. Succintă descriere a scalei Autoactualizare şi a scalelor acesteia, Ac1 – Ac5Denumire AUTOACTUALIZARE (ATITUDINE ŞI MOTIVAŢII GENERATIVE )abreviere Ac 1 Ac 2 Ac 3 Ac 4 Ac 4Denumirea faţetelor Aprofundare Toleranţă Rafi nare Independenţă CreativitateAc (+)Meta-trebuinţe şi evoluţie

Spirit de aprofundare Tolerant, deschis Spirit de rafi nare personală

Independent şi responsabil

Creativ

Ac (=)Preocupări legate de evoluţia personală

Curiozitate mediocră Capacitate mai redusă de a lua lucrurile realist

Preocupare mediocră de auto-optimizare

Uneori capabil de asumarea răspunderii

Imaginaţie şi nevoie de schimbare mediocre

Ac (-)Stagnare şiplatitudine

Platitudine intelectuală

Interpretativ Rudimentar Dependent Non-creativ

Denumire STAGNARE

112

ABCD-M

autonomie şi creativitate sau rămâne indiferentă şi se angajează în viaţa în primul rând prin prisma unor motivaţii are ţin de supravieţuirea imediată, de acomodarea cu condiţiile prezentului fără un efort evolutiv.

Denumirea acestui factor, aşa cum a apărut în urma cercetărilor empirice, trimite la teoria lui Maslow privind autoactualizarea, sau la mai vechea teorie a lui Jung privind individuarea. Persoana nu mai este un individ cu o conştiinţă de sine limitată de rapor-tul bazal cu cerinţele existenţiale de tip reactiv, care supravieţuieşte prin folosirea unor instincte de bază defi nite de Maslow drept trebuinţe bazale. Persoana este animată de un scop transformativ, care cores-punde unor meta-trebuinţe caracterizate în primul rând prin condiţia de auto-energizare: pe măsură ce sunt satisfăcute, acest set de trebuinţe aduc energia şi plăcerea de a continua ascensiunea. Eul este ani-mat energetic de actul de transformare, descoperire, construire şi devine fl exibil şi creativ. Astfel de per-soane sunt creatoare de cultură şi acte civilizatoare.

Reversul semnifi că stagnare, trăirea vieţii prin prisma trebuinţelor temporare care satisfăcute oferă o saţietate imediată urmând a reveni ciclic la acelaşi nivel de manifestare, de obicei destul de rudimentar şi noncreator de cultură; persoanele se lasă „purtate de valul” trebuinţelor şi motivaţiilor imediate, nu construiesc, sunt defensive în faţa vieţii, sunt dominate de dorinţe egocentrice şi de forme de manifestare a acestor dorinţe primitive, mai puţin umanizate,.

Polul lipsei de deschidere duce la un comportament conservator, individul preferă ceea ce este familiar, obişnuit. Lipsa de autoactualizare poate înseamnă, spre deosebire de NEO PI R de exemplu, intoleranţă sau agresivitate şi manipulare datorită unei maniere defensive, în care persoana resimte mai ales nevoia de a se apăra, de a nu depune efort; aceste le întâlnim şi la factorul agreabilitate dar pe fondul lipsei de principii. În acest sens, autoactualizarea nu înseamnă nu semnifi că lipsă de principii. Unele apropieri de sens, apar cu factorul Ac, Ai şi Ie din C.P.I.

Scalele şi faţetele auto-actualizării

Ac1: Aprofundare

Caracteristicile specifi ce afi rmate în cadrul scalei sunt: căutarea unui sens ascuns, atenţia la misterul vieţii, observarea nuanţelor, modul iscoditor, analitic şi dezaprobator de a se manifesta.

Persoana este animată de curiozitate, de dorinţa de înţelegere, astfel încât este dispusă să caute înţelesul ascuns din spatele aparenţelor, să fi e atentă la nuanţe, amănunte, să procedeze analitic pentru a cerceta misterul, care îşi asumă astfel riscul de a dezaproba atunci când dincolo de aparenţe găseşte altceva.

Astfel că avem portretul unei persoane care nu se mulţumeşte cu o imagine generală, cu prejudecăţi şi idei de-a gata; caută să descopere singură temeiul

113


unor condiţii sau situaţii cu care este confruntată. A înţelege devine un imperativ care o împinge să aprofundeze şi să se împotrivească deschis dacă ceea ce descoperă contrazice ceea ce era aparent.

Comparativ cu Spiritul de perfecţionare defi nit în faţeta C2, aici accentul este pus pe preocuparea legată de propria perfecţionare.

În contrast cu această atitudine, la polul opus apare un comportament dominat de lipsa de curiozitate: persoane care acceptă ceea ce primesc, ceea ce văd, ceea ce li se spune fără să-şi pună întrebări, fără să analizeze pe cont propriu. Iau lucrurile aşa cum par, de aceea nici nu se preocupă să vadă dincolo de ima-ginea care li se oferă. Sunt destul de comozi când au de îndeplinit „întocmai” ceea ce li se cere, dar nu sunt capabili să decidă, să ducă mai departe, să găsească răspunsuri, să pună întrebări care să limpezească o situaţie. Intelectual nu se dezvoltă, sunt superfi ciali în cunoştinţe, rămân acolo unde i-a condus cultura locală, şcoala sau educaţia, atât ca şi cunoştinţe cât şi ca deprinderi sau prejudecăţi curente.

Ac2: Toleranţă

Aspectele centrale ale descriptorilor indică deschiderea şi toleranţa faţă de viaţă: persoana neagă condiţia de perfecţiune, se declară non-duşmănos şi non-manipulativ; în schimb este în mod declarat tolerant, curios şi gata să relativizeze, fl exibil. Toate aceste aspecte îi permit să rămână mereu deschisă spre viaţă, spre ceea ce apare diferit şi nou, cu atitudini non-rigide.

Persoana, deschisă şi interesată de sine, este fl exibilă şi interesată de ceilalţi. Din această perspectivă este tolerantă pentru că nu se centrează pe aparenţe şi nu este interpretativă sau duşmănoasă, nu se consideră perfectă, nu cere perfecţiune de la alţii, caută să relativizeze, să gestioneze lucrurile în aşa fel încât să nu se ajungă la confl ict şi extremizări de poziţii.

Tabelul 3.27. Adjective asociate prin autoevaluare scalei AC1- Aprofundare din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţieInformat .78Ager la minte .76Profund .76Analitic .75Receptiv .74Raţional .73Cu interese diversifi cate .71Logic .69Activ .65Corect .65Inteligent .64Entuziast .63Indecis -.54Arţăgos -.54Fără principii -.55Certăreţ -.56Cedează uşor -.57Imprecis -.58Neperseverent -.59Tăcut -.60Nechibzuit -.60Taciturn -.60Inconsecvent -.63Inert -.64

* p≤.05, ** p≤.01.

114

ABCD-M

La polul opus regăsim persoane care se consideră perfecte şi cer altora să fi e perfecţi, sunt suspicioase, nu sunt dispuse să crediteze nimic din comportamentul altora, iau lucrurile ad literam, exagerând în termenii unei judecăţi în alb sau negru, pot face cu greu faţă caracterului provocator al vieţii (mai ales faţă de prejudecăţi şi adevăruri stabilizate).

Ac3: Rafi nare

Descriptorii acestui factor trimit la o condiţie intelectuală defi nită de preocuparea pentru rafi nare capacităţii de cunoaştere, nuanţare şi atitudinea interogativă faţă de viaţă şi sine. Persoana se declară isteţ pentru a reuşi, pentru a-i înţelege pe alţii se pune în pielea lor, cere mult de la sine şi îşi pune mereu întrebări, este meloman şi are gusturi alese.

Caracteristica dominantă surprinsă de acest factor este atitudinea deschisă faţă de propria completitudine, de cizelarea personală în pan intelectual; sunt oameni care apreciază isteţimea, care sunt dispuşi să îi înţeleagă pe ceilalţi punându-se raţional în pielea lor.

Spre deosebire de empatia din agreabilitate, care implică afectivitatea, aici elementul central este înţelegerea. Cer de la ei înşişi mult, se formează pentru a înţelege muzica, îşi rafi nează gusturile, îşi pun multe întrebări.

La polul opus, avem persoane care nu acordă importanţă formării personale; nu sunt interesaţi de transformarea personală spre un scop defi nit, iau lucrurile aşa cum vin, de aceea este posibil să neglijeze pe cei din jur, să aibă maniere şi gusturi rudimentare pe care să le pună în joc fără să se preocupe de consecinţe (felul cum sunt priviţi sau măsura în care deranjează pe ceilalţi).

Tabelul 3.28. Adjective asociate prin autoevaluare scalei AC2-Toleranţă din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţieMaleabil .77Liniştit .73Indulgent .66Altruist .59Pacifi st .56Moderat .52Generos .52Cordial .47Stabil .41Seren .41Amabil .40Tolerant .40Impulsiv -.36Ţâfnos -.36Suspicios -.38Certăreţ -.38Iritabil -.41Îngâmfat -.41Egoist -.42Agresiv -.45Ostil -.46Indiferent -.49Agitat -.51Avar -.52

* p≤.05, ** p≤.01.

115


Ac4: Independenţă

Descriptorii defi nesc siguranţa personală dublată de asumarea răspunderii personale. Astfel, aceste persoane admit că fac faţă situaţiilor contradictorii, că acceptă răspunderea şi îşi asumă responsabilitatea, sunt independente şi spun lucrurilor pe nume şi se pot confrunta cu situaţiile ambigui.

Nota înaltă la acest factor aduce în prim plan ati-tudinea de independenţă şi asumare a răspunderii. Sunt persoane care nu se pierd în faţa unor situaţii cu un grad mare de contradictorialitate, de nedeter-minare, se pot confrunta cu condiţii de ambiguitate fără să-şi piardă centrarea şi siguranţa de sine. Se bazează pe ei înşişi, având un loc al controlului in-tern, astfel că acceptă şi îşi asumă responsabilitatea.

Tabelul 3.29. Adjective asociate prin autoevaluare scalei AC3-Rafi nare din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţieCult .69Cu interese diversifi cate .63Raţional .60Progresist .59Înţelept .58Logic .56Analitic .56Intuitiv .54Informat .51Hotărât .51Organizat .50Corect .49Inert -.36Confuz -.36Dezordonat -.36Taciturn -.37Neperseverent -.37Cedează uşor -.38Ţâfnos -.39Tăcut -.40Inconstant -.41Imprecis -.42Nechibzuit -.45Inconsecvent -.49

* p≤.05, ** p≤.01.

Tabelul 3.30. Adjective asociate prin autoevaluare scalei AC4-Independenţă din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţieIndependent .71Progresist .68Expansiv .66Energic .66Activ .64Responsabil .63Hotărât .62Ager la minte .59Efi cient .59Întreprinzător .58Sigur pe sine .57Cu iniţiativă .56Introvertit -.43Ostil -.46Imprecis -.48Fără principii -.48Dezordonat -.49Neperseverent -.51Arţăgos -.51Cedează uşor -.55Nechibzuit -.56Indecis -.60Timid -.68Apatic -.77

* p≤.05, ** p≤.01.

116

ABCD-M

Te poţi baza pe ei în condiţii de difi cultate, pentru că le place să spună lucrurilor pe nume, nu fug de răspundere şi nu se pierd cu fi rea.

Acest factor are un sens comun cu ceea ce surprind scalele Ie şi Py din CPI.

La polul comportamental opus, acest factor aduce în prin plan incapacitatea unui control intern; din această cauză persoana nu se descurcă în faţa unor condiţii incerte, ambigui sau neclare şi nici nu este capabilă să „existe pe propriile picioare”, să-şi asume răspunderea. Doreşte situaţii certe, cu rezolvări prefabricate, iar în situaţii difi cile dă înapoi punând sarcina sau responsabilitatea consecinţelor „pe spatele altora”.

Ac5: Creativitate

Ultima faţetă a factorului Autoactualizare aduce în prim plan preocuparea creativă; descriptorii scalei afi rmă fantezia liberă, spiritul liber, preocuparea pentru creaţie, imaginaţia, capacitatea de a pune în mişcare lucrurile şi plăcerea de participa la ceea ce este nou.

Factorul aduce în prim plan o atitudine deschisă spre creaţie: persoana se consideră un spirit liber, cu o imaginaţie liberă şi vie, îi place să participe la crearea noului. Preferă să pună lucrurile în mişcare, nu suportă stagnarea şi ancorarea în ceea ce este deja stabilizat. Este un căutător continuu, care se implică direct în schimbare.

O astfel de atitudine este benefi că mai ales în cazurile unde viaţa, profesia, socialul valorifi că sau cer schimbare şi adaptarea la noi cerinţe sau condiţii. Într-o echipă de creaţie, în munca de creaţie în general. Persoana nu-şi găseşte locul în condiţii care îi impun să se adapteze la un cadru deja creat fără să mai aducă inovaţii, sau să-l pună sub semnul întrebării.

Tabelul 3.31. Adjective asociate prin autoevaluare scalei AC5-Creativitate din ABCD-M (N=91)

Adjectiv CorelaţieInovator .70Creativ .62Curios .61Receptiv .59Dinamic .58Bun conducător .56Dezinvolt .55Imaginativ .55Nonconformist .52Ager la minte .52Entuziast .51Original .51Confuz -.40Şovăielnic -.41Inert -.42Tradiţionalist -.44Supus -.45Tăcut -.46Inconsecvent -.50Convenţional -.50Introvertit -.54Conservator -.55Taciturn -.55Închis în sine -.56* p≤.05, ** p≤.01.

117


La polul opus persoana admite lipsa de imaginaţie, de fantezie; îi place confortul a ceea ce s-a stabilizat deja, nu face eforturi să meargă mai departe de ceea ce este dat, recunoscut, admis. Stagnarea non-creativă poate interfera însă cu cerinţele transformatoare

ale vieţii şi astfel poate ajunge în confl ict cu nevoia naturală de înnoire şi adaptare la acest proces. Sunt persoane prin excelenţă conservatoare, care nu apreciază noul, care se simt bine mai ales într-un cadru în care nu se cer sau admit schimbări.

Descrierea eşantioanelor

Elaborarea ABCD-M a fost un proces de foarte lungă durată şi s-a întins de-a lungul a cel puţin 15 ani. În cursul acestor ani, calităţile diferitelor variante ale chestionarului au fost examinate pe eşantioane foarte diverse, totalizând peste 10000 de chestionare. Totuşi, pentru descrierea calităţilor psihometrice ale testului au fost reţinute doar chestionarele administrate pe baza ultimei variante a ABCD-M, în perioada Septembrie 2007 – Aprilie 2008. Aceste administrări au fost reunite în eşantionul normativ al ABCD-M, care conţine 2015 persoane.

Eşantionul normativ al ABCD-M conţine 903 bărbaţi (44.81%) şi 1112 femei (55.19%). Vârsta

persoanelor cuprinse în eşantion (cu excepţia a 18 persoane care nu ţi-au declarat vârsta) variază între un minim de 14 şi un maxim de 71 de ani (m=25.08, SD=9.73). Tabelul 4.1. ilustrează distribuţia distribuţia eşantionului pe gen şi categorii de vârstă.

CAPITOLUL 4

Indici statistici de start. Normarea

Tabelul 4.1.. Distribuţia eşantionului normativ al ABCD-M pe gen şi categorii de vârstă

Masculin Feminin Total14-17 ani 131 218 34918-25 ani 398 560 95826-35 ani 261 178 43936-50 ani 86 109 19551+ ani 24 32 56NS/NR 3 15 18Total 903 1112 2015

119


După cum se poate observa, eşantionul este într-o oarecare măsură dezechilibrat pe variabila gen, femeile fi ind reprezentate în proporţie de 55%, pe când în cadrul populaţiei României ele au o propor-ţie de ~52%. De asemenea, sunt subreprezentate categoriile de vârstă de peste 50 de ani şi suprarepre-zentate categoriile de vârstă mai mici. Accentuăm în acest context faptul că subeşantionul 14-17 ani, care conţine 349 de adolescenţi, este considerat de autori ca fi ind unul experimental, la acest moment fi ind în lucru un chestionar alternativ, centrat pe adolescenţi şi copii, cu performanţe psihoemtrice superioare în aceste categorii de vârstă.

Chestionarele au fost culese în cea mai mare măsură sub formă creion-hârtie, de operatori de teren, precum şi de psihologi practicanţi, care au utilizat chestionarul cu titlu experimental, obţinând în prealabil consimţământul informat al persoanelor testate, cu privire la utilizarea acestui procedeu experimental. Dintre cele 2015 administrări din eşantionul normativ, un număr de 1138 (56.48%) au fost culese în format creion-hârtie, iar un număr de 877 (43.52%) au fost culese online, prin invitaţii electronice adresate nominal.

La administrările creion-hârtie nu s-a operat cu un pas de eşantionare sau cu vreun alt procedeu care să asigure reprezentativitatea, pe baza principiilor probabilităţii. Cu toate acestea, chestionarele au fost distribuite spre operatori şi psihologi din întreaga ţară, în aşa fel încât să se asigure o cât mai bună reprezentare a tuturor regiunilor ţării.

Tabelul 4.2. vizualizează distribuţia eşantionului normativ al ABCD-M în ceea ce priveşte zona statistică. Se poate observa că Zona 1 (Nord-Est) este relativ subreprezentată, cu doar 4.67% din chestionare; acestea fi ind aplicate aproape exclusiv în judeţul Iaşi. Prin comparaţie, Zona statistică 8 (Bucureşti) este relativ suprareprezentată, cu 22.13% din chestionare. Pentru un număr de 75 (3.72%) de chestionare, toate provenind din subeşantionul administrat online, nu s-a putut stabili provenienţa geografi că.

Datorită costurilor mari presupuse de administrările sistematice în zone rurale, eşantionul normativ al ABCD-M conţine din păcate doar un număr restrâns de chestionare administrate în afara oraşelor. Astfel, un număr de 208 (10.32%) chestionare au fost administrate în zone rurale, iar un număr comparativ mult mai mare de chestionare, 1807 (89.68%) au fost administrate în zone urbane.

Tabelul 4.2. Distribuţia geografi că a eşantionului normativ al ABCD-M (Zone statistice)

Frecvenţă ProcentZona 1 (Nord-Est) 94 4.67Zona 2 (Sud-Est) 177 8.78Zona 3 (Sud) 191 9.48Zona 4 (Sud-Vest) 301 14.94Zona 5 (Nord-Vest) 224 11.12Zona 6 (Nord) 240 11.91Zona 7 (Centru) 267 13.25Zona 8 (Bucureşti) 446 22.13NS/NR 75 3.72 2015 100.00

120

ABCD-M

Indici statistici de start

Tabelul 4.3. cuprinde mediile şi dispersiile pentru cele cinci scale şi cele 25 de subscale ale ABCD-M, calculate atât pentru eşantionul total, cât şi pentru subeşantionul masculin şi cel feminin.

Pot fi observate unele diferenţe de gen, în cea mai mare parte acestea mergând în direcţia aşteptată.

Astfel, atunci când discutăm performanţa în cei cinci suprafactori, putem constata un avantaj de intensitate medie al bărbaţilor în cazul factorului Maturitate (t=3.52, p<.01), dar un dezavantaj de intensitate medie pentru factorul Autoactualizare (t=4.01, p<.01). Este de asemenea vizibil un avantaj foarte accentuat al femeilor în ceea ce priveşte scorurile factorului Agreabilitate (t=13.03, p<.0001). În factorii Extraversie şi Conştiinciozitate diferenţele, deşi vizibile, nu sunt puternice şi nu sunt semnifi cative statistic (p>.05).

Diferenţele marcante din cadrul suprafactorului Maturitate descriu scoruri mai mari pentru bărbaţi, în subscale precum M2-Adaptare (t=2.02, p<.05), M3-Prietenie (t=1.85, p<.05), dar mai ales M4-Forţa inhibiţiei (t=5.83, p<.0001) şi M5-Forţa eului (t=3.16, p<.01).

Cele cinci subscale din cadrul suprafactorului Agreabilitate prezintă toate diferenţe semnifi cative statistic în favoarea femeilor, demonstrând că acestea

au scoruri mai mari pentru A1-Altruism (t=3.41, p<.01), A2-Romantism (t=18.93, p<.0001), A3-Căldură afectivă (t=7.97, p<.0001) şi A4-Empatie (t=9.01, p<.0001).

În cazul subscalelor suprafactorului Conştiinciozi-tate, singura subscală cu o diferenţă semnifi cativă din punct de vedere statistic este subscala C2-Spirit de perfecţiune (t=2.69, p<.05).

Pentru subscalele suprafactorului Autoactualizare, diferenţe semnifi cative se înregistrează exclusiv în favoarea femeilor, şi anume pentru subscale precum AC1-Aprofundare (t=4.01, p<.01), AC2-Toleranţă (t=3.42, p<.01), AC3-Rafi nare (t=3.94, p<.01) şi AC5-Creativitate (t=2.80, p<.05)

Aceste diferenţe, descrise anterior, nu sunt neaşteptate. Ele au valoare validaţională chiar pentru că ne aşteptam ca femeile să obţină în medie scoruri mai mari la romantism, altruism, empatie, toleranţă, agreabilitate, dar scoruri mai mici la autocontrol, autodisciplină, raţionalitate etc.

Sunt de asemenea vizibile şi diferenţe interesante între diversele categorii de vârstă. Aceste diferenţe au şi o valoare validaţională, căci era de aşteptat, conform bazei teoretice a testului, ca anumite scale să aibă anumite evoluţii în funcţie de vârstă. Tabelul 4.5. cuprinde mediile şi dispersiile scalelor şi subscalelor ABCD-M, pentru cele cinci categorii de vârstă în care a fost împărţit eşantionul normativ.

121


Tabelul 4.3. Medii şi dispersii ale scalelor şi subscalelor ABCD-M pentru eşantionul normativ total şi pentru subeşantioanele de gen

Total(N=2015)

Masculin(N=903)

Feminin(N=1112)

m SD m SD m SDE1 Activism 22.42 4.48 22.42 4.34 22.42 4.60E2 Optimism 21.43 4.80 21.63 4.80 21.26 4.79E3 Umor 23.89 4.28 23.82 4.25 23.96 4.30E4 Abilitate interpersonală 22.29 4.51 22.23 4.56 22.33 4.47E5 Afi rmare personală 21.12 4.29 21.20 4.18 21.04 4.38M1 Respect 22.33 5.51 22.33 5.23 22.33 5.74M2 Adaptare 20.84 5.33 21.10 5.13 20.62 5.48M3 Prietenie 18.19 4.95 18.41 4.88 18.00 5.00M4 Forţa inhibiţiei 19.06 5.01 19.77 4.68 18.48 5.19M5 Forţa eului 19.71 5.40 20.13 5.36 19.37 5.40A1 Altruism 23.69 4.33 23.33 4.41 23.99 4.24A2 Romantism 19.44 4.99 17.32 4.30 21.17 4.84A3 Căldură afectivă 19.88 4.63 18.98 4.50 20.60 4.60A4 Empatie 19.64 4.67 18.60 4.85 20.47 4.34A5 Onestitate 23.03 4.43 22.84 4.48 23.17 4.39C1 Voinţă, perseverenţă 22.25 4.34 22.34 4.26 22.18 4.41C2 Spirit de perfecţiune 20.88 4.39 20.58 4.43 21.11 4.34C3 Raţionalitate 22.75 4.23 22.85 4.20 22.67 4.26C4 Planifi care 19.86 5.08 19.84 4.96 19.87 5.18C5 Auto-disciplina 21.32 4.59 21.46 4.57 21.21 4.60AC1 Aprofundare 22.04 4.66 21.58 4.72 22.41 4.57AC2 Toleranţă 22.82 4.91 22.41 4.87 23.15 4.91AC3 Rafi nare 23.70 4.64 23.25 4.68 24.07 4.58AC4 Independenţă 22.94 4.25 23.05 4.17 22.84 4.31AC5 Creativitate 22.20 4.64 21.88 4.85 22.46 4.44E Extraversie 111.14 16.17 111.30 15.83 111.02 16.45M Maturitate 100.12 20.75 101.74 19.80 98.81 21.40A Agreabilitate 105.68 15.79 101.08 15.00 109.41 15.44C Conştiinciozitate 107.06 16.38 107.08 16.22 107.05 16.52AC Autoactualizare 113.69 16.45 112.16 16.58 114.94 16.25

122

ABCD-M

Tabelul 4.4. Diferenţe de gen ale scorurilor medii la scalele şi subscalele ABCD-M

Avantaj a Diferenţă b t pE1 Activism +m .00 .02 >.01E2 Optimism +m .37 1.70 >.01E3 Umor +f -.14 .75 >.01E4 Abilitate interpersonală +f -.10 .48 >.01E5 Afi rmare personală +m .16 .82 >.01M1 Respect +f .00 .02 >.01M2 Adaptare +m .48 2.02 .01M3 Prietenie +m .41 1.85 >.01M4 Forţa inhibiţiei +m 1.28 5.83 <.0001

M5 Forţa eului +m .76 3.16 <.01

A1 Altruism +f -.66 3.41 <.01

A2 Romantism +f -3.86 18.93 <.0001

A3 Căldură afectivă +f -1.62 7.97 <.0001

A4 Empatie +f -1.87 9.01 <.0001

A5 Onestitate +f -.33 1.66 >.01C1 Voinţă, perseverenţă +m .16 .80 >.01C2 Spirit de perfecţiune +f -.53 2.69 .01C3 Raţionalitate +m .19 .99 >.01C4 Planifi care +f -.03 .12 >.01C5 Auto-disciplina +m .25 1.22 >.01AC1 Aprofundare +f -.84 4.01 <.01

AC2 Toleranţă +f -.75 3.42 <.01

AC3 Rafi nare +f -.82 3.94 <.01

AC4 Independenţă +m .21 1.10 >.01AC5 Creativitate +f -.59 2.80 .01E Extraversie +m .19 .34 >.01M Maturitate +m 2.48 3.52 <.01A Agreabilitate +f -6.71 13.03 <.0001C Conştiinciozitate +m .10 .18 >.01AC Autoactualizare +f -2.24 4.01 <.01

Notă: a +f semnifi că o diferenţă în favoarea femeilor, +m o diferenţă în favoarea bărbaţilor; b diferenţele pozitive sunt în favoarea bărbaţilor.

123


Tabelul 4.5. Medii şi dispersii ale scalelor şi subscalelor ABCD-M pe diverse categorii de vârstă

14-17 ani(N=349)

18-25 ani(N=958)

26-35 ani(N=439)

36-50 ani(N=195)

51+ ani(N=56)

m SD m SD m SD m SD m SDE1 Activism 18.21 3.29 18.38 3.41 18.78 3.19 19.07 3.19 17.50 3.94E2 Optimism 18.05 3.96 17.92 3.39 17.26 3.50 17.07 3.84 16.25 4.43E3 Umor 19.70 2.87 19.89 3.22 18.81 3.10 19.62 3.46 19.29 3.04E4 Abilitate interpersonală 17.87 3.46 18.66 3.22 18.71 3.16 17.66 3.88 16.82 4.44E5 Afi rmare personală 17.25 2.98 17.24 3.34 18.20 3.11 17.46 3.30 16.55 3.89M1 Respect 17.61 4.15 18.74 3.75 17.59 4.33 18.70 4.97 19.27 4.96M2 Adaptare 16.44 3.69 17.68 3.52 16.44 4.67 17.77 4.81 17.66 5.16M3 Prietenie 15.23 3.34 15.10 3.58 14.67 3.87 15.90 4.61 16.54 4.45M4 Forţa inhibiţiei 15.25 3.77 15.89 3.56 16.13 3.95 16.10 4.53 15.34 5.01M5 Forţa eului 15.95 3.86 16.04 4.10 16.59 3.72 17.67 4.77 18.25 4.40A1 Altruism 19.05 3.13 19.50 3.15 19.61 3.20 19.87 2.89 19.93 4.12A2 Romantism 16.15 3.76 16.29 3.83 15.60 3.54 16.21 3.91 18.16 4.63A3 Căldură afectivă 15.67 3.59 16.45 3.54 16.44 3.30 17.27 3.56 18.38 4.26A4 Empatie 16.12 3.29 16.10 3.31 16.55 4.12 16.15 3.86 17.86 3.53A5 Onestitate 17.74 3.35 18.62 3.30 20.03 2.86 19.97 2.98 20.86 2.67C1 Voinţă, perseverenţă 17.41 3.36 18.23 3.33 19.10 2.79 19.47 2.92 18.27 4.18C2 Spirit de perfecţiune 15.88 3.28 16.94 3.26 18.58 3.25 18.19 2.92 18.68 3.31C3 Raţionalitate 17.62 3.15 18.66 3.03 19.62 3.06 19.37 3.01 19.96 2.74C4 Planifi care 15.03 3.92 16.10 3.82 17.68 3.45 17.54 3.69 19.07 3.67C5 Auto-disciplina 16.42 3.57 17.40 3.41 18.30 3.10 18.74 3.71 18.52 3.01AC1 Aprofundare 17.48 3.36 18.51 3.53 18.42 3.41 17.44 3.69 18.05 4.00AC2 Toleranţă 18.04 3.60 18.93 3.84 18.72 3.36 18.36 3.90 20.66 3.08AC3 Rafi nare 19.06 3.42 19.69 3.51 19.36 3.38 18.71 3.41 20.23 2.95AC4 Independenţă 18.04 3.33 19.06 3.06 19.41 2.75 18.73 3.57 19.13 4.19AC5 Creativitate 18.78 3.39 18.38 3.52 18.17 3.39 17.66 3.48 17.25 3.94E Extraversie 110.40 15.60 111.69 16.69 111.50 14.55 110.23 16.39 104.61 20.41M Maturitate 96.86 17.96 100.69 18.65 98.23 22.61 104.50 26.62 105.89 27.56A Agreabilitate 102.10 15.62 105.11 16.06 107.05 14.10 108.27 16.05 115.64 17.86C Conştiinciozitate 99.16 15.68 105.26 15.78 113.20 15.04 113.26 15.39 115.13 15.61AC Autoactualizare 110.63 15.50 114.96 17.19 114.59 15.07 110.09 16.47 116.50 17.08

124

ABCD-M

Evoluţiile sugerate de datele cuprinse în Tabelul 4.5. sunt interesante. Se pare, astfel, că Extraversia tinde să scadă odată cu înaintarea în vârstă. Toate celelalte scale ale ABCD-M tind, dimpotrivă, să înregistreze valori mai mari la vârste mai avansate. Cel mai clar este acest trend la suprafactorii Conştiinciozitate şi Agreabilitate, însă este vizibil cu multă claritate şi la suprafactorii Maturitate şi Autoactualizare. Acest fapt este relativ consistent cu cercetările americane şi interculturale privind evoluţia BF la vârstele maturităţii: un declin al Nevrotismului, Extraversiei şi Deschiderii de la 18 spre 30 de ani, în timp de Agreabilitatea şi Conştiinciozitatea tind crească şi să continue creşterea şi după 30 de ani (McCrae s.a., 2000).

Dintre subscale, cele care au cele mai puternice evo-luţii datorate vârstei sunt cuprinse în suprafactorul Agreabilitate (A3-Căldură afectivă şi A5-Onestita-te) şi în suprafactorul Conştiinciozitate (C3-Raţi-onalitate şi C4-Planifi care). Din suprafactorul Ex-traversie, singura subscală cu o evoluţie interesantă, dar descrescătoare este subscala E2-Optimism, iar în suprafactorul Autoactualizare putem observa o evoluţie slabă, ascendentă, a subscalei AC2-Tole-ranţă. Putem aşadar considera că persoane similare cu cele cuprinse în eşantionul normativ al ABCD-M tind să devină mai calde, oneste, tolerante, raţio-nale şi înclinate spre planifi care, odată cu vârsta, dar că tind de asemenea să devină mai puţin optimiste, în timp.

125

Calităţi psihometrice ale ABCD-M

I. Fidelitatea ABCD-M

Fidelitatea se defi neşte drept claritatea sau fi neţea cu care testul măsoară constructele sale componente, respectiv lipsa greşelilor de măsurare şi a fl uctuaţiilor. Fidelitatea nu este o caracteristică a testului, ci este o caracteristică a fi ecăreia din scalele sau subscalele sale. Fidelitatea indică utilizatorului testului cât de mare este eroarea care însoţeşte fi ecare măsurare şi astfel îi spune acestuia cât de mult poate avea încredere şi se poate baza în diagnostic şi intervenţie pe rezultatele testului.

Fidelitatea se determină prin mai multe proceduri, însă se consideră în genere că trei sunt formele de fi delitate relevante pentru evaluarea psihometrică a unui inventar de personalitate: consistenţa internă,

stabilitatea test-retest şi corelaţia formelor paralele.

Pentru ABCD-M nu avem la dispoziţie date privind corelaţia formelor paralele, deoarece nu există forme paralele ale testului. În plus, datorită numărului minim de itemi pentru fi ecare subscală, şase, nu sunt posibile unele dintre artifi ciile recomandate de literatura de specialitate în cazul inexistenţei de forme paralele.

Aşadar, pentru ABCD-M se vor descrie, în cele ce urmează, aspectele principale care ţin de consistenţa internă şi de stabilitatea test-retest. Se consideră în general (Pitariu, Albu, 1993) că stabilitatea test-retest este o modalitate de măsurare a fi delităţii, pe când consistenţa internă este o modalitate de estimare a acesteia.

CAPITOLUL 5


126

ABCD-M

Determinarea consistenţei interne s-a realizat prin calculul coefi cientului Alpha Cronbach de consistenţă internă iar stabilitatea a fost verifi cată prin metoda test-retest.

Consistenţa internă

Coefi cienţii de consistenţă internă (Alpha Cronba-ch) ai scalelor şi subscalelor ABCD-M sunt repre-zentaţi în Tabelul 5.1., atât pentru întregul eşantion normativ, cât şi, separat, pentru eşantioanele parţiale defi nite pe bază de gen. Indicii de consistenţă in-ternă, după cum am mai menţionat anterior, sunt indici care estimează fi delitatea unei scale sau sub-scale, precizând, de fapt, măsura în care scala sau subscala respectivă cuprinde un construct mai de-grabă omogen (consistenţă internă mare) sau ete-rogen (consistenţă internă scăzută). Un construct multidimensional, slab conturat din punct de vede-re empiric, cu itemi care nu corelează puternic unul cu celălalt, este caracterizat de obicei prin indici de consistenţă internă reduşi, pe când constructele unidimensionale, monolitice, demonstrează indici de consistenţă internă mari.

Literatura de specialitate nu este unanimă în a stipu-la un nivel al coefi cientului Alpha care să fi e necesar sau obligatoriu pentru anumite scopuri, de exemplu pentru psihodiagnostic, sau pentru anumite tipuri de decizii sau intervenţii. Totuşi, Nunnaly, Bern-stein (1994) oferă unele indicii utile în acest sens.

Tabelul 5.1. Indici de consistenţă internă pentru scalele şi subscalele ABCD-M

Masculin(N=903)

Feminin(N=1112)

Total(N=2015)

E1 Activism .6484 .7220 .6898E2 Optimism .6963 .7033 .6991E3 Umor .6872 .6977 .6924E4 Abilitate interpersonală .6978 .6987 .6979E5 Afi rmare personală .7056 .7053 .7050M1 Respect .7178 .7874 .7594M2 Adaptare .7286 .7625 .7488M3 Prietenie .6999 .6889 .6940M4 Forţa inhibiţiei .6889 .7161 .7104M5 Forţa eului .7258 .7399 .7338A1 Altruism .7103 .7427 .7291A2 Romantism .6231 .7418 .7435A3 Căldură afectivă .6988 .7209 .7207A4 Empatie .6778 .7078 .7062A5 Onestitate .7197 .7653 .7449C1 Voinţă, perseverenţă .7287 .7087 .7171C2 Spirit de perfecţiune .6757 .7259 .7040C3 Raţionalitate .7418 .7228 .7312C4 Planifi care .6974 .7417 .7225C5 Auto-disciplina .6624 .6847 .6750AC1 Aprofundare .7166 .7812 .7531AC2 Toleranţă .7066 .7290 .7203AC3 Rafi nare .7243 .7510 .7403AC4 Independenţă .7244 .7364 .7311AC5 Creativitate .7331 .7036 .7180E Extraversie .8657 .8777 .8722M Maturitate .9001 .9118 .9073A Agreabilitate .8369 .8677 .8640C Conştiinciozitate .8711 .8802 .8761AC Autoactualizare .8738 .8807 .8782

127


se plasează la limită. Considerăm că principalul motiv pentru aceşti indici mai degrabă reduşi, chiar dacă acceptabili, este numărul mic de itemi al fi ecărei scale. Coerenţa conceptelor ţintite de fi ecare scală şi subscală este clară în lumina consideraţiilor factor-analitice, care vor fi făcute într-una din secţiunile viitoare ale acestui capitol.

Coefi cienţii de consistenţă raportaţi în Tabelul 5.1. variază pentru eşantionul total între un minim de .68 (pentru subscala C5-Auto-disciplină) şi un maxim de .76 (pentru subscala M1-Respect), cu o mediană de .72. Un număr de patru subscale cad, după rotunjirea la două zecimale, cu foarte puţin sub limita de .70: E1-Activism, E3-Umor, M3-Prietenie şi C5-Auto-disciplină.

Atunci când sunt comparaţi indicii de fi delitate obţinuţi de cele două subeşantioane de gen, putem observa că în general indicii bărbaţilor sunt mai reduşi decât cei ai femeilor, chiar dacă această diferenţă nu este aproape niciodată mare. Bărbaţii obţin indici de consistenţă internă între un minim de .62 pentru subscala A2-Romantism şi un maxim de .74, pentru subscala C3-Raţionalitate, cu o mediană de .71. Femeile obţin indici de consistenţă internă între un minim de .68 pentru subscala C5-Auto-disciplina şi un maxim de .79, pentru subscala M1-Respect, cu o mediană de .72.

Este interesant să atragem atenţia asupra diferenţei foarte mari între indicii de fi delitate obţinuţi de cele două subeşantioane pentru subscala A2-

Autorii menţionaţi sugerează că, pentru cazurile în care deciziile importante sau predicţiile sunt obiec-tive importante ale testării, sunt necesari indici de fi -delitate de peste .90. Acest nivel ar trebui să fi e ţintit şi în acele cazuri în care deciziile ulterioare evaluării psihologice sunt decizii cu impact major („high stake decisions”). Pentru scopuri de cercetare ori pentru scopuri descriptive, ar trebui să se ţintească spre in-dici de fi delitate mai mari de .70.

Se întâmplă deseori în practică ca teste celebre, consacrate, să aibă în componenţă unele scale sau subscale cu indici care cad sub acest nivel, de .70. În mod special acesta este cazul atunci când scalele sau subscalele respective conţin un număr restrâns de itemi pentru a măsura constructe largi, atunci când itemii scalei sunt dihotomici, neasigurând sufi cientă varianţă măsurării, ori atunci când constructele ţintite sunt ele însele multifazice.

Însă nivelul de .70 este de principiu un nivel considerat ca fi ind nivelul minim adecvat pentru utilizarea coerentă a unei scale de personalitate. Orice scală care obţine în mod constant indici de fi delitate plasaţi sub acest nivel are cu mare probabilitate un conţinut eterogen în semnifi caţia itemilor şi este posibil să nu măsoare o singură trăsătură clară.

Dacă utilizăm aceste convenţii şi examinăm indicii de fi delitate rezultaţi pentru eşantionul normativ, care pot fi observaţi în Tabelul 5.1., este clar că aceştia sunt adecvaţi, chiar dacă în cazul anumitor subscale

128

ABCD-M

Romantism. Bărbaţii înregistrează pentru această subscală un indice de .62, cel mai scăzut, pe când femeile înregistrează un indice de .74, unul dintre cele mai ridicate, comparativ cu alte subscale. Indicele de consistenţă internă poate fi interpretat în anumite condiţii şi ca un indicator al gradului de adecvare al itemilor sau a problematicii puse de itemi, la un anumit grup-ţintă. În aceste condiţii, s-ar putea specula cu privire la semnifi caţia acordată de participanţii de sex masculin celor şase itemi cuprinşi în subscala Romantism.

Indicii de consistenţă internă calculaţi pentru scalele celor cinci suprafactori sunt mult mai mari şi se plasează parţial aproape sau chiar peste nivelul de .90. Se pare, astfel, că factorul Maturitate este măsurat cu cea mai bună fi delitate (.91), pe când suprafactorul Agreabilitate este măsurat cu fi delitatea cea mai scăzută (.86).

Stabilitatea test-retest

Un indicator important al fi delităţii unui test este, după cum am menţionat şi anterior, comparaţia din-tre scorurile obţinute de un eşantion de persoane şi scorurile obţinute de acelaşi eşantion la un moment de timp ulterior. Ipoteza într-o astfel de situaţie ex-perimentală este aceea că de-a lungul unei perioade relativ scurte de timp o caracteristică ce ţine de per-sonalitate nu se va modifi ca în cazul aceloraşi parti-cipanţi. Astfel, dacă testul este administrat o a doua

oară la un interval relativ redus, trăsătura nu se va fi schimbat, iar lipsa unei corelaţii maxime între sco-rurile obţinute după prima administrare şi scorurile obţinute în urma celei de-a doua administrări va fi un indicator al lipsei de stabilitate a instrumentului

În România, stabilitatea scorurilor scalelor şi subscalelor ABCD-M a fost evaluată pe un eşantion de N=47 de participanţi, dintre care 19 (40.40%) au fost de sex masculin şi 28 (59.60%) au fost de sex feminin. Participanţii la această cercetare au fost studenţi la cursurile de zi ale unei facultăţi de comunicare şi relaţii publice din Bucureşti, cu vârste cuprinse între un minim de 18 şi un maxim de 23 de ani (m=20.36, SD=1.34). Retestul a fost efectuat după 21 de zile (3 săptămâni) după prima testare.

Tabelul 5.2. surprinde indicii de stabilitate calculaţi pe baza acestui eşantion, pentru scalele şi subscalele ABCD-M.

Se poate observa că indicii de stabilitate test-retest sunt cuprinşi între un minim de .70 pentru subscala C1-Voinţă, perseverenţă şi un maxim de .80 pentru subscala M1-Respect, cu o mediană de .74. În cazul măsurării fi delităţii prin metoda test-retest, indicele nici uneia dintre subscalele ABCD-M nu cade sub nivelul critic de .70. Totuşi, această concluzie optimistă este umbrită de volumul mic al eşantionului utilizat.

Şi în cazul acestei metode, indicii pentru cei cinci suprafactori sunt net superiori indicilor înregistraţi pentru subscale. Cel mai mic indice de corelaţie

129


test-retest este întregistrat pentru suprafactorul Autoactualizare (.84), iar cel mai ridicat este înregistrat, din nou, pentru suprafactorul Maturitate (.92).

II. Validitatea ABCD-M

Concepţia comunităţii ştiinţifi ce despre semnifi caţia validităţii unui test sau a unei scale s-a modifi cat în mare măsură de-a lungul timpului. Viziunea actuală priveşte validitatea ca pe un corpus complex şi integrat de demonstraţii şi cunoştinţe ştiinţifi ce care examinează nu doar testul în sine, ci şi structura acestuia şi chiar variabilele psihologice măsurate de test (AERA, APA, NCME, 1999). Acest corpus de cunoştinţe ne parvine într-o varietate de forme, căci provine, în cazul fericit, dintr-un mare număr de cercetări independente, realizate pe eşantioane diferite, în situaţii diferite, cu instrumente diferite şi designuri de cercetare diferite. Aserţiunile şi deciziile privitoare la validitatea unui test necesită de aceea examinarea atentă a acestor „probe”.

Validitatea este caracteristica unui test sau a unei scale care ne permite formularea de aserţiuni privind gradul de dezvoltare al unei trăsături anume sau emiterea de predicţii în ceea ce priveşte comportamentul viitor al persoanei evaluate. De aceea validitatea este unul din conceptele centrale, dacă nu chiar conceptul central pe care se bazează psihodiagnosticul, atât în cazul aptitudinilor cât şi în cazul personalităţii.

Tabelul 5.2.. Indici de stabilitate test-retest pentru scalele şi subscalele ABCD-M

rtt

E1 Activism .74E2 Optimism .75E3 Umor .72E4 Abilitate interpersonală .73E5 Afi rmare personală .77M1 Respect .80M2 Adaptare .72M3 Prietenie .71M4 Forţa inhibiţiei .76M5 Forţa eului .75A1 Altruism .76A2 Romantism .72A3 Căldură afectivă .78A4 Empatie .72A5 Onestitate .75C1 Voinţă, perseverenţă .70C2 Spirit de perfecţiune .72C3 Raţionalitate .75C4 Planifi care .78C5 Auto-disciplina .71AC1 Aprofundare .79AC2 Toleranţă .73AC3 Rafi nare .74AC4 Independenţă .71AC5 Creativitate .71E Extraversie .89M Maturitate .92A Agreabilitate .86C Conştiinciozitate .87AC Autoactualizare .84

130

ABCD-M

Validitatea se defi neşte în general, în psihometria modernă, în mai multe modalităţi, de obicei de-scrise pe baza designului specifi c al cercetării care a oferit respectiva dovadă ştiinţifi că. Vorbim astfel de validarea de conţinut, validarea de criteriu şi valida-rea de construct.

În cele ce urmează, vor fi descrise rezultatele unei părţi a cercetărilor de validare a ABCD-M de până acum.

Validitatea de conţinut

Un test, chestionar, sau orice altă metodă psihodiagnostic este validă din punct de vedere al conţinutului, atunci când conţinutul itemilor ei acoperă, în mod adecvat, aria fenomenelor care trebuie măsurate. Din acest punct de vedere spune, aşadar, că o scală este validă atunci când acoperă complet aria conceptului asupra căruia declară că se concentrează şi dacă nu acoperă în acelaşi timp şi arii conexe, pe care ar trebui să le evite. Aserţiunile despre validitatea de conţinut se concentrează aşadar asupra gradului în care testul omite arii conceptuale care ar fi trebuit incluse în măsurare.

Desigur, în ceea ce priveşte validitatea de conţinut, nu se poate indica un indice de validitate sau o cotă anume. Validitatea de conţinut este de obicei determinată de judecăţile experţilor (Lienert, Raatz, 1994) sau este afi rmată prin apelul la literatura de

specialitate sau la diverse meta-analize bazate pe această literatură.

De aceea, nu este posibilă nici furnizarea de date cantitative, în ceea ce priveşte validitatea de conţinut a ABCD-M. Aşa cum s-a discutat pe larg, atât în partea teoretică, cât şi în capitolul care tratează dezvoltarea testului, formularea itemilor s-a făcut pe baza unei teorii coerente, consacrate şi care este considerată la ora actuală ca fi ind probabil cea mai completă şi mai bine fundamentată teorie a personalităţii.

Recomandările pentru interpretarea scalelor au urmat de asemenea cu stricteţe conţinutul itemilor. Din acest motiv, putem considera că ABCD-M este valid din punct de vedere al conţinutului său. Cu toate acestea, vom examina în cele ce urmează structura chestionarului şi felul în care conţinutul său se articulează.

Intercorelaţiile scalelor ABCD-M

Tabelul 5.3. prezintă intercorelaţiile suprafactorilor ABCD-M, pentru întregul eşantion normativ, iar Tabelul 5.4. prezintă aceleaşi intercorelaţii pentru subeşantionul masculin, respectiv pentru cel feminin. Aceste corelaţii diferenţiate sunt importante pentru a stabili dacă testul şi scalele sale se comportă din punct de vedere structural diferit pentru grupe-criteriu diferite. Invarianţa structurală în funcţie de

131


vârstă sau sex a modelului Big Five este considerată ca fi ind dată, ceea ce înseamnă că o similaritate mare între aceste structuri ar constitui informaţie cu caracter validaţional.

După cum se poate observa, există corelaţii relativ mari între suprafactorul Extraversie şi suprafactorii Agreabilitate (.32), Conştiinciozitate (.37) şi mai ales Autoactualizare (.58), precum şi între factorul Agreabilitate şi factorii Conştiinciozitate (.46) şi Autoactualizare (.49). Remarcăm de asemenea corelaţia foarte mare dintre Conştiinciozitate şi Autoactualizare (.52). Spre deosebire de aceste relaţii, legătura dintre Maturitate şi restul factorilor este relativ scăzută, acesta părând a fi un suprafactor relativ independent de ceilalţi patru.

Această structură principială se păstrează şi în cazul subeşantioanelor diferenţiate pe baza genului. Di-ferenţele intercorelaţiilor între aceste subeşantioane sunt minime, iar structurile demonstrează relativă independenţă a suprafactorului Maturitate de cei-lalţi factori, precum şi corelaţiile relativ puternice ale factorilor Extraversie, Agreabilitate, Conştiin-

ciozitate şi Autoactualizare. Diferenţe ceva mai re-marcabile între structurile demonstrate de cele două subeşantioane sunt cele care privesc corelaţia dintre Extraversie şi Maturitate (aproape nulă în cazul bărbaţilor şi uşor negativă în cazul femeilor) şi din-tre Maturitate şi Autoactualizare (aproape nulă în cazul femeilor şi uşor negativă în cazul bărbaţilor).

Tabelul 5.6. vizualizează intercorelaţiile tuturor subscalelor ABCD-M cu suprafactorii. Se poate observa că structura sugerată şi de tabelele ceva mai mici de intercorelaţii între suprafactori, este confi rmată şi de această detaliere, la fel ca şi relativa invarianţă a structurii chestionarului între eşantioane defi nite pe baza genului.

Se poate specula pe marginea Tabelulul 5.6. şi referitor la subscalele care sunt mai puternic sau mai puţin puternic aliniate cu fi ecare suprafactor de care aparţin. Astfel, se pare că suprafactorul Agreabilitate este defi nit cel mai puternic de faţeta A3-Căldură afectivă, care are corelaţiile cele mai mari cu acest factor: .74 pentru bărbaţi, respectiv

Tabelul 5.3. Corelaţiile suprafactorilor ABCD-M, pentru întregul eşantion normativ (N=2015)

E M A C ACE Extraversie -M Maturitate -.08* -A Agreabilitate .32** -.03 -C Conştiinciozitate .37** .13** .46** -AC Autoactualizare .58** -.06* .49** .52** -Notă: * p<.01, ** p<.0001.

Tabelul 5.4.. Corelaţiile suprafactorilor ABCD-M, pentru eşantioanele masculin (N=903) şi feminin (N=1112)

E M A C ACE Extraversie - -.01 .36** .38** .58**M Maturitate -.14** - -.09* .13** -.12*A Agreabilitate .32** .04 - .47** .53**C Conştiinciozitate .37** .13** .49** - .55**AC Autoactualizare .59** .01 .44** .50** -Notă: Peste diagonală sunt reprezentate corelaţiile subeşantionului masculin, sub diagonală cele ale subeşantionului feminin; * p<.01, ** p<.0001.

132

ABCD-M

Tabelul 5.5. Corelaţiile subscalelor cu suprafactorii ABCD-M, pentru eşantioanele masculin (N=903) şi feminin (N=1112)

Masculin(N=903)

Feminin(N=1112)

E M A C AC E M A C ACE1 Activism .76** .01 .28** .23** .40** .77** -.10* .21** .23** .42**E2 Optimism .71** .14** .14** .09* .24** .69** .04 .17** .10* .30**E3 Umor .75** .19** .33** .20** .44** .78** .11* .34** .29** .51**E4 Abilitate interpersonală .72** -.18** .25** .41** .50** .77** -.25** .23** .36** .50**E5 Afi rmare personală .68** -.21** .30** .44** .52** .69** -.32** .25** .41** .46**M1 Respect .05 .80** -.03 .16** .03 .01 .81** .18** .19** .23**M2 Adaptare .01 .79** -.06 .10* -.16** -.09* .82** .10* .11* -.04M3 Prietenie -.11* .81** -.03 -.04 -.14** -.26** .79** .01 -.07* -.15**M4 Forţa inhibiţiei -.01 .77** -.12* .21** -.11* -.13** .78** -.10* .18** -.03M5 Forţa eului .00 .78** -.11* .10* -.10* -.12** .81** -.02 .09 -.02A1 Altruism .48** .26** .66** .47** .49** .43** .31** .70** .45** .45**A2 Romantism .11* -.19** .69** .14** .28** .12** -.06 .72** .17** .27**A3 Căldura afectivă .23** .01 .74** .27** .26** .21** .00 .78** .34** .22**A4 Empatie .00 -.51** .58** .09* .26** .05 -.33** .61** .20** .19**A5 Onestitate .40** .18** .69** .63** .52** .32** .27** .65** .57** .43**C1 Voinţa, perseverenţa .50** .07* .32** .71** .51** .52** -.01 .34** .75** .49**C2 Spirit de perfecţiune .28** -.03 .37** .75** .50** .33** -.09* .41** .75** .48**C3 Raţionalitate .46** .01 .42** .76** .58** .45** .03 .32** .76** .49**C4 Planifi care -.04 .23** .25** .68** .13** -.02 .24** .35** .70** .14**C5 Auto-disciplină .23** .17** .36** .75** .34** .14** .26** .38** .74** .29**AC1 Aprofundare .43** -.22** .41** .47** .78** .48** -.19** .33** .41** .74**AC2 Toleranţa .21** -.05 .30** .27** .65** .21** .07* .27** .27** .65**AC3 Rafi nare .44** -.09* .45** .47** .77** .43** .08* .42** .41** .74**AC4 Independenţa .49** -.04 .33** .48** .72** .50** .02 .26** .46** .73**AC5 Creativitate .53** -.02 .42** .31** .68** .52** .04 .31** .26** .73**Notă: * p<.01, ** p<.0001.

.78 pentru femei. Similar, am putea considera că factorul Conştiinciozitate este cel mai puţin bine defi nit de faţeta C4-Planifi care: .68 pentru bărbaţi şi .70 pentru femei.

În afara corelaţiilor mari, aşteptate şi logice, de altfel, cu suprafactorul din care fac parte, există însă şi alte corelaţii interesante ale subscalelor, care au apărut în acest context. Putem de exemplu remarca legătura puternic pozitivă între Extraversie şi Altruism (.48 pentru bărbaţi şi .43 pentru femei), dintre

133


Tabe

lul 5

.6. In

terco

relaţ

iile su

bsca

lelor

ABC

D-M,

pen

tru în

tregu

l eşa

ntion

nor

mativ

(N=2

015)

E1E2

E3E4

E5M1

M2M3

M4M5

A1A2

A3A4

A5C1

C2C3

C4C5

AC1

AC2

AC3

AC4

E1-

E2.41

-E3

.52.53

-E4

.46.32

.43-

E5.41

.24.35

.53-

M1.03

.12.22

-.10

-.15

-M2

-.07

.10.21

-.18

-.24

.62-

M3-.1

5.03

.04-.3

1-.3

2.53

.56-

M4-.1

1.05

.04-.1

4-.1

3.48

.54.54

-M5

.06.04

.06-.1

5-.2

5.56

.49.59

.54-

A1.37

.29.49

.29.23

.34.25

.19.14

.21-

A2.06

.02.12

.11.08

-.03

-.10

-.05

-.23

-.13

.28-

A3.11

.15.26

.10.19

.02.07

.03-.0

5-.1

1.43

.51-

A4.03

-.13

-.06

.10.15

-.30

-.32

-.29

-.43

-.33

.15.44

.32-

A5.26

.20.36

.23.26

.33.19

.07.13

.15.55

.23.39

.16-

C1.37

.22.34

.48.46

.15.04

-.15

.03.01

.40.07

.18.05

.45-

C2.23

.01.15

.36.41

.06-.0

9-.1

9-.0

1-.0

3.33

.25.18

.21.42

.50-

C3.30

.18.33

.43.45

.11.00

-.14

.10.01

.39.03

.20.11

.49.57

.51-

C4-.0

6-.1

1-.0

2.04

.06.18

.19.13

.24.21

.25.09

.23.10

.39.26

.38.32

-C5

.04.08

.17.15

.22.16

.22.10

.30.12

.34.09

.30.07

.44.40

.36.45

.49-

AC1

.29.15

.28.49

.45-.0

5-.2

4-.2

6-.1

5-.1

7.29

.23.18

.27.33

.40.45

.46.10

.21-

AC2

.11.11

.28.14

.14.16

.00-.0

5-.0

5-.0

4.28

.17.13

.14.32

.21.27

.26.12

.16.33

-AC

3.30

.19.37

.40.32

.17.02

-.11

-.06

-.04

.43.27

.19.25

.40.40

.40.44

.13.25

.49.37

-AC

4.40

.23.39

.36.45

.13-.0

9-.1

0.02

.02.33

.05.13

.08.39

.44.40

.48.15

.28.46

.34.44

-AC

5.40

.29.42

.41.40

.11-.0

4-.0

3-.0

3.01

.36.29

.25.11

.27.35

.26.27

-.01

.21.46

.27.42

.41No

tă: p

entru

r≥.09

p<.

0001

.

134

ABCD-M

Extraversie şi Independenţă (.49 pentru bărbaţi şi .52 pentru femei), sau dintre Extraversie şi Voinţă, perseverenţă (.50 pentru bărbaţi şi .52 pentru femei). De asemenea, sunt demne de menţionat legăturile negative dintre Maturitate şi Empatie (-.51 pentru bărbaţi şi -.33 pentru femei) şi legăturile pozitive dintre Autoactualizare şi Raţionalitate (.58 pentru bărbaţi şi .49 pentru femei) sau Autoactualizare şi Voinţă, perseverenţă (.51 pentru bărbaţi şi .49 pentru femei). Putem specula relativ la componenta pro-socială a acestor scale.

Tabelul 5.6. prezintă un nivel de detaliu chiar mai puternic, vizualizând intercorelaţiile tuturor celor 25 de subscale ale ABCD-M. Această explorare este însă continuată prin procedee de reducţie a dimensionalităţii, precum analiza factorială.

III. Structura factorială a ABCD - M

Pentru a explora la un nivel mai complex modalita-tea în care se grupează în constructe mai generale subscalele ABCD-M, pentru a confi rma structura în cinci factori şi a explora astfel validitatea chestio-narului, datele cuprinse în eşantionul normativ ro-mânesc au fost supuse unui proces factor-analitic.

Analiza factorială a pornit de la matricea inter-corelaţiilor subscalelor ABCD-M, optându-se pentru procedeul de extracţie în componente principale, al cărui rezultat a fost supus ulterior unei analize Varimax. Tabelul 5.7. vizualizează matricea

factorială obţinută, ale cărei valori vor fi discutate în continuare.

Aşa cum este reprezentat în Tabelul 5.7., datele re-zultate pe baza subscalele ABCD-M pot fi descrise printr-o soluţie în cinci factori, care explică 62.52% din varianţa totală.

Soluţia factorială reprezentată în Tabelul 5.7. este o soluţie foarte clară, aproape perfectă. Soluţiile factoriale din Tabelul 5.8., care vizualizează rezultatele aceluiaşi procedeu, rulat pe subeşantioane de gen, sunt şi ele convingătoare, chiar dacă mai puţin congruente între ele. În două cazuri, pentru soluţiile diferenţiate pe gen, subscalele nu încarcă la fel de convingător în factorul corect precum în alţi suprafactori. Este cazul subscalei AC5-Creativitate, care în cazul subeşantionului de bărbaţi are o încărcare de doar .18 în factorul corect, încărcând în acelaşi timp cu .56 şi Extraversia. Este de asemenea cazul pentru subscala A5-Onestitate, care încarcă în afara suprafactorului său, Agreabilitate, mai puternic suprafactorul Conştiinciozitate (.55 faţă de .35 pentru bărbaţi şi .54 faţă de .33 pentru femei), sugerând astfel că onestitatea, aşa cum este ea măsurată de ABCD-M, ar putea fi o trăsătură de personalitate puternic determinată de achiziţii comportamentale mediate cultural şi social.

Se poate observa, însă, în toate aceste trei soluţii factoriale, că toate subscalele au o saturaţie foarte mare, reprezentativă, plasată peste pragul de .40, în factorii corecţi. Există de asemenea unele subscale care

135


Tabelul 5.7. Analiza factorială exploratorie pentru subscalele ABCD-M, pe eşantionul normativ românesc (N=2015)

M E C AC AE1 Activism -.08 .74 * .09 .16 -.01E2 Optimism .13 .75 * -.05 -.05 .06E3 Umor .18 .77 * .06 .20 .16E4 Abilitate interpersonală -.30 * .60 * .32 * .21 -.07E5 Afi rmare personala -.37 * .52 * .43 * .15 -.04M1 Respect .80 * .06 .06 .26 -.01M2 Adaptare .80 * .05 .06 -.11 .06M3 Prietenie .80 * -.08 -.10 -.07 .09M4 Forţa inhibiţiei .72 * -.03 .26 -.14 -.21M5 Forţa eului .76 * -.01 .06 .03 -.14A1 Altruism .32 * .42 * .31 * .26 .44 *A2 Romantism -.12 .02 -.01 .23 .78 *A3 Căldura afectivă .01 .20 .25 -.08 .79 *A4 Empatie -.46 * -.16 .10 .23 .58 *A5 Onestitate .24 .23 .53 * .29 .34 *C1 Voinţa, perseverenţa -.03 .40 * .63 * .23 -.04C2 Spirit de perfecţiune -.14 .06 .65 * .39 * .08C3 Raţionalitate -.04 .29 .70 * .28 -.04C4 Planifi care .22 -.24 .71 * -.01 .18C5 Auto-disciplină .21 .04 .73 * -.01 .19AC1 Aprofundare -.28 .27 .33 .58 * .08AC2 Toleranţa .07 .03 .06 .73 * .12AC3 Rafi nare -.01 .28 .25 .64 * .19AC4 Independenţa -.03 .38 .37 .51 * -.09AC5 Creativitate -.01 .51 * .09 .44 * .20Notă: Ordinea extracţiei factorilor a fost M, E, C, AC, A, iar procentele de varianţă explicate de cei cinci factori în urma extracţiei au fost de 26.53, 15.87, 8.59, 6.95 şi 4.58%. În urma rotaţiei Varimax, procentele explicate de fi ecare factor sunt de 15.59, 14.06, 14.02, 10.12 şi 8.73%. Saturaţiile scrise cu litere bold sunt reprezentative. Saturaţiile scrise cu italic reprezintă saturaţii puternice în alţi factori decât cei prescrişi de cheia de scorare.

încarcă cu saturaţii mari şi alţi suprafactori, dar acest lucru se întâmplă la un nivel mai redus decât pentru factorul corect. De exemplu, subscala A1-Altruism încarcă, pe lângă suprafactorul Agreabilitate, de asemenea suprafactorii Conştiinciozitate (.31),

Extraversie (.42) şi Maturitate (.32). Subscala AC5-Creativitate saturează chiar suprafactorul Extraversie la un nivel mai înalt (.51) decât propriul factor, Autoactualizare (.44). Însă, în mod cert, soluţia factorială care rezultă pe baza datelor

136

ABCD-M

Tabelul 5.8. Soluţiile factoriale ale unei analize exploratorii, pentru subeşantioanele masculin (N=903) şi feminin (N=1112)

Masculin(N=903)

Feminin(N=1112)

F1 F2 F3 F4 F5 F1 F2 F3 F4 F5E1 Activism .15 -.01 .74 * .00 .11 -.13 .10 .72 * .19 -.02

E2 Optimism -.04 .18 .74 * .08 -.05 .09 -.06 .76 * .01 .06

E3 Umor .04 .23 .75 * .18 .23 .14 .11 .77 * .24 .13

E4 Abilitate interpersonală .45 * -.24 .57 * -.11 .07 -.33 * .28 .60 * .27 -.03

E5 Afi rmare personală .52 * -.30 * .52 * .00 -.03 -.42 * .40 * .47 * .21 -.02

M1 Respect .04 .80 * .05 -.08 .25 .79 * .08 .07 .30 * .02

M2 Adaptare -.02 .80 * .05 .06 -.07 .81 * .08 .05 -.07 .06

M3 Prietenie -.14 .79 * -.04 .15 -.02 .80 * -.11 -.11 -.09 .06

M4 Forţa inhibiţiei .23 .73 * -.03 -.06 -.24 .73 * .25 -.05 -.06 -.26

M5 Forţa eului .06 .73 * .02 -.17 .02 .78 * .06 -.02 .03 -.11

A1 Altruism .33 * .30 * .40 * .38 * .35 * .34 * .31 * .44 * .21 .46 *A2 Romantism .03 -.22 .05 .74 * .17 -.05 -.02 .02 .25 .79 *A3 Căldura afectivă .17 .03 .19 .82 * -.06 .02 .28 .20 -.08 .76 *A4 Empatie .10 -.58 * -.14 .44 * .25 -.37 * .15 -.15 .16 .63 *A5 Onestitate .55 * .21 .20 .35 * .36 * .28 .54 * .23 .22 .33 *C1 Voinţa, perseverenţa .64 * .04 .39 * -.05 .14 -.08 .66 * .38 * .23 -.01

C2 Spirit de perfecţiune .73 * -.08 .03 .02 .27 -.17 .64 * .05 .38 * .14

C3 Raţionalitate .73 * -.02 .27 .05 .22 -.05 .71 * .28 .27 -.07

C4 Planifi care .65 * .27 -.34 * .19 -.02 .21 .71 * -.20 -.03 .21

C5 Auto-disciplină .71 * .19 .02 .28 -.10 .24 .71 * .01 .03 .18

AC1 Aprofundare .50 * -.30 * .28 .05 .41 * -.27 .28 .24 .63 * .07

AC2 Toleranţa .13 -.01 .06 .08 .77 * .09 .08 -.01 .70 * .11

AC3 Rafi nare .41 * -.13 .29 .11 .58 * .07 .21 .27 .64 * .21

AC4 Independenţa .48 * -.08 .39 * -.04 .38 * -.01 .37 * .34 * .55 * -.09

AC5 Creativitate .23 -.07 .56 * .30 * .18 * .03 .03 .45 * .59 * .13Notă: Ordinea extracţiei factorilor a fost păstrată. Procentele de varianţă explicate de cei cinci factori în urma extracţiei au fost pentru bărbaţi de 26.74, 15.94, 8.28, 6.75 şi 4.54%, iar pentru femei de 26.47, 16.16, 8.70, 6.71 şi 4.70%. În urma rotaţiei Varimax, procentele explicate de fi ecare factor sunt pentru bărbaţi de 16.53, 15.82, 13.93, 8.10 şi 7.88% şi pentru femei de 15.87, 13.84, 13.34, 10.82 şi 8.87%. Saturaţiile scrise cu litere bold sunt reprezentative. Saturaţiile scrise cu italic reprezintă saturaţii puternice în alţi factori decât cei prescrişi de cheia de scorare.

137


ABCD-M este o soluţie puternică, reuşind să pună în valoare calităţile psihometrice ale testului.

Validitatea de construct

Validitatea de construct a fost evaluată pentru ABCD-M în repetate rânduri, prin corelaţii cu cele mai variate instrumente. Totuşi, vom prezenta aici doar date obţinute cu ultima variantă, cea fi nală, a ABCD-M. Această variantă fi nală a fost corelată într-o cercetare panel, foarte amplă, cu un număr relativ mare de alte teste. Studiul s-a bazat pe un număr foarte mare de itemi dar pe un volum doar mediu de participanţi. Astfel, au fost administraţi în decursul a trei săptămâni aproximativ 2200 de itemi, unui număr de 104 participanţi, de ambele sexe, cu vârste cuprinse între 14 şi 60 de ani.

Din păcate doar 89 dintre cei 104 participanţi au predat chestionare ABCD-M valide, iar mai târziu, la investigarea eşantioanelor perechi pentru aceste 89 de chestionare, s-a stabilit că existau pierderi similare şi cu privire la alte teste folosite. Aceste pierderi se datorează unui număr mare de itemi lipsă – au fost excluse din studiul corelaţional toate acele chestionare cărora le lipseau mai mult de 7% din itemi. Datele care vor fi prezentate în continuare se bazează aşadar pe subeşantioane cuprinse între 65 şi 75 de participanţi, cărora li sa administrat ABCD-M şi un alt test. Vor fi descrise pe larg aceste subeşantioane, precum şi, de fi ecare dată, corelaţiile care validează scale sau subscale ale ABCD-M, sau care le conferă acestora semnifi caţii speciale.

Corelaţii cu indicatori ai modelului canonic

al Big Five. NEO-PI-R

NEO-PI-R (NEO Psychological Inventory, Revised, Costa & McCrae, 1992) este probabil cel mai celebru chestionar Big Five la nivel internaţional. Este considerat a fi exponentul modelului canonic al Big Five şi este un standard în cercetare şi activitatea practică, pentru domenii precum cel clinic, industrial-organizaţional, şcolar, consiliere etc. etc. NEO-PI-R este în curs de adaptare pentru populaţia României la momentul cercetării prezentate aici şi chiar dacă încă nu existau norme româneşti defi nitive, itemii fi nali ai variantei româneşti a chestionarului fuseseră de mult defi nitivaţi. Cercetarea se bazează aşadar pe o formă bine adaptată a unui chestionar consacrat. NEO-PI-R conţine 240 de itemi, care scorează în cele cinci domenii ale modelului, precum şi, pentru fi ecare domeniu, într-un număr de şase faţete.

Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele NEO-PI-R, care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate pe un eşantion de N=65 persoane, dintre care 31 (47.69%) de sex masculin si 34 (52.31%) de sex feminin. Vârstele celor 65 de participanţi sunt cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 51 (m=35.74, SD=10.44).

Extraversiune. Din Tabelul 5.9, remarcăm că Optimismul (r=-.33; p≤.01), Umorul (r=-.20, p≤.05) şi Abilităţile interpersonale (r=-.20; p≤.05) reduc în mod semnifi cativ riscul de a manifesta depresie şi că, deşi toate aceste trăsături se asociază

138

ABCD-M

Tabe

lul 5

.9. C

orela

ţii ale

scale

lor A

BCD-

M cu

scale

le NE

O-PI

-R (N

=65)

Scale

le NE

O-PI

-RSc

alele

ABCD

-ME1

E2E3

E4E5

M1M2

M3M4

M5A1

A2A3

A4A5

C1C2

C3C4

C5AC

1AC

2AC

3AC

4AC

5N1

-Anx

ietate

-.12

.04-.1

7-.0

7.16

.17.23

.17-.0

8-.1

5-.4

4-.0

7-.2

9-.0

1-.1

8.05

.27.14

.01-.0

7.12

-.06

-.06

.24.11

N2-O

stilita

te-.1

1-.1

2-.2

3-.1

1-.0

2.17

-.17

-.25

-.10

-.10

-.24

.03-.0

3.21

-.06

.10.16

-.10

-.25

-.17

-.19

.05-.1

6-.2

3.12

N3-D

epres

ie.18

-.33

-.20

-.20

.00.09

-.12

-.13

-.10

-.10

.02-.1

5-.1

1-.0

2.02

.05.22

-.02

-.11

.06-.2

3.13

-.16

-.15

-.12

N4-C

onşti

inţa d

e sine

.03-.0

8.02

-.07

-.11

.29.09

-.23

.11.32

-.02

.05-.0

6-.1

2-.0

2-.0

8-.1

1-.1

2-.1

2-.2

1-.1

6-.0

3-.1

6-.1

0-.1

7N5

-Impu

lsivit

ate.06

-.07

-.39

-.24

.22.10

.10-.0

5.33

.05.29

-.20

-.15

.02.01

-.10

-.28

.08-.1

8.04

.07.05

-.16

-.01

-.17

N6-V

ulnera

bilita

te-.2

2-.1

2.02

-.15

-.04

.21-.2

1-.1

7-.0

6-.1

1.18

-.06

.17.30

.02.29

.42.13

.01.28

-.24

-.07

.09-.2

8-.0

8E1

-Cald

ura/E

ntuzia

sm.11

-.09

.18.48

.19-.1

4-.0

5.08

-.06

.11-.0

5-.1

8.39

-.02

-.33

-.22

.10.34

-.35

-.01

.07-.1

2.00

-.18

.19E2

-Spir

it greg

ar.24

.18.61

.42-.1

3-.1

3-.0

5.18

-.01

.19-.0

7-.1

0-.0

3.11

.00.28

.00.06

.36.26

.41.04

.26.53

.24E3

-Afi rm

area

.21-.1

1-.3

5-.0

2.35

.16.10

.08-.1

4-.0

2.16

-.36

.02.02

-.11

.17.24

.18-.0

6.19

-.22

-.14

.27-.4

0.34

E4-A

ctivis

mul

.36.03

-.04

.27-.0

8-.2

3.08

-.01

-.44

.05.17

-.15

.08-.1

4.29

.30.00

.10-.0

4.14

.10.09

.20.23

.08E5

-Cău

tarea

excitări

i.30

.16.00

.25.14

-.04

.01.32

.00.06

-.26

-.27

-.12

.14-.0

6.18

.08-.0

3.04

.09.33

.17.26

.33.39

E6-C

alitat

ea po

zitivă

a stă

rilor e

moţio

nale

-.21

.42.05

.20-.0

8.11

.22.57

.06.01

.10.01

-.17

-.06

.02.00

-.37

-.11

-.05

.05.26

.46.18

.24-.1

6O1

-Des

chide

rea sp

re fan

tezie

.07-.1

1.11

-.09

-.07

.16.15

-.15

.24.16

-.17

-.13

-.04

.23-.1

6.24

.48.23

.15.18

.13-.3

9.31

.05.30

O2-D

esch

iderea

în pl

an es

tetic

.37.09

.14.25

-.11

-.35

-.24

.13-.0

6.21

.21.02

-.03

.35.35

.31-.1

4-.2

3.18

.18.40

.07.50

.18.22

O3-D

esch

iderea

spre

modu

rile pr

oprii

de a

simţi

.30.09

.15.10

.08-.1

1-.0

5.21

.10.20

-.27

-.15

-.30

.28.02

.24.07

.01.18

.23.57

.18.25

.52.26

O4-D

esch

iderea

în pl

anul

actiu

nilor

.25.14

.01.10

-.11

-.22

.09.26

-.08

.01-.0

5-.1

9-.2

6.10

.23.17

-.06

.05.11

.12.42

.17.18

.75.10

O5-D

esch

iderea

în pl

an id

eatic

.32-.1

0.09

.02.07

-.27

-.29

.03.14

.31-.0

3.04

-.14

.10.05

-.09

-.13

-.08

.13.00

.22-.0

7.23

.17.48

O6-D

esch

iderea

în pl

anul

valor

ilor

.16.01

.12.13

.05.04

-.06

.20.00

.10-.3

9-.0

5-.1

5.24

-.23

.21.20

.08.17

.03.17

.12.25

.25.61

A1-În

crede

re-.0

8-.0

9.20

-.03

-.11

-.12

-.11

-.19

-.22

.05.27

.24.22

.26.13

.14.21

.11.02

.12-.1

5-.2

3.25

-.27

.00A2

-Sinc

er în

expre

sia op

iniilo

r, în c

ondu

ită.13

.04.07

.01-.3

3-.3

6-.1

9-.2

2-.2

3-.2

8-.2

5.37

.06.08

.47.11

.03-.3

1.08

-.18

-.02

.11-.1

0.18

-.24

A3-A

ltruism

.01-.0

5-.0

3-.1

9.05

-.03

.06-.0

8.15

.10.54

.02.07

.22.04

.03.01

.11.09

.24-.1

3-.1

9.26

-.31

.17A4

-Bun

avoin

ţa-.2

5.14

.00-.3

4.06

.08-.0

8.18

.19.13

.04.10

-.29

.30.00

.04.04

.11-.1

1.27

.08.14

.16-.0

7-.0

9A5

-Mod

estia

.21-.3

5-.0

8.00

.11-.0

5-.1

6-.1

7.12

.28.12

.08-.0

4.20

.08.31

.04.10

.06.03

.16.10

.04-.2

0.43

A6-B

lândeţea

-.20

.03.11

.05.05

.03-.0

1.13

.38.03

.10.24

.08-.2

0-.1

2-.3

6-.3

5-.2

1-.2

2-.2

7.02

.19-.3

4-.1

8-.2

9C1

-Com

peten

ţa-.1

1.01

-.22

-.12

.06.09

.02-.0

8.14

-.16

.08.07

-.01

.17.20

.16.08

-.17

-.08

-.11

.04.16

.07-.2

7-.2

2C2

-Ordi

nea

.09-.1

6.30

.18.06

.05-.2

2-.0

7.27

.08-.4

0.12

-.05

-.06

-.37

-.07

.07-.1

5.26

-.03

.03-.0

5-.2

9.03

.07C3

-Simţul

dator

iei.12

.05.32

-.05

-.24

-.04

-.17

-.08

-.03

.22.16

.12-.0

4.30

.29.56

.37.07

.21.41

.08.02

.43-.1

3.12

C4-D

orinţa

de re

aliza

re.16

-.35

-.17

.02.38

-.17

-.19

-.13

-.09

-.11

-.21

-.06

.01.13

-.14

-.13

.28.13

-.12

-.16

.06-.2

2-.1

7-.1

2.24

C5-A

uto-di

scipl

ina.18

-.17

.02.03

.22.22

-.07

.13.13

.05.16

-.23

-.08

.25-.0

3.33

.43.25

-.03

.47.13

.02.22

-.08

.18C6

-Cap

acita

tea de

delib

erare

.12.11

.09-.2

5-.0

2.08

.28.08

.11.28

-.19

-.02

-.34

.15-.0

6.15

.22.31

.18.21

.25-.1

0.22

.32.22

Pentr

u r≥

.20, p≤.

05; p

entru

r≥.28

, p≤.

01.

139


cu niveluri scăzute de ostilitate, umorul este cel mai evident legat de tendinţele non-ostile (r=-.23; p≤.05).

De asemenea, alături de Afi rmarea personală, Umorul şi Abilităţile interpersonale sunt dimensi-uni relevante pentru nivelul de impulsivitate al unei persoane, furnizând informaţii în acest sens: simţul umorului şi aptitudinile sociale, de relaţionare cu cei din jur, necesită autocontrol, conştientizarea limite-lor dincolo de care unui individ i se impune să nu treacă, încălcarea lor punând în pericol însăşi relaţia cu semenii săi. De aceea, o persoană care este ca-racterizată de scoruri mari la aceste scale preţuieşte acceptarea celorlalţi, renunţând la tendinţele impul-sive (lucru demonstrat de corelaţiile negative care se stabilesc cu scorurile la scala de Impulsivitate). Nu acelaşi lucru putem spune despre indivizii al căror scop este autorealizarea, succesul, obţinerea recu-noaşterii. Pentru ei nu este la fel de important să îşi cenzureze reacţiile (r=.22, p≤.05).

Aşa cum era de aşteptat, indivizii cu aptitudini sociale bine dezvoltate (r=.42; p≤.01) şi cei dinamici, energici (r=.24; p≤.05), dar mai ales cei cu simţul umorului (r=.61; p≤.01) preferă compania altor persoane, contextele sociale, activităţile desfăşurate împreună cu alţii.

Simţul umorului pare să fi e tipic indivizilor care nu vor să se afi rme (r=-.35; p≤.01), dar ceea ce este cu adevărat surprinzător este faptul că între Afi rmare Personală şi Afi rmare nu se stabileşte o

corelaţie atât de puternică precum ne-am aştepta (r=.35; p≤.01), ceea ce ne conduce la concluzia că deşi posedă capacitatea de a reuşi şi diverse moduri ingenioase şi deosebite de a face faţă vieţii, încredere în sine şi nevoie de reuşită, aceşti indivizi nu fac parte dintre cei care ar face orice pentru succes, ci se bazează mai mult pe calităţile lor decât pe acţiuni care să infl uenţeze contextele în care evoluează în aşa fel încât să fi e mereu cei care câştigă.

Activismul (r=.30; p≤.01) şi Abilitatea Interperso-nală (r=.25; p≤.05) corelează semnifi cativ cu Că-utarea Excitării, cu singura observaţie că indivizii dinamici şi energici caută provocarea în activităţile pe care le desfăşoară, iar cei cu ascendenţă socială – în cadrele sociale la care iau parte.

Din nou surprinzătoare este corelaţia negativă din-tre Activism şi Calitatea pozitivă a stărilor emoţio-nale (r=-.21; p≤.05). S-ar părea că persoanele active sunt predispuse la stări emoţionale negative. Acestea se pot datora mai multor factori: sentimentul supra-încărcării, frustrarea de a nu găsi un anturaj care să poată ţine pasul cu ei, un grad prea mare de energie care nu poate fi exprimat etc. Evident, Optimismul este o trăsătură esenţială pentru coloratura emoţi-onală pozitivă (r=.42; p≤.01), iar abilităţile sociale asigură şi ele, deşi într-o măsură mai mică, starea de bine din punct de vedere afectiv (r=.20; p≤.05).

Cei mai preocupaţi de armonie şi frumos sunt indivizii sociabili (r=.25; p≤.05) şi cei activi, dinamici (r=.37; p≤.01). Aceştia din urmă se

140

ABCD-M

dovedesc totodată a fi , desigur, cei mai deschişi la acţiune (r=.25; p≤.05), inclusiv la activităţi intelectuale, cognitive (r=.32; p≤.01). Cei mai interesaţi de înţelegerea propriilor moduri de a simţi nu sunt cei cu bune abilităţi interpersonale, aşa cum ar fi de aşteptat, ci tot indivizii activi, energici şi dinamici (r=.30; p≤.05), cu atât mai mult cu cât există o şansă ca emoţiile lor să fi e şi negative, după cum am remarcat mai devreme.

Revenind la umor, el asigură încrederea indivizilor în cei din jur, în virtutea modului relaxat de a privi lucrurile (r=.20; p≤.05). Referitor la atitudinea faţă de sarcinile cu care se confruntă, persoanele cu un simţ al umorului dezvoltat nu se remarcă neapărat prin competenţă (r=-.22; p≤.05), cât prin ordine (r=.30; p≤.01) şi simţul datoriei (r=.32; p≤.01).

Indivizii preocupaţi de afi rmarea personală par să înţeleagă cel mai bine faptul că succesul nu depinde numai de voinţa şi competenţele lor, ci şi de sprijinul celor din jur. De aceea, ei sunt şi cei care îşi cenzurează cel mai mult opiniile şi nu îşi permit să spună tot ce gândesc sau să se comporte cum doresc (r=-.33; p≤.01). Pe de altă parte constatăm că, în mod neaşteptat, dorinţa de a reuşi nu se asociază neapărat sau în toate situaţiile cu simţul datoriei (r=-.24; p≤.05), ci cu dorinţa de realizare (r=.38; p≤.01) şi cu auto-disciplina (r=.22; p≤.05).

Încă o observaţie neaşteptată aduce în atenţie corela-ţia negativă a abilităţilor interpersonale cu bunăvo-inţa (r=-.34; p≤.01): indivizii care se simt în largul

lor într-un grup şi în general în contexte sociale nu par să se remarce prin bunăvoinţă. E adevărat, nu-şi asumă nici rolul de evaluatori sau de judecători (r=-.25; p≤.05), dar amabilitatea nu se numără printre punctele lor forte, după cum nu se numără printre punctele forte ale indivizilor activi (r=-.25; p≤.05), mult mai preocupaţi de ceea ce au ei de făcut decât de a fi amabili sau blânzi cu cei din jur. În schimb, activismul se asociază cu modestia (r=.21; p≤.05).

Optimismul este o caracteristică ce predispune la lipsă de modestie (r=-.35; p≤.01) şi la slabe dorinţe de realizare (r=-.35; p≤.01), indivizii optimişti nefi ind animaţi de aceasta, ci de convingerea lor că lucrurile nu pot sfârşi altfel decât bine.

Maturitate. Observăm că adaptarea presupune un oarecare nivel de anxietate (r=.23; p≤.05). A te acomoda cerinţelor mediului, a renunţa la tendinţele rebele, incomode sau agresive implică şi teama de a nu greşi, de a nu fi totuşi acceptat, de a întâmpina respingere din partea celorlalţi.

În mod previzibil, Prietenia corelează negativ cu Ostilitatea (r=-.25; p≤.05), întrucât prietenia toc-mai asta înseamnă: acomodarea cu ceilalţi, nega-rea atitudinilor autoritare şi de orgoliu, puterea de a face faţă schimbărilor, adversităţii, contradicţiei într-o manieră calmă.

Un nivel ridicat al conştiinţei de sine participă la construirea unei atitudini deschise, generoase, binevoitoare (r=.29; p≤.01), specifi ce indivizilor

141


stabili, cu un eu matur (r=.32; p≤.01), în timp ce axarea pe nevoile celorlalţi se asociază cu o mai slabă conştiinţă de sine (r=-.23; p≤.05).

O corelaţie surprinzătoare este cea dintre Forţa inhibiţiei şi Impulsivitate (r=.33; p≤.01). S-ar părea că o impulsivitate accentuată determină, în mai toate cazurile, dezvoltarea, sau mai degrabă educarea autocontrolului şi stăpânirii de sine raţionale.

Un comportament puternic prosocial, deschiderea şi bunăvoinţa arătate celor din jur aduc după sine şi o vulnerabilitate mai ridicată (r=.21; p≤.05), bazată pe importanţa care se acordă mulţumirii celorlalţi; în schimb, atunci când individul devine parte integrantă a unui grup, când se pierde în interiorul acelui grup, el devine intangibil (r=-.21; p≤.05).

Pe dimensiunea Activism, observăm că ea este în mod evident independentă de comportamentele puternic prosociale (r=-.23; p≤.05), respectiv de autocontrol, stăpânire de sine (r=-.44; p≤.01), dar, dacă la nivelul respectului lucrurile rămân la fel şi în privinţa deschiderii în planul acţiunilor, corelaţia dintre Deschiderea în planul acţiunilor şi Forţa inhibiţiei este mult mai slabă (r=-.08). Astfel, indivizii controlaţi, care îşi ţin în frâu impulsurile sunt dispuşi să desfăşoare diverse activităţi, dar nu au şi cantitatea de energie necesară pentru a deveni comparabili cu cei cu un nivel de activism ridicat.

Comportamentul centrat pe acomodarea cu ceilalţi şi cu cerinţele mediului este cel mai important în

furnizarea de emoţii pozitive. În plus, atitudinea prietenoasă şi binevoitoare este singura tipică celor care caută stimulii, provocarea (r=.32; .01).

Cei mai deschişi spre fantezie sunt indivizii controlaţi, cărora le lipsesc tendinţele impulsive (r=.24; p≤.05), probabil şi pentru că ei resimt mai acut nevoia de a „evada” într-un fel din cotidian.

Respectul faţă de cei din jur, inclusiv respectarea normelor care îi conduc şi pe aceştia, conduce la pierderea interesului pentru îndeplinirea cerinţelor de armonie, echilibru şi frumos, în favoarea concentrării asupra îmbunătăţirii propriei imagini în ochii celor din jur. În schimb, indivizii maturi, stabili se preocupă şi de aceste aspecte, laolaltă cu cele referitoare la propriul univers interior, în scopul înţelegerii propriilor moduri de a simţi. În această privinţă, mai putem observa că atitudinea prietenoasă şi deschiderea faţă de cei din jur este o condiţie importantă pentru manifestarea interesului viz a vis de modul în care evoluează propriile sentimente (r=.21; p≤.05).

Considerăm că lipsa de covariaţie cu Sinceritatea nu trebuie interpretată în sensul ei negativ, ci poată avea ca suport renunţarea la tendinţa de a pune dorinţele, opiniile, gândurile şi modurile de a acţiona ale propriei persoane mai presus de cele ale semenilor noştri, în limitele a ceea ce este dezirabil şi acceptabil din punct de vedere social. Aşadar, multiplele corelaţii negative stabilite cu sinceritatea în expresia opiniilor şi în conduită susţin ideea că a

142

ABCD-M

fi matur înseamnă a fi pregătit să accepţi convenţiile sociale, aşa cum a fi blând înseamnă a-ţi stăpâni impulsurile (r=.38; p≤.01).

Mai observăm că adaptarea presupune renunţarea la propria idee de ordine în favoarea acceptării ideii de ordine a celorlalţi (r=-.22; p≤.05), dar că autocontrolul înseamnă într-adevăr disciplină (r=.27; p≤.05).

Eul maturizat, stabil, ce apare la nivelul indivizilor care pot fi asertivi fără a fi egocentrici, fără a se lamenta sau a atrage atenţia asupra lor se asociază, previzibil, cu Modestia (r=.28; p≤.01), dar şi cu un Simţ al datoriei relativ dezvoltat (r=.22; p≤.05).

După cum reiese din tabel, Auto-disciplina nu este o dimensiune care să ţină de practicarea unui autocontrol sever, ci mai degrabă de respectul faţă de semeni (r=.22; p≤.05).

Persoanele capabile să discearnă, să delibereze, să îndeplinească rolul de evaluatori sunt cele bine adaptate social (r=.28; p≤.01), stabile şi mature (r=.28; p≤.01).

Agreabilitate. Aşa cum ne aşteptam, Altruismul presupune lipsa Ostilităţii (r=-.24; p≤.05). Ceea ce contravine însă aşteptărilor liniare este nivelul relativ ridicat de ostilitate constatat la indivizii empatici (r=.21; p≤.05). Capacitatea acestora de a se pune în locul celorlalţi este îndeajuns de dezvoltată încât să le permită transferul de emoţii, astfel încât pot

„prelua” un amalgam de stări sufl eteşti ce poate determina tendinţe ostile. Mai mult decât atât, ei sunt şi cei mai vulnerabili (r=.30; p≤.01).

În privinţa Anxietăţii, constatăm că acele trăsături care ne facilitează apropierea de cei din jur au un rol extrem de important în reducerea temerilor, tensiunilor, angoaselor; este vorba despre Altruism (r=-.44; p≤.01) şi Căldură afectivă (r=-.29; p≤.01), deşi Altruismul pare să se asocieze cu Impulsivitatea într-un grad destul de mare (r=.29; p≤.01).

Deşi era evident că entuziasmul/căldura va corela cel mai bine cu apropierea, căldura afectivă, remarcăm faptul că a fi onest, dimpotrivă, presupune o oarecare răceală, distanţă afectivă (r=-.33; p≤.01).

Încă un aspect neaşteptat se leagă de spiritul gregar. Acesta nu se regăseşte la un nivel semnifi cativ la indivizii care obţin scoruri ridicate la scalele de Agreabilitate; deşi el presupune confort resimţit în compania celorlalţi, în desfăşurarea activităţilor de grup, nu se referă neapărat şi la implicare afectivă în aceste activităţi. Romantismul este cel ce se asociază cu cea mai slabă Dorinţă de afi rmare (r=-.36; p≤.01). Pentru persoanele sensibile, sentimentale, visătoare, romantice, prioritar nu este să obţină succesul, ci să acţioneze aşa cum simt.

Persoanele interesate să găsească stimuli şi provocări în tot ceea ce fac nu se mai preocupă de ajutorarea celor din jur (r=-.26; p≤.05) sau de gesturi romantice (r=-.27; p≤.05), pentru că asta ar însemna să se

143


centreze pe oamenii care îi înconjoară, or a căuta noi provocări urmăreşte doar propria satisfacţie.

Altruismul, Empatia şi Onestitatea se asociază cu preferinţa pentru armonie, cu dragostea de frumos, lucru care nu poate constitui o surpriză de vreme ce aceste trei aspecte se clădesc pe un sistem de valori bine defi nit, alcătuit din înţelegere, corectitudine, ajutorare, dragoste de semeni.

Pentru a te putea pune în locul celorlalţi, este necesar un anumit grad de deschidere spre analiza propriilor moduri de a simţi, întrucât nu-i poţi înţelege pe alţii dacă nu te înţelegi pe tine însuţi. Această idee este argumentată de corelaţia dintre Empatie şi Deschiderea spre modurile proprii de a simţi (r=.28; p≤.01). În schimb, pentru a fi o persoană caldă, apropiată de cei din jur (r=-.27; p≤.05) şi dispusă la a-i ajuta (r=-.30; p≤.01) nu e necesar să te înţelegi pe tine însuţi.

Corelaţiile scalelor aferente Agreabilităţii cu Deschiderea în planul valorilor sunt oarecum surprinzătoare. Se pare că Empatia asigură cea mai mare disponibilitate spre acţiuni care să urmeze un sistem valoric (r=.24; p≤.05).

Onestitatea este singura care nu arată a avea o legătură semnifi cativă cu Încrederea. Toate celelalte scale corelează pozitiv cu aceasta, ceea ce confi rmă aşteptările.

Tot Onestitatea este, evident, cea care corelează cel mai puternic cu Sinceritatea (r=.47; p≤.01). În schimb se pare că Altruismul presupune o doză de lipsă de sinceritate (r=-.25; p≤.05), de vreme ce a te pune în slujba celorlalţi înseamnă a renunţa la propriile interese şi idealuri (r=-.21; p≤.05), la propria ordine şi modalitate de a face lucrurile (r=-.40; p≤.01).

Corelaţiile demonstrează că nu Căldura afectivă este cea care se asociază cu bunăvoinţa (r=-.29; p≤.01), ci Empatia (r=.30; p≤.01), trăsătură ce corelează pozitiv atât cu modestia (r=.20; p≤.05), cât şi cu simţul datoriei (r=.30; p≤.01) şi auto-disciplina (r=.25; p≤.05).

Cei mai puţin indicaţi pentru sarcini de deliberare sunt indivizii caracterizaţi de Căldură afectivă (r=-.34; p≤.01), pentru că ei nu se pot împiedica să fi e subiectivi şi să se gândească mai degrabă la sentimentele oamenilor.

Conştiinciozitate. Pe această dimensiune, consta-tăm că Spiritul de perfecţiune se asociază cu nive-luri crescute ale anxietăţii (r=.27; p≤.05), ceea ce determină riscurile de depresie (r=.22; p≤.05). Tea-ma de a greşi, de a nu face lucrurile aşa cum trebuie şi obţinerea de rezultate care uneori nu întâlnesc aş-teptările pot duce la stări depresive. Această idee îşi găseşte sprijin în corelaţia puternică a scalei Spirit de perfecţiune cu Vulnerabilitatea (r=.42; p≤.01). Tot vulnerabili sunt şi indivizii cu o voinţă puternică, persevereneţi (r=.29; p≤.01) şi care practică o auto-

144

ABCD-M

disciplină severă (r=.28; p≤.01). Mai remarcăm că ei sunt totodată cei cărora le lipseşte cel mai mult căldura, entuziasmul manifestate în relaţiile cu cei din jur, deşi voinţa se numără, după cum arată core-laţia (r=.28; p≤.01), printre trăsăturile celor cărora le plac activităţile desfăşurate împreună cu alţii.

Planifi carea şi Auto-disciplina sunt scale care stabilesc şi ele corelaţii pozitive semnifi cative cu Spiritul gregar, deşi s-ar putea crede că persoanele care îşi planifi că în mod strict existenţa preferă activităţile individuale, întrucât a face ceva împreună cu alţii ar însemna să se abată de la programul pe care şi l-au creat.

Spiritul de perfecţiune se asociază cu afi rmarea (r=.24; p≤.05), dar disponibilitatea spre a desfăşura mai multe activităţi şi energia necesară acestei tendinţe ţin mai mult de Voinţă şi perseverenţă decât de dorinţa ca totul să iasă bine (r=.30; p≤.01). Totuşi, aşa cum observam şi mai devreme în legătură cu predispoziţia la depresie a persoanelor perfecţioniste, ea constituie un pericol real, de vreme ce acestea experimentează evidente sentimente predominant negative (r=-.37; p≤.01).

Se pare că cel mai puţin axaţi pe aspectele estetice sunt indivizii puternic raţionali (r=-.23; p≤.05), în vreme ce Perseverenţa se asociază cu deschiderea spre astfel de aspecte ale lucrurilor (r=.31; p≤.01).

Indivizii raţionali sunt, după cum observăm din tabelul de corelaţii, cel mai puţin dispuşi să-şi

exprime cu sinceritate opiniile sau sau să se comporte după cum simt (r=-.31; p≤.01).

Blândeţea nu este genul de trăsătură care să se asocieze cu Conştiinciozitatea; corelaţiile negative stabilite cu toate scalele dovedesc acest lucru, în schimb Simţul datoriei da, deşi ne-am fi aşteptat probabil ca el să coreleze şi cu Raţionalitatea şi cu Planifi carea, dar acest lucru nu se întâmplă.

Auto-disciplina în schimb constituie o coordonată de bază pentru Conştiinciozitate, mai puţin pentru Planifi care (r=-.03), dar asta este de înţeles în sensul în care a face planuri nu înseamnă în mod necesar şi a le respecta.

Dacă pe celelalte dimensiuni măsurate de ABCD-M Capacitatea de deliberare nu constituia un punct forte al indivizilor descrişi de ele, cu ajutorul dimensiunii Conştiinciozitate putem identifi ca persoanele care pot îndeplini cu succes rolul de evaluator, ele reunind trăsături ca: spirit de perfecţiune (r=.22; p≤.05), raţionalitate (r=.31; p≤.01), auto-disciplină (r=.21; p≤.05).

Autoactualizare. Autoactualizarea grupează atitu-dini şi motivaţii generative, care permit persoanei să se transforme, să evolueze, să nu se mulţumească cu ceea ce este aparent, stagnat sau superfi cial. Ea este astfel animată de un scop transformativ, care cores-punde unor metatrebuinţe caracterizate în primul rând prin condiţia de auto-energizare.

145


Această dimensiune corespunde, după cum demon-strează corelaţiile, unui spirit gregar accentuat. To-leranţa este singura faţetă a acestei dimensiuni care nu stabileşte corelaţii semnifi cative cu scala Spirit gregar. Astfel, persoanele deschise , interesate atât de sine, cât şi de ceilalţi, nu se centrează pe aparenţe şi nu sunt interpretative sau duşmănoase. În plus, neconsiderându-se perfecte, nu cer perfecţiune nici de la alţii. Totuşi, par să prefere lucrurile făcute în mod individual.

Pe de altă parte, Independenţa este cea care se asociază cu un nivel crescut de Anxietate (r=.24; p≤.05), întrucât indivizilor independenţi le lipseşte siguranţa pe care o oferă apartenenţa la un grup sau împărţirea responsabilităţii cu alţii. Iată însă că, deşi anxietatea este evidentă la aceşti indivizi, gradul lor de vulnerabilitate este totuşi scăzut, ceea ce poate fi explicat prin faptul că ei nu se percep ca fi ind vulnerabili (r=-.28; p≤.01). Aspectul pozitiv al Independenţei îl constituie nivelul scăzut al ostilităţii, ostilitate ce poate deveni exagerată atunci când individul se afl ă în compania altora (r=-.23; p≤.05).

În acelaşi timp, mai observăm un fapt: cu cât persoana este mai interesată să găsească înţelesurile ascunse din spatele cuvintelor, al aparenţelor, cu cât este mai atentă la nuanţe, la amănunte şi cu cât procedează mai analitic, cu atât vulnerabilitatea ei este mai scăzută (r=-.24; p≤.05), deoarece înţelege mai bine situaţiile şi nu mai poate fi luată prin surprindere.

Interesul în cizelarea propriei persoane în plan intelectual (r=.27; p≤.05) şi atitudinea deschisă spre creaţie (r=.34; p≤.01) covariaţă cu dorinţa de afi rmare să se afi rme;spre deosebire de condiţia indivizilor independenţi (r=-.40; p≤.01) sau a celor cu o dezvoltată curiozitate îndreptată spre ceea ce se ascunde în spatele aparenţelor (r=-.22; p≤.05).

Ca tendinţă generală, dimensiunea Autoactualizare se asociază cu Emoţii pozitive.

Deschiderea spre fantezie necesită atât o creativitate dezvoltată (r=.30; p≤.01), cât şi dorinţa de a evolua pe plan intelectual (r=.31; p≤.01), dar ea nu poate fi pusă în slujba înţelegerii celor din jur şi a comportamentelor ce ilustrează Toleranţa (r=-.39; p≤.01).

În mod evident, Deschiderea spre înţelegerea pro-priilor moduri de a simţi presupune centrarea pe acele faţete ale Autoactualizării care ajută la perfec-ţionarea propriei persoane: Aprofundare (r=.57; p≤.01), Rafi nare (r=.25; p≤.05), Independenţă (r=.52; p≤.01), Creativitate (r=.26; p≤.05). Cen-trarea pe înţelegerea celor din jur nu face decât să micşoreze interesul pentru propriile emoţii.

Armonia, frumosul constituie obiectivele celor axaţi pe dezvoltarea propriei persoane din punct de vedere intelectual, creativ, din perspectiva capacităţii lor de a discerne nuanţele.

Observăm că Autoactualizarea nu presupune în mod necesar acţiune: numai Independenţa (r=.75;

146

ABCD-M

p≤.01) şi Aprofundarea (r=.42; p≤.01) par să se refere la acţiuni concrete. În schimb, referirea la un plan ideatic pare mai pregnantă în cazul acestei dimensiuni, a autoactualizării, întrucât trei dintre faţetele ei se asociază cu un astfel de plan: Aprofundare, Rafi nare şi Creativitate.

Sistemul de valori este important pentru cei care caută să se perfecţioneze, în special pentru indivizii independenţi (r=.25; p≤.05), interesaţi de dezvoltarea lor pe plan intelectual (r=.25; p≤.05) şi care se remarcă prin creativitate (r=.61).

După cum observam şi în cazul altor faţete măsura-te cu ajutorul ABCD-M, bunăvoinţa nu constituie un punct forte nici pentru cei care şi-au propus să se perfecţioneze pe diverse planuri, inclusiv pe cel inte-lectual. Corelaţiile scalelor ABCD-M pentru Auto-actualizare sunt prea slabe ca să ofere vreo relevanţă, chiar şi în cazul Toleranţei, cu care ne-am fi aşteptat să stabilească legături mult mai puternice.

Încă un aspect neaşteptat se referă la corelaţia Sincerităţii cu Creativitatea. Ne-am obişnuit să credem că indivizii creativi, la care ne referim în general cu denumirea de „artişti”, sunt cei mai puţin dispuşi să ascundă ce simt sau să se poarte altfel decât vor. Corelaţia prezentată în tabel contrazice însă aşteptările (r=-.24; p≤.05).

Nici Altruismul, Modestia sau Blândeţea nu con-stituie o trăsătură relevantă pentru Autoactualizare, ca şi Ordinea sau chiar Simţul datoriei sau Auto-

disciplina, care nu stabilesc corelaţii semnifi cative decât cu Rafi narea, semnalând faptul că cizelarea personală pe plan intelectual nu presupune ordine (r=-.29; p≤.01), dar în mod evident necesită Simţul datoriei (r=.43; p≤.01) şi o Auto-disciplină (r=.22; p≤.05).

Ceea ce este semnifi cativ pentru dimensiunea avută în vedere este Capacitatea de deliberare, deoarece, în vreme ce Toleranţa este singura care poate infl uenţa opiniile persoanei care trebuie să judece, să evalueze o situaţie, celelalte faţete ale Autoactualizării nu fac altceva decât să contribuie la îndeplinirea cu succes a unor astfel de atribuţii, după cum demonstrează corelaţiile pozitive semnifi cative prezentate în tabel.

Corelaţii cu indicatori europeni ai modelului

Big Five. BFQ

BFQ (Big Five Questionnaire, Caprara, Barbaranelli & Borgogni, 2005) este un exponent infl uent al teoriei Big Five, unul dintre cele mai bune chestionare de acest tip, un rezultat al cercetărilor europene în domeniu. BFQ conţine 156 de itemi, care scorează pe cele cinci domenii ale modelului, precum şi pe un număr de două faţete pentru fi ecare domeniu. BFQ conţine de asemenea o scală de validare, numită Disimulare.

Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele BFQ, care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate

147


Tabelul 5.10.Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele BFQ (N=71)

Scalele ABCD-M Scalele BFQDi Do Co Cp Sc Pe Ci Ce Ac Ae E A C S M Ds

E1-Activism .40 .43 .03 -.15 .05 .26 .07 .29 -.11 -.10 .53 -.12 .14 .25 -.13 .15E2-Optimism .11 .27 .47 .25 -.09 .01 .01 .06 .00 -.08 .24 .44 -.06 .04 -.04 .05E3-Umor .16 .19 .04 .01 .07 .04 -.10 -.02 .19 -.10 .23 .03 .07 -.08 .08 -.12E4-Abilitate interpersonală .13 .24 .16 .24 .10 .18 -.16 .02 .11 .03 .23 .28 .15 -.07 .09 -.08E5-Afi rmare personală .23 .42 .08 -.05 -.07 .15 -.02 .09 -.07 -.08 .41 -.01 .01 .05 -.09 -.01M1-Respect .08 .00 -.16 -.07 .16 .07 -.07 .07 -.06 .32 .05 -.14 .14 .01 .12 .14M2-Adaptare .05 .13 -.27 -.02 .15 .02 .05 .08 .05 .07 .11 -.14 .11 .09 .07 .08M3-Prietenie -.06 -.12 .33 -.03 -.04 -.10 -.04 .13 .18 -.06 -.11 .12 -.07 .07 .10 -.13M4-Forţa inhibiţiei -.29 .07 -.02 .25 -.14 -.10 .41 .43 .05 -.02 -.17 .21 -.14 .55 .03 .06M5-Forţa eului .00 .03 -.08 .24 -.04 .03 .37 .23 .08 .14 .02 .18 -.01 .38 .13 .22A1-Altruism -.03 -.22 .22 .16 -.03 -.02 -.06 .16 .28 -.06 -.15 .24 -.03 .08 .17 -.10A2-Romantism -.05 -.02 .19 .12 -.05 -.04 -.15 -.02 .03 .00 -.04 .20 -.05 -.10 .02 -.14A3-Caldură afectivă -.21 -.16 .38 .04 -.09 -.20 .01 .12 .14 -.13 -.24 .21 -.15 .09 .03 -.08A4-Empatie .09 .08 .30 .13 -.03 -.16 .21 -.01 .10 -.05 .11 .25 -.09 .12 .05 -.05A5-Onestitate .15 .08 .34 .27 .03 -.01 -.08 .18 .17 .11 .15 .40 .02 .08 .18 -.15C1-Voinţa, perseverenţa -.15 .11 -.18 -.11 .42 .40 -.15 .10 .21 .05 -.05 -.19 .46 -.02 .17 .26C2-Spirit de perfecţiune -.03 .10 -.16 -.09 .34 .13 -.27 -.16 -.06 -.07 .04 -.15 .29 -.27 -.08 .06C3-Rationalitate .01 .02 -.07 -.09 .01 -.03 .17 .22 -.01 .07 .02 -.12 -.01 .26 .03 .25C4-Planifi care .22 .14 -.10 -.17 .31 .33 -.21 -.17 -.27 -.15 .24 -.20 .36 -.25 -.27 .20C5-Auto-disciplina -.22 .04 .00 -.10 .31 .14 -.02 -.17 .29 -.01 -.13 -.08 .28 -.13 .20 -.03AC1-Aprofundare .14 .27 -.28 -.06 .05 .17 .00 .32 .04 .13 .26 -.18 .10 .23 .10 .22AC2-Toleranţa .01 -.18 -.01 .04 .06 .03 .05 -.01 .16 .17 -.10 .03 .06 .02 .20 .12AC3-Rafi nare -.13 -.06 .00 .02 .06 .21 .04 -.01 .35 .20 -.13 .01 .13 .02 .35 -.29AC4-Independenţa .15 .05 -.06 -.03 .01 .07 .11 .25 -.08 -.15 .13 -.05 .04 .24 -.14 .03AC5-Creativitate .02 -.01 -.13 -.06 .10 .10 -.13 .16 .34 .24 .01 -.12 .11 .04 .37 .02Notă: Abrevierile scalelor BFQ au următoarea semnifi caţie: Di-Dinamism, Do-Dominanţă, Co-Cordialitate, Cp-Cooperare, Sc-Scrupulozitate, Pe-Perseverenţă, Ci-Controlul impulsurilor, Ce-Controlul emoţiilor, Ac-Deschidere faţă de cultură, Ae-Deschidere faţă de experienţă, E-Energie, A-Amicalitate, C-Conştinciozitate, S-Stabilitate emoţională, M-Deschidere mintală, Ds-Disimulare.Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.

pe un eşantion de N=71 persoane, dintre care 32 (45.07%) de sex masculin si 39 (54.93%) de sex feminin. Vârstele celor 71 de participanţi sunt cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 52 (m=33.51, SD=10.57).

Extraversiune. Faţetele Extraversiunii, aşa cum sunt acestea evaluate de ABCD-M, corelează în mod evident şi puternic cu faţetele Extraversiunii, aşa cum sunt acestea tratate de BFQ. Toate scale-le ABCD-M care se referă al extraversie corelează cu Extraversia măsurată de BFQ, în mod special

148

ABCD-M

fi ind aici de amintit Activismul (r=.53; p≤.01) şi Afi rmarea personală (r=.41; p≤.01). La nivelul fa-ţetelor, Activismul este corelat în special cu Dina-mismul (r=.40; p≤.01), iar Afi rmarea personală în special cu Dominanţa (r=.42; p≤.01). Observăm în acelaşi timp şi unele ieşiri ale scalelor ABCD-M din cadrul formal al modelului canonic al Big Five. De exemplu, Optimismul, care este considerat de ABCD-M ca fi ind o scală de Extraversie, corelea-ză puternic cu o scală a Agreabilităţii, Cordialitatea (r=.47; p≤.01), precum şi cu Agreabilitatea ca fac-tor fi nal (r=.44; p≤.01).

Maturitate. După cum s-a mai discutat, Maturita-tea este în mod evident factorul ABCD-M cel mai tipic pentru cultura românească, neregăsindu-se ca atare în modelul canonic al Big Five. Totuşi, anu-mite faţete ale acestui factor corelează puternic cu anumite scale sau subscale tipice pentru BFQ. De exemplu, Forţa inhibiţiei este puternic corelată atât cu scala de Control al impulsurilor (r=.41; p≤.01), cât şi cu cea de Control al emoţiilor (r=.43; p≤.01) di BFQ. De asemenea, Respectul este corelat puter-nic cu Deschiderea către experienţe (r=.32; p≤.01), iar Prietenia este un predictor al Cooperării (r=.33; p≤.01).

Agreabilitate. Agreabilitatea din ABCD-M corelează pozitiv şi semnifi cativ cu Agreabilitatea din BFQ, prin toate faţetele sale, în special scala de Onestitate (r=.40; p≤.01). Amintim în acest context corelaţia mare dintre Onestitate şi faţetele Cordialitate (r=.34; p≤.01) şi Cooperare (r=.27;

p≤.01), dar şi corelaţiile mari demonstrate de alte scale ale ABCD-M cu Cordialitatea. Este cazul scalelor de Empatie (r=.30; p≤.01) şi de Căldură afectivă (r=.38; p≤.01). În general, scalele ABCD-M par să coreleze mai degrabă cu faţeta Cordialitate decât cu faţeta Cooperare din modelul Big Five reprezentat de BFQ.

Conştiinciozitate. Conştiinciozitatea măsurată de ABCD-M este conformă cu viziunea BFQ despre acelaşi suprafactor. Astfel, Conştiinciozitatea mă-surată de BFQ, corelează puternic pozitiv şi sem-nifi cativ cu scale ale ABCD-M precum Voinţa, perseverenţa (r=.46; p≤.01), Spiritul de perfecţi-une (r=.29; p≤.01), Planifi carea (r=.36; p≤.01) şi Auto-disciplina (r=.28; p≤.01), dar nu şi cu Raţi-onalitatea. Se pare, din toate corelaţiile prezentate aici, că Raţionalitatea corelează mai degrabă cu fa-ţeta Control al emoţiilor (r=.22; p≤.05), fi ind aşa-dar o faţetă, conform modelului canonic al Big Five, opusă Nevrotismului.

Autoactualizare. Autoactualizarea este, pe lângă Maturitate, al doilea suprafactor care este tipic pen-tru mediul românesc. Astfel, Autoactualizarea nu se remarcă prin corelaţii mari cu scalele BFQ. Totuşi, anumite faţete ale Autoactualizării sunt puternic corelate cu anumite faţete ale BFQ, iar această in-formaţie are valoare de validare, precum şi valoare psihodiagnostică, pentru semnifi caţia respectivelor faţete. De exemplu, Rafi narea este puternic corelată cu Deschiderea către cultură (r=.35; p≤.01), ceea ce confi rmă o immportantă semnifi caţie a scalei. La fel, Creativitatea este corelată pozitiv cu Deschi-

149


derea către Experienţe (r=.34; p≤.01). În general, acest suprafactor este un factor de deschidere, de intelectualitate, cu corelaţii semnifi cative pe acest marker din partea faţetelor de Toleranţă (r=.20; p≤.05), Rafi nare (r=.35; p≤.01) şi Creativitate (r=.37; p≤.01), cu o corelaţie pozitivă, dar nesem-nifi cativă, în acest sens, din partea faţetei Aprofun-dare (r=.10; p>.05), precum şi cu o corelaţie nega-tivă a faţetei Independenţă (r=-.14), care pare mai degrabă corelată Extraversiei.

Corelaţii cu indicatori adjectivali ai

modelului Big Five. BFA

BFA (Big Five Adjectives, Caprara, Barbaranelli & Steca , 2002) este un alt exponent infl uent al cercetărilor europene în registrul teoriei Big Five. BFA este forma adjectivală a BFQ, care a fost descris anterior. BFA conţine 175 de itemi, evaluaţi pe o scală de 7 trepte, care scorează pe cele cinci domenii ale modelului, precum şi pe un număr de două faţete pentru fi ecare domeniu. BFQ conţine de asemenea o scală de validare, numită Disimulare.

Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele BFA, care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate pe un eşantion de N=67 persoane, dintre care 28 (41.79%) de sex masculin si 39 (58.21%) de sex feminin. Vârstele celor 67 de participanţi sunt cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 52 (m=35.55, SD=11.25).

Corelaţiile dintre ABCD-M şi BFA sunt în foarte mare măsură similare celor discutate anterior între ABCD-M şi BFQ. Acest lucru nu este de mirare, de vreme ce BFA ar putea fi considerat a fi o formă adjectivală a BFQ. Scalele sunt şi ele identice, precum şi orientarea lor în spaţiul factorial. De aceea, aceste corelaţii nu vor mai fi discutate aici, cu atât mai mult cu cât corelaţiile dintre ABCD-M şi adjectivele BFA au mai fost discutate într-una din secţiunile anterioare ale acestui manual.

Corelaţii cu modele factoriale ale

personalităţii. Scalele Eysenck

pentru Adulţi, EPQ-R şi IVE

Sc alele Eysenck pentru Adulţi, în ultima lor variantă (Eysenck & Eysenck, 1991), sunt compuse din două chestionare, anume EPQ-R (Eysenck Personality Questionnaire, Revised) şi IVE (Impulsiveness-Venturesomeness-Empathy). Cele două teste conţin 106, respectiv 54 de itemi şi sunt ultimele revizii ale celebrelor chestionare Eysenck.

Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele EPQ-R, care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate pe un eşantion de N=69 persoane, dintre care 35 (50.72%) de sex masculin si 34 (49.28%) de sex feminin. Vârstele celor 69 de participanţi sunt cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 53 (m=35.01, SD=11.99).

150

ABCD-M

Tabelul 5.11. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele BFA (N=73)

Scalele ABCD-M Scalele BFADi Do Co Cp Sc Pe Ci Ce Ac Ae E A C S M Ds

E1-Activism .27 .46 .19 .24 .15 .21 -.23 .28 .35 .23 .34 .32 .09 .22 .34 .31E2-Optimism .50 .44 .42 .76 .21 .33 .23 .50 .22 .73 .17 -.17 -.31 -.18 -.06 -.08E3-Umor .19 .50 .20 .32 .34 .52 -.03 .45 .38 .47 .08 .10 .23 .19 .10 -.05E4-Abilitate interpersonală .26 .32 .01 .13 .26 .28 -.22 .28 .17 .25 .29 -.05 .17 .16 .06 .17E5-Afi rmare personală .56 .48 .37 .41 .45 .59 .23 .50 .43 .54 .31 -.04 .05 -.05 .02 .08M1-Respect -.07 .04 .32 .38 .11 .14 .20 .16 .22 .15 -.18 .08 -.04 -.02 .02 .01M2-Adaptare .33 .25 .33 .35 .22 .33 .20 .20 .35 .23 .20 .08 -.04 .03 .14 .15M3-Prietenie .17 .28 .41 .30 .23 .30 .09 .25 .29 .30 .11 .16 .04 .12 .16 .13M4-Forţa inhibiţiei .11 .16 .20 .39 .09 .24 .34 .26 .05 .30 -.08 -.06 -.14 -.17 -.18 -.27M5-Forţa eului -.22 -.34 -.09 -.08 -.26 -.23 .23 -.35 -.19 -.13 -.36 -.47 -.30 -.51 -.59 -.55A1-Altruism .21 .07 .15 .37 .15 .28 .75 .20 .27 .17 -.08 .28 -.31 -.04 -.03 .09A2-Romantism -.07 -.14 -.08 .42 -.34 -.21 .31 -.03 -.19 .16 -.36 -.22 -.69 -.68 -.37 -.46A3-Caldură afectivă .22 .25 .32 .43 .19 .27 .29 .41 .14 .52 -.02 -.27 .07 .11 .05 -.01A4-Empatie -.10 .07 .20 .26 -.02 .26 .23 .08 .05 .35 -.32 -.26 -.14 -.24 -.39 -.48A5-Onestitate -.13 .07 .48 .51 .17 .16 .52 .14 .08 .28 -.39 -.20 -.16 -.16 -.38 -.20C1-Voinţa, perseverenţa .13 .23 .02 .11 .08 .25 .06 .21 .13 .10 .09 .21 -.06 -.01 .10 -.01C2-Spirit de perfecţiune -.11 .38 .55 .26 .43 .45 .18 .24 .33 .26 -.16 -.04 .39 .28 -.08 .05C3-Rationalitate .16 .44 .49 .31 .28 .48 -.02 .33 .34 .40 .11 -.15 .32 .22 .13 .06C4-Planifi care .33 .27 .37 .08 .59 .59 .10 .35 .43 .26 .24 .05 .48 .36 .10 .27C5-Auto-disciplina .27 .35 .24 .40 .29 .48 .59 .42 .30 .37 .07 .17 -.13 .14 -.04 .03AC1-Aprofundare .25 .20 .15 .35 .20 .40 .33 .32 .22 .25 .08 .23 -.14 .02 .07 .07AC2-Toleranţa .25 .27 .42 .38 .13 .22 .30 .20 .33 .21 .10 .13 -.16 -.08 .16 .26AC3-Rafi nare .15 .32 .38 .28 .31 .52 .31 .24 .43 .32 .02 .32 .11 .21 .03 .08AC4-Independenţa .08 .09 .06 .00 .24 .16 .34 .04 .20 -.04 .08 .14 .05 .19 -.02 .14AC5-Creativitate .23 .28 .11 .45 .17 .42 .13 .53 .18 .50 .08 .37 -.11 .13 .15 -.06Notă: Abrevierile scalelor BFA au următoarea semnifi caţie: Di-Dinamism, Do-Dominanţă, Co-Cordialitate, Cp-Cooperare, Sc-Scrupulozitate, Pe-Perseverenţă, Ci-Controlul impulsurilor, Ce-Controlul emoţiilor, Ac-Deschidere faţă de cultură, Ae-Deschidere faţă de experienţă, E-Energie, A-Amicalitate, C-Conştinciozitate, S-Stabilitate emoţională, M-Deschidere mintală, Ds-Disimulare.Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.

să ne integrăm într-un grup, să ne simţim bine în compania semenilor noştri, dar şi să devenim, la rândul nostru, o companie plăcută pentru ei, sunt cele care ne fac non-ostili, lipsiţi de agresivitate, adaptabili, capabili să percepem riscurile.

Extraversie. Optimismul (r=-.28; p≤.01), umorul (r=-.32; p≤.01) şi Abilităţile interpersonale (r=-.24; p≤.05) sunt factorii care elimină pulsiunile tipice pentru Psihotism. Cu alte cuvinte, acele trăsături care ne ajută să ne apropiem de ceilalţi,

151


Tabelul 5.12. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele EPQ (N=69)

Scalele ABCD-M Scalele EPQ-RP E N L A C

E1-Activism -.03 .22 -.16 -.21 -.10 -.10E2-Optimism -.28 .28 -.34 -.11 -.37 -.37E3-Umor -.32 -.06 .00 -.21 .06 -.03E4-Abilitate interpersonală -.24 .25 .00 -.20 -.10 -.06E5-Afi rmare personală .10 .39 -.13 -.23 -.18 -.04M1-Respect -.30 .10 -.15 -.05 -.21 -.23M2-Adaptare -.36 .15 -.15 -.17 -.21 -.18M3-Prietenie -.30 -.05 -.24 .35 -.31 -.34M4-Forta inhibiţiei -.34 .06 -.30 .07 -.31 -.30M5-Forţa eului -.24 .04 -.21 -.01 -.23 -.25A1-Altruism -.26 -.17 -.22 -.08 -.18 -.25A2-Romantism -.25 .08 .00 -.15 -.06 -.06A3-Caldură afectivă -.35 .15 -.14 -.06 -.22 -.13A4-Empatie -.35 -.05 -.01 .10 -.07 -.07A5-Onestitate -.18 .01 -.07 -.35 -.03 -.14C1-Voinţă, perseverenţă -.11 .20 -.16 -.02 -.20 -.17C2-Spirit de perfecţiune -.36 .21 -.28 -.04 -.38 -.30C3-Raţionalitate -.14 -.05 -.34 -.07 -.30 -.30C4-Planifi care -.11 .10 -.26 -.11 -.30 -.25C5-Auto-disciplină -.07 .20 -.29 -.29 -.17 -.19AC1-Aprofundare -.16 .12 -.28 -.29 -.23 -.28AC2-Toleranţa -.26 .10 .12 -.15 -.04 -.01AC3-Rafi nare -.08 .11 -.14 .09 -.16 -.13AC4-Independenţa -.12 .20 -.20 -.25 -.16 -.16AC5-Creativitate .13 .11 .11 -.35 .23 .22Notă: Abrevierile scalelor EPQ-R au următoarea semnifi caţie: P-Psihotism, E-Extraversie, N-Nevrotism, L-Minciună, A-Adictie, C-Criminalitate.Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.

informaţional, mai ales dacă luăm în consideraţie covariaţia negativă dintre această scală şi Psihotism şi Lie.

Scala de Optimism corelează negativ cu factorul N. După cum demonstrează corelaţia (r=-.34; p≤.01), persoanele pesimiste sunt într-adevăr cele mai

Extraversiunea se asociază în cea mai mare măsură cu Activismul (r=.22; p≤.05), Optimismul (r=.28; p≤.01), Abilităţile interpersonale (r=.25; p≤.05) şi cu Afi rmarea personală (r=.39; p≤.01). Lipsa Umorului de pe lista scalelor care covariază semnifi cativ cu factorul Extraversiune aduce pentru extraversia obţinută psiholinvgistic un plus

152

ABCD-M

anxioase, îngrijorate şi au cele mai puternice reacţii emoţionale de acest tip.

Deşi extraversia scade riscul adicţiei sau al manifestării de comportamente deviante, tabelul de corelaţii demonstrează că o viziune pesimistă are cele mai mari şanse să determine conduite deviante, fi e în direcţia dependenţei de substanţe (r=-.37; p≤.01), fi e în cea a actelor criminale (r=-.37; p≤.01).

Maturitate. Nu putem să nu remarcăm faptul că dimensiunea Maturitate corelează negativ cu mai toate scalele EPQ.

După cum demonstrează corelaţiile prezentate în tabel, dimensiunea Maturitate, caracterizând indivizii capabili de o centrare sănătoasă pe scopuri, relaţii, control moral şi încredere în sine şi în ceilalţi, corelează negativ, în totalitatea aspectelor aferente ei, cu Psihotismul, ceea ce relevă lipsa manifestărilor ostile, agresive (inclusiv verbale), lipsa plăcerii de a-i pune pe cei din jur într-o lumină proastă sau a atracţiei pentru lucrurile stranii şi neobişnuite. De asemenea, Maturitate mai înseamnă lipsa adicţiilor, indiferent prin prisma cărei trăsături ce compune această dimensiune privim lucrurile, după cum relevă corelaţiile negative ce se stabilesc între scalele maturităţii şi factorul Adicţie.

De asemenea, Maturitatea înseamnă sentimentul siguranţei, stabilitate emoţională, reacţii adecvate la situaţiile cu care se confruntă individul, atâta

timp cât se referă la aspecte cum ar fi : prietenie, centrată pe acomodarea cu ceilalţi (r=-.24; p≤.05), forţa inhibiţiei, controlul asupra emoţiilor negative şi asupra tendinţelor egocentrice (r=-.30; p≤.01), forţa eului, stabilitatea şi maturitatea acestuia (r=-.21; p≤.05).

Un ultim aspect al maturităţii este relevat de corelaţiile negative cu scala de Criminalitate a EPQ. Deşi negarea atitudinilor de rebeliune specifi că adaptării ar trebui să stabilească la rândul ei o corelaţie negativă semnifi cativă cu Criminalitatea, acest lucru nu se întâmplă, ceea ce poate însemna că a comite acte criminale ţine în bună parte de alegere, nu doar de anumite tendinţe.

Agreabilitate. Singura dimensiune cu adevărat relevantă pentru Agreabilitate o constituie Psihotismul. După cum demonstrează corelaţiile prezentate în tabel, o persoană agreabilă este, în mod esenţial, lipsită de tendinţe ostile, apropiată şi caldă în relaţiile cu cei din jur, adaptabilă şi perfect capabilă să se integreze în diverse grupuri, fără manifestări agresive şi care percepe corect riscurile şi pericolul.

Conştiinciozitate. Corelaţiile din tabel sugerează că indivizii anxioşi, îngrijoraţi, cu fl uctuaţii emoţionale şi deseori deprimaţi, care de multe ori reacţionează inadecvat la situaţiile cu care se confruntă (trăsături relevate de scorurile mari obţinute la factorul N) şi care prezintă riscuri ridicate de a deveni dependenţi de substanţe, sau care sunt deja, nu pot fi , în nici

153


un caz, caracterizaţi prin adjectivul „conştiincios”. Ceva mai mari şanse de a se regăsi printre cei conştiincioşi au cei care contribuie la creşterea ratei infracţionalităţii.

În schimb, voinţa, perseverenţa (r=.20; p≤.05), spiritul de perfecţiune (r=.21; p≤.05) şi auto-disciplina (r=.20; p≤.05) sunt trăsături esenţiale pentru ca o persoană să poată fi regăsită în descrierile aferente Conştiinciozitîţii.

Deşi toate scalele acestei dimensiuni corelează negativ cu scala de Minciună, observăm că Auto-disciplina este cea care reduce predispoziţia la disimulare sau chiar la distorsiuni neintenţionate ale realităţii (r=-.29; p≤.01).

Autoactualizare. Scalele EPQ care au capacitatea de a releva manifestări deviante (scala de Minciună, Adicţie şi Criminalitate) semnalează în mod evident indivizii care constituie exact opusul a ceea ce am numi persoane interesate de autoactualizare. Aşadar, dorinţa de a evolua, de a se perfecţiona, de a-şi îmbunătăţi performanţele, aparţine persoanelor cu slabe tendinţe spre înfăptuirea de acte deviante, dar nu neapărat. Ele trebuie să manifeste un interes vădit de a înţelege, de a descoperi înţelesurile din spatele aparenţelor, de a distinge nuanţele.

Pe de altă parte, Creativitatea, deşi nu induce predispoziţia la a distorsiona realitatea sau la a disimula, până la a acunde intenţionat adevărul şi a prezenta realităţi false (r=-.35; p≤.01), prezintă

totuşi o covarianţă cu adicţia (r=.23; p≤.05) saucu actele criminale (r=.22; p≤.05); acest aspect este concordant cu asocierea frecventă între creativ şi incapacitatea de a se integra în reguli fi xe.

Mai notăm că Independenţa se asociază într-o anumită măsură cu Extraversiunea (r=.20; p≤.05) şi cu lipsa emoţiilor anxioase şi a exagerării reacţiilor emoţionale (r=-.20; p≤.05), în timp ce face posibilă perceperea corectă a realităţii şi prezentarea ei într-o formă de asemenea reală (r=-.25; p≤.05).

Psihotismul este încă o trăsătură capabilă să înfrâneze demersurile făcute de individ în direcţia Autoactualizării, dar acest lucru este cel mai evident în cazul persoanelor tolerante: riscul ca acestea să fi e ostile, să aibă preferinţe pentru lucrurile stranii sau neobişnuite sau să nu fi e capabile să devină parte dintr-un grup este cel mai scăzut (r=-.26; p≤.05).

Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele IVE, care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate pe un eşantion de N=71 persoane, dintre care 39 (54.93%) de sex masculin si 32 (45.07%) de sex feminin. Vârstele celor 71 de participanţi sunt cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 53 (m=32.35, SD=12).

Extraversiune. Pentru chestionarul de impulsivi-tate IVE, scalele ABCD-M care măsoară extraver-siunea nu par foarte relevante. Singurele corelaţii semnifi cative care apar nu fac decât să sublinieze un aspect deja bănuit: Spiritul de aventură corelează

154

ABCD-M

pra pericolului, ci din cantitatea mare de energie de care individul dispune şi de credinţa lui că şansele ca ceva rău să se întâmple sunt foarte mici.

Maturitate. Pe această dimensiune, ce se referă la centrarea sănătoasă pe scopuri, relaţii, control moral şi încredere în sine şi în ceilalţi, notăm că Impulsivitatea constituie apanajul imaturităţii, observaţie ce derivă din corelaţiile negative cu toate scalele Maturităţii din ABCD-M, dar mai ales al indivizilor incapabili să îşi controleze emoţionalitatea egocentrică (r=.,21; p≤.05). În schimb, s-ar părea că cei cu spirit de aventură sunt cei mai capabili să îşi ţină în frâu emoţiile, mai ales pe cele negative (r=.23; p≤.05), ceea ce ar demonstra că ei sunt conştienţi de limite şi capabili să facă ceea ce trebuie, rămânând raţionali chiar şi în situaţii-limită.

Respectul, descriind atitudinile deschise, generoase şi binevoitoare, este caracteristica tipică empaticilor (r=.22; p≤.05), ceea ce nu miră pe nimeni în măsura în care aceştia îi tratează pe cei din jur aşa cum şi-ar dori ei înşişi să fi e trataţi.

Agreabilitate. Pentru aproape toate faţetele Agreabilităţii, Empatia constituie trăsătura cea mai relevantă. Impulsivitatea însă, deşi nu stabileşte corelaţii puternice cu acestea, se dovedeşte a fi unul dintre factorii care scad agreabilitatea: un individ care pierde controlul asupra propriilor emoţii scade în ochii celor din jur, spre deosebire de cel capabil să se pună în locul acestora, să le înţeleagă trăirile.

Tabelul 5.13. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele IVE (N=71)

Scalele ABCD-M Scalele IVEImp Vent Emp

E1-Activism .16 .38 -.01E2-Optimism .10 .20 -.13E3-Umor -.02 .06 -.01E4-Abilitate interpersonală .04 .07 .16E5-Afi rmare personală -.10 -.04 -.17M1-Respect -.03 -.02 .22M2-Adaptare -.10 .03 -.06M3-Prietenie -.02 .06 .16M4-Forta inhibiţiei -.21 .23 -.01M5-Forţa eului -.07 .13 .18A1-Altruism -.08 -.12 .26A2-Romantism -.02 -.08 .08A3-Caldură afectivă .10 .06 .21A4-Empatie -.01 -.14 .36A5-Onestitate -.08 .10 .20C1-Voinţă, perseverenţă .04 .26 -.07C2-Spirit de perfecţiune -.25 -.04 -.13C3-Raţionalitate .14 .14 .09C4-Planifi care -.06 .12 -.15C5-Auto-disciplină -.29 -.24 -.15AC1-Aprofundare .03 -.07 -.11AC2-Toleranţa .25 .13 .18AC3-Rafi nare -.03 -.07 .16AC4-Independenţa -.01 .10 -.14AC5-Creativitate -.03 -.16 -.10Notă: Abrevierile scalelor IVE au următoarea semnifi caţie: Imp – Impulsivitate, Vent – Spirit de aventură, Emp – Empatie.Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.

pozitiv cu Activismul (r=.38; p≤.01) şi cu Optimis-mul (r=.20; p≤.05). Cu alte cuvinte, plăcerea de a înfrunta riscuri care fac existenţa mai palpitantă nu vine din teribilism sau dintr-o percepţie greşită asu-

155


Conştiinciozitate. Scalele chestionarului de im-pulsivitate IVE nu par să-şi demonstreze relevanţa pentru dimensiunea Conştiinciozitate. Cu excepţia Auto-disciplinei, faţetă care, conform aşteptărilor corelează negativ cu impulsivitatea (r=-.29; p≤.01) şi cu spiritul de aventură (r=-.24; p≤.05), celelalte corelaţii semnifi cative care apar sunt mai degrabă rezultatul întâmplării. Astfel, dimensiunea Conşti-inciozitate nu poate fi pusă în lumină prin studierea nivelului de impulsivitate a unui individ.

Autoactualizare. Pe baza corelaţiilor prezentate în tabel, putem susţine că impulsivitatea nu constituie o trăsătură tipică celor interesaţi să se autoperfecţioneze. Remarcăm o covarianţă între Toleranţă şi scalele IVE, care pare să consfi rme modul deschis, noninterpretativ şi realist de a privi lucrurile specifi c celui „tolerant”.

Corelaţii cu indicatori de personalitate. CPI

Chestionarul Psihologic California (California Psy-chological Inventory, Gough, 1982, 1996, 2005) este considerat a fi unul dintre cele mai puternice ches-tionare de personalitate din lume. În acest studiu a fost administrat sub forma sa de 260 de itemi, care acoperă 20 de scale structurale, trei scale vectoriale şi un număr variabil de scale secundare, din care au fost reţinute pentru prezentul studiu 15.

Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele CPI, care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate

pe un eşantion de N=72 persoane, dintre care 39 (54.17%) de sex masculin si 33 (45.83%) de sex feminin. Vârstele celor 72 de participanţi sunt cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 53 (m=34.44, SD=11.84).

Extraversiune. Corelaţiile faţetelor Extraversiei din ABCD-M cu scalele CPI sunt foarte convingătoare. Vom menţiona pe scurt aici câteva din cele mai interesante corelaţii. Astfel, este principial corect faptul că faţetele extraversiei corelează puternic cu scalele CPI din gruparea de scale sociale. Amintim în acest sens corelaţiile mari şi semnifi cative din punct de vedere statistic între Activism şi Dominanţă (r=.31; p≤.01), Capacitate de statut (r=.26; p≤.05), Sociabilitate (r=.27; p≤.05), Acceptare de sine (r=.33; p≤.01) etc. Faţeta Afi rmare personală din ABCD-M are corelaţii interesante, este de menţionat în special corelaţia mare, cu puternic caracter valdiaţional, pe care această faţetă o are cu scala Capacitate de statut (r=.48; p≤.01), precum şi cea demonstrată cu scala Prezenţă socială (r=.44; p≤.01).

Există de asemenea unele corelaţii ale faţetelor Extraversiei în afara grupajului de scale sociale. De exemplu Activismul corelează puternic negativ cu prima scală vectorială (r=-.37; p≤.01) şi cu Autocontrolul (r=-.31; p≤.01), pozitiv cu Creativitatea (r=.31; p≤.01). Prima scală vectorială, care este o expresie sublimată a continuumului extraversie-introversie are în general corelaţii foarte convingătoare cu toate faţetele Extraversiei din

156

ABCD-M

Tabe

lul 5

.14. C

orela

ţii ale

scale

lor A

BCD-

M cu

scale

le CP

I (N=

72)

Scale

leCP

ISc

alele

ABCD

-ME1

E2E3

E4E5

M1M2

M3M4

M5A1

A2A3

A4A5

C1C2

C3C4

C5AC

1AC

2AC

3AC

4AC

5Do

.31.14

.12.27

.33.07

.13.20

.14.08

.17-.0

3.21

.21-.1

0.00

-.11

-.07

-.14

-.09

-.01

.16-.0

9.08

.02Cs

.26.25

.24.15

.48.25

.11.16

.02-.0

4.18

.18.18

.35.18

.08.03

.08-.1

3-.1

0.19

.22.13

.33.20

Sy.27

.29.24

.24.34

.17.08

.23-.0

4.00

.19.17

.30.23

.13.18

-.06

-.01

-.02

-.29

.17.04

.07.21

.15Sp

.25.26

.24.29

.44.42

.25.13

-.27

-.06

.05.19

.10.30

.25.16

.18.07

-.02

-.26

.35.13

.16.34

.19Sa

.33.22

.16.23

.38.14

.20.20

.12-.0

7.25

.11.19

.26-.0

3.09

-.02

-.04

-.11

-.19

.18.12

.08.18

.12In

.26.07

.09.19

.26.05

.07.23

.19.17

.11.08

.18.21

.00-.0

1.02

-.03

-.15

.01.00

.25.01

.04.05

Em.25

.04.11

.22.36

.26.27

.18-.0

5-.0

3.08

.14.07

.40.12

.01.20

.01-.1

7-.0

8.12

.18.01

.23.18

Re-.0

8-.0

8-.1

5-.1

2-.2

1-.0

8-.1

6.04

.38.18

.13-.0

3.12

.07-.1

4-.0

4-.0

6.03

-.10

.22-.0

9.02

-.04

-.01

-.08

So.00

.07-.0

4.05

-.16

.01-.0

3.13

.22.27

.01-.1

1-.0

4.11

.04.15

-.05

.15-.0

6.22

.13.22

.15.06

-.09

Sc-.3

1-.2

0-.2

0-.2

7-.3

4-.2

2-.2

8.03

.40.14

-.12

-.14

-.08

-.15

-.10

-.02

-.07

.03.04

.38-.2

1.05

-.11

-.18

-.19

Gi-.1

5-.0

6-.0

7-.1

1-.1

5-.0

6-.1

5.16

.39.20

-.11

-.17

.04.00

-.10

.06-.0

9.05

.01.24

-.17

.12-.1

0-.0

7-.2

0Cm

.16.23

.05.09

-.05

.20.09

.02.09

.06.08

.02.05

.19.14

.12.08

.22-.0

5.02

.27-.1

3.08

.16.20

Wb

.06.30

.08.10

.09.27

.04.17

.14.26

.10-.1

0.08

.21.14

.22.01

.11.00

.08.20

.21.13

.23.03

To.11

.14.05

-.01

.14.37

.05.16

.17.25

.17.13

.19.32

.19.09

.05.12

-.13

.08.17

.28.07

.22.02

Ac-.0

9-.0

2-.0

2.05

-.08

.00-.1

2.19

.30.15

.03-.1

4.25

.23-.0

9.09

-.03

.11.06

.03-.0

6.14

.02.07

-.07

Ai.10

.01-.0

2-.0

4.28

.13.03

.07.06

-.06

-.02

.08.11

.13.05

.06.05

.18-.1

4.02

.10.21

.02.25

.21Cf

.25.13

.06.15

.31.26

.11.23

.12.09

.16.07

.13.35

.13.11

.14.20

-.14

.01.25

.20.19

.32.16

Is.20

.06.02

.04.24

.08.11

.06.03

.02.06

.02.07

.17.12

.06-.0

5.23

-.07

-.01

.17.18

.04.15

.12Fx

.13.08

.00-.1

5.16

.05.11

-.19

-.26

-.09

.05.11

.06-.1

7.06

-.03

.01-.0

6-.1

0-.2

1.07

-.09

-.08

.02.23

Sn-.2

3-.2

5-.0

7-.2

0-.3

4-.4

1-.1

4-.2

5-.0

5-.1

3-.2

9-.1

5-.2

4-.3

6-.1

1-.1

4-.0

6.04

.04.09

-.17

-.12

.00-.2

1-.1

7Mp

.15.21

.10.05

.26.29

.06.22

.24.14

.17.07

.14.40

.10.17

.02.13

-.06

.04.08

.29.06

.29.03

Wo

.09.10

.05.05

-.07

.19.04

.09.20

.17.04

.05.05

.23.18

.19.10

.15.04

.15.13

.12.10

.22.01

CT.31

.19.09

.04.26

.20.14

-.04

-.13

-.05

.24.11

.22.12

.03.08

-.03

-.13

-.28

-.22

.12.16

-.05

.23.29

Lp.23

.23.10

.20.30

.11.06

.26.17

.09.13

.02.24

.30-.0

2.10

-.07

.02-.1

1-.0

3.07

.22.01

.14.11

BMs

.35.25

.11.20

.36.18

.10.17

.12.07

.24.01

.28.25

-.03

.14-.0

7-.0

7-.0

9-.1

2.08

.19-.0

5.22

.11BF

m-.1

5-.0

2-.1

1-.1

1-.3

1-.2

3-.2

6-.1

4.21

-.03

-.12

-.22

.02-.2

2-.1

0.11

-.05

.06.09

.05-.0

4.03

.02-.0

7-.0

8An

x-.1

5-.0

6.07

.00-.1

4-.1

6-.0

1-.1

4-.1

9.08

-.14

-.06

-.06

-.24

-.07

-.17

-.12

.09-.0

1-.1

6-.1

2-.0

1-.0

3-.2

3-.1

3

Scale

leCP

ISc

alele

ABCD

-ME1

E2E3

E4E5

M1M2

M3M4

M5A1

A2A3

A4A5

C1C2

C3C4

C5AC

1AC

2AC

3AC

4AC

5Le

o.08

.18.16

.18.07

.07-.0

5.09

.19.15

.21.01

.22.14

.00.08

-.05

.09-.0

6.04

.01.31

-.01

.08-.1

6Na

r.36

.09.28

.43.38

.18.29

.05-.2

7-.2

1.20

.20.08

.23.11

-.06

.16-.0

8-.0

6-.2

9.26

.08.19

.19.19

v1-.3

7-.2

3-.2

8-.4

5-.4

6-.3

2-.3

1-.1

8.12

.03-.1

9-.1

0-.1

5-.3

2-.0

4-.0

2-.0

9.03

.07.28

-.12

-.16

-.05

-.25

-.03

v2-.1

6-.0

1-.0

2.07

-.18

-.05

-.07

.25.33

.17.05

-.11

-.03

.12-.0

6.00

-.10

.04.02

.21-.0

6.10

.06-.1

2-.2

6v3

.15.14

-.13

-.15

.07.27

.13.04

.20.12

.08.10

.11.16

.03.09

.01.01

-.11

.20.04

.13-.1

6.12

.02Am

i-.0

3.06

-.08

.01-.1

0.16

.03.06

.30.26

-.06

-.12

-.02

.18.06

.22.03

.16.10

.19.09

.18.11

.19-.0

7Tm

.16.09

-.02

.14.16

.03-.0

1.13

.25.28

-.05

-.13

.17.15

-.12

.09-.1

0.13

-.09

-.03

.00.23

-.05

.10-.0

7DS

d.10

.13.10

.16.10

.17.07

.35.18

-.04

.11.06

.15.39

.14.25

.12.12

-.02

.07.15

.16.26

.20.08

DAc

.04-.1

3-.0

7.08

-.03

-.04

.17.09

-.20

-.19

.05.09

-.12

.09.01

.02.16

-.17

.05-.1

6.05

-.14

.05-.0

1-.0

6Ho

s-.0

6-.1

9.10

.06-.0

7-.2

7.00

-.10

-.33

-.21

-.10

-.06

-.16

-.20

-.01

-.05

.05-.0

5.05

-.16

.03-.2

5.03

-.17

.00FF

.11.13

-.02

.03.15

-.01

-.02

.01.11

.11.04

-.14

.17.12

-.09

.05-.2

4.05

-.02

.04-.0

4.15

-.04

.10.06

Pentr

u r≥

.20, p≤.

05; p

entru

r≥.28

, p≤.

01.

Tabe

lul 5

.14. C

orela

ţii ale

scale

lor A

BCD-

M cu

scale

le CP

I (N=

72) (

cont

inuar

e)

158

ABCD-M

ABCD-M. La fel se întâmplă şi cu scala Sensibilitate, sugerând în acest fel valori mai masculine şi active la persoanele cu extraversie ridicată.

Maturitate. Faţetele factorului Maturitate au une-le legături cu valenţe de validare, cu scalele CPI. Menţionăm în acest sens legătura dintre Adaptare şi prima scală vectorială (r=-.31; p≤.01), care su-gerează un nivel ceva mai bun de adaptare pentru extraverţi. De asemenea este interesantă legătura dintre Prezenţa socială şi Forţa inhibiţiei (r=-.27; p≤.05), care sugerează un autocontrol mai bun la persoanele lipsite de prezenţă socială; acest fapt este consonant cu latura punitivă pe care o denotă sco-rurile Prezenţei sociale. Forţa inhibiţiei are de ase-menea o corelaţie mare cu Autocontrolul (r=.40; p≤.01) şi cu Responsabilitatea (r=.38; p≤.01), care este şi ea o măsură a autocontrolului şi meticulozi-tăţii, precum şi a internalizării normelor, precum şi cu a doua scală vectorială (r=.33; p≤.01), care este o măsură a aderenţei la normă. Forţa inhibiţiei şi Forţa eului au ambele corelaţii negative semnifi cati-ve cu Ostilitatea din CPI (r=-.33; p≤.01, respectiv r=-.21; p≤.05). În general, scalele Maturităţii sunt aşadar scale care denotă autocontrolul şi orientarea spre normă.

Agreabilitate. Agreabilitatea corelează cu unele dintre scalele CPI care sunt concordante cu sensul acesteia. Remarcăm corelaţiile mari pe care scala Empatie din ABCD-M le are cu scalele Empatie (r=.40; p≤.01), Capacitate de Statut (r=.35; p≤.01) şi Potential managerial (r=.40; p≤.01) din CPI.

Conştiinciozitate. Aşa cum era de aşteptat, faţete-le Conştiinciozităţii au corelaţii mari cu acele scale ale CPI care se concentrează pe concepte similare. De exemplu, scala Auto-control din ABCD-M co-relează puternic cu Autocontrolul din CPI (r=.38; p≤.01), dar şi cu Responsabilitatea (r=.22; p≤.05) şi cu Socializarea (r=.22; p≤.05).

Autoactualizare. Corelaţiile dintre scalele CPI şi faţetele Autoactualizării, măsurate de ABCD-M sunt semnifi cative pentru componentele atitudinilor generative. Cu valoare de validare pentru scale ale ABCD-M, corelaţia pozitivă a scalei Creativitate cu scala Temperament creativ a CPI (r=.29; p≤.01), corelaţia pozitivă dintre Independenţa măsurată de ABCD-M şi Realizarea prin independenţă din CPI (r=.25; p≤.05), corelaţia pozitivă dintre scalele omonime, numite Toleranţă, din cele două teste (r=.28; p≤.01) etc.

Corelaţii cu indicatori de personalitate.

NPQ

NPQ (Nonverbal Personality Questionnaire, Pauno-nen, Jackson & Ashton, 2004) este un chestionar de personalitate cu o abordare orgininală. Itemii săi sunt desene şi nu itemi verbali, dar evaluează cele 17 scale ale testului prin metode standardizate şi prin raportare la normă. Chestionarul conţine 136 de itemi, evaluaţi pe o scală Likert de 7 trepte.

159


Tabe

lul 5

.15. C

orela

ţii ale

scale

lor A

BCD-

M cu

scale

le NP

Q (N

=72)

Scale

le AB

CD-M

Scale

le NP

QAc

AfAg

AuDo

EnEx

TsIm

NuOr

PlSe

SrSu

UnDe

NE

OA

CE1

-Acti

vism

.30.17

.18.02

.42.26

.43.22

.15.23

.28.26

.24.36

.00.32

.02.24

.41.30

.09.39

E2-O

ptimi

sm.24

.08.06

.01.13

-.08

.23.11

.05.00

.11.19

.03.14

-.17

.16-.0

6-.0

1.24

.12-.1

1.16

E3-U

mor

.18.10

.07-.1

3.31

.17.32

.19.08

-.01

.03.05

.13.14

-.04

.24.01

.07.23

.16-.0

4.18

E4-A

bilita

te int

erpe

rsona

lă.17

.16.06

.29.30

.18.09

.21.17

.29.22

.07.24

.11.10

.20.01

.13.15

.34.31

.28E5

-Afi rm

are p

erso

nală

.44.14

.26-.1

8.44

.26.31

.16.09

.10.36

.26.14

.40.17

.37.15

.37.33

.19.10

.44M1

-Res

pect

.15.23

-.23

.21.09

.08-.0

8-.1

6-.1

0.29

.17.01

.19.11

-.11

.06-.2

4.00

.06.11

-.14

.14M2

-Ada

ptare

.26.14

.12-.0

1.32

.27.26

.15.13

.22.28

.08.24

.26.13

.36.05

.25.23

.28.12

.37M3

-Prie

tenie

.16.29

-.13

.08.00

-.04

-.02

-.04

.04.34

.11.05

.12-.0

2.03

-.05

-.04

.00.13

.04.09

.11M4

-For

ta inh

ibiţie

i.25

.06-.2

5.13

-.04

.00-.1

0-.1

4-.1

6.31

.23-.0

7.19

-.19

.10.13

-.10

-.06

-.06

.12.03

.14M5

-Forţa

eului

.15.26

-.01

.17.30

.04.19

-.09

.07.20

.14.13

.24.18

.05.17

.06.15

.26.19

.02.17

A1-A

ltruism

.02.22

-.21

.01.09

.19-.0

1-.2

0-.3

3.06

.20-.0

5.20

.03-.1

7.16

-.27

-.08

.06.08

-.23

.07A2

-Rom

antis

m-.1

6.25

-.21

.18-.0

4.20

-.05

-.16

-.08

.11.10

-.10

.21-.1

2-.0

5-.0

1-.1

8-.1

1.03

.08-.2

4.04

A3-C

aldură a

fectivă

.07.33

.03.24

.12-.0

4.05

-.02

.04.25

-.03

.25.29

-.13

.22.07

.00.05

.27.21

.22.01

A4-E

mpati

e.27

.33.02

-.02

.09.19

-.04

.00.00

.18.25

.16.35

.19.01

.18-.0

6.13

.19.19

.01.29

A5-O

nesti

tate

.13.26

-.23

.07-.0

1.06

-.10

-.10

-.03

.35.21

-.04

.39-.1

0-.0

4.10

-.24

-.09

.03.17

.06.17

C1-V

oinţă,

perse

vere

nţă.33

.17.05

.40.05

-.06

.00.34

.13.42

.16.27

.28.12

.39.11

-.02

.32.20

.40.45

.21C2

-Spir

it de p

erfec

ţiune

.27.23

-.03

-.11

.29.27

.09-.0

4-.1

1.21

.42.11

.22.33

.07.24

-.08

.26.19

.13-.0

3.35

C3-R

aţion

alitat

e.09

.12.03

-.11

.06.14

.06-.1

8-.1

5.09

.26-.0

4.10

.16-.1

3.17

-.08

.03.06

.01-.1

7.15

C4-P

lanifi c

are

.26.09

-.11

-.10

.10.26

-.06

-.10

-.31

.01.28

.00.22

.15-.0

3.27

-.24

.08.01

.12-.1

7.22

C5-A

uto-d

iscipl

ină.11

.07-.0

9-.1

5.03

-.10

-.01

-.29

-.26

.22.29

-.14

.16.15

.04-.0

5-.0

4.12

-.04

-.11

-.06

.06AC

1-Ap

rofun

dare

.16.21

-.23

-.01

.11.28

.01-.0

2-.0

4.30

.30-.0

8.29

.07-.1

8.29

-.31

-.06

.05.21

-.17

.30AC

2-To

leranţa

-.02

.22-.3

5-.0

6-.1

5-.0

7-.3

0-.2

3-.2

5.21

.09-.0

9.31

-.11

-.12

-.01

-.30

-.14

-.11

.01-.0

6-.0

6AC

3-Ra

fi nar

e.23

.22-.2

0.24

.00.13

-.16

-.06

.06.41

.17-.0

7.27

-.21

.19.36

-.26

-.02

-.03

.30.19

.23AC

4-Ind

epen

denţa

.05.09

-.03

.34.21

.15.29

.10.14

.02-.1

1.07

.15-.1

2-.2

9.19

.02-.2

6.22

.28-.1

1.08

AC5-

Crea

tivita

te.20

.08.13

.12.34

.19.29

.20-.0

1.01

.14.33

.34.25

-.03

.26-.0

2.15

.33.34

.09.21

Notă:

Abr

evier

ile sc

alelor

NPQ

au

urmă

toare

a se

mnifi c

aţie:

Ac -

Reali

zare

, Af -

Afi li

ere,

Ag -

Agre

siune

, Au

- Auto

nomi

e, Do

- Do

mina

nta, E

n - R

ezist

enta,

Ex -

Exh

ibitie

, Ts -

Cau

tarea

av

entur

ii, Im

- Im

pulsi

vitate

, Nu

- Altru

ism, O

r - O

rdine

, Pl -

Joac

a, Se

- Se

nzor

ialita

te, S

r - R

ecun

oaste

re so

ciala,

Su

- Nev

oia d

e aju

torar

e, Un

- Int

elege

re, D

e - D

evian

ta, N

- Ne

vrotis

m, E

- E

xtrav

ersie

, O -

Desc

hider

e, A

- Agr

eabil

itate,

C -

Conş

tiincio

zitate

.Pe

ntru

r≥.20

, p≤.

05; p

entru

r≥.28

, p≤.

01.

160

ABCD-M

Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele NPQ, care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate pe un eşantion de N=72 persoane, dintre care 27 (37.5%) de sex masculin si 45 (62.5%) de sex feminin. Vârstele celor 72 de participanţi sunt cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 52 (m=33.15, SD=11.6).

Extraversiune. Având în vedere numărul mare de corelaţii semnifi cative care se stabilesc între scalele Extraversiunii şi scalele NPQ, se poate afi rma că este posibilă obţinerea unei cantităţi mari de informaţii folosind cele două teste, NPQ şi ABCD-M. Mai remarcăm faptul că toate corelaţiile semnifi cative care apar, indiferent la ce prag de probabilitate, sunt pozitive, ceea ce este util în măsura în care se folosesc cele două teste în paralel, informaţiile obţinute cu ajutorul unuia dintre ele putând fi completate cu ajutorul celuilalt, prezenţa unei trăsături neexcluzând alta.

Aşadar o persoană energică, activă şi dinamică, centrată pe afi rmarea persoanlă, după cum demon-strează corelaţiile din tabel, pare să facă parte din specia învingătorilor: nu numai că este orientată spre scopuri şi ar face orice este necesar pentru atin-gerea lor, dar dispune şi de trăsăturile care ar aju-ta-o în acest sens – rezistenţă, încredere în sine şi în propriile forţe, plăcerea de a trăi aventura şi de a căuta provocarea, dar şi capacitatea de a–i infl uenţa pe cei din jur, cu atât mai pregnantă cu cât acest gen de indivizi ştiu să se facă plăcuţi, sunt deschişi şi co-municativi şi dispun de un simţ al umorului foarte bine dezvoltat.

Deşi optimismul şi simţul umorului nu fac parte dintre faţetele-cheie pe care le putem pune în lumină cu ajutorul NPQ, celelalte aspecte ale Extraversiunii îşi demonstrează relevanţa.

Maturitate. Cu ajutorul NPQ, această dimensiune este surprinsă pe mai multe niveluri: mai întâi, aşa cum ne arată corelaţiile, Maturitate înseamnă dobândirea de către individ a capacităţii de a se subordona unui scop şi de a face demersuri în sensul atingerii acestuia, chiar dacă este unul pe termen lung, care necesită efort susţinut, răbdare şi perseverenţă, remarcă obţinută pe baza corelaţiilor cu scala de Reuşită.

În al doilea rând, Maturitate presupune acele abilităţi ale individului care îl ajută să devină parte dintr-un grup, să se afi lieze acestuia şi nu numai atât, să arate implicare personală, chiar capacitatea de a avea grijă de membrii acelui grup. Cu alte cuvinte, maturitate înseamnă abandonarea lui „eu” în favoarea lui „noi”, observaţie derivată din analiza corelaţiilor cu scala de Afi liere şi Altruism.

Nu în ultimul rând, Maturitatea înseamnă interese multiple, nuanţate, dar care susţin totodată autonomia individului, după cum arată corelaţiile cu scala de Senzorialitate.

A ţine sub control tendinţele agresive şi în general deviante constituie de asemenea un semn de Maturitate.

161


Agreabilitate. Corelaţiile pozitive puternice din-tre scala de Afi liere a NPQ şi scalele dimensiunii Agreabilitate din ABCD-M sugerează faptul că o persoană agreabilă este în mod necesar o persoană cu un comportament cald, sociabil, care caută relaţii umane apropiate, care regăseşte plăcere din compa-nia celorlalţi, motiv pentru care depune eforturi ac-tive pentru a o căuta. În acelaşi timp, un astfel de in-divid manifestă comportamente altruiste, provenite din grija faţă de cei din jur, corelaţiile cu scala de Al-truism demonstrând această idee. De altfel, nici nu ar trebui să fi m surprinşi: considerăm că o persoană este agreabilă, general vorbind, dacă observăm la ea capacitatea şi dispoziţia de a fi alături de semenii săi nu doar atunci când acestora le e bine, ci şi atunci, sau mai ales atunci când trec prin momente difi cile.

În plus, un individ agreabil tinde să manifeste inte-rese variate pentru domenii multiple, să fi e sensibil şi să vibreze la manifestări artistice. Acest lucru de-monstrează o sensibilitate la care oamenii nu rămân indiferenţi şi care îl ajută pe individul în cauză să câştige simpatia celor din jur.

Corelaţiile negative dintre scalele Agreabilităţii şi scala de Devianţă, sprijină ideea că devianţa, fi e ea sub forma originalităţii, nu creşte şansele individului de a fi considerat agreabil, lucru care iarăşi era de aşteptat: tindem să respingem ceea ce iese din tipar sau nu respectă anumite aşteptări pe care le avem.

Conştiinciozitate. Din tabel, remarcăm că a di-mensiunea Conştiinciozitate corelează, deloc sur-

prinzător, cu scala de Reuşită a NPQ, un indiciu că nu e sufi cient să ai abilităţile necesare pentru a reuşi, ci mai este nevoie şi de Perseverenţă şi capacitatea de a-ţi urmări neobosit scopurile, până când acestea sunt atinse.

În accepţiunea dată de ABCD-M conştiinciozităţii, aceasta presupune defi nirea şi urmărirea scopurilor, hotărâre, voinţa formată. Un aspect la care ar trebui să refl ectăm îl constituie faţeta socială a acestei trăsături: corelaţiile cu unele scale ale NPQ, cum ar fi Altruismul, Înţelegerea, Recunoaşterea, semnalează o componentă interpersonală pe care nu o putem ignora. Putem afi rma că a fi conştiincios presupune şi o responsabilitate a individului în faţa grupului de apartenenţă, probabil în virtutea imaginii de sine pe care o prezintă în faţa acestuia.

Poate şi pe baza acestei componente sociale, consta-tăm lipsa impulsivităţii din trăsătura conştiinciozi-tate, precum şi a autonomiei sau a căutării aventu-rii.

Autoactualizare. Autoactualizarea se referă la a fi animat de un scop transformativ, care corespunde unor meta-trebuinţe caracterizate în primul rând prin condiţia de auto-energizare: pe măsură ce sunt satisfăcute, acest set de trebuinţe aduc energia şi plăcerea de a continua ascensiunea.

Remarcăm importanţa factorului social în acest proces de perfecţionare a propriei persoane: cei din jur constituie nu doar publicul, ci şi concurenţa sau

162

ABCD-M

chiar sursa de energie care ne determină să vrem să devenim în mod continuu, să nu ne oprim niciodată să evoluăm.

Pentru anumite componente, cum ar fi Rafi narea (r=.24; p≤.05) şi Independenţa (r=.34; p≤.01), Autonomia prezintă o importanţă mai mare decât în cazul altora. Într-adevăr, Independenţa, alături de Creativitate, este cea care împinge individul spre acţiune, spre căutarea de stimuli, inclusiv de căutarea de situaţii care să îi aducă pe aceşti indivizi în centrul atenţiei, după cum sugerează coefi cienţii de corelaţie a acestor faţete ale Autoactualizării cu scala de Exhibiţie.

Un alt segment asupra căruia merită să ne oprim atenţia îl constituie corelaţiile negative ale factorului Nevrotism cu dimensiunea Autoactualizare. Evi-dent, ele nu constituie o surpriză, dar trebuie amin-tite în măsura în care dependenţa, emotivitatea, suspiciunea, nevoia de sprijin emoţional din partea celor din jur nu constituie, în nici un caz, avantaje atunci când este vorba de evoluţia unui individ, ci dimpotrivă pot determina stagnarea sau regresul acestuia.

Revenind la alte trăsături care pot asigura succesul în procesul de perfecţionare a propriei persoane, re-marcăm că interesele multiple şi variate par să fi e foarte importante, dar la fel de important este ca individul să depună efort şi să demonstreze perse-verenţă în activităţi aferente acestor interese.

Corelaţii cu indicatori de personalitate. FPI

FPI (Freiburger Persönlichkeitsinventar, Fahrenberg, Hampel & Selg, 2001) este unul dintre cele mai cunoscute teste de personaliatet utilizate în România şi unul dintre cele mai competitive astfel de instrumente rezultate din psihologia europeană. FPI a trecut de-a lungul timpului printr-un număr de şapte revizii, iar la prezenta cercetare a fost utilizată ultima formă a testului, FPI-R, care conţine 136 de itemi.

Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele FPI, care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate pe un eşantion de N=71 persoane, dintre care 33 (46.48%) de sex masculin si 38 (53.52%) de sex feminin. Vârstele celor 71 de participanţi sunt cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 53 (m=34.73, SD=12.21).

Extraversiune. Faţetele Extraversiunii, aşa cum este aceasta măsurată de ABCD-M, au legături interesante cu scalele FPI-R. În primul rând, sunt vizibile corelaţii pozitive pentru toate cele cinci faţete, cu Satisfacţia cu viaţa, în special fi ind marcante legăturile acestei dimensiuni cu Activismul (r=.34; p≤.01), Optimismul (r=.33; p≤.01) şi Abilitatea interpersonală (r=.32; p≤.01).

Aşa cum era de aşteptat, Afi rmarea personală corelează puternic pozitiv şi cu Orientarea spre realizare (r=.39; p≤.01), dimensiune a FPI-R care este relaţionată pozitiv şi cu Activismul, Umorul şi Abilitatea interpersonală.

163


Tabelul 5.16. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele FPI (N=71)

Scalele ABCD-M Scalele FPILEB SOZ LEI GEH ERR AGGR BEAN KÖRP GES OFF E N

E1-Activism .34 .05 .20 -.38 -.13 .13 -.10 -.22 -.09 .15 .31 -.20E2-Optimism .33 -.02 -.08 -.37 -.06 -.05 -.27 -.29 -.23 .16 .24 -.32E3-Umor .20 .01 .20 -.16 .04 .03 .09 -.08 -.14 .15 .28 .01E4-Abilitate interpersonală .32 .01 .22 -.27 -.01 .12 -.04 -.28 -.04 .07 .35 -.21E5-Afi rmare personală .18 .09 .39 -.10 -.04 -.04 .05 .01 .07 .09 .22 -.14M1-Respect .14 .12 -.25 -.14 -.01 -.19 -.19 -.17 -.16 .05 .09 -.18M2-Adaptare .15 -.14 -.03 -.01 -.09 .09 -.28 -.23 -.17 -.01 -.11 -.17M3-Prietenie .03 .44 -.15 .09 -.17 -.21 -.12 -.07 .14 .01 -.15 -.07M4-Forta inhibiţiei .16 .05 -.03 .00 -.30 -.13 -.03 -.25 -.08 -.06 .14 -.16M5-Forţa eului .03 .11 -.09 -.08 -.25 -.06 -.23 -.19 .05 -.01 .06 -.12A1-Altruism .15 .31 .03 .17 -.10 -.05 .12 -.02 -.03 .03 .04 .04A2-Romantism .04 .10 -.15 .01 .04 -.09 -.10 -.04 -.33 .20 .02 .01A3-Caldură afectivă .28 .11 .14 -.11 .01 -.21 -.03 -.14 -.05 .04 .22 -.14A4-Empatie -.11 -.09 -.02 .06 -.01 .04 -.06 -.13 -.15 .21 -.07 .01A5-Onestitate .03 -.22 -.25 .02 .00 .09 .00 -.13 -.16 .38 .04 .09C1-Voinţă, perseverenţă .17 -.04 .35 .11 -.18 .12 .20 -.14 .12 .03 .06 -.02C2-Spirit de perfecţiune -.02 -.09 .25 .15 .04 .08 .21 -.03 .03 .02 -.03 .07C3-Raţionalitate .21 -.20 -.07 .21 -.14 .00 .11 -.17 -.11 .17 -.12 -.10C4-Planifi care .16 -.06 -.02 -.01 -.03 .15 -.02 -.10 -.01 .12 -.05 -.15C5-Auto-disciplină .26 -.06 -.03 .24 -.34 -.27 -.04 -.20 .16 -.13 -.24 -.20AC1-Aprofundare .28 -.08 .00 -.11 .01 .03 .02 -.08 -.19 .10 -.02 -.10AC2-Toleranţa .04 .30 -.01 .12 -.31 -.31 -.15 -.06 .10 -.30 -.14 -.12AC3-Rafi nare .13 -.08 -.13 .03 -.12 .21 -.01 -.02 -.08 .21 -.02 .00AC4-Independenţa .30 -.20 .09 -.04 -.13 .09 -.08 -.24 -.10 .09 .12 -.17AC5-Creativitate .20 -.01 .21 -.12 -.03 -.06 .13 -.15 -.11 .18 .24 -.06Notă: Abrevierile scalelor FPI au următoarea semnifi caţie: LEB - Satisfacţie cu viaţa, SOZ - Orientare socială, LEI - Orientare spre realizare, GEH - Inhibiţie, ERR - Excitabilitate, AGGR - Agresivitate, BEAN - Solicitare, KORP - Acuze somatice, GES - Probleme de sănătate, OFF - Sinceritate, E - Extraversiune, N - Emoţionalitate.Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.

Dorim să menţionăm şi corelaţiile puternice şi negative ale scalei Inhibiţie din FPI-R cu Activismul (r=-.38; p≤.01), Optimismul (r=-.37; p≤.01) şi Abilitatea interpersonală (r=-.27; p≤.05).

În fi ne, Acuzele somatice au şi ele legături negative cu faţetele Extraversiei: Optimismul (r=-.29; p≤.01), Abilitatea interpersonală (r=-.28; p≤.01) şi Activismul (r=-.22; p≤.05).

164

ABCD-M

Maturitate. Sunt prezente câteva covarianţe care au valoare de validare pentru scalele ABCD-M. Menţionăm corelaţia dintre Prietenie şi Orientare socială (r=.44; p≤.01), legătura dintre Forţa inhibiţiei şi Excitabilitate (r=-.30; p≤.01), legătura dintre Forţa eului şi Inhibiţie (r=-.25; p≤.05), precum şi corelaţia dintre Adaptare şi Solicitare (r=-.28; p≤.01) sau Adaptare şi Acuze somatice (r=-.23; p≤.05).

Agreabilitate. Faţetele Agreabilităţii din ABCD-M denotă doar câteva corelaţii interesante cu scalele FPI-R; astfel, menţionăm cu valoare de validare, corelaţia negativă puternică între Romantism şi percepţia asupra propriei stări de sănătate fi zică (r=-.33; p≤.01), corelaţia de asemenea negativă între Căldura afectivă şi Agresivitate (r=-.21; p≤.05) şi corelaţia pozitivă dintre Altruism şi Orientarea socială (r=.31; p≤.01).

Conştiinciozitate. Faţetele Conştiinciozităţii din ABCD-M au câteva corelaţii interesante cu scalele FPI-R: Autodisciplina corelează puternic negativ cu Excitabilitatea (r=-.37; p≤.01) şi cu Agresivitatea (r=-.27; p≤.05), iar Raţionalitatea corelează pozitiv cu Satisfacţia (r=.21; p≤.05) şi Inhibiţia (r=.21; p≤.05) şi negativ cu Orientarea socială (r=-.20; p≤.05).

Autoactualizare. Faţetele autoactualizării demon-strează unele corelaţii cu valoare de validare cu scalele FPI-R. Sunt de menţionat corelaţiile mari şi pozitive dintre Toleranţă şi Orientare socială

(r=.30; p≤.01), dintre Independenţă şi Satisfacţie (r=.30; p≤.01) sau dintre Aprofundare şi Satisfac-ţie (r=.28; p≤.01).

De asemenea sunt vizibile unele corelaţii negative puternice, de exemplu o corelaţie normală şi aşteptată, care confi rmă semnifi caţia scalei Independenţă din ABCD-M, sau între Independenţă în Orientare socială (r=-.20; p≤.05), dintre Toleranţă şi Excitabilitate (r=-.31; p≤.01).

Corelaţii cu indicatori ai motivaţiei. AMI

AMI (Achievement Motivation Inventory, Schuler, Th ornton & Frintrup, 2004) este un chestionar mai degrabă recent, exponent al psihologiei europene. AMI umple un gol semnifi cativ în psihodiagnostic, concentrându-se cu cei 170 de itemi şi cele 17 scale ale scale asupra registrului motivaţiei pentru performanţă.

Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele AMI, care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate pe un eşantion de N=65 persoane, dintre care 30 (46.15%) de sex masculin si 35 (53.85%) de sex feminin. Vârstele celor 65 de participanţi sunt cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 52 (m=34.66, SD=11.5).

Extraversiune. Analizând tabelul care prezintă co-relaţiile dintre scalele ce descriu dimensiunea Extra-

165


Tabe

lul 5

.17. C

orela

ţii ale

scale

lor A

BCD-

M cu

scale

le AM

I (N=

65)

Scale

le AB

CD-M

Scale

le AM

IBE

DOEN

EZFX

FLFU

INKA

LSLB

SPSE

SKST

WE

ZSAM

IE1

-Acti

vism

.25.30

.10.16

.38.06

.42.07

.14.08

.04-.0

2.29

.26-.0

3-.0

9.24

.08E2

-Opti

mism

.26.33

.10.37

.27.12

.32.29

.02.08

.25.10

.11.24

.18.07

.17.13

E3-U

mor

.29.34

.16.28

.48.16

.36.24

.23.33

.39.22

.42.29

.21.06

.31.26

E4-A

bilita

te int

erpe

rsona

lă.20

.25.10

.13.31

.09.40

.22.11

.03.02

-.05

.22.25

-.05

-.09

.11.05

E5-A

fi rmar

e per

sona

lă.38

.32.25

.32.31

.18.31

.22.25

.44.20

.15.41

.41.25

.29.26

.32M1

-Res

pect

.21.10

.00.06

.33-.0

1.29

.32.08

.19.00

-.02

.18.29

-.11

-.07

.03-.0

8M2

-Ada

ptare

.14.02

-.02

.01.19

-.06

.22.22

.03.05

-.14

-.10

.10.19

-.14

-.01

.04-.1

2M3

-Prie

tenie

.10-.0

6-.2

0-.0

6.21

-.18

.20.14

-.13

-.02

-.20

-.07

.06.06

-.18

-.15

-.11

-.21

M4-F

orta

inhibiţie

i.13

.03.21

.08.09

.12.16

.05.13

.10-.0

1.13

.18.21

-.04

-.02

.12.17

M5-F

orţa

eului

.06.06

.09.00

.11.02

.02.00

.10.06

-.02

-.14

.04-.0

2-.0

2.29

.09.03

A1-A

ltruism

.36.30

.11.19

.45.06

.36.18

.25.34

.19.28

.45.48

.20.03

.18.21

A2-R

oman

tism

-.06

-.06

-.03

-.14

.05-.2

3-.1

0-.2

3.09

-.12

.02-.0

3-.0

3-.1

2-.1

2-.0

3-.0

9-.1

9A3

-Cald

ură a

fectivă

.04.16

-.21

.08.20

-.09

.15-.0

1-.0

4.09

.09.08

.09.09

.02-.0

7-.0

8-.0

3A4

-Emp

atie

-.03

-.10

-.15

-.13

-.01

-.19

.06-.1

2.08

-.21

-.23

-.11

-.14

-.05

-.24

-.04

-.06

-.22

A5-O

nesti

tate

.28.24

-.04

.21.32

.06.22

.27.16

.25.16

.31.34

.40.15

-.03

.13.16

C1-V

oinţă,

perse

vere

nţă.43

.35.19

.39.34

.24.45

.31.02

.26.27

.24.25

.22.32

.20.28

.34C2

-Spir

it de p

erfec

ţiune

.25.13

.05.06

.21.11

.33.16

-.04

.03-.0

8.01

.20.08

-.08

-.01

.11.01

C3-R

aţion

alitat

e.09

.24.10

.11.09

.15.21

.09.15

.07.05

.13.23

.19.03

-.01

.27.14

C4-P

lanifi c

are

.28.27

.05.26

.35.22

.45.28

.17.26

.09.20

.18.31

.03.11

.35.20

C5-A

uto-d

iscipl

ină.35

.33.15

.31.29

.25.11

.16.37

.41.26

.27.33

.35.36

.21.32

.30AC

1-Ap

rofun

dare

.36.28

.27.15

.31.21

.27.18

.35.24

.12.00

.38.37

.11.07

.22.16

AC2-

Toler

anţa

.17.11

-.02

.12.18

.02.09

.17.12

.07.14

.26.11

.10.16

.09.09

.08AC

3-Ra

fi nar

e.29

.30.27

.09.25

.09.24

.07.24

.14.08

.08.34

.29.16

-.03

.11.19

AC4-

Indep

ende

nţa.31

.23.03

.16.34

.05.37

.23.14

.15.13

.04.33

.31.10

.03.19

.08AC

5-Cr

eativ

itate

.20.29

.06.24

.42.10

.22.07

.30.38

.21.16

.40.28

.08-.0

1.23

.20No

tă: A

brev

ierile

scale

lor A

MI a

u ur

mătoa

rea

semn

ifi caţi

e: BE

- Pe

rseve

renţa

, DO

- Dom

inanţa

, EN

- Ang

ajame

ntul, E

Z - S

igura

nţa su

cces

ului, F

X - F

lexibi

litatea

, FL

- Abs

orbir

ea, F

U - N

eînfric

area

, IN

- Inte

rnali

tatea

, KA

- Efor

tul co

mpen

sator

, LS

- Mân

dria

perfo

rmanţei

, LB

- Dor

inţa

de în

văţar

e, SP

- Pr

eferinţa

pentr

u difi

culta

te, S

E - I

ndep

ende

nţa, S

K - A

utoco

ntrolu

l şi

autod

iscipl

ina, S

T - O

rienta

rea

spre

statu

s, W

E - O

rienta

rea

spre

comp

etiţie

, ZS

- Fixa

rea

scop

ului, A

MI -

Indice

Moti

vaţio

nal G

ener

al.Pe

ntru

r≥.20

, p≤.

05; p

entru

r≥.28

, p≤.

01.

166

ABCD-M

versiune din ABCD-M şi scalele AMI, remarcăm că majoritatea corelaţiilor rezultate sunt pozitive şi semnifi cative. Acest lucru îmbogăţeşte în mare mă-sură corelatele comportamentale pe care le putem ataşa extraversiei: extraversiunea nu presupune doar disponibilitatea de a te angaja în diverse acţiuni, op-timism, simţul umorului, abilităţi interpersonale sau afi rmare personală, ci şi alte trăsături cum ar fi : persistenţa şi efortul depus în vederea soluţionării sarcinilor proprii sau acelor solicitate de alţii, ten-dinţa de a exercita putere şi infl uenţă asupra altora, anticiparea cu certitudine a unor rezultate pozitive a acţiunilor întreprinse, deschiderea la situaţii noi, luarea în calcul a unui posibil eşec, convingerea că rezultatele acţiunii sunt mai degrabă autocauzate, autocontrolul.

Deloc relevantă pentru Extraversiune este Absorbi-rea. Aceasta descrie tendinţa de a se dedica intensiv sarcinilor şi problemelor, prin eliminarea tuturor distractorilor şi cu o mare concentrare, or extraver-tiţii tind să fi e destul de superfi ciali în ceea ce fac; corelaţiile cu Angajamentul susţin aceeaşi idee (caz în care doar Afi rmarea personală poate constitui un scop sufi cient de puternic încât să impulsioneze in-dividul să lupte în continuare pentru atingerea sco-pului stabilit).

De asemenea, mai observăm că extraverţii nu preferă sarcinile difi cile, ci pe cele pe care le pot aborda mai relaxaţi. Numai cei cu un simţ al umorului dezvoltat par să prefere să ia parte la activităţi difi cile (r=.22; p≤.05).

Maturitate. Dintre faţetele Maturităţii, se remarcă câteva care au incidenţă asupra motivaţiei şi comportamentului generat de aceasta. Menţionăm din acest punct de vedere cele câteva corelaţii ale Respectului, Adaptării şi Forţei inhibiţiei. Astfel, Respctul corelează puternic cu Autocontrolul (r=.29; p≤.05), la fel ca şi Forta inhibiţiei (r=.21; p≤.05).

Respectul corelează de asemenea cu Flexibilitate (r=.33; p≤.01). Adaptarea corelează puternic cu Neînfricarea (r=.22; p≤.05) şi cu Internalitatea (r=.22; p≤.05).

Agreabilitate. Dintre corelaţiile faţetelor Agreabi-lităţii, cu indicatori ai motivaţiei, dorim să menţi-onăm, prin caracterul lor de informaţie de validare, doar câteva. În primul rând, este interesantă corela-ţia mare pe care Autocontrolul o are atât cu Altru-ismul (r=.48; p≤.01) cât şi cu Onestitatea (r=.40; p≤.01).

Altruismul are de asemenea o corelaţi pozitivă, neaşteptată, cu Preferinţa pentru difi cultate (r=.29; p≤.01) şi apare este puternic legat de Neînfricare (r=.36; p≤.01) şi de Mândria performanţei (r=.34; p≤.01).

Conştiinciozitate. Dintre toţi indicatorii modelu-lui Big Five, faţetele Conştiinciozităţii sunt probabil cele mai puternic legate, în multe studii, de moti-vaţie şi de diversele incidenţe comportamentale ale acesteia.

167


Astfel, scala Voinţă-Perseverenţă din ABCD-M este puternic corelată cu scalele Perseverenţă (r=.43; p≤.01), Dominanţă (r=.35; p≤.01), Siguranţa succesului (r=.39; p≤.01), Neînfricare (r=.45; p≤.01), Internalitate (r=.31; p≤.01), Orientarea spre status (r=.32; p≤.01).

De asemenea, această faţetă a ABCD-M are corelaţia cea mai mare cu indicele motivaţional general (r=.34; p≤.01). Spiritul de perfecţiune esre foarte puternic legate de Internalitate (r=.31; p≤.01). Planifi carea corelează puternic cu Perseverenţa (r=.28; p≤.01), Flexibilitatea (r=.35; p≤.01) şi Autocontrolul (r=.31; p≤.01). Autodisciplina corelează foarte bine, aşa cum era de aşteptat, cu Autocontrolul din AMI (r=.35; p≤.01), dar şi cu orientarea spre status (r=.31; p≤.01), cu Independenţa (r=.31; p≤.01), cu mândria performanţei (r=.41; p≤.01) şi cu efortul compensator (r=.37; p≤.01).

Autoactualizare. Aprofundarea, ca o scală cu multe semnifi caţii în domeniul motivaţiei, are corelaţii care îi validează conţinutul atitudinile autogenerative despre care vorbeam. Autoactualizarea corelează cu Perseverenţa (r=.36; p≤.01), cu Efortul compensator (r=.35; p≤.01) şi Autocontrolul (r=.37; p≤.01).

Rafi narea are semnifi caţie pentru motivaţie, în special prin intermediul Perseverenţei (r=.29; p≤.01), Angajamentului (r=.27; p≤.01) şi Independenţei (r=.34; p≤.01).

Independenţa din ABCD-M corelează, aşa cum era

de aşteptat, şi ea cu Independenţa din AMI (r=.33; p≤.01).

Creativitatea, are corelaţii foarte mari cu Flexibilitatea (r=.42; p≤.01) şi Mândria performanţei (r=.38; p≤.01).

Corelaţii cu indicatori ai anxietăţii. STAI

STAI (State-Trait Anxiety Inventory, Spielberger, 1983) conţine doar 40 de itemi şi măsoară anxietatea prin două scale: Anxietatea ca stare şi Anxietatea ca Trăsătură.

Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele STAI, care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate pe un eşantion de N=71 persoane, dintre care 32 (45.07%) de sex masculin si 39 (54.93%) de sex feminin. Vârstele celor 71 de participanţi sunt cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 53 (m=35.44, SD=11.84).

Extraversiune. Ne-am obişnuit cu ideea că extravertiţii experimentează trăirile anxioase mai rar şi la intensităţi mai mici decât introvertiţii. Corelaţiile prezentate în tabel vin să infi rme, cel puţin parţial această idee. Mai întâi, observăm că o persoană cu multă energie, aşa cum apare un extravertit, experimentează anxietatea atât ca stare (r=.35; p≤.01), cât şi ca trăsătură (r=.38; p≤.01). Acelaşi lucru se poate spune şi în cazul în care

168

ABCD-M

extravertitul dă dovadă de dorinţa de Afi rmare personală.

Deşi Optimismul şi Abilităţile interpersonale pot reduce tensiunile şi nervozitatea, putem conchide că o persoană extravertită nu este ocolită de anxietate, mai ales pe fondul nevoii de stimulare.

Maturitate. Este de remarcat faptul că stabilitatea eului, centrarea sănătoasă pe scopuri, pe relaţii, con-trolul moral, încrederea în sine şi în ceilalţi, reunite sub numele de Maturitate, presupun lipsa anxietăţii, atât ca stare, cât şi ca trăsătură. Maturitatea înseam-nă, până la urmă, depăşirea temerilor şi angoaselor, a face faţă cu succes grijilor care frământă fi ecare in-divid în parte. Şi sub acest aspect sensul suprafacto-rului Maturitate este validat de covarianţa specifi că cu STAI.

Agreabilitate. Capacitatea de a ne pune în locul ce-lorlalţi, cu scopul de a-i înţelege, pare să ofere un „re-mediu” temerilor şi neliniştilor noastre. Asta, pentru că ne este mai uşor să găsim soluţii la propriile pro-bleme, luând ca model tocmai situaţiile traversate de semenii noştri şi pentru că, uneori, constatăm că nu suntem singuri şi atunci putem depăşi mai uşor momentele difi cile.

Scala de Empatie şi scala de Onestitate semnalează corelaţii interesante: grija pentru celălat, preocuparea pentu cei din jur, respectiv modul corect şi omenos, legat de „spirirtul dreptăţii” caracteristic pentru conţinuturile ccomportasmentale ale celor două scale conudc spre decentratrea pe propriile temeri, minimizarea „problemelor” personale.

Conştiinciozitate. Această dimensiune face parte dintre cele în care anxietatea se regăseşte în foarte mare măsură; exceptând Raţionalitatea, celelalte faţete ale Conştiinciozităţii se asociază cu niveluri relativ ridicate ale Anxietăţii, care pot proveni din

Tabelul 5.18. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele STAI (N=71)

Scalele ABCD-M Scalele STAIS-Anx T-Anx

E1-Activism .35 .38E2-Optimism -.21 -.24E3-Umor .09 .11E4-Abilitate interpersonală -.13 -.16E5-Afi rmare personală .24 .22M1-Respect .08 .09M2-Adaptare -.24 -.24M3-Prietenie .02 .05M4-Forta inhibiţiei -.19 -.11M5-Forţa eului -.20 -.22A1-Altruism .10 .06A2-Romantism -.17 -.14A3-Caldură afectivă .15 .12A4-Empatie -.22 -.20A5-Onestitate -.21 -.28C1-Voinţă, perseverenţă .22 .23C2-Spirit de perfecţiune .28 .30C3-Raţionalitate -.29 -.31C4-Planifi care .07 .06C5-Auto-disciplină .04 .02AC1-Aprofundare -.16 -.18AC2-Toleranţa .08 .07AC3-Rafi nare -.13 -.11AC4-Independenţa .06 .02AC5-Creativitate .42 .37Notă: Abrevierile scalelor STAI au următoarea semnifi caţie: S-Anx – Anxietatea ca stare, T-Anx – Anxietatea ca trăsătură.Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.

169


teama de a nu îndeplini aşteptările (ale altora sau propriile aşteptări).

Raţionalitatea se asociază cu niveluri scăzute ale anxietăţii. Astfel, persoanele care consideră că este important să descopere ceea ce este obiectiv şi ra-ţional în viaţă, care adoptă un comportament cen-trat pe ceea ce este real şi care caută să fi e mereu în controlul conştient al propriei vieţi, care se declară cerebrale, care sunt atente, vigilente şi au nevoie de o bază obiectivă de validare a raţionamentelor şi acţiu-nilor lor sunt în acelaşi timp cel mai puţin nervoase, tensionate, animate de griji, stresate sau excesiv de concentrate pe problemele cu care se confruntă, fi e că este vorba doar o stare pasageră (r=-.29; p≤.01), fi e că este vorba de o trăsătură de personalitate (r=-.31; p≤.01).

Autoactualizare. Pe dimensiunea Autoactualizare, Creativitatea se asociază cu niveluri ridicate ale Anxietăţii, atât ca trăsătură (r=.37; p≤.01), cât şi ca stare (r=.42; p≤.01). Acest fapt este concordant cu viziunea asupra individului creativ, mereu neliniştit, mereu în schimbare; este consistent cu defi nirea creativităţii în scala ABCD-M ca fi ind atitudinea deschisă spre creaţie, în lumina căreia persoana se consideră un spirit liber, cu o imaginaţie vie pe care îi place să o pună în slujba creării noului.

În schimb, indivizii care sunt preocupaţi mai degrabă să afl e înţelesurile din spatele aparenţelor (trăsătură pusă în evidenţă cu ajutorul scalei de

Aprofundare) sau care sunt intersaţi de propria completitudine, de cizelarea personală pe plan intelectual, după cum relevă scorurile la scala de Rafi nare) sunt foarte puţin anxioşi: primii, pentru că ei sunt pregătiţi pentru orice, cunosc realitatea şi nu pot fi luaţi prin surprindere, deci nu au de ce să se teamă, ceilalţi – pentru că pun pe primul lor perfecţionarea propriei persoane, un scop mult prea important şi prea complex ca să se mai gândească la ce anume îi poate reţine, la ce anume îi sperie sau le pune în pericol obiectivul.

Corelaţii cu indicatori ai furiei şi agresivităţii. STAXI-2

STAXI-2 (State-Trait Anger Expression Inventory, Spielberger, 1996) este versiunea revizuită a celebrului STAXI. Chestionarul conţine 57 de itemi şi măsoară angresivitatea şi tendinţele de manifestare şi de control a furiei, atât în ipostazele tipice pentru anumite stări, cât şi ca trăsături de personalitate relativ stabile.

Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele STAXI-2, care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate pe un eşantion de N=70 persoane, dintre care 34 (48.57%) de sex masculin si 36 (51.43%) de sex feminin. Vârstele celor 70 de participanţi sunt cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 53 (m=36.34, SD=11.34).

Extraversiune. Legăturile Extraversiei, aşa cum este aceasta măsurată de ABCD-M, cu indicatorii furiei

170

ABCD-M

Tabe

lul 5

.19. C

orela

ţii ale

scale

lor A

BCD-

M cu

scale

le ST

AXI-2

(N=7

0)

Scale

le AB

CD-M

Scale

le ST

AXI-2

S-An

gS-

Ang/F

S-An

g/VS-

Ang/P

T-An

gT-

Ang/T

T-An

g/RAX

-OAX

-IAC

-OAC

-IE1

-Acti

vism

.21.12

.29.16

.22.21

.20.22

-.14

-.11

-.16

E2-O

ptimi

sm-.0

2-.0

5.03

-.01

-.22

-.40

.00-.1

4-.1

9.11

.14E3

-Umo

r.19

.06.35

.10.22

.07.27

.23-.1

0-.1

4-.2

5E4

-Abil

itate

inter

perso

nală

.16.08

.23.08

.16.07

.20.22

.04-.0

6-.0

6E5

-Afi rm

are p

erso

nală

.11.03

.20.05

.14.10

.17.11

-.03

-.03

-.01

M1-R

espe

ct.18

.18.17

.06.06

-.03

.20.05

-.08

.07.08

M2-A

dapta

re.16

.17.14

.02.05

.03.11

.20.05

-.02

.05M3

-Prie

tenie

.03.05

.05-.0

9-.1

7-.2

1-.0

6-.0

9.04

.07.10

M4-F

orta

inhibiţie

i.15

.20.05

.05-.2

6-.2

5-.2

2-.0

7-.1

6-.0

2-.0

3M5

-Forţa

eului

.06.11

-.03

.08-.0

3.03

-.06

.05-.0

5-.1

3-.1

7A1

-Altru

ism.27

.24.22

.22.14

.05.19

.17.07

-.18

-.23

A2-R

oman

tism

.25.18

.30.14

.23.19

.20.13

.12-.2

2-.2

8A3

-Cald

ură a

fectivă

.00-.0

4.07

-.03

-.24

-.25

-.16

-.12

-.18

-.20

-.14

A4-E

mpati

e.20

.13.24

.22.04

-.01

.05.09

-.11

-.13

-.15

A5-O

nesti

tate

.09.05

.19-.1

2.08

.07.07

.15-.0

6.00

-.08

C1-V

oinţă,

perse

vere

nţă.11

.08.16

.01.22

.12.22

.33-.0

1.00

-.14

C2-S

pirit d

e per

fecţiu

ne.20

.24.13

.03.23

.18.22

.32.05

-.03

-.07

C3-R

aţion

alitat

e.22

.23.19

.02.09

.06.11

.22-.0

2.15

.10C4

-Plan

ifi car

e.03

.08.01

-.15

.09-.0

3.18

.12.11

.23.22

C5-A

uto-d

iscipl

ină-.0

5.00

-.10

-.08

-.31

-.26

-.32

-.11

-.15

.01-.0

4AC

1-Ap

rofun

dare

.13.11

.18-.0

8.14

.08.18

.30-.0

7-.0

2-.1

1AC

2-To

leranţa

.10.11

.07.06

-.33

-.22

-.27

-.23

-.09

.04-.0

1AC

3-Ra

fi nar

e.13

.19.05

-.02

.28.20

.24.40

.15-.0

5-.2

0AC

4-Ind

epen

denţa

.22.19

.25.05

.23.13

.26.31

-.04

.01-.1

2AC

5-Cr

eativ

itate

.18.11

.24.10

.23.23

.22.18

-.04

-.08

-.13

Notă:

Abr

evier

ile sc

alelor

STA

XI-2

au

urmă

toare

a se

mnifi c

aţie:

S-An

g - F

uria

ca st

are,

S-An

g/F -

Senti

mentu

l de

furie,

S-A

ng/V

- Te

ndinţ

a de

a e

xprim

a ve

rbal

furia,

S-

Ang/P

- Te

ndinţ

a de

a e

xprim

a fi z

ic fur

ia, T

-Ang

- Fu

ria ca

trăsătu

ră, T

-Ang

/T -

Temp

eram

ent f

urios

, T-A

ng/R

- Re

acţie

furio

asă,

AX-O

- Ex

prim

area

exte

rioară

a fur

iei, A

X-I

- Exp

rimar

ea in

terioa

ră a

furie

i, AC-

O - C

ontro

lul e

xterio

r al fu

riei, A

C-I -

Con

trolul

inter

ior a

l furie

i.Pe

ntru

r≥.20

, p≤.

05; p

entru

r≥.28

, p≤.

01.

(r=.24

, p≤.

01)

171


cuprinşi în scalele STAXI, sunt multiple. În primul rând, remarcăm corelaţiile mari ale Umorului (r=.35, p≤.01), Activismului (r=.29, p≤.01) şi Abilităţii interpersonale (r=.24, p≤.05) cu probabilitatea ca furia să fi e exprimată mai degrabă verbal decât fi zic.

Furia este prezentă ca o trăsătură de personalitate distinctă şi relativ stabilă, mai degrabă la persoanele caracterizare de Activism (r=.22, p≤.01) sau Umor (r=.22, p≤.01) dar nu şi la cele la cele caracterizare de Optimism (r=-.22, p≤.01). Şi reacţiile intense şi explozive pot apare la persoanele cu un scor mare la scala Umor (r=.27, p≤.01) în măsura în care umo-rul aduce fl exibilitate, jovialitate şi fl exibilitate.

Maturitate. Maturitatea are corelaţii puternic ne-gative pe care le are Forţa inhibiţiei cu toate faţetele furiei ca trăsătură. Persoanele caracterizate de o forţă a inhibiţiei pronunţată sunt aşadar mai puţin ostile (r=-.26, p≤.01), au tendinţa mai puţin pronunţată de a reacţiona la provocări, reale sau imaginare (r=-.22, p≤.01) şi sunt în general în preferinţele lor mai degrabă orientate spre reacţii împăciuitoare decât explozive (r=-.24, p≤.01). Aceaste tendinţe validea-ză în mare măsură conţinuturile Maturităţii legate de umanizarea emoţiilor negative.

Agreabilitate. Pentru Agreabilitatea menţionăm corelaţia dintre Căldură Afectivă şi Furia ca trăsătură (r=-.24, p≤.01), care are un puternic caracter validaţional pentru scala A3 a ABCD-M.

Conştiinciozitate. În ceea ce priveşte Conştiin-ciozitatea, remarcăm corelaţiile foarte puternice şi

negative între Autodisciplină şi indicatorii furiei ca trăsătură (r=-.31, p≤.01), cum ar fi temperamentul furios (r=-.26, p≤.01) şi reacţiile furioase (r=-.32, p≤.01).

Remarcăm de asemenea corelaţiile interesante ale altor faţete ale Conştiinciozităţii, cum ar fi de exem-plu Voinţa, perseverenţa, cu indicatori ai controlu-lui furiei. Toate aceste corelaţii sprijină validitatea scalei.

Autoactualizare. Autoactualizarea corelează mai negativ cu exprimarea furiei, în special prin faţeta ei de Toleranţă, care este opusă preferinţelor de expri-mare principială a furiei (r=-.33, p≤.01). Când eşti deschis şi realist, când nu ai tendinţe interpretative, furia nu-şi mi găseşte sensul existenşial.

Corelaţii cu indicatori ai stresului. SWS

SWS (Survey of Work Styles, Jackson & Mavrogiannis, 1993) este un chestionar de 96 de itemi, care se concentrează asupra tiparului comportamental de tip A. Testul accesează aşadar problema stresului, în mod special a stresului ocupaţional, şi a somatizării acestuia, în mod special cu incidenţă asupra afecţiunilor cardiace.

Corelaţiile între scalele ABCD-M şi scalele SWS, care vor fi prezentate în continuare, sunt calculate pe un eşantion de N=69 persoane, dintre care 20

172

ABCD-M

(28.99%) de sex masculin si 49 (71.01%) de sex feminin. Vârstele celor 69 de participanţi sunt cuprinse între un minim de 15 şi un maxim de 52 (m=36.78, SD=10.49).

Extraversiune. Extraversiunea este legată de toate comportamentele paternului de tip A, prin una

sau alta din faţetele sale. În mod special remarcăm corelaţiile mari dintre Activism şi toate celelalte faţete ale tipului A, cu excepţia Insatisfacţiei cu muncă. Persoanele cu scor mare la scala Activism sunt aşadar mai impulsive (r=.33, p≤.01), mai implicate în muncă (r=.33, p≤.01), mai animate de presiunea timpului şi de percepţia legată de lipsa

Tabelul 5.20. Corelaţii ale scalelor ABCD-M cu scalele SWS (N=69)

Scalele ABCD-M Scalele SWSIMP ANG WI TU JD COM TA

E1-Activism .33 .17 .33 .36 -.11 .35 .30E2-Optimism .12 -.04 .16 .01 -.24 .15 .07E3-Umor .14 -.02 .18 .09 -.02 .10 .13E4-Abilitate interpersonală -.11 -.21 .05 -.05 -.15 -.07 -.15E5-Afi rmare personală .07 .07 .13 .07 .09 .36 .14M1-Respect .01 .01 -.12 .06 .12 -.10 -.02M2-Adaptare .08 .16 .04 .19 .17 .02 .06M3-Prietenie .12 .01 .05 .12 .09 .07 .13M4-Forta inhibiţiei -.13 -.06 -.01 -.05 -.13 .03 -.11M5-Forţa eului -.14 -.14 .04 .03 .01 .06 -.13A1-Altruism .13 .02 .18 .14 -.13 .17 .17A2-Romantism .18 .09 .16 .17 .11 .07 .06A3-Caldură afectivă -.17 -.24 -.03 .01 .04 -.05 -.11A4-Empatie .04 -.04 .04 .09 .04 .12 .12A5-Onestitate -.21 -.15 -.22 -.24 -.09 -.16 -.21C1-Voinţă, perseverenţă .18 .06 .19 .11 -.10 .34 .14C2-Spirit de perfecţiune .10 .03 .05 .14 -.14 .15 .18C3-Raţionalitate -.09 .05 -.04 .03 -.07 .01 .04C4-Planifi care .13 .11 .05 .08 .02 .31 .18C5-Auto-disciplină -.09 -.29 -.12 -.13 .12 -.13 -.13AC1-Aprofundare -.15 -.21 -.13 -.17 .09 -.01 -.21AC2-Toleranţa -.03 -.11 -.06 .02 .01 -.10 -.20AC3-Rafi nare .05 -.09 .08 .13 -.10 .12 .09AC4-Independenţa -.02 -.13 .05 .05 .00 .09 .06AC5-Creativitate -.13 -.07 .00 .02 -.22 .02 -.03Notă: Abrevierile scalelor SWS au următoarea semnifi caţie: IMP-Nerăbdare, ANG-Furie, WI-Implicare în muncă, TU-Lipsa de timp, JD-Insatisfacţie cu slujba, COM-Competitivitate, TA-Tip A/B (clasifi cator).Pentru r≥.20, p≤.05; pentru r≥.28, p≤.01.

173


timpului (r=.36, p≤.01) şi mai competitive (r=.35, p≤.01).

De asemenea, există o probabilitate mare ca aceste persoane să fi e diagnosticate ca aparţinând tipului A (r=.30, p≤.01). Este de asemenea de remarcat corelaţia mare şi negativă dintre Abilitatea personală şi Furie (r=-.21, p≤.05), precum şi corelaţia negativă şi semnifi cativă dintre Optimism şi Insatisfacţia cu slujba (r=-.24, p≤.05).

Considerăm ca aceste corelaţii ne validează conţi-nutul extraversiei legat de energie şi nevoia de sti-mulare.

Maturitate. Maturitatea nu este legată semnfi icativ de indicatorii paternului comportamental de tip A. Acest fapt este consistent cu sensul de control al eului asociat matrurităţii.

Agreabilitate. Faţetele Agreabilităţii nu au, după cum este iarăşi de aşteptat nici ele incidenţe convin-gătoare cu indicatorii paternului comportamental de tip A. Cu caracter validaţional, subliniem corela-ţia semnifi cativă şi negativă între Căldura afectivă şi Furie (r=-.24, p≤.05).

Conştiinciozitate. Corelaţie puternică şi interesantă care este prezentă între tipul A de comportament şi faţetele Conştiinciozităţii din ABCD-M este aceea dintre Voinţă, perseverenţă şi Competitivitate (r=.34, p≤.01), aceasta este de fapt o corelaţie aşteptată şi care validează semnifi caţiile scalei Perseverenţă.

Autoactualizare. Autoactualizarea nu este legată semnfi icativ de indicatorii paternului comporta-mental de tip A. Considerăm din nou că lipsa co-varierii indică faptul că pentru o persoană condusă de meta-trebuinţe, nevoile de afi rmare de tip A sunt deja depăşite.

CAPITOLUL 6

Administrare şi scorare. Date privind interpretarea.

Administrarea testului

Chestionarul poate fi aplicat atât individual, cât şi în grup, atât în forma creion – hârtie, cât şi în formă electronică, online.

Administrarea chestionarului consumă între 30 şi 45 de minute, atât datorită formei facile în care sunt scrişi itemii chestionarului, cât şi nivelului de accesibilitate ridicat. Timpul mediu de aplicare este de 35 de minute.

Chestionarul big - fi ve românesc, ABCD-M poate fi administrat individual sau în grup. Administrarea ABCD-M necesită condiţiile obişnuite pentru administrarea testelor psihologice. Mediul de testare trebuie să fi e confortabil şi lipsit de distractori,

spaţiul în care se desfăşoară testarea trebuie să fi e iluminat corespunzător iar subiectul trebuie să dispună de o masă de scris şi creioane.

Dacă respondentul utilizează ochelari, examinatorul trebuie să se asigure că îi va utiliza pe parcursul răspunsului la test. Administrarea propriu-zisă a testului poate începe numai după ce examinatorul s-a asigurat că subiectul a înţeles în totalitate instrucţiunile şi modalitatea de răspuns.

Conform normelor deontologice, se cere consimţământul informat al persoanei prin care îşi exprimă acordul de a participa, după caz, la întreg examenul psihologic, sau la acest chestionar dacă se aplică doar instrumentul ABCD-M.

175


Instrucţiunea de administrare a testului:Citiţi cu atenţie afi rmaţiile cuprinse în acest chestionar. Evaluaţi în ce măsură aspectul re-spectiv vi se potriveşte. Pentru a vă da posibi-litatea unei evaluări cât mai apropiate cu felul Dvs. obişnuit de a vă comporta, a reacţiona, a gândi aveţi la dispoziţie 5 forme posibile de a vă exprima acordul sau dezacordul.

În măsura în care răspunsul Dvs. este nu, nu mi se potriveşte deloc ceea ce scrie puteţi bifa TD, adică Total dezacord.În măsura în care, în general nu vi se potriveşte deşi există unele situaţii în care v-aţi manifestat în sensul afi rmaţiei respective, bifaţi DP, adică Dezacord parţial.

În măsura în care nu vă puteţi decide între da şi nu, pentru că sunt situaţii în care vi se potriveşte, dar şi situaţii în care nu vi se potriveşte, puteţi bifa N: Neutru, nu mă pot decide, uneori da, alteori nu.

În situaţia în care în mare măsură afi rmaţia vi se potriveşte, bifaţi AP, adică Sunt parţial de acord.

Dacă afi rmaţie este în perfectă potrivire cu felul Dvs. de a fi , bifaţi TA, adică Sunt total de acord.

În nici un caz nu se poate accepta situaţia în care să răspundeţi numai cu Neutru,

care ar semnifi ca o totală incapacitate de autoevaluare.

Nu există răspunsuri corecte sau greşite, pentru că nu este un test de inteligenţă şi nu este nevoie să fi expert pentru a completa acest chestionar. Descrieţi-vă cât mai realist exprimând clar măsura în care vi se potriveşte respectiva afi rmaţie. Acest chestionar conţine numai 151 de afi rmaţii. Vă rugăm să le citiţi, pe rând pe fi ecare, cu atenţie şi să bifaţi în foaia de răspuns litera corespunzătoare nivelului de potrivire cu felul Dvs. de a fi .

Dacă există cuvinte pe care nu le cunoaşteţi vă rugăm să întrebaţi despre sensul lor.

Dacă aţi făcut o greşeală, puteţi şterge răs-punsul şi marca alegerea care vi se potriveş-te cel mai bine. Aveţi cel mult 45 de minute pentru a răspunde la întreg chestionarul.

În situaţia în care persoana nu terminat de răspuns în cele 45 de minute puse la dispoziţie, fi e avem de a face cu o lentoare sau bradipsihie, fi e cu o încercare deliberată de a controla răspunsurile în aşa fel încât să se potrivească unei imagini de sine deliberate.

Datele de cercetare indică faptul că un timp mediu de completare, 35 de minute, este sufi cient pentru o persoană care ştie să scrie şi să citească. În situaţia când avem persoane care sunt mai puţin obişnuite

176

ABCD-M

cu cititul şi scrisul, timpul de parcurgere se va dilata până la o oră, trebuind în anumite cazuri să luăm în considerare şi parcurgerea itemilor prin citirea lor de către examinator, cu o voce egală, fără intonaţie, dar spunând clar cuvintele.

Acest lucru tinde să se aplice şi pentru condiţia administrării chestionarului în condiţii clinice, mai ales pentru situaţiile în care pacientul prezentă o capacitate de concentrare scăzută, atenţie fl uctuantă, difi cultăţi de lectură.

În plus, este important să se facă cunoscut respondenţilor că este important să răspundă mereu în funcţie de ceea ce este apropriat de comportamentul lor real, ca să nu se găsească în situaţia de a fi detectaţi că au răspuns la întâmplare sau inconstant.

ABCD-M nu dispune de o scală propriu-zisă de validare a sincerităţii. Din acest motiv, examinatorul va trebui să asigure de la momentul administrării de sinceritatea răspunsurilor subiectului. Acest aspect este rezolvat parţial prin instructajul probei, de vreme ce se clarifi că subiectului că nu există răspunsuri bune sau rele, că nu este o probă rezolutivă etc., că în răspunsuri este important să fi e realist.

La fel ca şi celelalte chestionare de auto-evaluare, ABCD-M se bazează pe disponibilitatea spre auto-descriere şi spre auto-dezvăluire a subiectului. Generarea unei astfel de atitudini la subiect cade parţial în sarcina instructajului şi parţial în sarcina

examinatorului. Recomandarea principală este aceea de a nu aplica chestionarul în condiţiile în care dispunem de dovezi privind o atitudine de falsifi care a subiectului, sau legate de o incapacitate subiectivă de autoevaluare.

Este posibil ca reacţiile şi comportamentele ilustrate prin itemi să fi e încărcate cu un conţinut legat de dezirabilitatea (sau indezirabilitatea) socială conformă cu imaginea expectată în cadrul examenului. De exemplu, dorinţa de a fi selectat pe postul scos la concurs de manager, poate conduce persoana să răspundă în sensul dezirabilităţii la toţi itemii care par să refl ecte calităţi de acest tip. Dar caracterul empiric al selecţiei itemilor nu permite o reală transparenţă asupra modului cum se combină itemii, din acest punct de vedere, o astfel de atitudine va conduce spre un profi l incongruent, cu note scăzute şi note ridicate care nu fac sens luate împreună. Într-o asfel de situaţie este important sa să verifi ce şi corenţa comportamentului prin indicele FrpA vs. FrpB.

Informaţii de cea mai mare importanţă pentru interpretarea profi lelor ABCD-M sunt obţinute deja din faza de administrare a chestionarelor în măsura în care comportamentul persoanei în probă ne permite să detectăm siguranţa vs. nesiguranţa şi lipsa de încredere, modul direct vs. suspiciozitatea, tendinţa de a căuta sprijin în relaţia interpersonală a extravertului vs. modul tăcut şi introvert, emotivitatea vs. controlul emoţional, capacitatea de concentrare vs. inconstanţa atenţiei, modul stabil,

177


ordonat şi raţional de abordare vs. modul iraţional de răspuns de tipul „o să ghicesc răspunsul” şi difi cultăţile de organizare.

Scoruri brute şi scoruri standardizate

În construirea profi lului unui subiect examinatorul operează cu două tipuri de scoruri: scoruri brute şi scoruri standardizate.

Scorurile brute rezultă din însumarea scorurilor obţinute de subiect pentru fi ecare scală a testului. Pentru scalele principale ale celor cinci mari factori, scorurile sunt cuprinse între un minim de 30 puncte dacă subiectul a dat numai răspunsuri care se scorează cu 1 şi un maxim de 150 de puncte dacă subiectul a dat numai răspunsuri care se scorează cu 5. Desigur astfel de situaţii sunt reduceri la absurd a comportamentului, pentru că nu există în realitate o persoană care să fi e total extremizată. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul celor 25 de scale ale ABCD-M reprezentând faţetele dimensiunilor majore, al căror scor se poate desfăşura, în principiu, între 6 şi 30 de puncte.

Este important însă de reţinut că scorurile brute nu ţin cont de structura normelor testului şi de caracteristicile populaţiei din care face parte subiectul, motiv pentru care ele nu pot fi utilizate pentru evaluări individuale sau comparaţii între indivizi. Acelaşi scor brut la o scală poate avea o semnifi caţie diferită de la un grup normativ la altul sau de la o populaţie la alta.

Scorurile standardizate sunt cele care ţin cont de caracteristicile populaţiei din care face parte subiectul şi ele trebuiesc folosite în interpretarea profi lelor ABCD-M.

Aceste scoruri rezultă din analiza statistică a răspunsurilor tuturor subiecţilor care au constituit eşantionul normativ, care, pentru populaţia românească conţine 903 bărbaţi (44.81%) şi 1112 femei (55.19%).

Profi lele principale cât şi cele ale faţetelor sunt raportate şi vizualizate pe baza a două etaloane diferite. Pe de o parte se raportează scorurile standardizate, calculate pe baza etalonului compozit, rezultat din eşantionul normativ complet, pe de altă parte se raportează scorurile calculate pe baza etalonului specifi c genului subiectului, calculat aşadar doar pe baza celor 1112 femei de femei, respectiv 903 de bărbaţi care compun eşantionul normativ românesc.

În funcţie de utilizarea profi lului şi a evaluării psihologice, specialistul va lua în considerare una sau alta dintre cele două etaloane. Etalonul compozit este de obicei folosit mai intens în situaţii care necesită comparabilitatea profi lelor, cum ar fi în mediul pedagogic sau în cadrul unei selecţii de personal. Etalonul specifi c genului subiectului îşi găseşte utilitatea frecvent în consilierea individuală, în dezvoltarea personală, psihoterapie etc., examinări unde înţelegerea comportamentului specifi c genului subiectului este mai important.

178

ABCD-M

Scorurile pentru toate cele 30 scale ale ABCD-M sunt reprezentate prin note T. Rezultatele standard se pot obţine prin transformări lineare sau prin transformări nelineare ale rezultatelor brute. Când se obţin prin transformare lineară, vor păstra relaţiile numerice exacte ale rezultatelor brute, deoarece sunt obţinute prin scăderea unei constante din fi ecare rezultat brut şi apoi împrăştierea rezultatelor conform altei constante.

Într-un astfel de model, mărimea relativă a diferen-ţelor dintre rezultatele standard derivate va cores-punde exact celei dintre rezultatele brute şi toate proprietăţile distribuţiei iniţiale a rezultatelor bru-te vor fi reproduse în distribuţie rezultatelor stan-dard.

Rezultatele derivate linear se numesc şi rezultate standard sau rezultate Z. Calcularea rezultatului Z cere scăderea din rezultatul brut al persoanei media grupului normativ şi împărţirea acestei diferenţe la abaterea standard a grupului. Orice rezultat brut egal cu media va avea valoarea lui z = 0.

x - mediaZ = --------------------------- σ (abaterea standard)

Avantajul principal constă în faptul că între rezultatele de tip z vom avea de fi ecare dată aceeaşi distanţă. Dezavantajul major constă în faptul că în situaţia în care media e mai mare ca rezultatul, rezultatul e negativ.

Am preferat, odată cu marea majoritate a constructorilor de chestionare de personalitate exprimarea notelor standard în cote t. În cotele T, se consideră că distribuţia are media 50 şi abaterea standard 10 astfel că, în practică, scara T are limitele între 15 şi 8.

x - media T = 50 + 10 ------------------------- σ (abaterea standard)

Reprezentarea în note T dă posibilitatea comparării cotelor T la scalele ABCD-M cu cotele T ale scalelor altor chestionare.

Este de asemenea important de remarcat că în profi lele factorilor principali şi în profi lele faţetelor punctele care semnifi că scorurile unui individ pe scalele testului sunt unite prin linii. Astfel, în profi lul principal toate cele cinci puncte sunt unite, iar în profi lul faţetelor scalele care fac parte din aceeaşi faţetă Big Five sunt şi ele unite prin drepte. Dorim să subliniem că liniile respective nu doresc să sugereze secvenţialitatea punctelor sau scalelor, acestea sunt independente şi nu măsurători consecutive. Aşadar, din punct de vedere strict ştiinţifi c liniile nu se justifi că, însă există, dacă nu o convenţie, măcar o cutumă în comunitatea ştiinţifi că pentru uzul unor astfel de modalităţi de marcare, care dau o mult mai rapidă înţelegere a structurii de ansamblu a unui profi lului psihologic, semnalizând rapid dimensiunile ridicate şi cele scăzute în structura de personalitate a persoanei evaluate.

179


Interpretarea scorurilor scalelor

Interpretarea propriu-zisă a profi lului depăşeşte abordarea psihometrică şi intră în zona abilităţilor psihologului de utilizare nuanţată şi cu fi neţe a informaţiilor recoltate de la subiect. Interpretarea profi lului înseamnă a da semnifi caţie psihologică şi contextuală datelor recoltate de la subiect prin chestionar. Este vorba despre o caracterizare psihologică descriptivă a personalităţii subiectului şi stabilirea unor concluzii în raport cu scopurile şi contextul evaluării, eventual însoţite de unele decizii şi recomandări.

Pentru adecvarea interpretării este necesar să fi e satisfăcute câteva aspecte importante.

Cunoaşterea testuluiCunoaşterea aprofundată a probei reprezintă o primă condiţie esenţială pentru o interpretare corectă a profi lului.

Manualul de faţă conţine informaţii detaliate atât despre modelul Big Five, ipoteza psiholingvistică, cât şi despre modelul Big Five asupra personalităţii.

Există pe lângă această fundamentare teoretică ba-zală şi sufi cientă informaţie despre modul de conce-pere şi structurare a probei şi descrierea scalelor.

Sursele bibliografi ce citate pot oferi de asemenea utilizatorului informaţii utile. Suplimentar, este necesară o anumită experienţă în lucrul cu testele

psihologice în general şi cu teoria Big Five în par-ticular.

Sub aspectul competenţei, proba necesită conform standardelor APA pentru testare un nivel de pregătire de tip B, fi ind accesibilă exclusiv psihologilor şi specialiştilor care au parcurs o califi care expresă relativ la particularităţile acestui instrument.

Formularea obiectivului testăriiDefi nirea clară a scopului şi contextului evaluării este o altă condiţie fundamentală pentru interpretarea corectă a profi lului.

Problema esenţială este alegerea predictorilor, re-spectiv valoarea de predictori a variabilelor măsu-rate pentru criteriile vizate prin evaluare. O decizie corectă privind predictorii poate fi bazată numai pe o defi nire adecvată a criteriilor urmărite. În foarte multe contexte de evaluare o sursă importantă de eroare o reprezintă tocmai defi nirea defi citară a cri-teriilor avute în vedere. Interpretarea profi lului de personalitate va fi ghidată de scopul specifi c şi con-textul specifi c al evaluării.

De exemplu, în evaluarea unui cuplu sunt esenţiale aspecte ce ţin de similitudini şi complementarităţi, posibilitatea de a găsi explicaţii la nivel de personali-tate pentru unele manifestări dezadaptative ce apar în cuplu, precum şi identifi carea unor modalităţi specifi ce sau direcţii de intervenţie.

În situaţiile de selecţie profesională este esenţială măsura în care subiectul satisface un set de criterii,

180

ABCD-M

precum şi valoarea de predictori a trăsăturilor de personalitate pentru criteriile vizate.

Istoricul cazului şi integrarea datelorInterpretarea se bazează pe formularea unor ipote-ze. Este esenţială pentru acurateţea interpretării co-relarea informaţiilor rezultate direct din instrument cu cele culese din alte surse sau prin alte mijloace şi relativizarea concluziilor.

Să nu pierdem din vedere că orice instrument de tip bi-dimensional, cere din partea celui care interpretează datele o bună capacitate de înţelegere a modului cum două şi mai multe trăsături corelează în viaţa reală în cadrul unui comportament coerent.

Interpretarea cere o expertiză care combină datele de teorie şi de cercetare curentă, cu cele privind ex-perienţa de viaţă şi, nu în ultimă instanţă, capacita-tea intuitiv-creativă bine formate. Orice interpretare va funcţiona astfel în algoritmul unei cercetări ştiin-ţifi ce, conform căruia evaluatorul formează ipoteze de lucru, ce ajung să fi e validate total, parţial sau de-loc, în baza cărora adună date pentru a justifi ca şi nuanţa o interpretare.

Este cunoscut faptul că orice instrument psihodia-gnostic are limite intrinseci în ceea ce priveşte capa-citatea de măsurare. Există şi o serie de alte surse de eroare în evaluare, care ţin de atitudinea şi starea su-biectului, contextul de evaluare sau persoana exami-natorului. Aceste surse de eroare în evaluarea psiho-logică pot fi eliminate prin corelarea datelor recolta-

te cu ajutorul mai multor instrumente sau probe de evaluare, cum ar fi date de interviu, date biografi ce despre subiect, date provenite din probe proiective, rezultatele altor instrumente psihometrice.

Realizarea unei diagnoze obiective cu ajutorul unui singur instrument de evaluare este practic un non-sens.

Relativizarea concluziilor evaluării în funcţie de datele contextuale, biografi ce sau recoltate prin alte mijloace de la subiect reprezintă o altă modalitate de a reduce infl uenţa surselor de eroare menţionate în rândurile de mai sus.

Validitatea protocoluluiIndiferent de contextul testării, de obiective, ori de istoricul cazului, prima problemă care trebui clarifi cată în interpretare se referă la validitatea protocolului. Validitatea sau acurateţea răspunsurilor unui subiect la chestionar este o problemă majoră în general în psihodiagnosticul care foloseşte măsuri auto-declarative, căci există multe situaţii în care subiecţii ar putea fi tentaţi să disimuleze răspunsurile, ori în mod pozitiv, pentru a se pune într-o lumină mai favorabilă, ori în mod negativ, pentru a enunţa sau maximiza unele probleme personale, ori total aleator din grabă, superfi cialitate ori non-participare.

Interpretarea va porni de fi ecare dată de la validarea atitudinii respondentului faţă de proba, lucru care implică integrarea observaţiilor asupra

181


comportamentului în examen, utilizarea indicelui de comparare a frecvenţei răspunsurilor pozitive la nivelul celor două jumătăţi ale chestionarului şi evaluarea timpului în care a fost parcurs chestionarul.

În continuare se trece la o evaluare generală pornind de la semnifi caţia celor cinci domenii majore ale personalităţii: care dintre acestea prezintă scorul cel mai înalt vs. scorul cel mai scăzut, pornind de la ipoteza că acele domenii vor fi cel mai pregnante în comportament? Ce însemnă această combinaţie particulară între cele 2 sau 3 domenii cu scorurile extreme? La ce ne putem aştepta?

Tot în această etapă de început ne putem adresa scalelor care par să ne ajute să ne formulăm o ipoteză despre nivelul de coerenţă, forţă şi control a eului, ca vector principal al personalităţii. Avem în vedere condiţia dimensiunii maturitate, în special a scalelor M5 şi M4, dar şi scalelor care ţin de imaginea de sine E2, E5 şi E4, autocontrolul emoţionalităţii, respectiv scalele C5, A5. În situaţii în care avem de a face în mod particular cu un eu puternic cu atitudini deschise spre evoluţie şi perfecţionare personală, acestor scale le putem asocia şi condiţia scalelor Ac1 – Ac5.

Odată parcursă această etapă, putem merge spre nuanţarea condiţiei celor cinci dimensiuni, urmărind cu ajutorul aceleiaşi ecuaţii: cea mai înaltă vs. cea mai scăzută cota, comportamentul scalelor care defi nesc trăsăturile evidente la nivelul cmportamentului.

Putem întâlni astfel persoane extraverte lipsite de energie, introverţi plini de umor, persoane cu încredere în sine dar abordând un comportament autoritar şi rebel, etc.

Aici este momentul în care putem face integrarea unor date de biografi e, sau obţinute c ajutorul unor alte metode (convorbire, observaţie, tehnici proiective tc.) pentru a da sens real acestor ipoteze.

Astfel, treptat, interpretarea va conduce spre o imagine comprehensivă şi structurată care poate da sens şi integrează unitar mai multe surse de informaţie. Să nu uităm niciodată că, de obicei, la nivelul aspectelor discordante găsim adevăratele provocări spre o imagine mai apropiată de funcţionare personalităţii ca un întreg, în care există tensiuni intrinseci, motivaţii ascunse şi acte comportamentale inconştiente, uneori compulsive.

Realizarea profi lelorDupă aplicare grilei de corecţie, se totalizează scorurile brute pentru fi ecare dintre faţete şi apoi, prin însumarea acestora se obţine scorul brut pentru dimensiunea majoră.

Profi lele sunt automat generate în varianta computerizată online. Profi lele pentru varianta creion-hârtie, trebuiesc completate manual, pe baza scorurilor brute obţinute la fi ecare dintre cel 30 de scale. Conform celor trei etaloane pentru populaţia adultă: etalon general, etalon pentru populaţia masculină, etalon pentru populaţia feminină pot

182

ABCD-M

fi completate 3 tipuri de profi le prin convertirea scorurilor brute în scoruri standard.

Se localizează coloana cu denumirea abreviată a scalei. Iniţial sunt prezentate cele 5 mari dimensiuni în ordine ierarhică: extraversia, E, maturitatea , M, agreabilitatea A, conştiinciozitatea C, şi actualizarea, Ac. Aceste coloane sunt urmate pe rând de colanele care prezintă convertirea în scoruri standard a faţetelor, deci de la E1, E2... la Ac4 şi Ac5 ca ultimă coloană.

În cadrul fi ecărei coloane se marchează numărul care corespunde scorului brut obţinut de respondent. După marcarea tuturor scorurilor la scale, se pot conecta punctele cu linii pentru a produce grafi cul acestor scoruri la ABCD-M.

Furnizarea unui feedback pentru respondentDupă scorare şi realizarea profi lelor necesare, poate fi dat un feedback rapid persoanei care a răspuns la test folosind modalitatea prefabricată de rezumare a condiţiei celor cinci mari dimensiuni.

Se examinează scorurile persoanei la cele cinci domenii. Dacă scorul este peste 65 nota T, putem considera că nota este ridicată şi factorul respectiv marchează sensibil comportamentul în sensul defi nit de denumirea scale. Dacă avem un scor T între 45 şi 55, putem considera un nivel mediu de manifestare al răsăturii. Dacă scorul T este sub 44, avem un scor scăzut, cu semnifi caţia creşterii ponderii în comportament a extremei inverse a

acestor scoruri. În cadrul Capitolul 3 la descrierea factorilor şi a faţetelor am construit cinci tabele unde sunt prezentate foarte rezumativ semnifi caţiile pentru comportament ale celor trei situaţii.

De asemenea, în fi şa rezumativă, se vor marca acele descrieri generale care defi nesc situaţia scorurilor la fi ecare dintre cei 5 mari factori: înalt, mediu, scăzut şi se anulează celelalte descrieri.

Fişa de prezentare sintetică a rezultatelorInventarul de personalitate ABCD-M evaluează 5 domenii largi, 5 dimensiuni ale personalităţi: energia şi modul de investire, coerenţa şi stabilitatea eului, afectivitatea şi deschiderea în relaţiile cu ceilalţi, capacitatea de ordonare şi auto-disciplină precum şi actualizarea, motivaţia spre evoluţie şi transformare personală. Sinteza prezentă vă poate da doar câteva aspecte foarte generale despre aceste lucruri legate de felul propriu de a gândi, simţi şi interacţiona cu ceilalţi fără a reuşi să surprindă aici în profunzime ceea ce vă face să fi ţi unic şi irepetabil în raport cu ceilalţi oameni şi viaţa.

Pentru fi ecare dintre cele 5 domenii sunt prezentate în rezumat descrierile în funcţie de 3 nivele ale scorului: înalt, mediu, scăzut. Descrierea care este bifată reprezintă doar o sinteză generală a semnifi caţiei scorurilor Dvs. la dimensiunea respectivă.

Este posibil ca, repetând completarea chestionarului după un timp, să obţineţi un scor puţin diferit în

183


Prin comparaţie cu răspunsurile altora, răspunsurile Dvs. par să indice următoarea descriere:

Extravert, dinamic, vioi, vă place schimbarea, vă bucu-raţi de viaţă, atras de ceea ce este stimulativ; cu o dispozi-ţie generală veselă, energică şi optimistă, cu umor. Vă face plăcere să vă afi rmaţi.

Moderat în activism şi entuziasm, cu energie şi iniţiativă moderate. Vă place compania altora dar preţuiţi şi intimitatea.

Introvert, lipsă a dinamismului şi energiei implicate în social, rezervat şi serios. Preferaţi să fi ţi singur sau cu puţin prieteni apropiaţi. Pesimism şi lipsă de umor, dezinteres pentru afi rmare socială.

Un eu puternic, matur, care vă face să respectaţi viaţa. O centrare sănătoasă pe scopuri, relaţii, control moral şi încredere în sine şi ceilalţi.

Uneori tensionat în relaţiile cu ceilalţi, cu o încredere în sine relativă, pot apare situaţii de nesiguranţă, iritare, tristeţe.

Sunteţi predominant centrat pe propria persoană; relativ instabil in relaţii, orgolios, rebel, cu momente de intensă enervare.

Cald şi sentimental, plin de compasiune, bine intenţionat; empatic şi cooperant ştiţi să evitaţi confl ictele, în relaţiile Dvs. preţuiţi corectitudinea.

În general cald, încrezător şi agreabil, dar uneori puteţi fi încăpăţânat şi pus pe competiţie.

Insensibil şi rece afectiv, dezinteresat de sentimentele altuia, tindeţi să vă exprimaţi direct stările afective chiar dacă deveniţi dezagreabil.

Cu voinţă, perseverent, con-ştiincios şi bine organizat. Raţional, puneţi preţ pe auto-control şi auto-disciplină

Moderat ca organizare. În genere, aveţi scopuri clare dar sunteţi capabil şi să lăsaţi munca deoparte.

Difi cultăţi de mobilizare şi auto-control; relativ delăsător, nu foarte bine organizat şi uneori lipsit de grijă.

Vă pace să aprofundaţi, deschis şi tolerant, sunteţi animat de dorinţa de evoluţie, independent, aveţi interese largi şi sunteţi plin de imaginaţie şi spirit creativ.

Curiozitate şi preocupări moderate privind schimbările şi noul în viaţa Dvs.

Nu vă preocupaţi de schimbări şi transformări personale, vă place să rămâneţi legat de ceea ce ştiţi sau vă place deja.

184

ABCD-M

funcţie şi de situaţia existenţială. În orice caz, pentru majoritatea oamenilor, trăsăturile de personalitate tind să fi e stabile la maturitate. Dacă nu treceţi prin viaţă prin schimbări majore, sau dacă nu faceţi eforturi deliberate de a vă schimba, această descriere va corespunde şi peste un număr de ani.

Interpretarea profi lelorPrezentăm în cele ce urmează interpretarea unor profi le

Interpretarea profi lelor poate fi realizată simplist, dacă se iau în considerare şi se semnalizează numai câteva trăsături distinctive ale persoanei, sau complex în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi interesul celui care interpretează.

Desigur că în fi ecare dintre situaţiile concrete pentru care se face interpretarea trebuie luată în consideraţie multitudinea de date pentru a realiza integrarea acestora în timpul examinării profi lului la chestionar. În mod necesar, de exemplu, în interpretările clinice profi lul trebuie interpretat în contextul anamnezei, al istoricului pacientului şi, nu în ultimă instanţă poate fi dublat prin cererea de hetero-examinare de către cineva din familie, sau o persoană care cunoaşte bine persoana şi istoria sa. Este important să se releve existenţa unor caracteristici care par să-şi fi modifi cat aspectul în prezent comparativ cu trecutul (de exemplu, perioada dinaintea îmbolnăvirii).

În anumite tipuri de examene, inclusiv cele clinice, este de dorit să fi e discutate rezultatele cu persoana

pentru a se înţelege modul cum caracteristicile profi lului se manifestă în viaţa reală a persoanei.

Să nu uităm adevărul general că nici un instrument nu este infailibil, în măsura în care nici evaluarea subiectivă a persoanei în cauză, sau a celor care o cunosc, dar nici evaluarea psihologului nu sunt infailibile. Dacă există aspecte care ridică suspiciuni, de exemplu prin necorelarea datelor scalelor cu aspectele din anamneză, sau datele culese prin alte instrumente sau metode (observaţia, interviu, etc.) este important să încercaţi să continuaţi explorarea. Nu uitaţi că un chestionar, oricât de exact şi bine funcţionează ca instrument, nu poate surprinde întreaga gamă a bogăţiei psihicului uman, care nu se limitează niciodată la ceea ce eul conştient poate evalua. Este important să aveţi mereu la îndemână o probă proiectivă, la care să apelaţi pentru a culege informaţii sau explicaţii suplimentare pentru aspecte incongruente.

Asemeni generaţiei actuale de chestionare ABCD-M nu este un instrument structural, iar trăsăturile nu sunt o măsură a covarierii între fateţe şi /sau suprafactori, astfel că psihologul trebuie să întreprindă o operă de interpretare prin care să dea sens unor scale aparent independente. În acest sens, recomandăm mai ales pentru formarea deprinderilor de interpretare, să se înceapă prin examinarea faţetelor, pentru fi ecare domeniu în parte. După cum vom prezenta în studiile de caz dedicate din Capitolul 8, există şi modalităţi mai sintetice de lucru, dar ele sunt recomandate pentru un psiholog experimentat.

185


Putem considera relaţiile dintre faţete de-a lungul domeniilor, demers care este susţinut de imposibilitatea de a evita ca unii dintre itemi să nu aibă încărcături minore pe alte scale. Persoanele cu un M4 şi /sau M5 scăzut, instabile afectiv şi dependente, cu un eu imatur, vor avea probabil tendinţa spre scoruri de la mediu în jos pentru C5, respectiv capacitatea de auto-disciplinare în măsura în care nu au desfăşurat formare specială (ce exemplu actorii) pentru a-şi stabiliza emoţiile. Pentru o persoană introvertă, cu o ascendenţă personală scăzută, E 3 şi /sau E5 scăzute, dar cu un eu consistent şi matur (domeniul M mediu, sau ridicat) relaţia cu realitatea ar putea fi remodelată în plan creativ şi astfel în zona de Autoactualizare să găsim cote ridicate la A5, sau / şi A3 şi A4.

De asemenea, este bine să vă formaţi capacitatea de a înţelege şi vizualiza în termeni comportamentali realişti, conduita asociată a două domenii. De exemplu, planul conduitelor interpersonale al scalelor Extraversiei şi Agreabilităţii, care este surprins în modalităţi diferite de cele două scale, dar care modalităţi pot fi consistente dacă sunt interpretate împreună.

Din aceeaşi perspectivă, condiţia notelor la scalele modelând afectivitatea maturizată sau funcţionând prin emoţii negative (ostilitate, mânie, duşmănie la nivelul lui M2, M3, M4) de la nivelul faţetelor Maturităţii pot fi corelate cu rezultatele de la faţetele Agreabilităţii unde accentul este pe afectivitatea pozitivă (A2. A3, A4) pentru a obţine

o imagine integrată asupra inteligenţei emoţionale şi a funcţionalităţii acesteia în relaţiile cu semenii.

Stilurile de activism vs. pasivitate par să fi e modelate de cantitatea şi sensul acestei energii pe care o are la dispoziţie individul dacă este să considerăm sensul ataşat scalelor Extraversiei şi ale scalelor Maturităţii.

Nu în ultimă instanţă, putem realiza aprecieri valoroase asupra măsurii în care în comportament domină ordinea şi controlul vs. afectivitatea şi lipsa de control, analizând corelat sensul scalei Maturitate alături de scala Conştiinciozitate. În ultimă instanţă, dacă există cote scăzute la Maturitate, sau la Agreabilitate, sau la Conştiinciozitate, dacă scalele Autoactualizării prezintă tendinţa de a se situa mai sus de medie, ele pot da o măsură coerentă privind şansele ca urmând o terapie sau un curs de optimizare personală, ceva din concepţia persoanei asupra despre sine şi viaţă să se schimbe şi această schimbare să atragă după sine preocuparea în remodelarea atitudinilor şi controlului.

Atât versiunea administrată online al ABCD-M cât şi rapoartele de interpretare realizate în urma administrării creion-hârtie sunt la fel de bogate în date de interpretare, dar să nu uităm că rămâne în responsabilitatea psihologului să integreze datele profi lului în celelalte date relevante pentru acesta.

Programul evaluează validitatea răspunsurilor luând iniţial în considerare dacă există răspunsuri

186

ABCD-M

lipsă, răspunsuri neclare (respondentul a dat mai mult de un răspuns la un item) sau există un comportament inconsistent (FrpA vs. FrpB). Dacă există mai mult de 10 răspunsuri lipsă /şi neclare, sau dacă pentru o singură scală există 2 răspunsuri lipsă sau neclare, nu este generat nici un profi l. De asemenea, dacă indicele privind comportamentul inconsistent semnalează puternice distorsiuni în a doua jumătate a testului faţă de prima, nu se va genera nici un profi l. În situaţia când aceşti indici nu sunt atât de clari încât să anuleze posibilitatea evaluării, se vor notifi ca pentru psiholog aspectele privind precauţiile de interpretare.

Odată verifi cate răspunsurile este generată lista cu răspunsurile persoanei la fi ecare item. De asemenea, este dată statistica cu datele generale privind modus operandi.

Sunt date scorurile brute ale persoanei la fi ecare scală.

Este generat profi lul în raport de populaţia generală şi în raport de genul feminin sau masculin căruia îi aparţine.

Raportul detaliat are două secţiuni: o descriere glo-bală a personalităţii, conform celor 5 mari factori, extraversie, maturitate, agreabilitate, conştiincio-zitate şi autoactualizare, începând de la scorul cel mai îndepărtat de la medie. Este descris modul cum apare respondentul în funcţie de fi ecare dintre cele cinci domenii, clasifi când cinci nivele ale scorurilor:

mediu, scăzut şi foarte scăzut, vs. ridicat şi foarte ridicat precum şi semnifi caţia nivelului scorului res-pondentului.

Secţiunea a II-a cuprinde o interpretare detaliată a faţetelor extraversiei, maturităţii, agreabilităţii, conştiinciozităţii şi autoactualizării, luând fi ecare dintre cele 25 de scale şi prezentând conform nivelului scorului corelatele comportamentale.

Rapoartele interpretative sunt generate aplicând un set de reguli de interpretare relativ la nivelurile scorurilor. Afi rmaţiile se bazează pe conţinutul sca-lelor conform datele de cercetare. Aceste seturi de rezultate interpretate trebuiesc considerate ca pro-babilităţi. Pe măsură ce datele de cercetare vor adu-ce în prim plan tipuri de corelate comportamentale asociate diferitelor profi luri de scoruri acestea vor fi integrate inclusiv în rapoartele generale online.

Exemplu de interpretare a unui profi l: Cazul A.A.Prezentăm rezultatele unei femei de 35 de ani, necăsătorită, manager al unei fi rme de resurse umane. Colectivul pe care conduce este destul de competitiv, în măsura în care se pune accentul pe competiţie şi efi cienţă; totuşi nu există legături apropiate între membrii, iar când li se cere să realizeze împreună un proiect prin colaborare, echipa întâmpină difi cultăţi de comunicare.

Profi lul poate fi interpretat normal, datele indicând o corectă conduită în probă şi o constanţă în modul de răspuns.

187


Tabelul 6.1. Cotele scalelor ABCD-M pentru subiectul A.A.

Domenii Cota Faţetele Agreabilităţii CotaE: Extraversie 60 A1: Altruism 47M: Maturitate 46 A2: Romantism 46A: Agreabilitate 46 A3: Căldură afectivă 46C: Conştiinciozitate 54 A4: Empatie 50Ac: Autoactualizare 50 A5:Onestitate 50Faţetele Extraversiei Faţetele ConştiinciozităţiiE1: Activism 67 C1: Voinţă şi perseverenţă 54E2: Optimism 53 C2: Spirit de perfecţiune 52E3: Umor 53 C3: Raţionalitate 53E4:Abilitate interpersonală 63 C4: Planifi care 53E5:Afi rmare personală 64 C5: Auto-disciplină 51Faţetele Maturităţii Faţetele ActualizăriiM1: Respect 46 Ac1: Aprofundare 53M2: Adaptare 45 Ac2: Toleranţă 52M3: Prietenie 47 Ac3: Rafi nare 48M4: Forţa inhibiţiei 50 Ac4: Independenţă 48M5: Forţa eului 50 Ac5: Creativitate 53

Interpretarea globală: Cea mai distinctă scală ca nivel de deviere este extraversia, cu o cotă ridicată la nivel 60T, aceasta pare să fi e şi cea mai evidentă trăsătură a personalităţii pentru această persoană: acest nivel indică în general un grad de energie ridicat dar şi nevoia de stimulare prin interacţiuni sociale: activ, optimist, cu nevoia de ascendenţă, cu stil proactiv, energic, afi rmarea personală printr-un impact transformator

Celelalte domenii par să aibă un comportament fără aspecte pregnante.

Conştiinciozitatea are un nivel normal, cota 54T are semnifi caţia interesului pentru ordine şi control. Are tendinţa de a fi preocupată defi nirea şi urmărirea

scopurilor, este decisă când îşi urmează scopurile, cu stimă de sine şi încredere în efi cienţa personală.

Autoactualizarea prezintă un nivel normal, la nivelul notei 50T cu semnifi caţia interesului moderat pentru schimbare, evoluţie reală.

Agreabilitatea se menţine în zona de normalitate, dar scorul este sub medie, 46T cu semnifi caţia unei persoane mai puţin interesate de evoluţie personală, cu tendinţa spre a fi mai degrabă conservatoare şi legată de prejudecăţi pe care le aplică nu totdeauna în mod diferenţiat, pune mai puţin preţ pe înţelegerea celorlalţi, este mai puţin caldă şi deschisă afectiv faţă de cei din jur.

188

ABCD-M

Che

stio

naru

l Big

Fiv

e A

BCD

-MM

ihae

la M

inul

escu

, PhD

Eta

lon

fem

inin

Num

e

Dat

aV

ârst

aID

Copyright © 2008, Mihaela Minulescu / D&D-TestCentral. Toate drepturile sunt rezervate. Acest formular, precum siorice alt material legat de test, nu poate fi reprodus in nici un fel fara permisiunea scrisa a autorului sau aD&D/Testcentral. Acest formular este tiparit cu cerneala albastra. Orice alta culoare desemneaza o copie ilegala.

2020

3030

4040

5050

6060

7070

8080

Foarte ridicat Ridicat Mediu Scazut Foarte scazut

Foarte scazutScazutMediuRidicatFoarte ridicat

646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

38404244464850525456586062646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

6062646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

586062646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

6668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

9101112131415161718192021222324252627282930

89101112131415161718192021222324252627282930

12131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

6789101112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

456789101112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

456789101112131415161718192021222324252627282930

1112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

6789101112131415161718192021222324252627282930

6789101112131415161718192021222324252627282930

101112131415161718192021222324252627282930

101112131415161718192021222324252627282930

89101112131415161718192021222324252627282930

1112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

89101112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

101112131415161718192021222324252627282930

1112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

Extraversie (E) Maturitate (M) Agreabilitate (A) Constiinciozitate (C) Autoactualizare (AC)

Activism (E1)Optimism (E2)Umor (E3)Abilitate interpersonala (E4) Afirmare personala (E5)

Respect (M1)Adaptare (M2)Prietenie (M3)Forta inhibitiei (M4) Forta eului (M5)

Altruism (A1)Romantism (A2)Caldura afectiva (A3) Empatie (A4)Onestitate (A5)

Vointa, perseverenta (C1) Spirit de perfectiune (C2) Rationalitate (C3)Planificare (C4)Auto-disciplina (C5)

Aprofundare (AC1) Toleranta (AC2)Rafinare (AC3)Independenta (AC4) Creativitate (AC5)

Figur

a 6.1

. Cote

le sc

alelor

ABC

D-M

pentr

u su

biectu

l A.A

.

189


Maturitatea prezintă un scor sub medie dar în limitele normalităţii, 46T trădând o persoană cu tendinţa spre centrare pe sine, mai puţin interesată de înţelegerea sau luarea în considerare a celorlalţi; o astfel de persoană este în general capabilă de control dar poate reacţiona destul de energic şi negativ când interese sau aşteptările îi sunt lezate.

Interpretarea detaliată a domeniilor cu ajutorul scalelor faţetelor.Cea mai ridicată scală a celor 5 faţete ale extraversiei este Activismul; este de asemenea cea mai ridicată scală a întregului profi l cu semnifi caţia de foarte înalt. În limite ridicate sunt faţetele de Abilitate interpersonală şi interesul pentru Afi rmarea personală. Toate trei scalele depăşesc zona de normalitate şi indică un exces în preferinţele şi comportamentul persoanei în aceste privinţe: putem astfel vorbi de multă energie în conduită, un tempo ridicat; persoana este plină de energie şi iniţiativă, se manifestă verbal şi în planul acţiunilor ca dinamică, activă, vioaie. Persoana pare să prefere situaţiile care îi dau posibilitatea să-i fi e stimulată nevoia de afi rmare: se consideră abilă şi capabilă să se descurce; se simte perspicace, isteaţă şi acţionează direct, fără să ezite cu dorinţa expresă de a se impune ca lider. Conform notei ridicate de la scala E5, persoana apare interesată de succes personal şi de a-şi demonstra reuşita; este competitivă, cu o nevoie de succes şi efi cienţă.

Ca lider, este probabil că a impus tuturor celor din subordine o astfel de linie de comportament, ceea

ce explică nivelul de competitivitate între membrii echipei pe care o conduce, tensiunile legate de validarea efi cienţei.

Alături de scalele Extraversiei, scalele Conştiincio-zităţii sunt plasate deasupra mediei, dar în limitele unei implicări normale în comportament; în profi l scorul cel mai semnifi cativ deasupra mediei este al faţetei voinţă şi perseverenţă, 54T, iar cel mai scăzut al faţetei autodisciplină, 51T. Putem afi rma că ast-fel de persoane au tendinţa de a-şi urmări scopurile cu relativă perseverenţă, dar mai puţin interesate de maniera în care o fac datorită unei încrederi în sine moderate.

Scalele Autoactualizării aduc un plus de clarita-te privind măsura în care persoana se cunoaşte şi este cu adevărat interesată de evoluţia sa personală. Nivelele a trei faţete sunt deasupra mediei: apro-fundare, toleranţă şi creativitate, între 53 T şi 52 T; iar pentru celelalte două scale nota este puţin dede-subtul mediei, rafi narea şi independenţa cu scorul 48T. Toate acestea semnifi că o curiozitate medio-cră; poate privi şi realist lucrurile atunci când este sufi cient de stabilă emoţional, prezintă o deschidere mediocră spre nou, şi numai uneori este capabilă să-şi asume cu adevărat răspunderea.

Integrând alături de aceste date trăsăturile de reuşită, afi rmare şi energie ale factorilor E, avem imaginea unei persoane în mare măsură purtate de propria energie, „temperamentală” dar insufi cient de realistă în evaluarea situaţiilor, preocupată de succes dar nu de calitate.

190

ABCD-M

Maturitatea şi Agreabilitatea dezvăluie realele pro-bleme privind gestionarea energiei şi emoţionalită-ţii. Majoritatea scalelor maturităţii sunt situate sub medie, cea mai scăzută fi ind capacitatea de adaptare, 45T cu semnifi caţia stresului relaţional prezent în viaţa persoanei. De asemenea, scalele respect şi pri-etenie sunt ceva mai scăzute, 46T şi 47T, cu sensul gestionării mai difi cile a relaţiei şi tendinţa spre a utiliza conduite indirecte şi uneori autoritare pen-tru a determina cooperarea. Controlul excitabilităţii funcţionează normal, persoana fi ind atentă la inhi-barea reacţiilor emoţionale dar din nou este semna-lată o încredere în sine moderată, care poate lăsa loc tendinţelor de autoritate şi impunere a propriului punct de vedere.

În planul Agreabilităţii, scalele cu note între 46T şi 47T sunt şi cele mai importante, respectiv cele care indică integrarea afectivă: altruismul, căldura

şi sentimentalismul: tinde să fi e o persoană mai degrabă insensibilă la ceilalţi fără o apreciere reală pentru sentimente şi căldură în relaţiile cu cei din jur. Corectitudinea şi empatia moderate o fac capabilă să atenueze direcţia autoritar–despotică din conduită, fără a susţine însă un comportament real empatic şi atent la nevoile şi condiţia celor din jur.

Rămâne tendinţa spre un comportament relativ discreţionar, fără abilităţi de comunicare directă. În general, acest profi l nu este cel mai potrivit pentru lucrul în resurse umane unde se cere în mai mare măsură intuiţia empatică şi agreabilitatea în cadrul unui colectiv, pentru o persoană care trebuie să răspundă nu numai de integrarea profesională ci şi de şi bunăstarea personalului, crearea unei culturi a calităţii, a competiţiei dublate de cooperare şi colegialitate.

191

Aplicabilitatea chestionarului ABCD-M. Studii de caz

ABCD-M în contextul psihologiei

organizaţionale şi al resurselor umane

Studiile dezvoltate pentru verifi carea semnifi caţiei celor cinci dimensiuni ale personalităţii pentru integrarea profesională, demonstrează legătura dintre performanţa în muncă şi cele cinci domenii ale personalităţii, validitatea acestora ca predictori pentru pe performanţa în corelaţie cu locul de muncă.

Unele studii care explică această legătură pun acceptul pe consecinţele aspectelor sociale ale locului de muncă, subliniind în schimb că abilităţile cognitive sunt mai puternic corelate cu succesul profesional decât oricare dintre cele cinci

dimensiuni. Abilităţile cognitive sunt semnifi cative mai ales când este vorba de realizarea performantă a unor sarcini specifi ce. Dimensiunile personalităţii intervin semnifi cativ mai ales în capacitatea de a lucra cu alţii şi în consistenţa şi măsura în care persoana rămâne motivată în muncă.

Astfel, de exemplu, se subliniază corelaţia dintre cele cinci mari dimensiuni şi două dintre componentele de bază ale succesului profesional: nivelul de cooperare cu alţii şi satisfacţia generală cu locul de muncă ( Judge, Heller, Mount, 2002).

În general, dintre cele cinci dimensiuni conştiinciozitatea şi extraversia sunt cele pentru care se obţin constant corelaţii pozitive cu performanţa în muncă; cu observaţia că dacă conştiinciozitatea este

CAPITOLUL 7


192

ABCD-M

mereu într-o relaţie pozitivă, extraversia, atunci când se combină cu nivele scăzute de conştiinciozitate apare adesea într-o relaţie negativă în măsura în care conduce spre mai multe absenţe.

Agreabilitatea corelează negativ cu performanţa mai ales pentru rolul de conducere.

Deschiderea la experienţă nu prezintă o relaţie semnifi cativă, mai ales cu joburile legate de vânzări sau ocupaţii care se caracterizează prin interacţiune cu oamenii. Cel mai predictiv dintre marii factori pentru performanţa în muncă ridicată este conştiinciozitatea (Hurtz, Donovan, 2000).

Nevrotismul conduce spre o legătură negativă cu performanţa. În special persoanele reziliente şi cu o buna stabilitate emoţională sunt cele mai capabile să facă faţă stresului ocupaţional; iar persoanele mai reactive tind să răspundă într-o manieră alertă, preocupată sau excitabilă şi astfel tind să creeze o oportunitate mai ridicată pentru condiţia de stres la locul de muncă (Howar, Howard, 2002).

Nivelul general de satisfacţie cu munca, care apare ca un element cheie pentru non-absenteism şi pro-babilitatea de a rămâne angajat pe postul respectiv, corelează cu conştiinciozitatea, extraversia şi agre-abilitatea. În special nevrotismul corelează negativ şi extraversia pozitiv cu satisfacţia profesională, în funcţie şi de natura locului de muncă ( Judge, Heller, Mount, 2002); dacă locul de muncă este un mediu social, extraverţii tind să prezinte un nivel de activa-re optim în perioada de muncă.

Pentru introverţi, este mai probabil să apară un nivel optim de activare în afara locului de muncă unde nivel de stimulare este mai mic şi de aceea tind să prezinte o insatisfacţie legată de nivelul de stimulare pe care îl resimt la locul de muncă. Acest lucru este explicat de faptul că extraversia se referă la gradul în care o persoană poate tolera stimularea senzorială din parte situaţiilor sau oamenilor din jur; cei care au un nivel ridicat de extraversie se caracterizează prin condiţia de energie alături de preferinţa de a fi înconjuraţi de mai mulţi stimuli şi a se implica în multe activităţi. Extraversia scăzută, semnifi că preferinţa de a lucra singur şi un nivel mai scăzut de stimulare (sunt în general liniştiţi, serioşi şi preferă intimitatea (Howard, Howard, 2002).

Persoanele extraverte prezintă în general un nivel mai ridicat de satisfacţie legat de locul de muncă, acesta dându-le posibilitatea să trăiască un nivel optim de activare, spre deosebire de persoanele introverte care resimt un nivel prea mare de stimulare şi în consecinţă apar mai puţin satisfăcuţi ( Judge s.a., 2002).

Legat de munca în echipă şi de studiile care indică rolul critic al abilităţii de a fi co-echipier pentru performanţa în muncă, studii recente indică conştiinciozitatea, extraversia şi agreabilitatea ca fi ind indicative pentru conduita de cooperare fără ca aceasta să fi e legată direct de performanţă (LePine, Dyne, 2001).

Abilităţile de lider, mai ales pentru persoanele care aspiră spre poziţii de conducere sunt un alt

193


domeniu cercetat în corelaţie cu cei cinci mari factori ai personalităţii. Nevrotismul apare negativ legat de abilităţile de lider, dar, în mod surprinzător şi agreabilitatea. Există o disociere între cerinţe care ţin de impunerea autoritară şi nivelele crescute de agreabilitate.

Agreabilitatea este semnifi cativă şi corelează pozitiv cu lucrul în echipă, dar nu este factor cheie pentru condiţia de lider; persoanele care nu sunt reziliente, nu sunt gata mereu să agreeze şi, dimpotrivă, tind să-şi exprime poziţia proprie într-o manieră asertivă şi directă, sunt cei care vor avansa în ierarhie, în timp ce persoanele care sunt reziliente şi adoptă o conduită agreabilă tind să rămână într-o poziţie de subaltern. Extraversia apare pozitiv corelată abilităţilor de conducere iar deschiderea la experienţă pare a fi un contributor nesemnifi cativ (Lim, Ployhart, 2004).

Legat de conduitele care pot fi incuse în categoria devianţei organizaţionale (furt, lipsa de onestitate, lene) şi devianţei interpersonale (ostilitatea, com-portamentul grosolan), cercetările demonstrează condiţia de factor de moderare pe care îl joacă per-sonalitatea (Colbert, Mount, Harter, Witt, Barrick, 2004). Când un nivel scăzut al stabilităţii emoţio-nale, al conştiinciozităţii şi agreabilităţii se asociază cu perceperea într-o manieră negativă a locului de muncă, probabilitatea devianţei organizaţionale sau interrelaţionale este maximizată.

În general, cercetările indică o covarianţă negati-vă între nivelele înalte ale agreabilităţii şi devianţa

interpersonală. În acelaşi timp, devianţa organiza-ţională covariază negativ cu nivelele înalte de con-ştiinciozitate; dar prezintă o covarianţă pozitivă cu nivelele crescute de nevrotism. Pentru persoanele cu o bună stabilitate emoţională şi conştiincioase este mai puţin probabil să apară conduite de furt sau lene; iar persoanele cu un nivel de agreabilitate înalt este mai puţin probabil să dezvolte ostilitate în relaţiile cu colegii de muncă.

Absenteismul, ca o conduită de instabilitate profe-sională este covariază negativ cu introversia asociată conştiinciozităţii; respectiv negativ cu extraversia asociată lipsei de conştiinciozitate. Nevrotismul în sine nu s-a dovedit a fi un predictor semnifi cativ ( Judge, Martocchio, Th oresen, 1997).

În general vorbind, pentru selecţia profesională şi angajarea pe post predictorul cel mai valid şi general din cadrul celor cinci domenii apare a fi Conştiin-ciozitatea (Schmidt, Ryan, 1993).

În companiile mari apare ca specifi că o relaţie im-personală între salariat şi angajator. Acest lucru pare a favoriza în anumite condiţii ponderea semnifi caţi-ei abilităţilor cognitive pentru succesul profesional: în măsura în care angajaţii dispun de toate abilităţile cognitive cerute ei vor performa la fel de bine ca şi cei care prezintă o personalitate favorabilă, mai ales în situaţia când jobul nu include muncă în echipă sau interacţiunea cu benefi ciarul. În companiile mai mici, unde relaţia dintre angajat şi angajator este mai directă şi personală, existenţa unei personalităţi cu

194

ABCD-M

caracteristici nefavorabile poate avea un efect mult mai mare asupra performanţei la locul de muncă.

Abilităţile cognitive sunt importante în ambele situaţii, însă efectele factorilor de personalitate par să depindă în mare măsură de prevalenţa interacţiunilor sociale şi importanţa acestora pentru desfăşurarea activităţii (Timothy M. Howell,).

Studiu de caz A.B.

Prezentăm în continuare un studiu de caz legat de situaţia în care psihologului din departamentul de RU i se cere explicarea performanţei scăzute a unuia dintre managerii executivi ai unei secţii industriale.

Pentru această persoană se punea problema să fi e

înlocuită în funcţia de conducere şi a retrogradată pe un post de executant, sau să fi e îndrumată spre un curs de formare a abilităţilor de conducere.

Persoana fusese promovată în urmă cu un an pe post, datorită mai ales unor rezultate profesionale deosebite. Dar, de-a lungul acestei perioade, a prezentat o scădere tot mai accentuată a gradului de implicare în munca specifi că de coordonare a colectivului pe care îl conducea, precum şi un comportament caracterizat de subalterni ca generator de stres, tensionant, cu perioade când apărea excesiv de autoritar alternând cu perioade de tip laissez-faire.

Aplicarea chestionarului ABCD-M a condus la rezultatele prezentate în Tabelul 7.1.

Tabelul 7.1. Cotele scalelor ABCD-M ale subiectului A.B.

Domenii Cota Faţetele Agreabilităţii CotaE: Extraversie 40 A1: Altruism 48M: Maturitate 42 A2: Romantism 59A: Agreabilitate 48 A3: Căldură afectivă 43C: Conştiinciozitate 59 A4: Empatie 48Ac: Autoactualizare 60 A5:Onestitate 52Faţetele Extraversiei Faţetele ConştiinciozităţiiE1: Activism 43 C1: Voinţă şi perseverenţă 65E2: Optimism 35 C2: Spirit de perfecţiune 48E3: Umor 54 C3: Raţionalitate 45E4:Abilitate interpersonală 35 C4: Planifi care 55E5:Afi rmare personală 63 C5: Auto-disciplină 43Faţetele Maturităţii Faţetele AutoactualizăriiM1: Respect 45 Ac1: Aprofundare 65M2: Adaptare 43 Ac2: Toleranţă 46M3: Prietenie 41 Ac3: Rafi nare 56M4: Forţa inhibiţiei 37 Ac4: Independenţă 65M5: Forţa eului 38 Ac5: Creativitate 52

195


Che

stio

naru

l Big

Fiv

e A

BCD

-MM

ihae

la M

inul

escu

, PhD

Eta

lon

fem

inin

Num

e

Dat

aV

ârst

aID


2020

3030

4040

5050

6060

7070

8080



646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

38404244464850525456586062646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

6062646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

586062646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

6668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

9101112131415161718192021222324252627282930

89101112131415161718192021222324252627282930

12131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

6789101112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

456789101112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

456789101112131415161718192021222324252627282930

1112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

6789101112131415161718192021222324252627282930

6789101112131415161718192021222324252627282930

101112131415161718192021222324252627282930

101112131415161718192021222324252627282930

89101112131415161718192021222324252627282930

1112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

89101112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

101112131415161718192021222324252627282930

1112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930







Figur

a 7.1

. Cote

le sc

alelor

ABC

D-M

ale su

biectu

lui A

.B.

196

ABCD-M

Indicele FrpA/FrpB indică o diferenţă nesemnifi ca-tivă între răspunsurile la itemii primei jumătăţi vs. celei de a II-a, ceea ce validează conduita constantă a subiectului în probă şi fără încercarea de a mani-pula rezultatele.

Profi lul rezultat aduce în prim plan o imagine de sine relativ incongruentă: în condiţia unei nevoi de afi rmare personală pozitivă (E5) şi a integrării nevoii de control şi de ordine (C1, C4), persoana prezintă un mod de raportare negativ faţă de difi cultăţile şi provocările existenţiale (E2), precum şi un nivel de maturitate al eului care nu îi permit să-şi exercite un real control al conduitei mai ales în relaţiile interpersonale (în special, faţetele M4 şi M5). Sunt pozitive atât conştiinciozitatea cât şi autoactualizarea.

La nivelul factorilor latenţi, Extraversia (40T) şi Autoactualizarea (60T) apar ca fi ind cel mai opuşi ca manifestare, ceea ce ne conduce spre imaginea unei persoane centrate pe sine, a cărei energie pare să fi e stimulată mai ales de situaţiile în care lucrează singură, implicată într-o activitate care are sens personal. În astfel de condiţii poate dezvolta un nivel de perseverenţă înalt, cu o bună capacitate de aprofundare (Ac1) şi rafi nare a muncii pe care o realizează (Ac3). Îi place să lucreze independent. În relaţiile cu ceilalţi apare mai ales sentimental (A2) şi onest (A5), dar nu este deloc motivat de interrelaţionare. În acest sens sunt evident nedezvoltate şi inactive capacitatea de a se adecva (M2) şi a dezvolta relaţii apropiate (M5). Lipsa

de apetenţă pentru relaţia cu ceilalţi este evidentă şi la nivelul inconsistenţei factorului agreabilitate, semnalate de o scăzută căldură afectivă, dar şi de empatia şi altruismul nemanifeste în viaţa sa relaţională.

Profi lul nu prezintă deviaţii semnifi cative de la medie, ceea ce indică capacitatea sa generală de a se integra normal şi adecvat în viaţă şi profesie. Nivelul general al conştiinciozităţii, pasiunea pentru cunoaştere şi aprofundare în raport cu aspectele strict profesionale au condus anterior la rezultate de excepţie.

În acest context însă, condiţia de introversie, relativa imaturitate şi o mai scăzută agreabilitate subliniază difi cultăţile sale majore în adecvarea interrelaţională semnifi cativă pentru cerinţele unui lider; are difi cultăţi să-şi menţină stabilitatea emoţională care pot explica perioadele de izbucniri nervoasă şi de tensiuni interrelaţionale, prezintă difi cultăţile corelate inconstanţei energiei care explică perioadele de laissez-faire acuzate de subalterni şi lipsa de motivaţie pentru dezvoltarea relaţiilor cu ceilalţi.

Studiul de caz A.C.

Pentru selecţie profesională pentru postul de manager departament resurse umane au rămas în analiză două persoane. Ambele prezintă califi cările necesare, prezintă nivelele cerute de efi cienţă intelectuală şi a abilităţilor specifi ce. Piesa de departajare a rămas profi lul de personalitate.

197


Tabelul 7.2. Cotele scalelor ABCD-M ale subiecţilor A.C.1 şi A.C.2

Domenii Cota A.C.1 Cota A.C.2 Faţetele Agreabilităţii Cota A.C.1 Cota A.C.2E: Extraversie 55 55 A1: Altruism 58 52M: Maturitate 54 48 A2: Romantism 61 56A: Agreabilitate 61 54 A3: Căldură afectivă 62 54C: Conştiinciozitate 60 55 A4: Empatie 62 53Ac: Autoactualizare 58 48 A5:Onestitate 59 53Faţetele Extraversiei Faţetele ConştiinciozităţiiE1: Activism 56 56 C1: Voinţă şi perseverenţă 58 55E2: Optimism 52 55 C2: Spirit de perfecţiune 62 53E3: Umor 56 48 C3: Raţionalitate 52 54E4:Abilitate interpersonală 54 58 C4: Planifi care 52 56E5:Afi rmare personală 56 60 C5: Auto-disciplină 61 53Faţetele Maturităţii Faţetele AutoactualizăriiM1: Respect 50 40 Ac1: Aprofundare 60 50M2: Adaptare 57 52 Ac2: Toleranţă 50 50M3: Prietenie 52 50 Ac3: Rafi nare 51 47M4: Forţa inhibiţiei 50 49 Ac4: Independenţă 47 48M5: Forţa eului 52 49 Ac5: Creativitate 58 50

Prezentăm mai jos în Tabelul 7.2. rezultatele în cote standard ale persoanei A.C.1, femeie, 42 ani şi ale persoanei A.C.2, bărbat, 40 ani.

Analiza rezultatelor celor doi candidaţi o vom realiza desigur din perspectiva, cât de sumar schiţată a unui reper, respectiv a criteriilor de succes profesional. În Tabelul 7.3. de mai jos prezentăm aceste date reper în funcţie de care vom analiza diferenţele dintre cei doi candidaţi.

Analiza rezultatelor va avea în vedere măsura în care criteriul multiplu de mai sus este îndeplinit de fi ecare dintre cei doi candidaţi.

Observăm cât de apropiate apar scorurile celor doi candidaţi. Nici unul dintre aceştia nu prezintă

contraindicaţii, în sensul că nu există scoruri scăzute care să indice anxietate (E4-), rigiditate (Ac2-, E3-, M5-), tulburări comportamentale (M1-, M3- , M5-), timiditate (E4-), tendinţe autoritar despotice (M3-) sau excesivă impulsivitate (M4-).

O privire comparativă pentru domeniile personali-tăţii indică discrepanţe între cei doi la nivelul supra-factorului Maturitate şi a suprafactorului Autoac-tualizare în favoarea candidatului A.C.1 deşi scoru-rile nu depăşesc limita inferioară a semnifi caţiei de normalitate, indicând cel mult momente de centrare pe sine şi de dezinteres pentru candidatul A.C.2. La nivelul candidatei A.C.1 se observă un exces la nivelul factorilor Agreabilitate, Conştiinciozitate şi Autoactualizare care denotă nevoia de relaţionare şi de valorizare a imaginii de sine în relaţionare.

198

ABCD-M

Che

stio

naru

l Big

Fiv

e A

BCD

-MM

ihae

la M

inul

escu

, PhD

Eta

lon

fem

inin

Num

e

Dat

aV

ârst

aID


2020

3030

4040

5050

6060

7070

8080



646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

38404244464850525456586062646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

6062646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

586062646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

6668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

9101112131415161718192021222324252627282930

89101112131415161718192021222324252627282930

12131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

6789101112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

456789101112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

456789101112131415161718192021222324252627282930

1112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

6789101112131415161718192021222324252627282930

6789101112131415161718192021222324252627282930

101112131415161718192021222324252627282930

101112131415161718192021222324252627282930

89101112131415161718192021222324252627282930

1112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

89101112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

101112131415161718192021222324252627282930

1112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930







Figur

a 7.2

. Cote

le sc

alelor

ABC

D-M

ale su

biecţi

lor A

.C.1

(linie

conti

nuă)

şi A

.C.2

(linie

punc

tată)

199


La nivelul factorului Extraversie regăsim la ambii candidaţi aspecte–criteriu funcţionale: sunt persoane cu multă energie, manifestă deschidere, ascendenţă, imagine de sine pozitivă şi tendinţa de a pune accentul pe rezultate, simţul umorului pare să-i diferenţieze: A.C.1 prezintă note peste medii la A3, respectiv persoana glumeşte cu uşurinţă, este jovială

şi fl exibilă. Dispoziţia generală admite „partea bună a lucrurilor”, jocul şi spontaneitatea. Acest factor este, empiric, considerat cel mai relevant pentru predicţia stării de bine, a capacităţii de a lua viaţa uşor; comparativ, celalalt candidat, A.C.2 prezintă un simţ al umorului moderat.

Tabel 7.3. Cerinţe criteriu pentru reuşita profesională în manager resurse umane.

Tip de activităţi şi descrierea succintă a activităţii:

a) Activitate de organizare a munciib) Evaluează subordonaţiic) Colaborează cu alte departamented) Decide, comunica deciziae) Gestionează motivaţia şi satisfacţia profesionalaf) Transmite cultura organizaţională

Cerinţe legate de trăsături de personalitate:

1. Obiectivitate, onestitate2. Responsabilitate3. Echilibru emoţional4. Empatic, tolerant5. Agreabilitate6. Flexibilitate, deschidere7. Competenţa8. Conştiinciozitate9. Nevoie de rezultate10. Deschis la opiniile altora

Cerinţe legate de abilităţi decizionale şi relaţionale:

1. Ascendenţă2. Gândire logica si organizare3. Planifi care4. Constanţă, perseverenţă5. Creativitate6. Capacitate de recunoaştere şi negocierea a confl ictelor7. Centru de control în interior8. Altruism9. Imagine pozitivă de sine10. Asumarea răspunderii

Contraindicaţii: 1. Atac de panică, anxietate2. Rigiditate3. Egoism4. Tulburări comportamentale şi de personalitate5. Timiditate6. Comportament autoritar despotic7. Impulsivitate excesivă

200

ABCD-M

Faţetele Maturităţii indică în general scoruri norma-le, cu sens pozitiv, ceea ce răspunde cerinţelor legate de capacitatea de a fi şi a rămâne deschis, echilibrat emoţional cu un bun control interior. Cotele la toţi factorii sunt pozitivi pentru primul candidat; cel mai ridicat, peste medie, este factorul M2, adapta-rea. Persoana consideră că poate avea o relaţie non-agresivă cu ceilalţi, îşi poate controla impulsurile şi emoţiile negative astfel că poate coopera destinsă şi fără să raporteze totul la propria persoană. Acest lucru funcţionează în limitele normalului şi pentru A.C.2, cu precizarea că pot exista situaţii când ia situaţia la modul personal şi poate dezvolta reacţii negative, fără ca această tendinţă să fi e pronunţată. Plusul pentru primul candidat constă în generaliza-rea acestui tip de comportament nonagresiv.

Scalele factorului Agreabilitate pentru ambii candi-daţi indică deschidere, altruism, capacitatea pentru o conduită onestă precum şi capacitatea de a me-dia confl ictele (faţeta Ac5 pozitivă pentru ambii candidaţi). Se notează comparativ, tendinţa pentru primul candidat să prezinte un exces pe dimensiu-nea agreabilitate, pentru componentele care vizează inteligenţa emoţională: empatie, căldură afectivă, deschiderea faţă de ceilalţi. Nu este în general un comportament care să favorizeze munca de condu-cere pentru că pune accent pe înţelegere şi solidari-tate, ceea ce în anumite contexte de stres ocupaţio-nal poate scădea efi cienţa în muncă. Acest lucru este adevărat mai ales pentru posturile unde elementul cheie este efi cienţa, randamentul, realizarea perfor-manţială. Din fericire, în domeniul resurselor uma-

ne acest factor poate acţiona contradictoriu, pe de o parte asigură o bună înţelegere a nevoilor şi cerinţe-lor angajaţilor, pe de altă parte conduce la accentul pe soluţii care să nu defavorizeze oamenii, să evite confl ictul. Exisă în acelaşi timp şi posibilitatea unor stagnări motivate de lipsa unor soluţii care să dea tributul cerut nevoilor umane.

Scalele factorului Conştiinciozitate sunt pentru ambii candidaţi un indice care asigură criteriile: perseverenţă, competenţă, (C1), organizare, logică şi planifi care (C3, C4) autodisciplină. Nu se sem-nalează deosebiri semnifi cative; pentru candidatul A.C.1 apare un plus de preocupare pentru aprofun-dare (C2 62T).

Scalele factorului V, indică atitudini generative ceva mai semnifi cative pentru primul candidat. În ace-laşi timp, scalele care indică tendinţa spre toleranţă, deschidere, capacitatea de a gestiona confl ictele şi capacitatea de responsabilitate şi control intern sunt active şi prezente la ambele persoane. Este însă de consemnat o deosebire între candidaţi pentru fac-torul control intern şi asumarea răspunderii; la can-didata A.C.1 aspectul apare constant în comporta-ment, la candidatul A.C.2 elementele sunt mai puţin pregnante, pot apare fl uctuaţii în diferite tipuri de situaţii. De asemenea, nevoia de nou şi creativitate este mult mai accentuată la candidatul A.C.1.

În aceste condiţii, dacă pentru sectorul resurse umane, este nevoie de un manager ale cărui calităţi să accentueze munca cu omul şi deschiderea şi

201


fl exibilitatea candidatul A.C.1 ar trebui preferat. De menţionat, că apetenţa pentru soluţii nonstangnante, poate sprijini găsirea de soluţii adaptative şi pentru condiţiile de stres legate de perioadele de reorganizare şi redimensionare a personalului.

ABCD-M în contextul psihologiei

clinice şi consilierii psihologice

Pilotarea pentru stabilizarea indicilor psihometrici a fost realizată pe populaţie normală. Există însă o serie de cercetări mai restrânse, realizate mai ales prin studii de caz clinice, care indică modalităţi în care suprafactorii şi faţetele acestora sunt semnifi cativi pentru domeniul psihopatologiei, pentru defi nirea profi lului actual al dispoziţiilor subiectului, pentru formularea unor diagnostice diferenţiale, pentru stabilirea tipului de psihoterapie şi / sau a planului de tratament psihiatric / medical, pentru explicarea unor simptome psihosomatice..

În acest sens, axa energie – raţionalitate, precum şi axa maturitatea eului-afectivitate- atitudini generative s-au dovedit a fi clarifi catoare pentru înţelegerea dinamicii cazului dincolo de simptomatologia clinică, pentru găsirea resurselor pentru stabilirea unui program terapeutic şi, nu în ultimă instanţă, pentru prognosticul cazului.

Din perspectivă psihodiagnostică, având în vedere nivelul semnifi cativ de covarianţă între scalele

chestionarului ABCD-M şi scalele chestionarului NEO PI R putem face de asemenea unele inferenţe din datele de cercetare ale lui Costa şi McCrae dedicate acestei problematice.

Cercetările extinse desfăşurate cu NEO PI R de că-tre Costa şi McCrae indică faptul că în trei dintre dispoziţiile generale ale personalităţii, deschiderea la experienţă, extraversia şi nevrotismul, sunt înrădăci-nate diferenţele individuale în raport cu dispoziţia spre tulburări psihotice. Din perspectiva simptome-lor din DSM unele dintre trăsăturile de personali-tate măsurate prin NEO PI R sunt relevante în psi-hodiagnoza unor variate tulburări psihopatologice, în special a celor din axa II, tulburări de personali-tate (Wiggins, Pincus, Costa, Widinger, 1994). De asemenea, scorurile extreme la unele scale pot su-gera anumite tulburări care, ulterior, pot fi evaluate şi prin instrumente specifi ce. De exemplu, N4 înalt poate sugera existenţa unei fobii sociale; C3 scăzut, tulburări de personalitate de tipul antisocialului.

De asemenea, dacă evaluarea scorurilor este reali-zată în contextul datelor despre situaţia existenţială prezentă a subiectului, se poate ajunge atât la o con-cluzie privind cronicitatea unei manifestări psiho-patologice în cazul unor faţete N cu scoruri înalte, dar poate indica şi reversul, stresori specifi c situaţi-onali care au condus în prezent la comportamente reactive acute.

O altă direcţie de studiu este dată chiar de folosirea NEO PI R pentru determinarea impactului

202

ABCD-M

aspectelor psihopatologice sau al psihoterapiei asupra scorurilor la test. De exemplu, un episod depresiv, dar şi alte stări psihopatologice, pot afecta de obicei în direcţia unei exagerări a scorurilor faţetelor la nivelul nevrotismului (Costa, McCrae, 1992). După remisie, persoana prezintă scoruri semnifi cativ mai scăzute la N, dar, spun autorii, nu-şi va modifi ca nivelele la extraversie şi agreabilitate.

Cercetările realizate cu NEO PI R pot, pe de o parte, să stabilească efectul de durată sau tranzitoriu al diferitelor tehnici terapeutice asupra unora dintre faţetele dimensiunilor personalităţii, iar pe de altă parte se pot studia profi le de personalitate distinctive pentru diferite structuri nosologice, profi le utile în clarifi carea etiologiei tulburării (Wise, Fagan, Schmidt, Ponticas, Costa, 1991).

Datele de cercetare ale autorilor americani indi-că corelaţii semnifi cative între faţete ale NEO PI R şi unele scale ale altor chestionare. Dacă ar fi să urmărim, în sensul celor ce ne interesează, numai corelaţiile cu MMPI, am găsi nu mai puţin de 13 (din 30 de faţete) în care scalele NEO PI R corelea-ză cu scale din MMPI. Astfel, de exemplu, pentru Nevrotism: N1 cu MMPI comportamente com-pulsive, N2 şi N5 cu MMPI borderline, N3 şi N6 cu MMPI dependenţă, N4 cu MMPI comporta-ment de evitare. Pentru Extraversie: E2 cu MMPI schizoidie, E 5 cu MMPI comportament antisocial; pentru deschidere: O1 cu MMPI borderline, O4 cu MMPI histrionism; pentru Agreabilitate: A2 cu MMPI comportament antisocial; pentru Conştiin-

ciozitate: C3 cu MMPI comportament antisocial, C5 cu MMPI comportament pasiv-agresiv (Costa, McCrae, 1992).

Desigur este important să dezvoltăm coerenţa din-tre interpretările scalelor şi anumite simptomatolo-gii. Deşi pentru comportamentul unor dintre scale există date care par să circumscrie anumite arii de comportament cu semnifi caţie psihopatologică, to-tuşi, nu am efectuat studii de validare sistematice.

Capacitatea de a surprinde comportamentul de anormalitate a fost pusă în evidenţă mai ales prin studii de caz în care instrumentul şi-a dovedit sensibilitatea pentru anumite tipuri de conduită.

Din aplicările pe cazuri individuale, există date pri-vind asocierea dintre răspunsurile submedii la scale precum cele din cuprinsul dimensiunii Maturitate (M1, M2, M4, M5), ale scalelor dimensiunii Extra-versie privind nivelul de implicare energetică (E1, E2,E3) precum şi ale scalelor saturate afectiv ale di-mensiunii Agreabilitate (A2, A3, A4), care ne pot conduce spre imaginea predominării unor condiţii de psihopatologie sau a unor tulburări de persona-litate.

Astfel, în condiţii de psihopatologie datorate depresiei sau psihasteniei, ne aşteptăm să întâlnim cote scăzute la scalele A1 – A2 şi scala C5 asociate unei imagini negative de sine (scalele A4 şi A5).

Tulburări de tip distimic şi anxietatea conduc spre note scăzute la scalele M4 asociate unei imagini de

203


sine negative (scalele E4 şi E5), lipsei de umor şi pesimismului (note moderat-scăzute la scalele E2 şi E3) precum şi comportamentului paradoxal al scalelor dimensiunii agreabilitate (nivel A2 şi /sau A4 excesiv de ridicat alături de A1, A3, A5 scăzute sau medii).

Conduitele de tip demonstrativ-histrionic au ca indicator sensibil scala M5. Acestei scale i se asociază comportamentul incongruent la scalele dimensiunii conştiinciozitate (mai ales scalele C1, C4 şi C5). Cercetarea ar putea urmării măsura în care comportamentul acestor scale este asociat unor simptome psihosomatice, respectiv conversiei în simptome psihosomatice.

Conduitele de tip agresiv asociate unor tulburări de personalitate borderline sunt evidenţiate prin scăderi generale ale nivelului scalelor de Maturitate alături de scăderea dramatică a scalelor A1, A4 şi A5 asociate scalelor Ac2 şi Ac3 de asemenea cu valori submedie. În astfel de cazuri de exemplu, cu cât caracterul sociopat este central, cu atât ne putem aştepta ca întreaga scală majoră Maturitate să trădeze lipsa de consideraţie pentru valorile umane, egocentrismul fi ind elementul cheie alături de lipsa scrupulelor morale, rigiditatea, caracterul despotic şi discreţionar, conduitele jignitoare.

În acest context, în prezent nu putem susţine capa-citatea predictivă pentru psihopatologie sau gene-ralizări privind modele posibile de asociere a răs-punsurilor la numite scale coerente unor sindroame

psihopatologice, dar din aplicările individuale există o astfel de ipoteză de cercetare pentru viitor.

Este evidentă capacitatea instrumentului de a surprinde condiţiile de dezechilibru intra-psihic, pe marile domenii de interes pentru explicaţia psihologică a conduitei anormale, respectiv condiţia eului, a afectivităţii, relaţia cu semenii şi cu realul, capacitatea de conştientizare, condiţia de stagnare vs. transformare psihică, nivelul de energie. Din această perspectivă considerăm că este un instrument valoros în diagnoza clinică legată de condiţia personalităţii, precum şi pentru evidenţierea posibilelor resurse pentru desfăşurarea unui program de consiliere sau psihoterapie.

Studiu de caz A.D.

Pacientul A.C., are 28 de ani. Este internat în cadrul unei secţii de adicţie pentru tratamentul dependenţei de droguri. Este la a şasea internare pentru adicţie. Prima internare a avut loc în adolescenţă, când persoana abandonase liceul şi făcea parte dintr-un grup de consumatori de heroină.

Pacientul este în prezent şomer. A avut mai multe angajări temporare, în care nu rezista mai mult de 8 luni, ultima dintre acestea fusese pe un şantier de construcţii, muncitor necalifi cat. Nu este căsătorit iar adresa sa constantă este cea a tatălui său. Aici nu locuieşte însă decât rareori, mai ales după internările pentru curele de dezintoxicare, apoi pleacă după scene de violenţă şi scandaluri. Are relaţii pasagere

204

ABCD-M

cu partenere ocazionale care sfârşesc cu scene de violenţă.

Partenerele lui se plâng de comportament contra-dictoriu „este blând şi cald, dar poate deveni sălba-tec şi iraţional”, dar dominat de agresivitate când nu primeşte ceea ce cere, de obicei bani pentru dro-guri. Partenera scapă de obicei scapă de avalanşa de obiecte cu care este lovită şi de urletele şi reproşu-rile însoţite de cuvinte obscene, sărind pe fereastră. Scenele de agresivitate erau tot mai dese şi apăreau din senin, fără un motiv aparent: „nu te uiţi la mine”, „mă neglijezi”, „nu mai pot trăi fără tine”, „ştiu eu că vrei să mă părăseşti” urmate de scene sentimentale de auto-blamare în care partenera era „zeiţa inimii mele”, „singurul om de pe pământ”, „cea mai inteli-gentă şi dulce femeie” şi auto-violenţe.

Copilărie fără mamă, decedată când persoana avea 11 ani. Când era mic, mama fusese bolnăvicioasă şi fusese internată inclusiv pentru dezalcoolizare. Crescut de un tată care nu se recăsătorise dar avusese mai multe „mame” pentru copil. El personal declara că „nu am ştiut niciodată ce să fac cu acest copil. Parcă nu este copilul meu. I-am dat de toate, am adus şi femei în casă să-l crească, l-am hrănit şi l-am îmbrăcat dar nu am ştiut niciodată ce-i în capul lui. I-am cerut să mă asculte, să nu facă prostii, dar numai prostii a făcut. L-am şi bătut, dar nu am avut ce să fac că nu te poţi înţelege cu el”. Fără a fi propriu-zis alcoolic, tatălui îi plăcea să consume „în cantităţi moderate” ţuică.

În Tabelul 7.4. apar rezultatele la testul ABCD-M.

Tabelul 7.4. Cotele scalelor ABCD-M ale subiectului A.D.

Domenii Cota Faţetele Agreabilităţii CotaE: Extraversie 66 A1: Altruism 37M: Maturitate 38 A2: Romantism 52A: Agreabilitate 37 A3: Căldură afectivă 37C: Conştiinciozitate 32 A4: Empatie 34Ac: Autoactualizare 48 A5: Onestitate 34Faţetele Extraversiei Faţetele ConştiinciozităţiiE1: Activism 68 C1: Voinţă şi perseverenţă 37E2: Optimism 66 C2: Spirit de perfecţiune 32E3: Umor 57 C3: Raţionalitate 30E4:Abilitate interpersonală 48 C4: Planifi care 33E5:Afi rmare personală 43 C5: Auto-disciplină 29Faţetele Maturităţii Faţetele AutoactualizăriiM1: Respect 38 Ac1: Aprofundare 38M2: Adaptare 39 Ac2: Toleranţă 39M3: Prietenie 38 Ac3: Rafi nare 30M4: Forţa inhibiţiei 40 Ac4: Independenţă 48M5: Forţa eului 30 Ac5: Creativitate 54

205


Che

stio

naru

l Big

Fiv

e A

BCD

-MM

ihae

la M

inul

escu

, PhD

Eta

lon

fem

inin

Num

e

Dat

aV

ârst

aID


2020

3030

4040

5050

6060

7070

8080



646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

38404244464850525456586062646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

6062646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

586062646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

6668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

9101112131415161718192021222324252627282930

89101112131415161718192021222324252627282930

12131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

6789101112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

456789101112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

456789101112131415161718192021222324252627282930

1112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

6789101112131415161718192021222324252627282930

6789101112131415161718192021222324252627282930

101112131415161718192021222324252627282930

101112131415161718192021222324252627282930

89101112131415161718192021222324252627282930

1112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

89101112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

101112131415161718192021222324252627282930

1112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930







Figur

a 7.4

. Cote

le sc

alelor

ABC

D-M

ale su

biectu

lui A

.D.

206

ABCD-M

Testul a fost completat în cadrul unui examen la fi nalul curei cu scopul includerii într-un program post-tratament de susţinere psihoterapeutică şi psihosocială în cadrul unui campus. Alături de acest chestionar, i-au fost administrate şi alte probe inclusiv teste proiective. În ele ce urmează vom realiza evaluarea condiţiei sale prezente după rezultatele la ABCD-M.

Tensiunea intrapsihică apare evidentă examinând condiţia celor cinci mari domenii: între suprafactorul Extraversie cu o notă foarte ridicată 66T cu un mare aport de energie, nevoie de stimulare şi suprafactorul Conştiinciozitate, cu o notă foarte scăzută 32T, cu incapacitatea de ordonare şi auto-control şi planifi care. De aici, apare imaginea incapacităţii de a controla manifestările energiei, inclusiv tendinţa spre un comportament de risc necontrolat.

La aceste aspecte se adaugă condiţia suprafactorilor Maturitate şi Agreabilitate, cu note scăzute 38T şi respectiv 37T, ceea ce implică un eu imatur, incapabil să gestioneze relaţia cu ceilalţi, defensiv, cu o slabă capacitate de conştientizare şi de gestionare a afectivităţii, la care se adaugă slaba capacitate de înţelegere şi investire afectivă în relaţiile cu ceilalţi.

Singura resursă evidentă în profi l, apare la nivelul domeniului Autoactualizare, aparent normal ca şi comportament 48T, unde pare să existe acceptată o nevoie de schimbare.

Domeniile mari ale personalităţii apar în dezechi-libru şi par a sugera incapacitatea persoanei de a se

confrunta cu viaţa, de a face faţă într-o manieră cu sens vieţii, de a se lăsa purtată de propria energie fără a o putea gestiona spre realizări de durată, con-duite persistente şi constante, relaţii semnifi cative cu semenii.

Analiza scalelor maturităţii şi ale agreabilităţii pare să indice un nivel primar al afectivităţii, dominat de emoţii negative. Afectivitatea este destul de primitivă în sensul incapacităţii de a fi gestionată pozitiv. Scalele cele mai semnifi cative sunt: forţa eului 30T, nivel foarte scăzut alături de empatie şi onestitate 34T. În conduită ne putem aştepta să întâlnim demonstrativitatea, nevoia de a se pune în prim plan; persoana apare a fi gata mereu să ceară atenţia celorlalţi, cu tendinţa spre a fi lăudăros şi instabil în relaţii. Se teme să nu fi e neglijat, să nu fi e trecut cu vederea.

Aspectul care îi lipseşte este încrederea stabilă în sine. În completare cu această „nevoie de primi afectivitate” apare indiferenţa faţă de alţii; persoana nu resimte şi nu vibrează emoţional, nu este preocupată de binele celor din jur, nu îşi face griji pentru că nici nu se poate „pune în papucii altuia”. Imaginea difi cultăţilor de relaţionale este nuanţată prin factorul A5, 34T: persoanele cu un scor atât de scăzut se consideră îndreptăţite să mintă, să desconsidere adevărul când apar nevoi personale, mai ales de tip afectiv. Se simte îndreptăţit pentru că adesea se consideră nedreptăţit de cei din jur şi de soartă. În acelaşi timp, le apare celor cin jur inconstant, insensibil.

207


În cadrul acestui factor, elementul cheie pentru abordarea terapeutică apare resursa: scala A2 sensibilitate, unde nota 52T pare să indice o uşoară tendinţă spre a fi ceva mai visător şi sensibil, inclusiv la problemele celor din jur. Această sensibilitate poate să fi e explorată şi stabilizată pentru că indică faptul că viaţa emoţională nu este afectată de răceală şi insensibilitate (cum apare de obicei în condiţia tulburărilor de personalitate grave de tip sociopat). Persoana poate fi capabilă de considerarea celor din jur ca fi inţe cu nevoi, afecte şi poate fi sensibilă la acestea.

Aceste aspecte par să fi e rezultatul unui contact parental inconsistent, în special cu mama, atât în prima copilărie (o mamă dependentă, probabil cu o presiune mare asupra copilului de a-i acorda atenţie, afectivitate; acest lucru a făcut ca sentimentele copilului să rămână la nivelul lor primar, fără a le putea înţelege şi gestiona; probabil multe trăiri de spaime, temeri nediferenţiate chiar angoase pe fondul singurătăţii afective şi stării de abandon afectiv, asociate copierii manifestărilor de nefericire, depresie sau furie prezente în conduita ambilor părinţi.

Relativ la axa energie – ordine, aspectele caracteristice în conduita acestei persoane sunt evidenţiate de tensiunea dintre scalele extraversiei E1 vs. E5 şi condiţia prăbuşită a scalelor conştiinciozităţii, C2 – C5. Putem vorbi despre paradoxul dintre energie şi iniţiativă. Se manifestă verbal şi în planul acţiunilor ca dinamic, activ, energic, dar prin lipsa de lipsa de

încredere în capacitatea de a răspunde difi cultăţilor vieţii; incapacitatea de a folosi energia pentru a reuşi social şi a face faţă schimbării şi noului. În genere, nu există deloc abilităţi formate pentru gestionarea existenţei, persoana se lasă condusă de evenimente, apare cu o tendinţă semnifi cativă spre conduite de tip superfi cial, subiectiv şi apare iraţional în preferinţe şi opinii, nu se preocupă de înţelegerea logică sau de controlul raţional.

Faţetele factorului agreabilitate prezintă de asemenea un tablou contradictoriu: pe de o parte aspectul cel mai semnifi cativ este creativitatea 54T, persoana se consideră un spirit liber, cu imaginaţie liberă, preferă să pună lucrurile în mişcare, nu suportă stagnarea şi ceea ce este deja stabilizat. Este un căutător continuu, care se implică direct în schimbare. Această trăsătură îl conduce însă spre instabilitate în prezent, persoana nu-şi găseşte locul în relaţia cu partenera de cuplu (schimbarea partenerelor şi a locuinţelor), în relaţia cu diferitele locuri de muncă (a început cu o muncă de birou, apoi de agent de vânzări, apoi a eşuat în munci necalifi cate în construcţii).

Aceste schimbări sunt generate desigur şi de lipsa de sens în viaţă, dar şi de tendinţa de a fi mereu nemulţumit de ceea ce are. Celelalte faţete, Ac1 – Ac4 prezintă note scăzute ceea ce indică incapacitatea de decizie, de a găsi răspunsuri şi a pune întrebări care să limpezească o situaţie. Intelectual nu evoluează, creativitatea devine „capacitatea de a se descurca pe moment” aspect consistent cu modul obişnuit de a

208

ABCD-M

fi al pacientului, superfi cial şi suspicios, ce poate face faţă cu greu caracterului provocator al vieţii.

Testul poate clarifi ca în condiţii optime atitudinea persoanei faţă de viaţă, capacitatea sau nu de a-şi angrena energiile în eforturi constructive, capacitatea de a se raporta cooperant şi conţinător la cei din jur, inclusiv caracteristici de tip moral ale acţiunilor sale, inteligenţa emoţională şi nivelul de conştienţă şi motivaţie.

ABCD-M în contextul psihologiei şi

consilierii educaţionale

Optimizarea capacităţii de a rezolva probleme şi de a lua decizii este un scop urmărit în domeniul educaţional, atât la nivelul individual cât şi al grupurilor, atât pentru industrie cât şi pentru instituţii guvernamentale.

În privinţa capacităţii de gândire raţional - logică, studii separate asupra personalităţii şi asupra stilului cognitiv au arătat că există diferenţe importante între indivizi referitoare la abordarea şi rezolvarea unei probleme precum şi la modul în care iau o decizie. Indivizii cu preferinţă pentru raţionalitate şi ordine corespunzător nivelului mediu superior al scalei conştiinciozitate vor avea tendinţă să analizeze şi să folosească logica în timpul rezolvării unei probleme. Astfel de persoane, mai ales dacă prezintă un nivel sub medie la scalele A2 şi A3, tind să fi e mai obiectivi

şi impersonali când trag concluzii. Ei vor ca soluţiile să aibă un sens legat de fapte, principii generale, modele. Prin contrast, afectivii, persoanele cu un nivel mai ridicat la scalele A2, A3 şi A4, vor ţine cont de valori şi sentimente în procesul rezolvării de probleme. Ei vor avea tendinţa să fi e subiectivi în luarea deciziilor şi să ia în considerare modul cum deciziile lor pot afecta pe ceilalţi oameni. Scalele devin un indice important privind stilul cognitiv, mai ales pentru situaţiile de alegere între oferta educaţională pentru „real” vs. „uman”, sau pentru tipul de profesie pentru care consiliază persoana.

Cei care au un nivel mai înalt la factorul Conştiinciozitate, asociat cu scalele Ac1 şi Ac2 tind să fi e structuraţi şi organizaţi, vor să lase lucrurile terminate. În opoziţie, cei care au dezvoltate scalele Ac4 şi Ac5 preferă fl exibilitatea şi adaptabilitatea. Ei vor fi mai preocupaţi ca în procesul rezolvării de probleme să ia în considerare o varietate de tehnici şi prevăd schimbările neaşteptate. Scalele pot oferii date importante pentru explicarea unor stiluri de conduită academică, sau a unor situaţii de insucces academic.

Extraversia apare adesea asociată cu succesul academic într-o varietate de profi le, aşa cum sunt descrise în studiile privind preferinţele şi infl uenţa acestora asupra succesului academic (v. cercetările privind MBTI). Din această perspectivă, stimularea intensă a varietăţii de sarcini academice dar şi relaţiile interpersonale conduc extravertul spre implicare activă a energiei, spre competitivitate.

209


Extraversia se asociază de obicei cu Autoactualizarea la cote ridicate când este vorba de nivele academice competitive. Introversia aduce o aparent mai scăzută competitivitate academică, în schimb, asociată actualizării, conduce spre performanţe înalte mai ales pentru acele domenii pentru care stimularea funcţionează la nivel intelectual ca o provocare spre descoperire, asociată unei motivaţii legate de domeniul respectiv.

Scalele E1 şi E2, descriu situaţia unei persoane cu un nivel de energie ridicat, care este deschisă spre viaţă şi „se bucură”, „trăieşte din plin”, intens viaţa. Aceste aspecte asociate şi lui E4, deschiderea faţă de nou precum şi lui E5, nevoii de a reuşi, se apropie de condiţia defi nită de Zuckermann drept „căutare a senzaţiei”. Desigur, nu putem face o astfel de apropiere în afara unei corelări a nivelelor ridicate a tuturor acestor scale. Intensitatea şi nevoia de schimbare şi nou, apar să defi nească în cercetările curente comportamente sociale precum: atingerea unor poziţii de lider (intensitatea crescută a experienţei trăite), felul profesiunii alese de individ, (profesiile diferă din perspectiva gradului de noutate şi intensitate pe care îl implică); realizările înalte din unele domenii ( plăcerea pentru intensitate poate fi refl ectată în abilitatea de a rămâne echilibrat în situaţii înalt stresante, iar dorinţa pentru noutate poate fi exprimată ca o gândire creativă, divergentă ( J. Arnett, 1994).

Studiul de caz A.E.

Vom prezenta cazul unui student care doreşte să se înscrie la o a III-a facultate după ce a abandonat cele două facultăţi anterioare. Este un tânăr de 27 de ani. Iniţial a urmat cursurile facultăţii de drept, abandonând însă dreptul la fi nele primului an de studii. Apoi dă concurs şi reuşeşte la o a II-a facultate, de medicină veterinară, pe care o absolvă, dar nu îşi dă licenţa. În prezent, doreşte să se înscrie la o a III-a facultate, Marcheting, considerând că este „de viitor” şi îl poate ajuta în afaceri

Despre prima facultate argumentează că a fost dorinţa părinţilor, mai ales a unui bunic fost judecător, care îi şi fi nanţase taxele, dar că descoperise că de fapt „nu îi plac materiile, este prea mult de învăţat, iar profesorii sunt dezinteresaţi de studenţi iar colegi erau snobi şi superfi ciali”. În legătura cu a doua opţiune, reiese că de fapt a urmat facultatea luându-l drept model pe tatăl lui, care este medic veterinar cercetător pasionat de domeniu, că de-a lungul pregătirii deşi reuşita din anul I fusese gratifi cantă, au urmat pe rând ani tot mai slabi ca randament, o repetenţie, iar acum nu mai era interesat să-şi dea licenţa pentru că „în România oricum nu poţi face bani din asta”.

Despre profesori nu poate spune nimic, dar despre colegi consideră că sunt „în majoritate nişte proşti, dezinteresaţi de fapt de animale”. În perioada ultimului an, se înscrisese voluntar la o fundaţie care dresa animale pentru a le transforma în însoţitori pentru persoane cu handicap: „Asta nu înseamnă

210

ABCD-M

că în România poţi trăi din aşa ceva, deşi doresc să deschid o fermă cu animale pentru terapie, de exemplu cai”.

Are un singur prieten, care lucrează în IT; nu reuşeşte să-şi facă o prietenă. Tatăl este destul de absent din relaţie pentru că nu pot comunica, „nu au ce să vorbească”, când vine acasă este tăcut, se retrage şi „citeşte sau se ceară cu mama”. Mama, medic generalist, a fost destul de absentă în perioada copilăriei mici când făcea naveta la dispensarele comunale. În perioada adolescenţei, şi-a stabilizat practica în oraş dar tânărul spune că „a fost prea târziu”; în prezent nu comunică nici cu mama. Ea îi serveşte mereu exemplul celor din familia ei care au reuşit, îi dă fel de fel de sfaturi de conduită, dar „habar nu are de realităţi”.

„Este capabil să urmeze facultatea de Marketing” este întrebarea pusă de părinţi care urmau să-i fi nanţeze taxele şi, nu în ultimă instanţă, pusă şi de tânăr.

În Tabelul 7.5. apar rezultatele la testul ABCD-M.

Putem observa nivelele submedie ale tuturor do-meniilor personalităţii. Dintre scale, trei prezintă cote scăzute: sunt factorul Autoactualizare, factorul Maturitate şi factorul Conştiinciozitate. Aceste as-pecte tind să prezinte imaginea unei persoane des-tul de dezinteresată de sine, cu o imagine de sine defavorabilă, care se complace şi nu este motivată pentru o schimbare în acest sens, cu un eu relativ imatur. Energia este la limita de jos a normalităţii încât putem spune că nu găseşte resurse de vitali-zare în raport cu ceea ce îi pune la dispoziţie viaţa,

Tabelul 7.5. Cotele scalelor ABCD-M ale subiectului A.E.Domenii Cota Faţetele Agreabilităţii CotaE: Extraversie 47 A1: Altruism 46M: Maturitate 38 A2: Romantism 55A: Agreabilitate 49 A3: Căldură afectivă 46C: Conştiinciozitate 41 A4: Empatie 50Ac: Autoactualizare 37 A5:Onestitate 48Faţetele Extraversiei Faţetele ConştiinciozităţiiE1: Activism 42 C1: Voinţă şi perseverenţă 42E2: Optimism 46 C2: Spirit de perfecţiune 46E3: Umor 47 C3: Raţionalitate 46E4:Abilitate interpersonală 38 C4: Planifi care 40E5:Afi rmare personală 37 C5: Auto-disciplină 47Faţetele Maturităţii Faţetele AutoactualizăriiM1: Respect 40 Ac1: Aprofundare 40M2: Adaptare 42 Ac2: Toleranţă 40M3: Prietenie 38 Ac3: Rafi nare 37M4: Forţa inhibiţiei 46 Ac4: Independenţă 42M5: Forţa eului 38 Ac5: Creativitate 36

211


Che

stio

naru

l Big

Fiv

e A

BCD

-MM

ihae

la M

inul

escu

, PhD

Eta

lon

fem

inin

Num

e

Dat

aV

ârst

aID


2020

3030

4040

5050

6060

7070

8080



646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

38404244464850525456586062646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

6062646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

586062646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

6668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

9101112131415161718192021222324252627282930

89101112131415161718192021222324252627282930

12131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

6789101112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

456789101112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

456789101112131415161718192021222324252627282930

1112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

6789101112131415161718192021222324252627282930

6789101112131415161718192021222324252627282930

101112131415161718192021222324252627282930

101112131415161718192021222324252627282930

89101112131415161718192021222324252627282930

1112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

89101112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

101112131415161718192021222324252627282930

1112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930







Figur

a 7.5

. Cote

le sc

alelor

ABC

D-M

a su

biectu

lui A

.E.

212

ABCD-M

este dezinteresat de afi rmare şi reuşită. Mai degrabă tabloul unui introvert. Toate aceste aspecte generale sunt consistente cu datele despre relaţiile cu ceilalţi, inconstanţa şi indecizia privind opţiunea profesio-nală.

Axa energie – raţionalitate, respectiv condiţia faţe-telor extraversiei şi ale conştiinciozităţii nuanţează aspectele de mai sus, dar dă şi unele indicii privind cariera. Astfel, intrafactorial tensiunea este între fa-ţetele A2, A3 vs. E5, E4, respectiv C5 vs C4, C1; iar interfactorial, între faţetele E3, C5 şi E5, E4.

Deşi nivelul de energie este relativ scăzut, umorul şi optimismul moderate i-au asigurat o rezonanţă faţă de provocările vieţii, deşi acest lucru nu este fructifi cat favorabil datorită lipsei de ascendenţă şi de mobilizare: tânărul preferă să rămână în fundal şi să lase altora grija afi rmării, nu se consideră sufi cient de abil şi nu au încredere în propria perspicacitate. Faptul este confi rmat şi de constanţa cu care proiectează aceste incapacităţi pe cei din jur, respectiv pe uşurinţa cu care etichetează colegii şi profesorii facultăţilor ca „proşti”, „superfi ciali” „dezinteresaţi”. Tendinţa sa este să se ferească de situaţii în care „trebuie să facă faţă” unor provocări sau unor lucruri pe care nu le cunoaşte, nu face eforturi să reuşească, face mai greu faţă schimbării şi noului.

Pentru scalele conştiinciozităţii, se remarcă o preo-cupare a persoanei pentru gestionarea şi controlul emoţionalităţii, dar dezinteresul este marcat pentru perseverenţă şi planifi care: astfel de persoane apar

„delăsătoare” în confruntarea cu problemele, inefi ci-ente, mai puţin pregătite să se confrunte cu viaţa şi problemele. De aici scăderea randamentului faţă de învăţare de-a lungul anilor de studii la medicină ve-terinară. Persoana recunoaşte că deşi „unele materii erau atractive”, nu mergea la cursuri, întârzia, nu se putea mobiliza pentru a învăţa: apatia, chiar lenea, lipsa de ambiţie, pe fondul unei autoaprecieri scăzu-te privind capacitatea de a se organiza şi a persevera (C1). Tensiunea stagnantă este dată de autoironie şi încercarea de control a emoţionalităţii şi lipsa de ascendenţă şi de mobilizare pentru reuşită.

Aceste aspecte par să ne conducă spre un prognostic defavorabil: motivaţia nespecifi că pentru noua specializare nu îi va permite o mobilizare pentru acest gen de studii.

Pe axa condiţiei eului şi a maturizării afectiv-relaţionale, se evidenţiază o tensiune intrafactorială între M4 vs. M3, M5, respectiv A2 vs. A1, A3.

Interfactorial, tensiunea majoră apare între faţetele A2 vs. M3, M5. Probabil un temperament fl egmatic, tânărul reuşeşte un control mediu al comportamentul mai ales prin inhibarea tendinţelor reactive. De aceea în general reuşeşte să nu fi e reactiv, nu îşi iese din fi re. Această preocupare apare însă pe fondul egocentrismului şi nevoii de a fi în centrul interesului celor din jur, inclusiv al părinţilor (aspect care este explicat prin lipsa de interes parental real pe care a trăit-o în copilăria mică şi adolescenţă). Lipsa de conţinere afectivă din copilărie a condus

213


spre un mod sensibil, sentimental şi romantic de manifestare (mărturiseşte că „îi plac animalele pentru că îl iubesc necondiţionat”), deşi, în relaţiile cu ceilalţi este centrat pe propria persoană, dezinteresat de problemele altora şi incapabil să ofere sprijin afectiv.

Cere afectivitate, fără a fi capabil să şi ofere, este lipsit de căldură emoţională şi relativ rece dacă nu i se îndeplinesc nevoile afective (iubeşte animalele pentru a fi iubit, dar poate lăsa fl orile neudate şi animalul favorit neplimbat sau fără apă, uitând de nevoile lor). Acest gen de tensiuni sunt maximizate dacă privim condiţia de sentimentalism visător, precum şi lipsa de realism în cerinţele afective de la ceilalţi şi în dezinteresul pentru stabilirea de relaţii.

Resursele transformative posibile sunt relativ absente la nivelul faţetelor factorului deschidere spre transformare, în fapt, scalele sunt toate scăzute cu note între Ac5 36T şi Ac4 42T. Întreg acest segment al personalităţii aduce un prognostic defavorabil: stagnare, trăirea vieţii prin prisma trebuinţelor temporare care satisfăcute oferă o saţietate imediată urmând a reveni ciclic la acelaşi nivel de manifestare, de obicei destul de rudimentar şi fără capacitatea de a permite transformări personale. Tânărul pare a se lăsa „purtat de valul” trebuinţelor şi motivaţiilor imediate, este defensiv în faţa vieţii, este dominat de dorinţe egocentrice. Polul lipsei de deschidere duce la un comportament conservator, individul preferă ceea ce este familiar, obişnuit.

În acest context, rezultatele examenului nu susţin dorinţa sa de a începe o nouă specializare. Pentru a-şi mobiliza resursele care să-i asigure integrarea în viaţă, este mai degrabă nevoie de un demers psihoterapeutic şi consiliere psihologică pentru relaţia părinte - tânăr.

Studiul de caz A.F.

În continuare prezentăm un caz venit în consiliere psihologică datorită unor difi cultăţi majore de învă-ţare dublate de o simptomatologie nevrotiformă.

Persoana este un tânăr de 23 de ani, student. Prezintă un coefi cient intelectual de nivel ridicat, dar apar difi cultăţi de concentrare şi perseverare. Interviul a pus în evidenţă o condiţie de familie difi cilă pentru persoana în cauză, cu presiuni majore asupra imaginii şi încrederii în sine, precum şi a încrederii în calităţile de masculinitate. Astfel, persoana mai are un frate cu un an mai mic care pare a fi menit să ia locul tatălui în profesie şi în afacerea familiei, în domeniul construcţiei şi arhitecturii. Acest frate mai mic este încurajat diferenţial de tată: ca student la arhitectură îl aşteaptă un viitor fericit, demn de un bărbat, care îi va aduce glorie şi avere; este încurajat să înveţe, să-şi utilizeze timpul cu folos şi nu este solicitat în nici un fel de muncă în gospodărie.

Persoanei A.F. care este student la o facultate de litere i s-au reproşat de la început preocupările pentru o profesie care nu îi va aduce nimic în viaţă. În plus, odată cu persistenţa acestui în studiul limbii

214

ABCD-M

şi literaturii respective, s-au multiplicat acuzele vizând incapacitatea: „nu vei reuşi nimic în viaţă”, „eşti incapabil să gândeşti” „visezi şi eşti nerealist” par ca laitmotive din partea tatălui. Mama, o structură isterică lipsită de compania şi relaţia cu soţul, presează diferenţierea dintre cei doi fraţi, îi solicită lui A.F. tot mai mult atenţia şi ajutorul în gospodărie, pe motiv că „ai timp, nu trebuie să înveţi atâta ca fratele tău”, „cineva trebuie să stea cu mine pentru că sunt suferindă cu inima şi pot sfârşi oricând”. Singura persoană care îl încurajează, este prietena lui din adolescenţă, colegă de liceu şi acum de facultate.

În consecinţă, deşi începuse facultatea pasionat de domeniu, băiatul începe să se izoleze de colegi,

ajunge să dezvolte diferite forme de alergii asociate unui tremur involuntar la nivelul mâinilor, dar fără substrat neurologic. Nu se mai poate concentra, nu mai poate învăţa, nu i se mai pare nimic important în viaţă, este speriat de ceea ce i se întâmplă, refuză să mai meargă la facultate. Având în vedere că acest comportament a început de mai puţin de un an de zile, se cere persoanei să răspundă la itemii chesti-onarului ABCD-M şi să aducă şi o heteroevaluare realizată de prietena sa. Este instruit să îi ceară aces-teia să facă o evaluare pe baza imaginii pe care o avea despre partenerul ei înainte de „a se îmbolnăvi”.

Pentru acest caz, avem prezentate în Tabelul 7.6., rezultatele de la această hetero-evaluare cu care putem compara imaginea de sine din prezent.

Tabelul 7.6. Cotele scalelor ABCD-M ale subiectului A.F. la autoevaluare şi heteroevaluare

Domenii Cota autoev. Cota heteroev. Faţetele Agreabilităţii Cota autoev. Cota heteroev.E: Extraversie 49 55 A1: Altruism 54 56M: Maturitate 50 53 A2: Romantism 64 60A: Agreabilitate 48 54 A3: Căldură afectivă 50 58C: Conştiinciozitate 53 55 A4: Empatie 53 55Ac: Autoactualizare 50 57 A5:Onestitate 52 54Faţetele Extraversiei Faţetele ConştiinciozităţiiE1: Activism 45 53 C1: Voinţă şi perseverenţă 44 56E2: Optimism 47 55 C2: Spirit de perfecţiune 54 58E3: Umor 54 60 C3: Raţionalitate 46 57E4:Abilitate interpersonală 40 55 C4: Planifi care 43 55E5:Afi rmare personală 43 58 C5: Auto-disciplină 47 55Faţetele Maturităţii Faţetele AutoactualizăriiM1: Respect 47 57 Ac1: Aprofundare 50 54M2: Adaptare 42 54 Ac2: Toleranţă 54 57M3: Prietenie 42 58 Ac3: Rafi nare 51 56M4: Forţa inhibiţiei 45 54 Ac4: Independenţă 48 53M5: Forţa eului 47 52 Ac5: Creativitate 51 58

215


Che

stio

naru

l Big

Fiv

e A

BCD

-MM

ihae

la M

inul

escu

, PhD

Eta

lon

fem

inin

Num

e

Dat

aV

ârst

aID


2020

3030

4040

5050

6060

7070

8080



646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

38404244464850525456586062646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

6062646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

586062646668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

6668707274767880828486889092949698100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

122

124

126

128

130

132

134

136

138

140

142

144

146

148

150

9101112131415161718192021222324252627282930

89101112131415161718192021222324252627282930

12131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

6789101112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

456789101112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

456789101112131415161718192021222324252627282930

1112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

6789101112131415161718192021222324252627282930

6789101112131415161718192021222324252627282930

101112131415161718192021222324252627282930

101112131415161718192021222324252627282930

89101112131415161718192021222324252627282930

1112131415161718192021222324252627282930

56789101112131415161718192021222324252627282930

89101112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930

101112131415161718192021222324252627282930

1112131415161718192021222324252627282930

9101112131415161718192021222324252627282930







Figur

a 7.6

. Cote

le sc

alelor

ABC

D-M

ale su

biectu

lui A

.F. la

auto

evalu

are

(linie

conti

nuă)

şi h

etero

evalu

are

(linie

punc

tată)

216

ABCD-M

Se pot observa diferenţe semnifi cative între ele două evaluări. Desigur, nu ne putem aştepta să avem o imagine obiectivă asupra condiţiei psihologice a tânărului dintr-o heteroevaluare. Aduce însă o evidentă distanţă între autoevaluarea din prezent, când este dominat de sentimentul de eşec şi incapacitate şi imaginea pe care o crea asupra celor din jur în perioada când condiţia sa psihologică era normală. Ne putem face o idee asupra zonelor în care presiunea afectivă şi de imagine negativă a celor din familie a condus la instabilitate.

La nivelul domeniilor majore, se observă o dinamică în sensul retragerii în sine, a scăderii încrederii pe fundalul unei emoţionalităţi instabile. Imaginea de sine pare să fi e afectată, cu consecinţe în primul rând la nivelul unui regres al implicării evolutive, al relaţiei calde şi empatice cu ceilalţi.

Nivelul de energie este în regres (activismul 45T vs. 53T în trecut), încrederea în sine, ascendenţa şi nevoia de reuşită sunt cel mai dramatic afectate: de la nivelul ridicat la nivelul scăzut (58T vs. 43T, respectiv 55T vs. 40 T).

Persona nu se mai simte capabilă de reuşită, se retrage în sine într-o prăbuşire introversivă a energiei. Singura resursă rămasă la dispoziţie pare să fi e umorul care indică tendinţa generală spre spontaneitate şi sănătate mentală.

Imaginea de sine negativă afectează în sensul dezorganizării eul; la nivelul atitudinilor faţă de viaţă, voinţa şi perseverenţa, capacitatea de planifi care şi dominanţa raţionalităţii sunt afectate semnifi cativ (în prezent 44T vs. 55T, 43T vs 55T, 46T vs. 57T).

Este semnifi cativă dinamica dinspre raţionalitate şi control, ca mod dominat de a funcţiona în trecut vs.afectivitatea instabilă în prezent. În acest sens, sunt semnifi cative rezultatele la factorii M2 adaptare, M3 prietenie şi M4 forţa inhibiţiei în corelaţie cu creşterea sensibilităţii A2 (de la 58T la 63T, scăderea căldurii în relaţii A3 de la58T la 50T. Nu putem vorbi de o lipsă de control emoţional, putem însă evalua o mai mare centrare pe sine şi o retragere în iraţionalitate (A2 vs. C) ca defensă pentru deprecierea a care este constant supus în relaţiile de familie.

Acest lucru aduce şi o scădere legată de imaginea de independenţă personală, factorul Ac4 şi preocuparea mai puţin pregnantă pentru evoluţie personală.

Pe fondul unei terapii centrate pe imaginea de sine tânărul şi-a continuat studiile, şi-a restabilit o condiţie de stabilitate şi de afi rmare în familie. Simptomatologia psihosomatică a cedat pe măsura ce tensiunea intrafamilială a încetat şi tensiunea intrapsihică a cedat.

În literatura de specialitate există o serie de autori

semnifi cativi pentru demersul de integrare a core-

latelor personalităţii evidenţiate prin cercetările big

fi ve într-o teorie a personalităţii. Costa şi McCrae

au adus contribuţii importante pentru înţelegerea

sistemului personalităţii, a bazelor biologice ale

personalităţii bazându-se pe universalitatea inter-

culturală a modelului big fi ve şi pe dovezile privind

menţinerea acestuia de-a lungul vieţii.

Studiile genetice asupra comportamentului şi studiile comparative au adunat multe date semnifi cative şi se consideră că baza de dovezi existentă azi este sufi cient de solidă pentru a sprijini ideea că toţi cei cinci factori au o bază genetică (Loehlin, McCrae, Costa şi John). În plus, cercetări privind măsura în care aceşti suprafactori sunt ereditari, aduc corelaţii

semnifi cative între .66 şi .79 (Riemann, Angleitenr, Strelau, 1997). Jang ajunge să demonstreze că unele trăsături specifi ce ce defi nesc cele cinci domenii au origini genetice specifi ce, sugerând o arhitectură genetică a personalităţii ( Jang, McCrae, Angleitner, Riemann, Livesley, 1998).

De asemenea, există un corp de cercetări privind dezvoltarea trăsăturilor de-a lungul vârstelor adulte, care indică, de exemplu, pentru populaţia americană un declin al Nevrotismului, Extraversiei şi Deschiderii de la 18 spre 30 de ani, în timp de Agreabilitatea şi Conştiinciozitatea tind să crească inclusiv după 30 de ani (McCrae, 2001). Modele asemănătoare au fost evidenţiate de diferite studii interculturale. Aceste cercetări, consideră autorul, susţin faptul că în personalitatea adultă se produc schimbări intrinseci procesului de maturizare.

CAPITOLUL 8

Integrare teoretică

218

ABCD-M

Un domeniu conex îl reprezintă cercetările privind dezvoltarea personalităţii în copilărie şi adolescenţă (Kohnstamm, Halverson, Mervielde, Havill, 1998). Big Five pare să existe la copii de la 11 – 12 ani (Parker şi Stumpf, 1998).

Toate aceste tipuri de studii, mai ales cele care încearcă să integreze datele interculturale, au condus spre elaborări teoretice care includ perspectivele evolutiste, lexicale şi socio-analitice. Teoria Big Five a lui McCrae şi Costa are la bază un număr de 10 postulate şi un model al sistemului personalităţii detaliat în Capitolul 1 al Manualului. Aici ne vom referi mai ales la postulatul că oamenii ca răspuns la presiunile de mediu dezvoltă deprinderi, obiceiuri, atitudini, motivaţii şi alte mecanisme psihologice care sunt consistente cu trăsăturile de personalitate specifi ce defi nite ca si adaptări specifi ce. Din această perspectivă, teoria organizează trăsăturile de personalitate ca subset major de tendinţe de bază rămânând să se descopere ce scheme vor putea fi utilizate ca taxonomii pentru adaptările caracteristice şi procesele dinamice.

Modelul big fi ve evidenţiat de cercetările româneşti pare să aducă dovezi consistente în sensul în care aceste domenii sunt consistente cu cercetările psihodinamice privind structura şi dinamica personalităţii şi, în consecinţă, profi lele factoriale obţinute cu ajutorul testului ABCD-M pot fi înţelese prin aplicarea perspectivei analitic-structurale privind sistemul psihic uman.

O importantă consecinţă a cercetărilor psiholing-vistice este posibilitatea de a surprinde aspectele de structură şi de fundal, mai puţin vizibile la suprafaţa comportamentului. În funcţie de aceste structuri şi de dinamica energiei psihice în relaţia conştient–in-conştient omul acţionează şi reacţionează, într-o bună măsură conştient dar şi inconştient.

În acţiunile noastre şi în deciziile noastre există o parte inconştientă, non-raţională care ne conduce spre anumite gesturi şi anumite decizii. Conştiinţa eului, ca centru de coordonare a acţiunilor şi deciziilor diferenţiate raţional, primeşte input-uri de la nivelul inconştientului procesate şi incluse în soluţiile raţionale. Acest lucru a fost probat empiric de peste un secol de cercetări vizând inconştientul şi instrumentele de tip proiectiv.

Limbajul, ca instrument de diferenţiere specifi c uman funcţionează semantic la mai multe nivelele; nivelul cel mai abstract, al conceptului, reţine doar elementul cheie pe baza căruia se face diferenţa specifi că; bogăţia de sensuri până la referinţele implicite, este cuprinsă în limbajul simbolic, metaforic. Limbajul encodează sensuri şi desfăşurarea lingvistică se realizează pe baza acestor repere de sens puse în conexiune. Limbajul vorbit se poate desfăşura simultan la nivele diferite, de la cel mai esenţializat, conceptual, la cel mai simbolic, metafora poetică. Foarte adesea, dialogurile sau verbalizările spontane se fac la nivelul a ceea ce nu este complet clarifi cat pentru vorbitor, metafora. Proverbele, expresiile verbale complexe conţin acest

219


limbaj metaforic. Acest nivel reprezintă o valoroasă integrare a insight-ului inconştientului în produsele eului. Aceste repere lingvistice vin să sublinieze importanţa cercetărilor de tip psiho-lexical care au capacitatea să aducă în prim plan, prin analiza factorială, elementele cheie în funcţie de care sunt articulate informaţiile despre oameni, despre noi înşine şi în contextul cărora se produc aceste inferenţe verbale.

Ceea ce a surprins cercetarea românească în modelul factorial şi este diferit de conţinuturile cercetărilor tradiţionale poate fi înţeles din perspectiva unei viziuni complexe, structurale şi dinamice asupra sistemului personalităţii, a psihicului şi funcţionării acestuia.

Domeniul cel mai semnifi cativ ca pondere în modelul românesc, Extraversia, este suportul pentru funcţionarea energiei psihice, denumite adesea în literatura de specialitate libido. Supraactorul Extraversie include în conţinutul său şi modalităţile prin care energia este stimulată specifi c uman: interacţiunea şi ascendenţa personală, precum şi realizările sau afi rmarea personală.

Esenţa factorului / domeniului extraversie este atitudinea în care energia psihică este investită în relaţia cu exteriorul, cu socialul şi incapacitatea sau stângăciile în funcţionarea coerentă a energiei.

În interpretarea analitică, există o complementaritate între modul cum este investită energia psihică

în realul exterior, extraversie, şi realul interior, introversie, ambele atitudini fi ind prezente şi funcţionale.

Desigur, ceea ce apare coerent la suprafaţă este pre-ferinţa eului pentru un anumit tip de atitudine, dar în dinamica existenţială, există momente când sem-nul se poate schimba aducând la suprafaţă pentru o persoană cu caracteristici obişnuit extraverte, intro-versia ca retragere în sine. Şi invers.

Din acest punct de vedere credem că extrema „introvert” aşa cum a apărut în modelul factorial românesc, poartă în bună măsură prejudecata umană generală privind faptul că ceea ce nu se exprimă, ceea ce rămâne invizibil sau neexprimat direct în relaţia cu ceilalţi, este şi negativ. De aceea probabil, o serie de termeni negativi asociaţi faţetelor introversiei. Din incapacitatea umană de a atribui pozitivitatea pentru ceea ce nu este vizibil şi exprimat direct.

Domeniul al II-lea ca pondere; Maturitatea, aduce în prim plan eul, aspecte privind cadrul structural şi de funcţionare al acestuia; măsura în care eul ajunge să-şi realizeze funcţia de coordonare şi control în activitatea semnifi cativă pentru individul uman, aceea de interrelaţionare.

Un eu coerent, consistent şi capabil de autocontrol, asigură maturitatea psihologică. Eul imatur, centrat pe sine, este incapabil să funcţioneze fl exibil în raport cu realitatea socială în care există individul (omul, fi inţă esenţialmente socială).

220

ABCD-M

Este diferenţa dintre o imagine de sine stabilă şi fl exibilă vs. o imagine de sine cu numeroase instabilităţi, defi cite şi defense cunoscute din cercetările din psihopatologie. Aceste este de fapt esenţa suprafactorului Maturitate.

Un marker semnifi cativ pentru eul imatur este capacitatea de a controla şi a da sens trăirilor emoţionale elementare: furia, mânia, deprimarea, teama. Maturitatea eului exprimată în fl exibilitatea şi relativizarea condiţiei prezente, permite transformarea emoţiilor negative primare în emoţii pro-sociale. În acest sens, este consistentă cu maturizarea eului existenţa unor emoţii pro-sociale, care implică capacitatea eului de a stăpânii şi transforma emoţiile de bază agresive în emoţii prosociale, non-distructive.

Domeniul celui de al III-lea suprafactor, denumit Agreabilitate este diferenţierea emoţională asociată în cercetările contemporane conceptului de inteligenţă emoţională. Pentru că este un domeniu mai vast, Agreabilitatea cuprinde nu numai emoţionalitatea pozitivă implicată în valorizarea celuilalt şi în capacitatea de conţinere afectivă, ci se exprimă şi în modalităţile prin care persoana reuşeşte să creeze o imagine favorabilă (adesea asociată conceptului de persona).

Din această din urmă perspectivă, sunt evidente aceste componente în faţetele suprafactorului agreabilitate: altruismul ca expresie a interesului pentru celălalt, sensibilitatea, căldura afectivă şi

empatia ca şi modalităţi de a se implica afectiv pozitiv în relaţia cu celălalt, precum şi onestitatea ca decizie de control intern a deschiderii şi încrederii în sine şi în celălalt.

Al IV-lea domeniu adus în prim plan de cercetările psiholexicale, Conştiinciozitatea, a permis evidenţierea rolului organizării şi raţionalităţii în personalitate. Este energia psihică implicată în acte, acţiuni şi activităţi asumate şi planifi cate. Reversul îl reprezintă modul iraţional şi dezorganizat de a răspunde provocărilor vieţii.

Suprafactorul conştiinciozitate, înţeleas mai puţin în conotaţie morală, indică ca aspect principal constanţa şi persistenţa în acţiuni, eul care îşi foloseşte consecvent energia la dispoziţie. De asemenea la nivelul faţetei Spirit de perfecţionare, accentul este pe clarifi care, conştientizare. Organizarea şi planifi care sunt elementele cheie în cadrul faţetelor următoare, cu sublinierea unui mod raţional, ordonat şi calm de confruntare cu realul.

Domeniul al V-lea, Autoactualizarea, reprezintă condiţiile în care energia este utilizată pentru evoluţia sistemului personalităţii, sau nu este investită. Este un domeniu cheie, care nu ţine numai de motivaţia spre dezvoltarea intelectului sau de anume stiluri intelectuale, ci implică un nivel mai generalizat în care optimizarea personală înseamnă nu numai aprofundare intelectuală prin curiozitate, ci şi atitudini generative, realism, deschidere şi fl exibilitate (faţeta a II-a).

221


De asemenea, suprafactorul Autoactualizare aduce în prim plan cizelarea personală, asumarea răspunderii şi deschiderea creativă. Cele patru faţete sunt tot atâtea resurse valoroase de creştere şi asumare a acestei creşteri personale. Persoanele rudimentare, a căror evoluţie psihică este stagnantă sau chiar regresează spre condiţii primitive au scoruri scăzute la acest factor. Modalităţile specifi ce prin care persoana este interesată de dezvoltare, sunt evidente prin cota înaltă a unora sau altora dintre faţete.

Astfel înţelese, cele cinci mari domenii reliefate psiholexical, pot fi grupate în cadrul a două axe de interpretare.

Axa energiei la dispoziţia eului şi a organizării raţionale a acţiunilor (suprafactorul I şi suprafactorul IV) cu specifi cul prosocial caracteristic fi inţei umane.

Axa prosocială a maturizării şi funcţionalităţii eului şi, în pandant, a inteligenţei emoţionale (suprafactorul II şi suprafactorul III).

Acestora li se adaugă atitudinile motivaţionale generative care, în măsura în care sunt active, împing personalitate spre evoluţie şi transformare, dar când nu sunt activate implică stagnare şi regres.

BIBLIOGRAFIE

Allport, G. W., Odbert, H. S. (1936). Trait names: A psycholexical study. Psychological Monographs, 47, 211.

Angleitner, A., John, O. P., Löhr, F. J. (1986). It’s What You Ask and How You Ask It: an Itemmetric Analysis of Personality Questionnaires, în Angleitner, A., Wiggins, J. S. (eds), Personality Assessment via Questionnaires, Springer-Verlag, Berlin, 61-108.

Angleitner, A., Ostendorf, F., John, O. P. (1990). Towards a Taxonomy of Personality Descriptors in German. A Psycho-lexical Study, European Journal of Personality, 4, 89-118.

Angleitner, A., Riemann, R. (1991). What Can We Learn from the Discussion of Personality Questionnaires for the Construction of Temperament Inventories?, în Strelau J., Angleitner, A. (eds), Explorations in Temperament: International Perspectives on Th eory and Measurement, p. 191-204, Plenum Press, London.

Bagby, R. M., Marshall, M. B., Georgiades, S. (2005). Dimensional personality traits and the prediction of DSM-IV personality disorder symptom counts in a nonclinical sample. Journal of Personal Disorders, 19(1), 53-67.

Barrick, M. R., Mount M. K. (1991). Th e Big Five Personality Dimensions and Job Performance: A Meta-Analysis, Personnel Psychology, 44, 1-26.

Barrick, M. R., Stewart, G. L., Piotrowski, M. (2002). Personality and job performance: Test of the mediating eff ects of motivation among sales representatives. Journal of Applied Psychology, 87, 43-51.

223

Bibliografi e

Borkenau, P. (1994). Systematic Distortions in the Recognition of Trait Information, în Angleitner A., Furnham, A., Van Heck, G. (eds), Personality

Psychology in Europe, Current Traits and Controversies, 2, Swets & Zeitlinger, Lisse, 177-191.

Briggs, S. R. (1992). Assessing the Five-Factor Model of Personality Description, Journal of Personality, 60, 253-293.

Brokken, F. B. (1978). Th e Language of Personality, teză de doctorat, Universitatea Groningen, Olanda.

Bromley, D. B. (1977). Personality Descriptions in Ordinary Language, Longman, London.

Buss, D. M., Craik, K. H. (1980). Th e Act Frequency Concept of Dispositions: Dominance and Prototypically Dominant Acts, Journal of Personality, 48, 379-392.

Buss, D. M. (1996). Social adaptation and fi ve major factors of personality. In J. S. Wiggins (Ed.), Th e fi ve-factor model of personality: Th eoretical perspectives (pp. 180-207). New York: Guilford.

Cantor, N., (1990). From Th ought to Behavior: „Having“ and „Doing“ in the Study of Personality and Cognition, American Psychologist, 45, 735-750.

Cantor, N., Zirkel, S. (1990). Personality, Cognition and Purposive Behavior, în L. Pervin (ed.), Handbook of Personality: Th eory and Research, Th e Guilford Press, New York, 135-164.

Caprara, G. V., Perugini, M. (1993). Personality Described by Adjectives: Generalisability of the Big-Five to the Italian Lexical Context, European Journal of Personality, 8.

Caprara, G. V., Barbaranelli, C., Borgogni, L., Perugini, M. (1994). Th e Big Five Questionnaire: a New Questionnaire to Assess the Five Factor Model, Personality and Individual Diff erences, 15, 281-288.

Caprara, V. G., Barbanelli, C., & Borgogni, L. (1993, 2002, 2005). Big Five Questionnaire Manuale. Firenze: Organizzazioni Speciali.

Caprara, V. G., Barbanelli, C., & Steca, P. (2002). Big Five Adjectives Manuale. Firenze: Organizzazioni Speciali.

Cattell, R.B. (1960). Manuel pour l’application de l’Echelle d’Anxiete, C.P.A., Paris.

224

ABCD-M

Cattell, R.B., (1973). Personality and Mood by Questionnaire, Jassey Bass, San Francisco.

Cattell, R.B., Coan R.W. (1957). Personality Factors in Middle Childhood as Revealed in Parents Ratings, în

Child Development, 28, 439 – 458.

Cattell, R.B., Eber H.W. (1971). Manuel d‘application du test 16 PF, Ed. C.P.A., Paris.

Cattell, R.B., Gruen W. (1953). Th e Personality factor Structure of 11 year old children in terms of Behavior

Rating Data, Journ. Of Clinical Psychology, 9 256-266.

Cattell, R. B. (1957). Personality and motivation: Structure and measurement. New York: Harcourt, Brace &

World. Journal of Personality Disorders, 19 (1), 53-67.

Cloninger, C. R., Svrakic, D. M., Przybeck, T. R. (1993). A psychobiological model of temperament and

character. Archives of General Psychiatry, 50(12), 975-990.

Colbert, A. E., Mount, M. K., Harter, J. K., Witt, L. A., Barrick, M. R. (2004). Interactive eff ects of personality

and perceptions of the work situation on workplace deviance. Journal of Applied Psychology, 89, 599-609.

Costa, P. T., McCrae, R. R. (1980). Infl uence of Extraversion and Neuroticism on Subjective Well—Being: Happy and Unhappy People, Journal of Personality and Social Psychology, 38, 668-678.

Costa, P. T., McCrae, R. R. (1985). Th e NEO Personality Inventory Manual, Odessa, Florida, P.A.S.

Costa, P. T., McCrae, R. R. (1989). Personality in Adulthood: A Six-Year Longitudinal Study of Self-Reports and Spouse Ratings on the NEO PI, Journal of Personality and Social Psychology, 54, 853-863; Costa, P. T., McCrae,

R. R., 1992, NEO PI R Professional Manual, P.A.R., Odessa, p. 47.

Costa, P. T., McCrae, R. R. (1989). Th e NEO-PI/NEO-FFI Manual Supplement, Odessa, PAR;

Costa, P. T., McCrae, R. R. (1990). Personality Disorders and the Five-Factor Model of Personality, Journal of

Personality Disorders, 362-371.

Costa, P. T., McCrae, R. R. (1992). NEO-PI-R Professional Manual, revised, NEO Personality Inventory, and

NEO-Five-Factor Inventory, Odessa, PAR.

225

Bibliografi e

Costa, P. T., McCrae, R. R., Dye, D. A. (1991). Facet Scales for Agreeableness and Consciousness: A Revision of NEO PI, Personality and Individual Diff erences, 12, 887-898.

Costa, P. T., McCrae, R. R. (1992), NEO PI R Professional Manual, Psychological Assessment Resources, Odessa, Florida.

Costa, P. T., McCrae, R. R. (1992). Normal personality assessment in clinical practice: Th e NEO Personality Inventory. Psychological Assessment, 4, 5-13.

Costa, P.T., Terracciano, A., McCrae, R.R. (2001). “Gender Diff erences in Personality Traits Across Cultures: Robust and Surprising Findings” Journal of Personality and Social Psychology, 81(2), 322-331.

De Fruyt, F., De Clercq, B. J., van de Wiele, L., Van Heeringen, K. (2006). Th e validity of Cloninger’s psychobiological model versus the fi ve-factor model to predict DSM-IV personality disorders in a heterogeneous psychiatric sample: domain facet and residualized facet descriptions. Journal of Personality, 74(2), 479-510.

De Fruyt, F., McCrae, R. R., Szirmák, Z., Nagy, J. (2004). Th e Five-Factor personality inventory as a measure of the Five-Factor Model: Belgian, American, and Hungarian comparisons with the NEO-PI-R. Assessment, 11, 207-215.

De Raad, B. (1985). Person-Talk in Everyday Life: Pragmatics of Utterances for Scientifi c Purposes, teză de doctorat, Universitatea Groningen, Olanda.

De Raad, B., Calje, H. (1990). Personality in the Context of Conversation: Person Talk.

De Raad, B., Hiskens, M. (1990). Eysenck, H.J. (1977), Human Memory: Th eory , Research and Individual Diff erences, Pergamon, Oxford.

De Raad, B. (1992). Th e Replicability of the Big Five Personality Dimensions in the Th ree World Classes of Dutch Language, European Journal of Personality, 6, 15-29.

De Raad, B., Szirmak, Z. (1994). Th e Search for the Big Five in a Non-Indo-European Language; the Hungarian Trait Structure and Its Relationship to the EPQ and PTS, European Review of Applied Psychology.

De Raad, B., Mulder, E., Kloosterman, K., Hofstee, E. K. B. (1998). Personality Descriptive Verbs, European Journal of Personality, 2, 81-96.

226

ABCD-M

De Raad, B., Perugini M. (ed), (2002).Big Five Assessment, Hogrefe and Huber Publ., Seattle.

De Raad, B., Van Oudenhoven J. P. (2007). Factors of values in the Dutch language and their relationship to

factors of personality, Th e 9th European Conference on Psychological Assessment (ECPA9) Symposium 2:

Tesaloniki.

Depue, R. A., Collins, P. F. (1999). Neurobiology of the structure of personality: Dopamine, facilitation of

incentive motivation, and extraversion. Behavioral and Brain Sciences, 22, 491-517.

DeYoung, C. G., Peterson, J. B., Higgins, D. M. (2005). Sources of openness/intellect: cognitive and

neuropsychological correlates of the fi fth factor of personality. Journal of Personality, 73, 825-858.

Di Blas, L., Forzi, M. (1994). A Further Step Towards the Italian Taxonomy of Personality Descriptive Terms, comunicare, a VII-a conferinţă a EAPP, Madrid.

Digman, J. M. (1990). Personality Structure: Emergence of the Five-Factor Model, Annual Review of Psychology,

41, 417-440.

Digman, J. M. (1997). Higher-order factors of the Big Five. Journal of Personality and Social Psychology, 73, 1246-1256.

Eysenck, H. J. (1952). Th e Scientifi c Study of Human Personality, Wiley, New York.

Eysenck, H. J. (1967). Th e Biological Bases of Personality, Charles C. Th oas, Springfi eld.

Eysenck, H. J, Eysenck Sybil (1975). Manual of the Eysenck Personality Questionnaire, Univ. Of London Press,

London.

Eysenck, H. J. (1975). Th e Measurement of Personality, Routledgeand Kegan, London.

Eysenck, H. J. (1977). Human Memory: Th eory , Research and Individual Diff erences, Pergamon, Oxford.

Eysenck, H. J. (1991). Criteria for a taxonomic paradigm. Personality and Individual Diff erences, 12, 773-790.

Eysenck, H. J.,(1995). Construct Validity of Experiemntal Studies of Personality, Europ. Jourm. of Personality

Assessment, 11, Supl. 1.

227

Bibliografi e

Eysenck, H. J. & Eysenck, S. B. G. (1991). Manual of the Eysenck Personality Scales (EPS Adult). London: Hodder & Stoughton.

Eysenck, M. W.(1994). Trait Anxiety: A Modular Approach, A VII-a conferinţă a EAPP.

Fahrenberg, J., Hampel, R., & Selg, H. (2001). Das Freiburger Persönlichkeitsinventar FPI-R (7. Aufl .). Göttingen: Hogrefe.

Fiske, S. T., Cox, M. G. (1979). Person Concepts: the Eff ect of Target Familiarity and Descriptive Purpose on the Process of Describing Others, Journal of Personality, 47, 136-161.

Galluci, M., Lauriola, M., Leone, L., Livi, S., Perugini, M., (1994). Comparing Diff erent MMTM Methods on the Big Five Domains, lucrare prezentată la a VII-a conferinţă EAPP, Madrid.

Goldberg, L. R. (1963). A Model of Item Ambiguity in Personality Assessment, Educational and Psychological Measurement, 28, 273-296.

Goldberg, L. R. (1971). A Historical Survey of personality Scales and Inventories, în McKeynolds, P. (ed.), Advances in Psychological Assessment, vol. 2, Palo Alto, 293-336.

Goldberg, L. R. (1981). Developing a Taxonomy of trait Descriptive Terms, în Fiske D. W. (ed.), New Directions for Methodology of Social and Behavioral Sciences: Problems with Language Imprecision, 9, Jossey-Bass, San Francisco, CA.

Goldberg, L. R. (1981). Language and individual diff erences: Th e search for universals in personality lexicons. In Wheeler (Ed.), Review of Personality and social psychology, Vol. 1, 141-165. Beverly Hills, CA: Sage.

Goldberg, L. R. (1982). From Ace to Zombie: Some Explorations in the Language of Personality, în Spielberg, C. D. and Butcher, J. N. (eds), Advances in Personality Assessment, 1, Erlbaum, Hilsdale, 203-234 .

Goldberg, L. R. (1990). An alternative “description of personality”: Th e big-fi ve factor structure. Journal of Personality and Social Psychology, 59, 1216-1229.

Goldberg, L. R. (1993). Th e structure of phenotypic personality traits. American Psychologist, 48, 26-34.

Goldberg, L. (1992). Th e Development of Markers for the Big-Five Factor Structure, Psychological Assessment, 4, 1, 26-42.

228

ABCD-M

Gough, H. G. (1969). Manual for the California Personality Inventory, Consulting Psychologist Press, Palo Alto, California.

Gough, H.G. (1982). California Psychological Inventory. Palo Alto, CA: Consulting Psychologists Press.

Gough, H. G. & Bradley, P. (1996). California Psychological Inventory manual (3rd ed.). Palo Alto, CA: Counsulting Psychologists Press.

Gough, H. G., & Bradley, P. (2005). California Psychological Inventory CPI260 Manual. Palo Alto, CA: Consulting Psychologists Press.

Gough, H. G., Heilbrun, A. B. (1983). Adjective Check-List Manual, Palo Alto, Ca: Consulting Psychologist Press.

Griffi n, D. W., Bartholomew, K. (1994). Th e metaphysics of measurement: Th e case of adult attachment., în K. Bartholomew, D. Perlman (Eds.), Advances in personal relationships, London: Jessica Kingsley. Vol. 5, pp. 17-52.

Hampson, S. E. (1983). Trait Ascription and Depth of Acquaintance: the Preference for Traits in Personality Descriptions and Its Relations to Target Familiarity, Journal of Research in Personality, 17, 398-411.

Harris, J. R. (2006). No two alike: Human nature and human individuality. WW Norton & Company.

Hendriks, A. A. J., Hofstee, W. B. K., De Raad, B. (1993). Construction of the AB5C Personality Questionnaire, comunicare la a II-a conferinţă a EAPP, Groningen.

Hochwater, W. A., Witt, L. A., Kacmar, K. M. (2000). Perceptions of organizational politics as a moderator of the relationship between conscientiousness and job performance. Journal of Applied Psychology, 85, 472-478.

Hofstee, W. K. B. (1990). Th e Use of Everyday Personality Language for Scientifi c Purposes, European Journal of Personality, 4, 77-88.

Hofstee, W. K. B., De Raad, B., Goldberg, L. R. (1992) Integration of the Big Five and Circumplex Approaches to Trait Structure, Journal of Personality and Social Psychology, 63, 146-163.

Hurtz, G. M., Donovan, J. J. (2000). Personality and job performance: Th e Big Five revisited. Journal of Applied Psychology, 85, 869-879.

229

Bibliografi e

Iliescu D., Minulescu M., Nedelcea C. (2005). Manualul testului de personalitate FF-NPQ, Bucureşti, Editura

PsihoCover.

Iliescu, D., Nedelcea C., Minulescu M. (2006). New alternatives in personality assessment. NPQ: Nonverbal Personality Questionnaire. Validation and standardization for the Romanian population. Psihologia Resurselor

Umane, Volumul 4, nr. 1.

Jackson, D. N., Mavrogiannis-Gray, A. (1988, 1993). Manual for the Survey of Work Styles. Port Huron, MI:

Research Psychologists Press.

Jang, K. L., McCrae, R. R., Angleitner, A., Riemann, R., Livesley, W. J. (1998). Heritability of facet-level traits

in a cross-cultural twin sample: Support for a hierarchical model of personality. Journal of Personality and Social Psychology, 74, 1556-1565.

Jang, K., Livesley, W. J., Vemon, P. A. (1996). Heritability of the Big Five Personality Dimensions and Th eir

Facets: A Twin Study. Journal of Personality, 64, 577-591.

Jeff erson, T., Herbst, J. H., McCrae, R. R. (1998). Associations between birth order and personality traits:

Evidence from self-reports and observer ratings. Journal of Research in Personality, 32, 498-509 .

John, O. P. (1989). Towards an Taxonomy of Personality Descriptors, în Buss, D. M., Cantor, N. (eds), Personality

Psychology: recent Trends and Emerging Directions, Springer Verlag, New York, 261-271.

John, O. P., Srivastava, S. (1999). Th e Big-Five trait taxonomy: History, measurement, and theoretical perspectives.

în L. A. Pervin, O. P. John (Eds.), Handbook of personality: Th eory and research (Vol. 2, pp. 102–138). New York:

Guilford Press.

John, O. P. (1990). Th e Big Five Factor Taxonomy: Dimensions of Personality in the Natural Language and in Questionnaires, în Pervin, L. A. (ed.), Handbook of Personality: Th eory and Research, Th e Guilford Press, New

York, 66-100 .

Johnson, J. A. (1981). Th e “Self-Disclosure” and “Self-Presentation” Views of Item Response Dynamics and Personality Scale Validity, Journal of Personality and Social Psychology, 40, 761-769.

Jost, J. T. (2006). Th e end of the end of ideology. American Psychologist, 61, 651-670.

230

ABCD-M

Judge, T. A., Heller, D., Mount, M. K. (2002). Five-Factor model of personality and job satisfaction: A meta-

analysis. Journal of Applied Psychology, 87, 530-541.

Judge, T. A., Martocchio, J. J., Th oresen, C. J. (1997). Five-factor model of personality and employee absence.

Journal of Applied Psychology, 82, 745-755.

Jung, C. G. (1971). A Contribution to the Study of Psychological types” C.W. 6, Princeton Univ. Press, Princeton

N.J.

Jung, C. G. (1997). Tipuri Psihologice, Bucureşti, Humanitas.

Jung, C. G., (1994). Tipuri psihologice, în Antologia C. G. Jung, vol. 2, Bucureşti Editura Anima.

LePine, J. A., Dyne, L. V. (2001). Voice and cooperative behavior as contrasting forms of contextual performance:

Evidence of diff erential relationships with big fi ve personality characteristics and cognitive ability. Journal of Applied Psychology, 86, 326-336.

Lim, B., Ployhart, R. E. (2004). Transformational leadership: Relations to the fi ve-factor model and team

performance in typical and maximum contexts. Journal of Applied Psychology, 89, 610-621.

Livesley, W. J., Bromley, D. B. (1973). Person Perception in Childhood and Adolescence, Wiley, New York.

Livesley, W. J., Jackson, D. N. (1986). Th e internal consistency and factorial structure of behaviors judged to be

associated with DSM-III personality disorders. American Journal of Psychiatry, 143(11), 1473-4.

Loehlin, J. C., McCrae, R. R., Costa, P. T., Jr., John, O. P. (1998). Heritabilities of common and measure-specifi c

components of the Big Five personality factors. Journal of Research in Personality, 32, 431-453.

Mason, O. (1994). New Scales for the Assessment of Schizotipy, comunicare la a VII-a conferinţă a EAPP,

Madrid.

Mason, O., Claridge, G. (1994). Scales Measuring Proneness to Psychotic Disorders and Th eir Relationship to the Five Factor Model, comunicare la a VII-a conferinţă a EAPP, Madrid.

McAdams, D. P. (1992). Th e fi ve-factor model in personality: A critical appraisal. Journal of Personality, 60, 329-361.

231

Bibliografi e

McAdams, D. P. (1995). What do we know when we know a person? Journal of Personality, 63, 365-396.

McCrae, R. R., Costa, P. T. (1990). Personality in adulthood. New York: Th e Guildford Press.

McCrae, R. R. (1996). Social consequences of experiential openness. Psychological Bulletin, 120, 323-337.

McCrae, R. R., Costa, P. T. Jr. (1996). Toward a new generation of personality theories: Th eoretical contexts for the fi ve-factor model. In J. S. Wiggins (Ed.), Th e fi ve-factor model of personality: Th eoretical perspectives (pp. 51-87). New York: Guilford.

McCrae, R. R., Costa, P. T., Jr. (1997). Personality trait structure as a human universal. American Psychologist, 52, 509-516.

McCrae, R. R., 1990. How Well is Openness Represented in Natural Languages?, European Journal Personality, 4, 119-129.

McGhee, R.M., Ehrler, D.J., Buckhalt, J. (2007). Five Factor Personality Inventory - Children (FFPI-C). Austin, TX: Pro-Ed.

Mervielde, I. (1994). A Comparison of Five Factor Ratings and Free descriptions of Children Ages 3 to 12, comunicare la a VII-a conferinţă a EAPP, Madrid.

Minulescu, M. (1997). Replicarea modelului Big Five în limba română. Specifi cul socio-cultural exprimat în conţinutul factorilor. Chestionarul ABCD-M, în M. Zlate (ed.), Psihologia vieţii cotidiene, Polirom, Iaşi.

Minulescu, M. (2001). Tipologia jungiană în analiză, în Introducere în analiza jungiană, Ed. Trei, 2001, Bucureşti.

Minulescu, M. (2002). Evaluarea trăsăturilor de personalitate ale pacienţilor, în B. Luban-Plozza şi I.B. Iamandescu, Dimensiunea psihosocială a Practicii Medicale, Bucureşti, Editura InfoMedica.

Minulescu, M. (2003). Teorie şi practică în psihodiagnoză, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.

Minulescu, M. (2007). A lexical replication of Five Factor Model in Romanian language. ABCD-M R questionnaire) Th e 9th European Conference on Psychological Assessment (ECPA9) Symposium 2: Tesaloniki.

Minulescu, M. (1996). Indicatorul de tipologie Myers-Briggs privind stilurile apreciative, în Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică, Garell P.H., Bucureşti.

232

ABCD-M

Minulescu, M. (2001). Bazele psihodiagnosticului, Editura Universităţii Titu Maiorescu, Bucureşti.

Minulescu, M. (2007). Big-Five or Big-Six? A Romanian exploratory study based on a nonverbal measure, Psihologia Resurselor Umane, nr. 1, vol 5, 2007.

Minulescu, M. (1995). Metaphors vs. Single-Terms in Expressing and Assessing Personality, European Journal of Psychological Assessment, 11, supl. 1, 64-69.

Mlacic, B., Knezovic, Z. (1994). Big-Five Studies in Croatia: A Transparent vs. Opaque Formats, comunicare la a VII-a conferinţă a EAPP, Madrid.

Mount, M. K. Barrick, M. R. (1998). Five reasons why the “Big Five” article has been frequently cited. Personnel Psychology, 51, 849-857.

Myers-Briggs I., McCaulley M. H. (1985). Manual: a guide to the development and use of the MBTI, C.P.P., Palo Alto.

Norman, W. T. (1963). Toward an adequate taxonomy of personality attributes: Replicated factor structure in peer nomination personality ratings. Journal of Abnormal and Social Psychology, 66, 574-583.

Ostendorf, F. (1990). Language and Personality Structure: Towards the Validity of the Five-Factor Model of Personality, S. Roderer Verlag, Regensburg.

Paunonen, S. V., Jackson, D. N. (2000). What is beyond the Big Five? Plenty! Journal of Personality, 68, 821-835.

Paunonen, S. V., Jackson, D. N., Ashton, M. C. (2004). Manual of the Nonverbal Personality Questionnaire. Port Huron, MI: Research Psychologists Press.

Peabody, D., Goldberg, L. R. (1989). Some Determinants of Factor Structures from Personality-Trait descriptors, Journal of Personality and Social Psychology, 57, 552-567.

Perugini, M. (1993). A Circumplex Hierarchical Approach to Individuate a Taxonomy of Personality Characteristics, teză de doctorat, Universitatea din Roma.

Perugini, M., Leone, L., Galluci, M., Lauriola, M. (1994). Selection of a Short Adjective Checklist to Measure Big Five, lucrare prezentată la a VII-a conferinţă a EAPP, Madrid.

233

Bibliografi e

Pitariu, H. D., Albu, M. (1993). Inventarul de personalitate California: prezentare şi rezultate experimentale,

Revista de psihologie, 39, nr. 3, 249-263

Roberts, B. W., Robin, R. W. (1994), Broad Dispositions, Broad Aspirations. Th e Intersection of the Big Five Dimensions and Life Goals, comunicare la a VII-a conferinţă a EAPP, Madrid.

Saucier, G., Goldberg, L. R. (1998). What is beyond the Big Five? Journal of Personality, 66, 495-524.

Saulsman, L. M., Page, A. C. (2004). Th e fi ve-factor model and personality disorder empirical literature: A

meta-analytic review. Clinical Psychology Review, 23, 1055-1085.

Schaie K.W. (1966). Year by year changes in Personality from 6 to 18 Years: Multivariate Behavioral Research

I, 293-305.

Schmitt, D. P., Realo, A., Voracek, M., Allik, J. (2008). Why can’t a man be more like a woman? Sex diff erences

in Big Five personality traits across 55 cultures. Journal of Personality and Social Psychology, 94, 168-182.

Schuler, H., Th ornton G. C., Frintrup, A. & Mueller-Hanson, R. (2004). Achievement Motivation Inventory: Manual. Göttingen: Hogrefe.

Sinclair, P. , Barrow, S. (1992). Identifying Personality Traits predictive of Performance. Th e BPS’s journal on

Occupational Testing – Selection & Development Review, SDR - October 1992 Volume 8 (5).

Soldz, S., Vaillant, G. E. (1999). Th e Big Five personality traits and the life course: A 45-year longitudinal study.

Journal of Research in Personality, 33, 208-232.

Spielberger, C. D. (1983). Manual for the State Trait Anxiety Inventory. Palo Alto, CA: Consulting Psychologists

Press

Spielberger, C. D. (1988, 1996). Manual for the State-Trait Anger Expression Inventory. Odessa, FL: Psychological

Assessment Resources.

Szirmak, Z., De Raad, B. (1994). Taxonomy and structure of Hungarian personality traits. European Journal of Personality, 8, 95-117.

Th urstone, L. L. (1934). Th e vectors of the mind. Psychological Review, 41, 1-32.

234

ABCD-M

Trapnell, P. D., Wiggins, J. S. (1990). Extension of the Interpersonal Adjective Scales to Include Big Five Dimensions of Personality, Journal of Personality and Social Psychology, 59, 4, 781-790.

Tupes, E. C., Christal, R. E. (1961). Recurrent personality factors based on trait ratings. USAF ASD Tech. Rep.

No. 61-97, Lackland Airforce Base, TX: U. S. Air Force.

White, G. M. (1980). Conceptual Universals in Interpersonal Language, American Anthropologist, 82, 759-781.

Widiger, T. A., Costa, P. T., 1994. (eds), Personality and Personality Disorders, Journal of Abnormal Psychology,

103, 78-91.

Wiggins, J. S. (1979). A Psychological Taxonomy of trait Descriptive Terms: the Interpersonal Domain, Journal of

Personality and Social Psychology, 37, 395-412.

Wiggins, J. S. (1982). Circumplex Models of Interpersonal Behavior in Clinical Psychology, în Kendall, P. S.,

Butcher, J. N. (eds.), Handbook of Research Methods in Clinical Psychology, Wiley, New York.

Wiggins, J. S. (1994). In Defense of Traits, în Hogan, R., Johnson, J. A., Briggs, S. P. (eds), Handbook of

Personality Psychology, San Diego, CA, Acad. Press (lucrarea originală prezentată în 1973).

Wiggins, J. S., Picus, A. L. (1989). Conceptions of Personality Disorders and Dimensions of Personality, Psychological

Assessment: A Journal of Consulting and Clinical Psychology, 1, 305-316.

Wiggins, J. S., Trapnell, P., Phillips, N. (1988). Psychometric and Geometric Characteristics of the Revised Interpersonal Adjective Scales (IAS-R), Multivariate Behavioral Research, 23, 517-530.

Wise, T. N., Fagan, P. J., Schmidt, C. W., Ponticas, Y., Costa, O. T. (1991). Personality and Sexual Functioning of Transvestite Fetishists and Other Paraphylics, Journal of Nervous and Mental Diseases, 179, 694-689.

Zuckerman M. (1979). Sensation seeking: Beyond the Optimal Level of Arousal, Erlbaum, Hillsdale New Jersey.

Zuckerman M. (1989). Personality and the Th ird Dimension: a Psychobiological Approach, Personality and

Individual Diff erences, 10.

Zuckerman M. (1994). Behavioral Expressions and Biosocial Bases of Sensation Seeking, Cambridge University

Press.

235

Bibliografi e

Zuckerman M., Kuhlman D.M., Joireman J., Teta P., Kraft M, (1993). A comparison of the three structural models for personality: Th e big three, the big fi ve and the alternative fi ve, Journal of Personality and Social Psychology, 65, 757-768.

Zuckerman, M. (1994). Good and Bad Humors: Biochemical Bases of Personality Disorders, a VII-a conferinţă a EAPP; Westmeyer, A., 1995, Th e Constructionist Approach to Psychological Assessment: Problems and Prospects.

ANEXA 1Itemii scalelor ABCD-M şi grila de scorare

Faţetele Extraversiei:

E1: Activism (vs. Pasiv)Întotdeauna am fost o persoană dinamică.Oamenii mă consideră vioi.Sunt vorbăreţ din fi re.Am fost adesea caracterizat ca un tip dezgheţat.Sunt genul de om activ, nu pot să sau o clipă locului.Oamenii văd în mine o persoană cu iniţiativă.

E2. Optimism (vs. Pesimist)De felul meu sunt pesimist. (I)*Cel mai adesea sunt trist. (I)Ştiu să mă bucur de viaţă.Îmi place să trăiesc din plin viaţa.Nu sunt o fi re ambiţioasă. (I)Reuşesc mereu să rămân senin.

E3. Umor (vs. Lipsit de umor)Îmi place să glumesc.Am simţul umorului.Prietenii îmi spun că sunt un om jovial.Veselia mă caracterizează.Sunt fl exibil, mă adaptez uşor.În relaţiile cu ceilalţi sunt o persoană deschisă.

237

Anexe

E4. Abilitate interpersonală (vs. Lipsit de ascendenţă)Devin abil când interesele mele se afl ă în joc.Ştiu să fi u şiret atunci când trebuie.Mai ales în situaţii limită sunt ager.Cred că sunt un om perspicace în situaţii interpersonale.Sunt un om capabil.Particip cu uşurinţă la toate evenimentele noi.

E5. Afi rmare personală (vs. Dezinteresat de afi rmare, conservator)Mă consider sclipitor.Mi se spune de obicei că sunt prea reformator.Sunt privit ca o persoană care reuşeşte în viaţă.Sunt considerat un tip modern.Găsesc în general soluţii ingenioase problemelor cu care mă confrunt.Se poate spune despre mine că sunt un spirit viu.

Faţetele maturităţii:

M1. Respect (vs. Manipulativ)Uneori mi s-a spus că sunt meschin. (I)Ceilalţi spun că sunt profi tor. (I)Mi se spune adesea că sunt răuvoitor. (I)Din când în când îmi place să-mi bat joc de cei din jur. (I)Mi s-a întâmplat să fi u privit ca un tip josnic. (I)Nu pierd nici o ocazie pentru a băga câte un fi til. (I)

M2. Adaptare (vs. Rebel)Ceilalţi mă consideră un rebel. (I)Mă port mereu ca un răsculat. (I)Întotdeauna mă port ca un răzvrătit. (I)Cel mai adesea mă manifest protestatar. (I)Ceilalţi mă consideră incomod. (I)Sunt agresiv din fi re. (I)

238

ABCD-M

M3. Prietenie (vs. Despotic)Doar dacă sunt autoritar obţin respectul celor din jur. (I)Sunt adesea poruncitor cu ceilalţi. (I)Unii mă consideră înţepat. (I)Sunt un tip mândru. (I)Ca să obţin ceea ce doresc sunt gata să mă cert. (I)În general am tendinţa să îi pedepsesc rapid pe cei din jur. (I)

M4. Forţa inhibiţiei (vs. Iritabil, excitabil)Adesea sunt prea uşuratic. (I)Îmi dă adesea de furcă faptul că sunt nestăpânit. (I)Mă avânt în acţiuni fără să mă gândesc prea mult dinainte. (I)Îmi ies uşor din fi re cu toate că ulterior regret. (I)Caracterul irascibil îmi joacă feste. (I)Am tendinţa de a-i jigni prea uşor pe ceilalţi. (I)

Faţetele Agreabilităţii:

A1. Altruism (vs. Egoist)Sunt înţelegător cu ceilalţi.Rămân fi del prietenilor în orice împrejurare.Deseori sar în ajutorul celorlalţi.Am o fi re prietenoasă.Întotdeauna sunt politicos cu ceilalţi.Sunt amabil din fi re.

A2. Romantism (vs. Insensibil)Cel mai adesea sunt visătorSunt o fi re romantică.Sunt un sentimental incurabil.Trăiesc mult prin ceea ce simt.În cele mai multe împrejurări sunt sensibil.De multe ori mă las cuprins de nostalgie.

239

Anexe

A3. Căldură afectivă (vs. Rece, neafectiv)Sunt tandru cu cei din jur.Sunt o persoană drăgostoasă.Duioşia este felul meu de a mă exprima.De obicei sunt prea afectuos.Nu sunt dur niciodată cu ceilalţi.Îmi place să-i ocrotesc pe ceilalţi.

A4. Empatie (vs. Lipsit de empatie)Vibrez uşor la tot ceea ce se petrece în jurul meu.Sunt mai atent la alţii decât la mine.Îmi place să iau deciziile bazându-mă pe intuiţiile despre ceilalţi.Mă infl uenţează ceea ce spun şi fac alţii.Mă frământă adesea o mulţime de gânduri despre cei din jur.De obicei mă sperie situaţiile de viaţă ale altora.

A5. Onestitate (vs. Lipsit de onestitate)Onestitatea stă la baza caracterului meu.Sunt văzut de ceilalţi ca un tip moral.Mă caracterizează spiritul dreptăţii.Oamenii găsesc că sunt un om sincer.Prietenii mă consideră modest.Sunt omenos.

Faţetele Conştiinciozităţii:

C1. Voinţă, perseverenţă (vs. Lipsit de mobilizare)Mă caracterizează în primul rând voinţa.Sunt un tip dârz.Sunt perseverent în ceea ce fac.Odată ce am stabilit ceva merg hotărât pe linia aleasăNu-mi stă în fi re să fi u delăsătorEfi cienţa este una din calităţile mele

240

ABCD-M

C2. Spirit de perfecţiune (vs. Superfi cial)

Pentru că vreau să fac lucrurile mereu mai bine mulţi mă consideră perfecţionist.

Ceilalţi mă consideră un tip profund.

Nu am fost considerat superfi cial.

Mă simt o persoană matură.

În tot ceea ce fac sunt riguros.

Sunt genul studios.

C3. Raţionalitate (vs. Subiectiv, iraţional)

Reuşesc să fi u obiectiv aproape în orice situaţie.

Mă consider realist.

Sunt o persoană raţională.

Prietenii mă consideră un tip cerebral.

Sunt vigilent, atent tot mereu la ceea ce se va întâmpla.

Sunt mereu conştient de ceea ce se petrece în jur.

C4. Planifi care (vs. Risipitor)

Nu îmi place să risipesc nimic pentru că nu sunt un risipitor.

În general, am o fi re econoamă.

Nu mă arunc aşa uşor când este vorba să cheltuiesc.

Sunt un om cumpătat cu bunurile mele.

Ceilalţi mă consideră un om socotit.

Îmi place să chibzuiesc de două ori înainte de a mă avânta.

C5. Auto-disciplină (vs. Fără auto-constrângeri)

De obicei rămân calm.

Prietenii spun că sunt o fi re liniştită.

Sunt un tip înfrânat, îmi place să-mi controlez reacţiile.

Am tendinţa să fi u măsurat în ceea ce fac.

Sunt o persoană echilibrată.

Familia mă consideră un om ce nu se pierde uşor cu fi rea.

241

Anexe

Faţetele Autoactualizării:

Ac.1 Aprofundare (vs. Platitudine intelectuală)Caut să afl u sensul ascuns din spatele lucrurilor.Observ cu uşurinţă nuanţe care le scapă altora.Caracterul iscoditor mă ajută să sesizez amănunte pe care alţii nu le bagă de seamă.Sunt o fi re analitică, îmi place să despic fi rul în patru.Îmi place să cercetez lucrurile misterioase.Mi se întâmplă adesea să îi dezaprob pe ceilalţi.

Ac.2 Toleranţă (vs. Interpretativ)Nu-mi place să port duşmănie.Nu mă consider perfect. În general, sunt tolerant.Îmi place să manipulez pe cei din jur. (I)Sunt multe lucruri la oameni care îmi stârnesc curiozitatea.Consider că în lume totul este relativ.

Ac.3 Rafi nare (vs. Rudimentar)Omul trebuie să fi e isteţ pentru a reuşi în viaţă.Sunt mai atent la alţii decât la mine.Îmi pace muzica şi pot spune că sunt un meloman.Cer mult de la mine.Apreciez persoanele cu gusturi ales.Obişnuiesc să-mi pun multe întrebări.

Ac.4 Independenţă (vs. Dependent)Fac faţă şi unor situaţii contradictorii.În genere accept să răspund pentru ceea ce fac.Nu mă sfi iesc să spun lucrurilor pe nume.Îmi place să fi u independent, fără să mă bazez pe alţi.Prefer să îmi asum responsabilitatea în situaţiile când trebuie hotărât un lucru.Nu preget să mă confrunt cu situaţii ambigui.

242

ABCD-M

Ac.5 Creativitate (vs. Non-creativ)Îmi place să-mi las liberă fantezia.Am un spirit liber, deloc greoi.Sensul vieţii mele este să creez.Am o imaginaţie vie.Îmi place să mişc lucrurile când gândesc sau acţionez.Îmi place să particip la crearea de lucruri noi pe lume.

* (I) se referă la inversarea grilei

243

Anexe

ANEXA 2

Sinteza rezultatelor

Inventarul de personalitate ABCD-M evaluează 5 domenii largi, 5 dimensiuni ale personalităţi: energia şi modul de investire, coerenţa şi stabilitatea eului, afectivitatea şi deschiderea în relaţiile cu ceilalţi, capacitatea de ordonare şi auto-disciplină precum şi autoactualizarea, motivaţia spre evoluţie şi transformare personală. Sinteza prezentă vă poate da doar câteva aspecte foarte generale despre aceste lucruri legate de felul propriu de a gândi, simţi şi interacţiona cu ceilalţi fără a reuşi să surprindă aici în profunzime ceea ce vă face să fi ţi unic şi irepetabil în raport cu ceilalţi oameni şi viaţa.

Pentru fi ecare dintre cele 5 domenii sunt prezentate în rezumat descrierile în funcţie de 3 nivele ale scorului: înalt, mediu, scăzut. Descrierea care este bifată reprezintă doar o sinteză generală a semnifi caţiei scorurilor Dvs. la dimensiunea respectivă.

Este posibil ca, repetând completarea chestionarului după un timp, să obţineţi un scor puţin diferit în funcţie şi de situaţia existenţială. În orice caz, pentru majoritatea oamenilor, trăsăturile de personalitate tind să fi e stabile la maturitate. Dacă nu treceţi prin viaţă prin schimbări majore, sau dacă nu faceţi eforturi deliberate de a vă schimba, această descriere va corespunde şi peste un număr de ani.

Prin comparaţie cu răspunsurile altora, răspunsurile Dvs. par să indice următoarea descriere:

Extravert, dinamic, vioi, vă place schimbarea, vă bucuraţi de viaţă, atras de ceea ce este stimulativ; cu o dispoziţie generală veselă, energică şi optimistă, cu umor. Vă face plăcere să vă afi rmaţi.

Moderat în activism şi entuziasm, cu energie şi iniţiativă moderate. Vă place compania altora, dar preţuiţi şi intimitatea.

Introvert, lipsă a dinamismului şi energiei implicate în social, rezervat şi serios. Preferaţi să fi ţi singur sau cu puţini prieteni apropiaţi. Pesimism şi lipsă de umor, Dezinteres pentru afi rmare socială.

Un eu puternic, matur, care vă face să respectaţi viaţa. O centrare sănătoasă pe scopuri, relaţii, control moral şi încredere în sine şi ceilalţi.

Uneori tensionat în relaţiile cu ceilalţi, cu o încredere în sine relativă, pot apare situaţii de nesiguranţă, iritare, tristeţe.

Sunteţi predominant centrat pe propria persoană; relativ instabil in relaţii, orgolios, rebel, cu momente de intensă enervare.

244

ABCD-M

Cald şi sentimental, plin de compasiune, bine intenţionat; empatic şi cooperant, evitaţi confl ictele, în relaţiile Dvs. preţuiţi corectitudinea.

În general cald, încrezător şi agreabil, dar uneori puteţi fi rece şi pus pe competiţie.

Insensibil şi rece afectiv, dezinteresat de sentimentele altuia, tindeţi să vă exprimaţi direct stările afective, chiar dacă deveniţi dezagreabil.

Cu voinţă, perseverent, conştiincios şi bine organizat. Raţional, puneţi preţ pe auto-control şi auto-disciplină

Moderat ca organizare. În genere, aveţi scopuri clare dar sunteţi capabil şi să lăsaţi munca deoparte.

Difi cultăţi de mobilizare şi auto-control; relativ delăsător, nu foarte bine organizat şi uneori lipsit de grijă.

Vă pace să aprofundaţi, deschis şi tolerant, sunteţi animat de dorinţa de evoluţie, independent, aveţi interese largi şi sunteţi plin de imaginaţie şi spirit creativ.

Curiozitate şi preocupări moderate privind schimbările şi noul în viaţa Dvs.

Nu vă preocupaţi de schimbări şi transformări personale, vă place să rămâneţi legat de ceea ce ştiţi sau vă place deja.

© M. Minulescu, 2008

245

Anexe

ANEXA 3

Glosar de termeni

adaptări caracteristice, conţinutul acestora este format atât de personalitate, cât şi de cultură, adaptările nefi ind altceva decât caracteristicile dobândite ce constituie expresia fenotipică a trăsăturilor. Reprezintă deci acele obiceiuri, atitudini, deprinderi, valori, motive, roluri, relaţii care defi nesc „identitatea contextualizată“, persoana pusă în contextul interrelaţiilor în care s-a format şi evoluează. Între tendinţele bazale şi adaptările caracteristice ce constituie expresia directă a personalităţii au avut loc şi au loc mereu procese dinamice responsabile de un anume izomorfi sm. Individul intră în viaţă cu anumite dispoziţii particulare, cărora li se dă culoare locală şi sens prin cultura prevalentă, prin intermediul proceselor de dezvoltare care creează acest izomorfi sm.

agreabilitatea, ca dimensiune pregnant interpersonală. Aspectele centrale ale factorului sunt: altruismul, un comportament cooperant, simpatetic şi de ajutorare a altora, cu tendinţa de a-i considera pe ceilalţi la fel de simpatetici şi gata să le ofere sprijinul.

analiza profi lului, profi lul unei persoane în sensul unei prezentări generale a trăsăturilor de personalitate şi a caracteristicilor prezente la acea persoană, relativ la un set de norme construite faţă de o populaţia de referinţă. Analiza poate lua forma unui profi l ca atare în care datele sunt prezentate în formă grafi că (ca în cazul testelor C.P.I sau M.M.P.I.) sau poate avea forma mai generală a unei prezentări a caracteristicilor individului sau a trăsăturilor în formă sumară.

analiză de item, analiza în detaliu a itemilor individuali ai unui test sau chestionar cu scopul de a evalua fi delitatea şi validitatea fi ecăruia; analizele se centrează pe conţinutul itemilor şi pe forma acestora şi se pot desfăşura cantitativ sau calitativ, stabilind cât contribuie efectiv fi ecare la fi delitatea generală şi validitatea testului. Analiza calitativă se preocupă şi de aspecte precum ambiguitatea, difi cultatea, etc.

analiză factorială, metodă statistică ce încearcă să pună în evidenţă factorii comuni unui ansamblu de variabile care au între ele anumite corelaţii. Analiza rezultatelor obţinute prin administrarea mai multor teste mentale.

anormal, care se îndepărtează de normă au normal; poate semnifi ca deviaţii pur cantitative în analizele statistice dar şi modele de comportament deviante ale indivizilor. Difi cultatea delimitării normalului de anormal porneşte

246

ABCD-M

din tendinţa de a avea graniţe de normalitate defi nite de una sau alta dintre teoriile asupra personalităţii: de exemplu, în viziunea psihanalitică clasică homosexualitatea este privită ca anormalitate, contrar teoriilor privind învăţarea socială. Există o tendinţă dea utiliza termeni precum neadaptare, neacomodare, deviant în legătură cu evaluarea unui individ considerat, respectiv îl evaluăm în funcţie de măsura în care putem vorbi de un comportament adaptativ şi nu pentru a-l eticheta pur şi simplu.

atitudini, Cattell are o viziune mai largă asupra atitudinilor considerînd că ele reprezintă atât interesele (opinii) unui individ cât şi emoţiile şi comportamentul său faţă de o persoană, obiect sau evenimentborderline, termenul este cel mai frecvent utilizat pentru a diagnostica o gamă largă de tulburări de personalitate şi retard mental; diagnosticul de tulburare de tip borderline se referă la situaţia unei persoane care în mod cronic “trăieşte pe graniţă”, între o funcţionare normală, adaptativă şi o dizabilitate psihică reală. De obicei în comportament apar o serie de instabilităţi fără trăsături clare (de exemplu, relaţiile interpersonale tind să fi e instabile, afectele se schimbă dramatic şi inadecvat, imaginea de sine poate fi tulburată, în mod curent apar ieşiri de furie, acte impulsive care ajung să fi e auto-distructive, compulsia spre jocuri de noroc, stare apatie endemică etc.).

autoactualizarea, caracteristică motiţaţională şi atitudinală a personalităţii; defi nită de Maslow ca reprezentânr meta-motivaţia, nivelul de la care pe măsură ce o anumită nevoie funcţionează, ea devine automotivantă. Acest lucru refl ectă situaţia în care s-au integrat în sensul existenţial personal valori ideale precum frumuseţea, unicitatea, ordinea, perfecţiunea, participarea. Maslow dezvoltă un set de indici care constituie caracteristicile tipice pentru o persoană care a atins acest prag de dezvoltare umană. În consecinţă, procesul de auto-actualizare implică un proces de descoperire a unei anumite identităţi a eului prin care eul ştie mai mult despre sine însuşi, devine mai bogat şi mai fl exibil în operarea cu ceea ce ştie. categorii nosologice, se referă la categorii de boli; rădăcina cuvântului provine din greacă cu sensul de boală; nosologia este o descriere sistematică şi o clasifi care a bolilor.

chestionar de personalitate, în sens larg, un set de întrebări -itemi care se referă la o temă (aspect al personalităţii) sau un grup de aspecte învecinate acesteia; în sens specifi c, un instrument de evaluare standardizat

cluster, în analiza factorială denumeşte un grup de variabile care au corelaţii mai înalte una cu cealaltă decât faţă de alte variabile; în sens larg, denumeşte orice grup de obiecte sau evenimente care subiectiv, par să aibă o apartenenţă comună

247

Anexe

coefi cient Alpha, coefi cient de fi delitate prin consistenţa internă care se bazează pe numărul de părţi / itemi din care este format testul, interrelaţia dintre acestea şi varianţa totală a scorului la test. Denumit şi Alpha Cronbach, şi, în cazul itemilor dihotomici, KR 20.

comportament interpersonal, pentru Gough, personalitatea unui individ se relevă în cadrul comportamentului acestuia în relaţia cu altă sau alte persoane.

concepte populare, termen prin care Gough se referă la cuvintele pe care oamenii obişnuiţi le utilizează curent pentru a se referi la evaluări sau descrieri de comportament

consistenţă internă, o măsură a fi delităţii scorurilor la test derivată din interrelaţiile dintre răspunsuri sau scorurile la itemi sau la părţi distincte ale testului.

consimţământ informat, aprobarea scrisă dată de o persoană, sau de cel care o are în custodie legală, pentru ca să fi e realizată o anume procedură asupra sa, de exemplu, să răspundă la un test/ testare.

conştiinciozitatea, domeniul acestui factor se referă la autocontrol, sub aspectul capacităţii de autoorganizare, îndeplinire a îndatoririlor, planifi cării; sunt persoane care îşi defi nesc şi urmăresc scopurile, hotărâţi şi cu voinţa formată.

continuu, termen care se referă la dimensiunile pe care poate varia o caracteristică distinctă de comportament între două extreme sau poli (de exemplu continuul extraversie - introversie); se aplică atât unor dimensiuni fi zice cât şi unor dimensiuni subiective care pot face obiectul unei evaluări de gradient.

conversie, transformarea unei emoţii, a unui efect refulat în manifestare de patologie somatică.

decizii diagnostice sau de intervenţie, decizii care se bazează pe evaluări care derivă din scorurile la teste psihologice ca parte a evaluării unei persoane.

deschidere spre experienţe, elementele care apar în cercetările empirice ale lui Costa şi McCrae legate de acest suprafactor sunt: imaginaţia activă, sensibilitatea estetică, atenţia pentru viaţă şi simţămintele interioare, preferinţa pentru varietate, curiozitatea intelectuală, independenţa în modul de a gândi lucrurile. Aceste aspecte nu se asociază în mod necesar cu educaţia sau cu inteligenţa generală; de aceea, autorii preferă denumirea de „deschidere“.

248

ABCD-M

devianţă, orice model de comportament care este evident diferit de standardele acceptate în cadrul societăţii; desigur defi niţia conţine puternice accente din domeniul etic-moral şi. folosirea termenului se face specifi când forma respectivă de devianţă.

dezvoltare, se referă, specifi c pentru personalitate, la procesul de schimbări care are loc de-a lungul întregii vieţi a individului; Prin schimbare ne referim în acest context la modifi cări calitative sau cantitative în structură şi funcţionare.

dezvoltări paranoice, expresie a unei legi psihologice potrivit căreia tendinţele afective supuse oscilării între doi poli cresc în asemenea măsură, încât sentimente neînsemnate se transformă în afecte profunde.

diagnostic diferenţial, diagnosticul care are ca scop diferenţierea între două sau mai multe boli sau tulburări similare pe carele prezintă un individ. Extins, a ajuns să fi e folosit pentru a distinge între condiţii de multe feluri în psihologia socială şi în studiul personalităţii.

dimensiune, orice trăsătură psihologică ce poate face obiectul unei cuantifi cări, sau orice scală construită la care pot fi raportaţi indivizii.

dinamic este un termen care în mod specifi c se referă la motivaţie (R.S.Woodworth), procese inconştiente (S.Freud, C.G.Jung) şi câmpuri complexe de forţă psihologică (K.Levin).

dinamica personalităţii, studiul aspectelor dinamice, complexe, interactive ale motivaţiei, emoţiei sau comportamentului

distal, depărtat; de exemplu, în percepţie, stimul distal

distimie, tulburare de reglare a dispoziţiei

dizabilitate, în general, orice incapacitate de a realiza o anumită funcţie; poate fi utilizat pentru disfuncţii congenitale sau pentru funcţii pierdute datorită unor traume, boli, etc. Dizabilitate semnifi că faptul că persona suferă de o anume dizabilitate. Datorită multor conotaţii negative constituite în jurul cuvântului handicap - handicapat, se preferă desemnarea prin dizabilitate.

249

Anexe

domeniu de construct, setul de atribute interelaţionate (comportamente, atitudini, valori etc.) care sunt incluse în denumirea unui construct. Un eşantion tipic din acest domeniu de conţinut.

domeniu de conţinut, setul de categorii organizate care caracterizează aspectul măsurat de test, în cadrul căruia comportamentele, cunoştinţele, deprinderile, abilităţile şi atitudinile (sau alte caracteristici) pot fi reprezentate cu specifi caţii în cadrul instrumentelor de evaluare prin care este clasifi cat fi ecare item.

empiric, aspect care decurge din tatonări practice, neghidate de un scop sau de un cadru teoretic.

erg, energie la dispoziţia comportamentului, trăsături sursă constituţională cu acţiune permanentă

eul, sediul şi ansamblul motivaţiilor şi actelor unui individ care condiţionează adaptarea sa la realitate, îi satisface trebuinţele şi rezolvă confl ictele datorate unor dorinţe vs. condiţii incompatibile. În psihologia analitică, eul este complexul identităţii, singurul complex conştient, cu fucţia principală de a coordona relaţia cu lumea obiectivă şi subiectivă; partea inconştintă a identităţii este Umbra (aspecte ale identităţii ignorate) şi în bună măsură, Persona (interfaţa conştient-inconştientă cu lumea).

evaluare, orice metodă sistematică de a obţine dovezi/ date prin teste, examinări, chestionare, anchete sau surse colaterale despre caracteristicile oamenilor, ale unor obiecte sau ale unor programe, cu un scop specifi c.

extraversie, trăsătură de bază a personalităţii care imprimă anumite caracteristici persoanei: extravertul apare sociabil, se simte în largul său printre oameni şi grupuri mari, este afi rmativ, activ, vorbăreţ; îi place ceea ce este excitant, stimulativ, are o dispoziţie generală veselă, energică şi optimistă.

extraversie, trăsătură de bază a personalităţii care imprimă anumite caracteristici persoanei: extravertul apare sociabil, se simte în largul său printre oameni şi grupuri mari, este afi rmativ, activ, vorbăreţ; îi place ceea ce este excitant, stimulativ, are o dispoziţie generală veselă, energică şi optimistă.

factor de personalitate, caracteristicile implicaţiei şi investiţiilor psihice în comportamente şi activităţi. Factorul reprezintă o clusterizare statistică de itemi obţinută în urma derulării unei analiza factoriale, a cărei consistenţă şi denumire psihologică necesită o activitate specializată.

250

ABCD-M

factor general, factor de grup, factor specifi c, factor de eroare, sunt nivele ale analizei factoriale care, din perspectiva teoriei lui Eysenck corespund tipului de personalitate, trăsăturii de personalitate, deprinderilor sau răspunsurilor habituale şi, respectiv, răspunsurilor specifi ce unui subiect.

factor, în general, orice aspect care are o infl uenţă cauzală asupra unui fenomen; prin extindere, factorul este o variabilă independentă. În statistică, un produs al analizei factoriale, numere într-o matrice factorială; analiza factorială ideală identifi că un număr mic de factori fi ecare ortogonal faţă de ceilalţi. Factorii care apar în urma analizei factoriale trebuie să fi e examinaţi subiectiv pentru a determina dacă reprezintă dimensiuni psihologice evidente. Există o tendinţă mai ales când tehnica analizei factoriale se aplică inventarelor de personalitate, să se identifi ce factorii care apar cu trăsăturile. Strict vorbind, factorul nu este o trăsătură; trăsătura este inferată pornind de la factorul obţinut, reprezintă o regularitate subiacentă bazei de date de la care s-a pornit, astfel că cei doi termeni, trăsătură şi factor nu trebuie consideraţi sinonimi. Pentru a putea să stabilim o trăsătură validă avem nevoie de informaţii adiţionale. (DP 85) În teoriile măsurării, o dimensiune ipotetică, derivată statistic care dă seama parţial de intercorelările dintre teste. Stricto sensu, se referă la o dimensiune statistică defi nită prin analiză factorială , dar este în mod obişnuit folosită şi pentru referinţa la un construct psihologic asociat acestei dimensiuni. Testele uni-factoriale evaluează doar un singur construct, testele multi-factoriale măsoară mai multe constructe.

grilă, cheia de răspuns care descrie rezultatele scontate la un item sau la itemi testului.

ideografi c, un sistem sau teorie psihologică orientat spre concret, individual, unic.

ideosincrasie, defi neşte dispoziţia individului de a organiza, prin şi pentru el însuşi, date şi fapte identice, după dispoziţiile sale personale, afective sau cognitive. De exemplu, majoritatea greşelilor de limbaj se datorează comportamentelor ideosincrasice.

imaginea de sine, ca o subdiviziune a adaptărilor caracteristice persoanei. Răspunsurile la chestionarul de personalitate sunt legate cel mai mult şi, desigur, cel mai direct, de acest nivel al imaginii de sine. Imaginea de sine nu este un aspect singular ci o organizare de idei, un model de percepere legată de eul propriu. Odată stabilizată, imaginea de sine furnizează un ecran sau un fi ltru prin care este perceput, văzut, evaluat sau înţeles orice altceva. Felul cum se percepe ce simte despre sine o persoană este, în ultimă instanţă, infl uenţat de o multitudine de experienţe trăite acasă, la şcoală, în diferite grupuri sociale din care face parte.

251

Anexe

individuare, conceptul privind sensul personal al vieţii dă consistenţă şi înţeles dezvoltării individuale spre autonomie şi împlinire, a fost dezvoltat de C. G. Jung. Individuarea are sensul unei diferenţieri a tuturor structurilor psihicului printr-o continuă şi concomitentă integrare a acestora în sfera vieţii conştiente, tendinţă pusă în joc de funcţia transcendentă, înscrisă în fi inţa umană. La Jung individuarea implică descoperirea conştientă şi intrarea în relaţie cu un conţinut obiectiv al psihicului, pe care, pornind de la Upanişade îl denumeşte Sine. Astfel, în procesul de actualizare a acestor conţinuturi obiective se dezvoltă o identitate a eului mai stabilă şi continuă, are loc transformarea eului obişnuit în eul înţelept. Sensul este pe dezvoltarea eului dar prin funcţionarea axei Eu – Sine.

infl uenţe, subiectul crede că este supus unei forţe interne sau externe care-i dirijează gândurile, îi modulează sentimentele şi îi comandă actele sau comportamentul.

integrare, în sens larg, procesul de a coordona şi unifi ca elemente separate într-un întreg. Principiu de organizare ce se aplică la structuri cu elemente ordonate ierarhic, nivelele superioare exercită un control asupra celor inferioare. În psihologie, termenul este aplicat, în sens larg, descriptiv, oricărei conduite ale cărei elemente sunt clar subordonate unui scop fi nalizat, oricărei acţiuni intenţionate.

integrarea personalităţii, termen care se referă la coordonarea, organizarea sau unifi carea unor trăsături separate, a unor dispoziţii de comportament, motive sau emoţii care constituie personalitatea unui individ; situaţia inversă, este denumită dezintegrarea personalităţii

inteligenţă emoţională, se referă la abilitatea de a gestiona emoţionaliatea, a gestiona relaţii şi a controla impulsurile; cotientul emoţional, QE, se referă la nivelul de efi cienţă al inteligenţei emoţionale. Implică capacitatea de a controla propriile sentimente şi sentimentele celorlalţi, capacitatea de a face diferenţa între ele precum şi folosirea acestor informaţii pentru a ghida propriul mod de gândire şi propriile acţiuni (Mayer şi Salavey1997). Emoţionalitatea înseamnă şi abilitatea de a înţelege emoţiile, presupunând cunoaşterea emoţiilor şi reglarea lor astfel încât ele să poată contribui la dezvoltarea intelectuală şi emoţională. Sentimentele, ca forme superioare, complexe, relativ stabile ale afectivităţii şi cu un grad înalt de conştientizare favorizează acţiunile optime ale emoţionalităţii cu raţionalitatea.

interrelaţii dinamice, termen aplicabil oricărui tip de relaţii umane în care mai multe aspecte se întrepătrund şi interrelaţionează astfel încât schimbarea care apare la o persoană va avea efecte asupra celeilalte persoane.

252

ABCD-M

introiecţie, mecanism psihologic inconştient de încorporare imaginară a unui obiect (sau a unei persoane), care constă în a prelua o cât mai mare parte din lumea exterioară şi a atribui sinelui calităţile reale sau presupuse ale obiectului.

item, termen general care se referă la o problemă, întrebare, alegere, răspuns corect, scenariu de scorare şi rezultate utilizate în cadrul unui test.

maturitate, în general, nu există un model coerent unic aplicabil în orice condiţii prin care să delimităm maturizarea. În psihologie, folosirea termenului impune utilizarea unor criterii care vizează structura, funcţionarea eului şi echilibrul psihic al persoanei. Denumirea a suprafactorului care, pe baza nivelului de funcţionare coerent, fl exibil, umanizat al eului, permite o adaptare suplă şi nonadversativă în raport cu socialul şi viaţa.

metodă, ansamblu de proceduri, demersuri sau reguli adoptate în conducerea unei cercetări. În multiplele domenii aplicative în psihologie s-au dezvoltat metode care trasează modalităţi de interacţiunea practicianului cu persoanele studiate sau asupra cărora se intervine; vorbim de metoda observaţiei, metodă de grup, metodă globală sau analitică, metodă nondirectivă, metodă comportamentală etc. Este esenţial să se raporteze faptele observate la metodele utilizate pentru studiu.

model, în engleză şi uneori preluat ad literam în limba română “patern”, se referă fi e la un model sau un eşantion, fi e la o confi guraţie sau grupare de părţi sau elemente cu o structură coerentă. Analiza de patern este o tehnică statistică prin care se încearcă descoperirea setului de itemi de test care au o “apartenenţă” comună.

modele circumplexe (structurale), modele complexe, cu o natură geometrică sub aspectul reprezentării spaţiale, în care vectorii trăsăturilor sunt caracterizaţi de poziţiile lor unghiulare într-un spaţiu bidimensional sau tridimensional. Modelele circumplexe, prin natura lor, dau o mai mare şansă de identifi care a unor clusteri de trăsături care sunt, din punct de vedere semantic, coezive. O etapă ulterioară a fost de a integra toţi suprafactorii şi modelele circumplexe în adevărate modele geometrice, cu mai mult de două dimensiuni.

nevrotism, defi nit ca stabilitate emoţională / adaptare faţă de nevrotism / neadaptare (Costa, McCrae). Tendinţa generală de a trăi afecte precum teama, tristeţea, jena, mânia, vinovăţia, dezgustul reprezintă miezul acestui factor

nevroză, defi neşte o tulburare de personalitate sau mentală care nu se datorează unei disfuncţii neurologice sau organice cunoscute; termenul poate fi folosit descriptiv pentru a denumi un simptom sau grup de simptome

253

Anexe

legate; etiologic pentru a indica rolul cauzal jucat de un confl ict inconştient care evocă anxietate şi conduce la un mecanism de apărare ce produce în ultimă instanţă simptomul observat. În ultimii ani s-au produs două modifi cări semnifi cative în utilizarea termenului: utilizarea denumirii de tulburare nevrotică ca un termen generic pentru orice tulburare mentală de durată, termen relativ neutru în privinţa factorilor etiologici; eliminarea termenului din diagnoza psihiatrică, acompaniată de o re-atribuire a variatelor tipuri anterior recunoscute de nevroze unor altor clasifi cări diagnostice.

nivele de efi cienţă, descrierea competenţei într-un domeniu particular, defi nită de obicei prin categorii ordonate de-a lungul unui continuu, de la extrema “bazal” până şa “avansat”, care constituie cadrele de clasifi care a performanţei.

nomotetic, un sistem sau teorie psihologică orientată spre abstract, universal sau general.

normal, în sens larg se referă la ceea ce derivă dintr-o normă; în sens psihologic specifi c, se referă la condiţia psihologică de non-boală, absenţă a tulburărilor mentale, a retardului mintal sau a altor disfuncţii psihologice. Normalitatea permite individului un rsăuns adaptativ la cerinţele socio.relaţionale şi existenţiale.

organizarea trăsăturilor, un termen care se referă la un set ipotetic de interrelaţionări între diferitele trăsături de personalitate ale unei persoane

ortogonal, în unghi drept: caracteristica unui set de variabile din cadrul unui experiment independente între ele. Soluţia ortogonală se aplică în analiza factorială în care axele ce reprezintă factorii subidiari se situează astfel că au o poziţie în unghi drept unul faţă de celălalt; într-o astfel de soluţie, factorii nu corelează. Trăsătura ortogonală: în matricea de analiză factorială, orice trăsătură care este independentă de oricare alta.

patern, termen apropiat de cel de structură, de formă, confi guraţie, tip, model, schemă, matrice. Indică atât structura organică, fi zică, cât şi cea comportamentală.

percepere socială, în sens larg, orice aspect al perceperii care conţine un element social; termenul este utilizat în general relativ capacitatea unui individ de a fi conştient de măsura în care comportamentul altora le relevă motivele, atitudinile, reacţiile interioare; la Gough defi neşte modul în care, prin experimentare, este percepută de anturaj o persoană care prezintă o accentuare a uneia sau alteia dintre dimensiunile de personalitate ale C.P.I.

254

ABCD-M

personalitate socio / psihopată, o tulburare de personalitate caracterizată de amoralitate, lipsă a afectivităţii şi un scăzut sens al neliniştii şi vinovăţiei legate de încălcarea legilor; o extrem de largă gamă de comportamente exhibate de persoane.

procedură de analiză a scorurilor, o procedură prin care evaluarea fi ecărei dimensiuni critice a performanţei se realizează separat şi valorile rezultante sunt combinate pentru a obţine un scor general / total. Uneori pot fi folosite scorurile unor dimensiuni separate pentru a interpreta performanţa.

profi l de personalitate, prezentări generale ale trăsăturilor de personalitate şi a caracteristicilor prezente la acea persoană, relativ la un set de norme construite faţă de o populaţia de referinţă; în profi l datele sunt prezentate în formă grafi că (ca în cazul testelor C.P.I sau M.M.P.I.) sau acesta poate avea forma mai generală a unei prezentări a caracteristicilor individului sau a trăsăturilor în formă sumară.

prognoză, o predicţie privind cursul sau rezultatul unui proces, fi e el psihologic, educaţional, metodologic, etc.

psihodiagnoză, în mod specifi c, se referă la proceduri de diagnosticare a anormalităţilor psihologice, a tulburărilor mentale etc. Mai general, termenul este folosit pentru orice procedură de evaluare psihologică sau de personalitate. Termenul de psihodiagnostic se referă la orice tehnici valide de evaluare a personalităţii prin interpretarea modelelor de comportament, inclusiv a celor non-verbale. În viziunea autorilor americani Costa şi Mc Crae este un proces sistematic care are două etape: 1. observăm modele de comportament şi de trăire (adesea prin autodescrieri obţinute de la subiect) şi 2. facem evaluări privind trăsăturile de personalitate care ar putea determina aceste regularităţi, aceste tipuri sau modele de comportament. Dacă, aşa cum este fi resc, ne punem problema validităţii unor astfel de evaluări, observăm că, asemeni evaluărilor cotidiene, şi evaluările psihodiagnostice suportă infl uenţa unor aspecte care le relativizează. Valoarea explicativă a trăsăturilor de personalitate depinde de măsura în care certifi că, pe de o parte, stabilitatea lor în timp, ceea ce dă posibilitatea de a se face predicţii pe termen lung şi, pe de altă parte, sunt argumente ce indică o dinamică de la specifi c spre general şi din nou spre specifi c.

psiholingvistică, un domeniu creat în anii 50 ai secolului XX, în care centrarea este pe studiul comportamentelor care sunt lingvistice. Datorită ubicuităţii comportamentului verbal uman multe probleme psiholingvistice emerg în arii precum psihologia cognitivă, memorie, procesarea informaţiilor, sociolingvistică, neuropsihologie, psihologie clinică. În domeniul teoriilor personalităţii una din direcţiile cele mai fructuoase de cercetare contemporane în studiul regularităţilor în evaluarea comportamentului şi personalităţii.

255

Anexe

psihometrie, se referă la măsurarea a ceea ce este psihologic, respectiv aplicarea principiilor matematice şi statistice datelor din psihologie; mai specifi c, se referă la testarea mentală incluzând evaluarea personalităţii, evaluarea inteligenţei, determinarea aptitudinilor etc.

psihopatologie, se referă la studiul ştiinţifi c al tulburărilor mental; domeniul include cercetări în domeniul psihologiei, neurologiei, psihiatriei, endocrinologiei şi farmacologiei. Domeniul activităţii practice al psihologilor clinicieni în terapia tulburărilor mentale.

psihotic, se referă la tulburare psihotică, o condiţie severă de origine organică sau emoţională a cărei simptome clasice includ iluzia, halucinaţia, comportamente regresive severe, vorbire incoerentă, dispoziţii dramatic neadecvate; folosit în combinaţie cu alt termen diagnostic, se referă la condiţia în care unul dintre simptoamele care caracterizează boală psihică are caracteristici care se aseamănă mult cu o psihoză (de exemplu, depresie psihotică).

scală de evaluare, instrument de cercetare clinic iniţial, apoi extins şi în alte tipuri de studii şi aplicaţii nonclinice. Astfel de scale care sunt completate de un observator clinician/ nonclinician indicatori având ca obiectiv: distingerea claselor sau categoriilor de diagnostic - scale diferenţiale; prevederea unei evoluţii - scale predictive; descrierea unei stări clinice sau distribuţiei unei variabile într-o populaţie - scale descriptive. Se deosebesc mai multe tipuri de scale descriptive: inventarele globale care sunt liste de simptome; scalele nosografi ce globale care furnizează un indice global de patologie, ca de exemplu, scala de depresie a lui Hamilton; scale de sindrom sau poli-dimensionale.

scală, în sens general, orice procedură sau instrument folosit cu scopul dea aranja obiectele sau evenimentele în serii progresive; astfel ca în fi ecare caz în parte există o regulă pentru a permite atribuirea unui număr sau unei valori obiectelor sau evenimentele scalate. În mod specifi c, indică un instrument de testare care are itemii sau sarcinile aranjate de-a lungul unei dimensiuni; dimensiunea poate fi una dintre mai multe, precum cea a difi cultăţii (de exemplu în scalele de inteligenţă), sau preferinţei (ca de exemplu în scalele de atitudini). O scală psihologică specifi că un sistem de măsurare a unei variabile psihologice. Orice scală necesită un număr de calităţi: printre acestea validitatea semnifi că faptul că instrumentul măsoară corect obiectul studiat, într-o modalitate specifi că. validitatea se poate obţine şi comparând cu o altă scală. Validitatea externă se obţine prin compararea cu un criteriu extern. Fidelitatea implică de exemplu, omogenitatea itemilor scalei, posibilitatea de a replica rezultatele în timp sau cu o formă paralelă. Principalele erori metodologice decurg din lipsa de adecvare a instrumentelor alese în raport cu prezumţia teoretică a unui studiu sau din inferarea unor concluzii

256

ABCD-M

abuzive plecând de la rezultatele codate. Standardizarea scalelor psihologice a introdus un progres metodologic important pentru evaluarea personalităţii.

scoruri derivate, un scor în care sunt convertite scorurile brute printr-un procedeu de transformare numerică (de exemplu, conversia scorurilor brute în ranguri percentile, sau scoruri standard).

sentiment de sine, conceput de R. B. Cattell ca imagine despre sine care coordonează şi organizează atitudinile şi motivaţiile subiectului.

structură factorială, setul de factori obţinut prin analiza factorială.

structură internă, în analiza testului, structura factorială a răspunsurilor la itemi.

taxonomie, un set de principii sistematice ce permit clasifi carea; de exemplu, taxonomia realizată de Cattell doreşte să sistematizeze riguros multitudinea de termeni care se referă la personalitate în sens larg şi realizează un Index Universal, fi ecare factor primind un indicativ de cod propriu; unii dintre factorii astfel clasifi caţi au primit şi denumiri colaţionate de autor cu scopul evitării confuziilor (de exemplu, factorul J, denumit zepia vs. coasthenia).

tendinţă accentuată, invarianţă operaţională care generează manifestări comportamentale pregnante nu numai în raport cu media, ci şi cu abaterile de la medie.

tendinţe sau trăsături bazale, faimoşii suprafactori ai personalităţii – nevrotism, extraversie, deschidere, agreabilitate, conştiinciozitate – apar în teoria BF a lui Costa şi McCrae ca dispoziţii psihice fundamentale. Între aceste tendinţe bazale din care fac parte trăsăturile de personalitate şi biografi a obiectivă a persoanei, care include comportamentele specifi ce, nu există o legătură directă. Trăsăturile de personalitate apar ca subdviziune majoră a tendinţelor de bază, alături de abilităţile cognitive, sexuale şi de alte materiale primare ale psihismului.

teoria clasică a testelor, considerarea scorului obţinut de un individ la un test ca sumă a scorului real plus o componentă de eroare de măsură.

teoria răspunsului la item, o teorie privind performanţa la test care subliniază relaţia dintre scorul mediu la item (P) şi nivelul )0) de abilitate sau trăsătură măsurat de test. În cazul unui item scorat 0 (răspuns incorect)sau

257

Anexe

1 (răspuns corect), socrul mediu la item egalizează proporţia de răspunsuri corecte. În majoritatea aplicaţiilor, funcţia matematică care leagă P şi 0 se presupune a fi o funcţie logică care se aseamănă cu distribuţia cumulativă normală.

teorii ale personalităţii, în funcţie de orientarea generală şi modul cum caracterizează termenul de personalitate, deosebim între: teorii tipologice: pun accent pe clasifi carea indivizilor în funcţie de tipuri (de exemplu, Jung, introvert vs. extravert); teorii privind trăsăturile: astfel de teorii operează pe presupunerea că personalitatea unui om este un complex de trăsături sau moduri caracteristice de a comportament, gândire, de a simţi sau reacţiona. Teoriile recente utilizează analiza factorială pentru a izola dimensiunile subiacente ale personalităţii şi, probabil, teoria clasică a lui R.B.Cattell este una dintre teoriile cele mai dezvoltate care se bazează pe un set de trăsături sursă presupuse a exista în cantităţi relative în fi ecare persoană şi care sunt “infl uenţele structurale reale subiacente personalităţii”. Abordările tipologice şi cele privind trăsăturile sunt complementare; teorii psihodinamice şi psihanaliste având la bază teoriile lui Freud, Jung sau cele psihosociale ale lui Adler, Fromm, Sullivan, Horney, Laing şi Pearls cu accentuarea factorilor de dezvoltare; teorii behavioriste care se centrează pe o extindere a teoriilor învăţării; teorii legate de învăţarea socială care tratează personalitatea din perspectiva acelor aspecte care sunt achiziţionate în context social; teorii situaţionale care pun accent pe faptul că cea ce este consistent în comportamentul observabil este larg determinat de caracteristicile situaţiei mai degrabă decât de trăsături sau factori interiori; teorii interacţioniste, eclectice, care menţin că personalitatea emerge din interacţiuni dintre predispoziţii şi calităţile particulare şi maniera în care mediul infl uenţează felul lor de a se manifesta. În concluzie putem discerne pentru termenul de personalitate două aspecte generale; primul derivă din primele trei tipuri de abordare pentru care personalitatea reprezintă un construct teoretic legitim, o entitate ipotetică interioară care are un rol cauzal pentru comportament, şi o forţă explicativă autentică; pentru celelalte perspective, este concepută ca un factor secundar inferat pe baza consistenţei de comportament.

test de personalitate, orice instrument profesionist pentru evaluarea personalităţii. Se disting în principal teste directe, care se adresează direct comportamentului observabil sau care poate fi evaluat conştient, precum chestionarele sau inventarele de personalitate, şi teste indirecte, sau proiective, care se adresează întregului personalităţii, şi aspectelor inconştiente (exemplu, testul Szondi). În funcţie de nivelul de complexitate cerut pentru administrare, cotare şi interpretare, testele de personalitate profesioniste sunt cotate ca fi ind de nivel B, pentru profesioniştii formaţi în teoriile testării psihologice şi ale personalităţii; respectiv de nivel C, teste complexe care nu se pot aplica fără a fi absolvit un curs formativ special dedicat probei respective (în special probele proiective).

258

ABCD-M

testarea abilităţii, utilizarea unor teste standardizate pentru a evalua performanţa curentă a unei persoane într-un anume domeniu bine defi nit de funcţionarea cognitivă, psiho-motorie sau fi zică.

timie, situaţia globală a stării de spirit, care corespunde unor combinaţii între mai multe dimensiuni emoţionale.

tip de personalitate, în genere orice denumire utilizată pentru a clasifi ca personalitatea unui om; există diferite tipologii, fi ecare având un sistem propriu de categorializare dar toate pleacă de la presupunerea că există modele coerente de comportament sau stiluri consistente dea acţiona care sunt sufi cient de bine defi nite ca să permită clasifi carea indivizilor. De fapt, presupunerea are o valoare euristică deşi ca adevăr absolut rămâne încă o incertitudine.

tipologia jungiană, pornind de la o viziune structurală şi dinamică a psihicului uman, Jung descrie o tipologie în care intervine modul în care se orientează eul conştient în raport cu lumea complementar faţă de orientarea inconştientului şi, de asemenea, intervine felul şi măsura în care eul îşi dezvoltă şi stăpâneşte în raporturile cu realul cele patru funcţii posibile de cunoaştere: două raţionale, funcţia logică şi funcţia valorică sau afectivă, şi două iraţionale, respectiv funcţia senzorială şi funcţia intuiţiei. De exemplu, în situaţia în care în planul conştient al psihismului există o predominantă orientare spre lumea exterioară vorbim de extraversia eului şi a funcţiei preferenţiale, oricare ar fi aceasta. De asemenea complementar, ontogenetic se va dezvolta o a doua funcţie, secundară, care va avea însă, o orientare introvertă pentru a permite accesul eului şi înspre alte zone. Complementar, în inconştient se manifestă introversia şi celelalte funcţii rămase recesive şi nesocializate. Tipologia jungiană descrie reacţii şi preferinţe curente, aspecte forte şi aspecte limitative pentru 8 tipuri principale în funcţie de orientarea şi funcţia dominantă la nivelul eului conştient: introvert senzorial, extravert senzorial, introvert intuitiv, extravert intuitiv, introvert logic, extravert logic, introvert afectiv, extravert afectiv. Sunt, de asemenea descrise şi 16 tipuri secundare, în situaţia când preferinţei dominate i se adaugă funcţia secundară.

trăsătură ca „abilitate”, trăsături care descriu abilitatea unui persoane şi gradul de efi cienţă cu care este capabilă să lucreze pentru un anume scop (succes personal, efi cienţă interpersonală)

trăsătură accentuată, caracteristicile specifi ce accentuării se manifestă ca invarianţi operaţionali; vor genera manifestări pregnante - în termeni normativi - nu numai în raport de “media” dar şi de “abaterile de la medie”. Limitele dintre normal, în termeni cantitativi, tendinţa spre “mediu”, accentuat şi dizarmonic nu sunt fi xe iar delimitările specifi ce se realizează în funcţie de intensitatea, constanţa şi gradul de socializare al manifestării care exprimă trăsătura accentuată, independent de împrejurările exterioare.

259

Anexe

trăsătură de personalitate, reprezintă o dispoziţie sau caracteristică subiacentă presupusă care poate fi folosită ca o explicaţie pentru regularităţile sau aspectele consistente ale comportamentului acesteia. În sens mai larg, o descriere a modurilor de comportament, percepere, gândire caracteristice pentru o persoană; acest sens este folosit strict descriptiv, fără existenţa unei intenţii explicative.

trăsătură, în genere o caracteristică rezistentă care poate servi ca explicaţie pentru regularităţile comportamentale observate la acea persoană, pentru ceea ce este consistent în comportamentul ei. Trăsătura este o entitate teoretică care este folosită pentru a explica consistenţele comportamentale ale persoanei sau diferenţele dintre consistenţele comportamentale a mai multor persoane; în acest sens, este incorect să utilizăm termenul pentru a desemna aceste aspecte comportamentele în sine.

trăsături de suprafaţă, un grup de comportamente interrelaţionate a căror apariţie poate fi observată în variate condiţii şi situaţii; în sens specifi c, o trăsătură de personalitate ipotetică care se identifi că prin analiza factorială şi se presupune a fi responsabilă de aceste comportamente corelate (R. B. Cattell).

trăsături de temperament, trăsături ce descriu stilul general de comportament al unui individ ca răspuns la mediu

trăsături dinamice, trăsături care descriu motivele şi interesele unei persoane.

trăsături sursă, o trăsătură psihologică ipotetică „de profunzime” care în termeni statistici echivalează cu factorii primari obţinuţi în urma analizării factoriale a datelor de evaluare a comportamentului; se consideră că aceste trăsături sursă explică faptul că multe dintre trăsăturile de suprafaţă prezintă corelaţii reciproce relativ mari (R. B. Cattell).

tulburare de personalitate, termenul a servit mult timp pentru orice tip de tulburare a personalităţii. Iniţial, semnifi ca orice tulburare mentală manifestată prin neadaptare şi modele neadaptative de relaţionare cu mediul ceea ce nu ajuta la diferenţierea dintre simptome nevrotice minore faţă de tulburări majore psihotice. În prezent, mai specifi c, o clasă de tulburări de comportament, excluzând nevrozele şi psihozele manifestate ca dezvoltări patologice în personalitatea întreagă a individului şi marcată de o anxietate relativ scăzută sau de emoţii negative, incluzând astfel trei subclase de tulburări: tulburări de personalitate generală incluzând tulburarea compulsivă, ciclotimică, paranoidă etc.; tulburările sociopate care sunt caracterizate printr-o lipsă generală a afectelor adecvate, a sentimentelor de vinovăţie în urma încălcării legilor şi a incapacităţii de a forma legăturii emoţionale de durată,

260

ABCD-M

incluzând de exemplu tulburarea sociopată, tulburarea psihopată; devierile sexuale. În prezent, o tulburare mentală ale cărei trăsături esenţiale sunt modele de relaţionare neadaptative profund înrădăcinate, de durată, moduri de gândire şi percepere a mediului care sunt extreme până în condiţia de a conduce la împiedicarea funcţionării sociale şi comportamentale. Tulburările de personalitate pot fi recunoscute în general în copilărie sau adolescenţă şi continuă de-a lungul vieţii adulte.

vs., versus, cu sensul de „faţă de”, „comparativ cu”

261

Anexe

ANEXA 4

Etalon populaţie generală adultă

262

ABCD-M

Tabe

l 0,4.

1. Co

nver

sia sc

orur

ilor b

rute

în sc

orur

i T, p

entru

faţet

ele su

prafa

ctorilo

r ABC

D-M,

confo

rm e

talon

ului c

ombin

at

Scor

uri

brute

E1E2

E3E4

E5M1

M2M3

M4M5

A1A2

A3A4

A5C1

C2C3

C4C5

AC1

AC2

AC3

AC4

AC5

Scor

uri

brute

6

<20

2022

2524

2523

2021

23

67

20

2224

2726

2625

2223

<20

25<2

0<2

0<2

0

78

<20

22<2

0<2

024

2629

2828

2724

2521

2721

2020

<20

89

2024

2122

2628

3130

3029

2727

<20

<20

23<2

029

2322

22<2

0<2

022

910

2226

<20

2324

2830

3332

32<2

031

2929

2122

2520

3125

2424

2020

2410

1125

2820

2526

2932

3534

3421

3331

3123

2427

2233

2826

2623

2226

1112

2730

2227

2931

3337

3636

2335

3334

2526

3025

3530

2828

2524

2812

1329

3225

2931

3335

4038

3825

3735

3627

2932

2736

3231

3027

2730

1314

3135

2732

3335

3742

4039

2839

3738

3031

3429

3834

3332

2929

3214

1533

3729

3436

3739

4442

4130

4139

4032

3337

3240

3635

3431

3134

1516

3639

3236

3839

4146

4443

3243

4242

3436

3934

4238

3736

3334

3716

1738

4134

3840

4043

4846

4535

4544

4436

3841

3644

4139

3836

3639

1718

4043

3640

4342

4550

4847

3747

4646

3940

4339

4643

4140

3838

4118

1942

4539

4345

4447

5250

4939

4948

4941

4346

4148

4543

4240

4143

1920

4547

4145

4746

4854

5251

4151

5051

4345

4843

5047

4644

4243

4520

2147

4943

4750

4850

5654

5244

5352

5345

4750

4652

4948

4644

4547

2122

4951

4649

5249

5258

5654

4655

5555

4849

5348

5451

5048

4648

5022

2351

5348

5254

5154

6058

5648

5757

5750

5255

5156

5452

5048

5052

2324

5455

5054

5753

5662

6058

5159

5959

5254

5753

5856

5452

5152

5424

2556

5753

5659

5558

6462

6053

6161

6154

5659

5560

5856

5453

5556

2526

5860

5558

6157

6066

6462

5563

6364

5759

6258

6260

5856

5557

5826

2760

6257

6064

5862

6866

6458

6565

6659

6164

6064

6261

5957

6060

2728

6264

6063

6660

6370

6865

6067

6868

6163

6662

6665

6361

5962

6328

2965

6662

6568

6265

7270

6762

6970

7063

6668

6568

6765

6361

6465

2930

6768

6467

7164

6774

7269

6571

7272

6668

7167

7069

6765

6467

6730

263

Anexe

Tabel 0.4.2. Conversia scorurilor brute în scoruri T, pentru suprafactorii ABCD-M, conform etalonului combinat

Scor T E M A C AC Scor T≥80 - - - - - ≥8078 - - 150 - - 7876 - - 146-147 149-150 - 7674 150 149-150 143-144 146-147 - 7472 146 145-146 140-141 143 150 7270 143-144 141-142 137-138 140 146-147 7068 140-141 137-138 134 136-137 143-144 6866 137 133-134 131 133-134 140 6664 133-134 129-130 127-128 130 136-137 6462 130-131 124-126 124-125 126-127 133-134 6260 127 120-121 121-122 123-124 130 6059 125-126 118-119 120 121-122 128-129 5958 124 116-117 118-119 120 127 5857 122-123 114-115 116-117 118-119 125-126 5756 121 112-113 115 117 123-124 5655 119-120 110-111 113-114 115-116 122 5554 117-118 108-109 112 113-114 120-121 5453 116 106-107 110-111 112 118-119 5352 114-115 104-105 109 110-111 117 5251 112-113 102-103 107-108 108-109 115-116 5150 111 100-101 105-106 107 113-114 5049 109-110 98-99 104 105-106 112 4948 108 95-97 102-103 103-104 110-111 4847 106-107 93-94 101 102 108-109 4746 104-105 91-92 99-100 100-101 107 4645 103 89-90 97-98 99 105-106 4544 101-102 87-88 96 97-98 103-104 4443 100 85-86 94-95 95-96 102 4342 98-99 83-84 93 94 100-101 4241 96-97 81-82 91-92 92-93 99 4140 95 79-80 90 90-91 97-98 4038 91-92 75-76 86-87 87-88 94 3836 88-89 71-72 83-84 84 90-91 3634 85-86 66-67 80-81 81 87-88 3432 82 62-63 77-78 77-78 84 3230 78-79 58-59 74 74-75 80-81 3028 75-76 - 71 71 77-78 2826 72-73 - 67-68 67-68 74-75 2624 69 - 64-65 64-65 71 2422 66 - 61-62 61-62 67-68 22≤20 30-63 - - - - ≤20

264

ABCD-M

ANEXA 5

Etalon populaţie adultă feminină

265

Anexe

Tabe

l 0.5.

1. Co

nver

sia sc

orur

ilor b

rute

în sc

orur

i T, p

entru

faţet

ele su

prafa

ctorilo

r ABC

D-M,

confo

rm e

talon

ului fe

minin

Scor

uri

brute

E1E2

E3E4

E5M1

M2M3

M4M5

A1A2

A3A4

A5C1

C2C3

C4C5

AC1

AC2

AC3

AC4

AC5

Scor

uri

brute

6

2223

2626

2523

6

7

2023

2528

2827

2120

25

78

22

2025

2730

3029

2323

2120

2721

8

921

2420

2327

2932

3231

2525

2420

2229

2321

2120

910

2326

2225

2931

3434

3327

2726

2022

2420

3126

2323

2022

1011

2529

2025

2730

3236

3635

2929

2822

2527

2333

2825

2521

2324

1112

2731

2227

2932

3438

3836

2231

3130

2527

2925

3530

2727

2425

2612

1330

3325

2932

3436

4039

3824

3333

3327

2931

2737

3229

2926

2729

1314

3235

2731

3435

3842

4140

2635

3635

2931

3430

3934

3231

2829

3114

1534

3729

3436

3740

4443

4229

3738

3731

3436

3241

3734

3330

3233

1516

3639

3136

3839

4246

4544

3139

4040

3436

3834

4339

3635

3234

3516

1738

4134

3841

4143

4847

4634

4142

4236

3841

3744

4138

3735

3638

1718

4043

3640

4342

4550

4947

3643

4444

3841

4339

4643

4040

3739

4018

1943

4538

4345

4447

5251

4938

4647

4741

4345

4148

4543

4239

4142

1920

4547

4145

4846

4954

5351

4148

4949

4345

4744

5047

4544

4143

4420

2147

4943

4750

4851

5655

5343

5051

5145

4750

4652

5047

4643

4647

2122

4952

4549

5249

5358

5755

4552

5354

4750

5248

5452

4948

4548

4922

2351

5448

5154

5154

6059

5748

5455

5650

5254

5156

5451

5048

5051

2324

5356

5054

5753

5662

6159

5056

5758

5254

5753

5856

5352

5053

5324

2556

5852

5659

5558

6463

6052

5860

6054

5659

5560

5856

5452

5556

2526

5860

5558

6156

6066

6462

5560

6263

5659

6158

6260

5856

5457

5826

2760

6257

6064

5862

6866

6457

6264

6559

6164

6064

6360

5856

6060

2728

6264

5963

6660

6370

6866

5964

6667

6163

6663

6665

6260

5962

6228

2964

6662

6568

6265

7270

6862

6668

7063

6568

6568

6764

6261

6465

2930

6668

6467

7063

6774

7270

6468

7072

6668

7067

7069

6764

6367

6730

266

ABCD-MTabel 0.5.2. Conversia scorurilor brute în scoruri T, pentru suprafactorii ABCD-M, conform etalonului feminin

TOTAL E M A C AC TOTAL≥80 - - - - - ≥8078 - - - - - 7876 - - 149-150 150 - 7674 150 150 146-147 146-147 - 7472 147-148 145-146 143-144 143-144 150 7270 144 141-142 140-141 140 147-148 7068 140-141 137-138 137 136-137 144-145 6866 137-138 134 134 133-134 141 6664 134 128-129 131 130-131 137-138 6462 130-131 124-125 128 127 134-135 6260 127-128 120-121 125 123-124 131-132 6059 126 119 123-124 122 129-130 5958 124-125 115-116 121-122 120-121 128 5857 122-123 113-114 120 118-119 126-127 5756 121 111-112 118-119 117 124-125 5655 119-120 109-110 117 115-116 123 5554 117-118 107-108 115-116 113-114 121-122 5453 116 105-106 114 112 120 5352 114-115 103-104 112-113 110-111 118-119 5251 112-113 102 111 108-109 116-117 5150 111 98-99 109-110 107 115 5049 109-110 96-97 108 105-106 113-114 4948 107-108 94-95 106-107 103-104 111-112 4847 106 92-93 105 102 110 4746 104-105 90-91 103-104 100-101 108-109 4645 102-103 88-89 101-102 98-99 107 4544 101 87 100 97 105-106 4443 99-100 83-84 98-99 95-96 103-104 4342 98 81-82 97 94 102 4241 96-97 79-80 95-96 92-93 100-101 4140 94-95 77-78 94 90-91 98-99 4038 91-92 73-74 91 87-88 95-96 3836 88 68-69 88 84 92-93 3634 84-85 64-65 84-85 80-81 89 3432 81-82 60-61 81-82 77-78 85-86 3230 78 - 78-79 74 82-83 3028 75 - 75-76 70-71 79-80 2826 71-72 - 72-73 67-68 76 2624 68-69 - 69-70 64 72-73 2422 65 - 66 60-61 69-70 22≤20 - - - - - ≤20

267

Anexe

ANEXA 6

Etalon populaţie adultă masculină

268

ABCD-M

Tabe

l 0.6.

1. Co

nver

sia sc

orur

ilor b

rute

în sc

orur

i T, p

entru

faţet

ele su

prafa

ctorilo

r ABC

D-M,

confo

rm e

talon

ului m

ascu

lin

Scor

uri

brute

E1E2

E3E4

E5M1

M2M3

M4M5

A1A2

A3A4

A5C1

C2C3

C4C5

AC1

AC2

AC3

AC4

AC5

Scor

uri

brute

6

2125

2124

2421

2422

6

7

2021

2327

2326

2623

2624

7

8

2223

2429

2527

2826

2822

2621

2120

218

9

2421

2125

2631

2729

3128

3024

2823

2322

2023

910

2126

2323

2628

3329

3120

3330

3221

2126

3025

2525

2226

1011

2428

2025

2628

3035

3133

2235

3234

2423

2822

3227

2827

2421

2811

1226

3022

2828

3032

3733

3524

3834

3626

2631

2434

2930

2926

2430

1213

2832

2530

3032

3439

3637

2740

3738

2828

3327

3631

3231

2826

3213

1431

3427

3233

3436

4138

3929

4239

4130

3035

2938

3434

3330

2834

1415

3336

2934

3536

3843

4040

3145

4143

3333

3731

4036

3635

3231

3615

1635

3832

3638

3840

4542

4233

4743

4535

3540

3442

3838

3735

3338

1617

3840

3439

4040

4247

4444

3649

4647

3737

4236

4440

4039

3735

4017

1840

4236

4142

4244

4946

4638

5248

4939

4044

3846

4242

4139

3842

1819

4245

3943

4544

4651

4848

4054

5051

4142

4641

4845

4543

4140

4419

2044

4741

4547

4648

5350

5042

5652

5344

4549

4350

4747

4543

4346

2021

4749

4347

5047

5055

5352

4559

5455

4647

5146

5249

4947

4545

4821

2249

5146

4952

4952

5755

5347

6157

5748

4953

4854

5151

4947

4750

2223

5153

4852

5451

5459

5755

4963

5959

5052

5550

5653

5351

4950

5223

2454

5550

5457

5356

6159

5752

6661

6153

5458

5358

5655

5352

5254

2425

5657

5356

5955

5864

6159

5468

6363

5556

6055

6058

5755

5455

5625

2658

5955

5861

5760

6663

6156

7066

6557

5962

5862

6059

5756

5758

2627

6161

5760

6459

6268

6563

5873

6867

5961

6460

6462

6159

5859

6127

2863

6360

6366

6163

7068

6561

7570

6962

6367

6266

6464

6160

6263

2829

6565

6265

6963

6572

7067

6377

7271

6466

6965

6866

6664

6264

6529

3067

6765

6771

6567

7472

6865

7974

7466

6871

6770

6968

6664

6767

30

269

Anexe

Tabel 0.6.2. Conversia scorurilor brute în scoruri T, pentru suprafactorii ABCD-M, conform etalonului masculin

TOTAL E M A C AC TOTAL≥80 - - - - - ≥8078 - - 143 - - 7876 - - 140 149-150 - 7674 149-150 149-150 137 146 - 7472 146 145-146 134 142-143 148-149 7270 143 141-142 131 139-140 145-146 7068 140 137-138 128 136-137 142 6866 136-137 133-134 125 133 138-139 6664 133-134 129-130 122 129-130 135-136 6462 130-131 125-126 119 126-127 132 6260 127 121-122 116 123-124 128-129 6059 125-126 119-120 114-115 121-122 127 5958 124 117-118 113 120 125-126 5857 122-123 115-116 111-112 118-119 123-124 5756 121 113-114 110 117 122 5655 119-120 111-112 108-109 115-116 120-121 5554 117-118 109-110 107 113-114 118-119 5453 116 107-108 105-106 112 117 5352 114-115 105-106 104 110-111 115-116 5251 113 103-104 102-103 108-109 113-114 5150 111-112 101-102 101 107 112 5049 109-110 99-100 99-100 105-106 110-111 4948 108 97-98 98 104 109 4847 106-107 95-96 96-97 102-103 107-108 4746 105 93-94 95 100-101 105-106 4645 103-104 91-92 93-94 99 104 4544 102 89-90 92 97-98 102-103 4443 100-101 87-88 90-91 95-96 100-101 4342 98-99 85-86 89 94 99 4241 97 83-84 87-88 92-93 97-98 4140 95-96 81-82 86 91 95-96 4038 92-93 77-78 83 87-88 92-93 3836 89 74-75 80 84-85 89 3634 86 70-71 77 81 85-86 3432 83 66-67 74 78 82-83 3230 79-80 62-63 71 74-75 79 3028 76-77 58-59 68 71-72 75-76 2826 73-74 - 65 68 72-73 2624 70 - 62 65 69 2422 67 - 59 61-62 65-66 22≤20 - - - - - ≤20

manual abcd-m_ mminulescu

Documents