mantuireaisraelului - studii şi cercetări teologice · pdf file65 pavel le-o purta...
TRANSCRIPT
63
MANTUIREA ISRAELULUI
„... astfel tot Israelul va ft mintuit..."
(Romani 11:25-32)
de Romulus Vasiie Ganea*
Speranta salvarii neamului omenesc, atat a evreilor cat si a
neamurilor, a facut ca pasajul din Romani 11: 25 -32 sa fie unul
dintre cele mai uimitoare si controversate din Epistola catre
Romani. Desi unii teologi au ignorat acest pasaj (R. Bultmann) sau
1-au pus pe seama unei stari de exaltare emotionala a lui Pavel
motivata de sentimentele nationale ale autorului (C. H. Dodd),
totusi majoritatea teologilor considera ca acesta are o deosebita
valoare, si aceasta datorita implicatiilor sale existentiale imense.1
25. Caci nu vreau ca voi sa nu stiti, fratilor, taina aceasta, ca s£
nu fid in voi insiva intelepti, pentru ca impietrire lui Israel in parte i s-a
intamplat, pana ce numarul deplin (plinatatea) al natiunilor (etniilor) a
intrat.
Oh yap 0e\w 14ms dyvoelv, d8e\(})oi,76 \ivorr\piQV touto,
iva |±T] r|T€ [TTap'jeauTOL? 4>povi|ioi otl uwpuxjig diTo jiepoug T(p
'Iapaf|X yeyovev dxpi-S oO to TrXfjpa)p.a twv eSyaiv eiae\0T|.
* Student in anul al IH-lea la Institutul Teologic Penticostal din Bucure§ti
1 Richard Batey, So All Israel Will Be Saved, in ..Interpretation", vol. XX, nr. 2,
aprilie, 1966, pag. 218, 225, 226.
64
Ob yap 0eXa) v\ids dyvoelv, a
Daca in versetul anterior apostolul Pavel s-a adresat unui
cititor ipotetic sau unui personaj colectiv - neamurile - el trece
acum la plural, adresandu-se intregii comunitati crestine din Roma,
vizand in mod direct pe fiecare membru al acesteia. Prin folosirea
pronumelui pesonal la plural, persoana a Il-a, v\l&<s apostolul Pavel
se adreseaza in mod direct intregii congregatii crestine din Roma.
Chiar daca el scrie in mod special congregatiei din orasul situat pe
cele sapte coline, apostolul Pavel se gande^te, de asemenea, si la
credinciosii dintre neamuri, din intregul Imperiul Roman;
credincosi care aveau nevoie sa fie atentionati cu privire la
primejdia antisemitismului. Anterior el le-a vorbit crestinilor din
Roma despre faptul ca usa oportunitatii ca evreii sa fie salvati, chiar
si pentru aceia care erau considerati ca fiind ,,delincventi" sau
,,impietriti", ramanea deschisa.2
Expresia ov ydp GeXw vp.ds dyvoelv cici nu vreau ca voi
sa nu stiti este folosita de catre autorul epistolei de mai multe on
ca fraza de deschidere ca de exemplu in Romani 1:13 si in 1
Corinteni 10: 1. Aceasta fraza de debut ne imprima ideea ca ceea ce
va urma sa relateze apostolul Pavel este de o deosebita importanta.
Prin faptul ca aceasta fraza de debut este urmata de cuvantul
d8eX<j)oi - fratilor, indica faptul ca cititorilor potentiali ai randurilor
care vor urma li se va alatura si apostolul Pavel ca parte egala in
descoperirea planului lui Dumnezeu, zadarnicind once impresie ca
el le-ar scrie crestinilor din Roma de pe o pozitie de superioritate.
De asemenea, acest cuvant indica si o anumita afectiune pe care
2 William Hendriksen, Romans, N. T. C, Edinburgh, The Banner ofTruth Trust,
1980, pag. 377.
65
Pavel le-o purta crestinilor dintre neamuri care locuiau in Roma.3
Conjunctia ydp este folosita aici pentm a reda iegatura de idei
dintre versetul 25 si versetul 24, indicand, de asemenea, faptul ca
revelatia prezenta se incadreaza mtr-un mod armonios in contextul
de pana acum
(Rom.ll:ll-24).4
...to |iuaTrjpioi^ toOto...
Cuvantul uucrrnpiov, care apare in Corpus Paulinus de 21
de ori5, este folosit de catre apostolul Pavel pentru a desemna ceva
ce n-ar fi putut fi cunoscut prin puterea omeneasca, fiind
necunoscut sau ascuns perceptiei umane, iar acum este descoperit.
Evident sensul cu care Pavel foloseste cuvantul uwrfipiov este
diferit de conotatia pagana pe care o avea acesta, de doctrina
esoterica, tinuta secret si care era facuta de cunoscut doar
initatilor.6
J. D. G. Dunn arata ca acest termen este preluat de caire
Pavel din mediul iudaic sau mai precis din literatura apocaliptica
iudaica. In literatura apocaliptica iudaica termenul \Lvorr\piov nu
indica un secret care nu poate fi cunoscut, ci o taina divina care
acum este descoprita prin intermediul agentului divin. ( In Daniel
2:18 - 19, 27 - 30 Dumnezeu este ... un descoperitor al tainelor -
3 Leon Morris, The Epistle to the Roman, Leicester, Inter Varsity Press, 1988,
pag. 419
4 C. E. B. Cranfield & J. A. Emerton, Romans, I. C. C, Edinburgh, T. & T.
Clark, 1986, pag. 573. si J. D. G. Dunn, Romans 9 -11, W. B, C, Vol. 38b,
Dallas, Word Books Publishers, 1995, pag. 677.
5 Termenul u.ixrnpiov se gaseste, de asemenea, si in Romani 16: 25, de 6 ori in
1 Corinteni, de 6 ori in Efeseni, de 4 ori in Coloseni, o data in 2 Tesaloniceni si
de doua ori in 1 Timimotei. William Hendriksen, op. citt pag. 377.
6 Leon Morris, op. tit, pag. 419
66
misterelor.)7 In contextul iudaic, tainele care erau descoperite nu
erau doar de natura apocaliptica, iar modurile prin care acestea erau
descoperite (dTTOKdAwjiis) erau variate: prin vedenie, prin rapire
cereasca (heavenly journey), iar esenienii credeau ca descoperirea
acestor mistere se facea prin interpretarea Scripturilor (cf. 1 Enoh
104:12).8 Dupa parerea lui C. E. B. Cranfield termenul
\ivarr\piov este strans asociat cu termenul TTpo<j>Tyreia din 1 Cor.
13:2, care in Efeseni 3:3-6 este folosit pentru a scoate in evidenta
ceva care i-a fost descoperit autorului prin intermediul unei
revelatii; astfel ca se poate spune ca apostolul Pavel vorbeste aici
despre o revelatie profetica pe care a primit-o in mod direct9 printr-
un dar charismatic sau prin studiul Scripturilor.10
Se poate afirma, deci, ca apostolul Pavel prin termenul
\ivoTT\piov11 indiczi un adev&r care nu ar fi putut fi cunoscut daca
Dumnezeu nu 1-ar fi revelat si care, de asemenea, cerea o
descoperire dumnezeiasca pentru ca un crestin sa-1 poata intelege
intr-un mod corect.12
7 J. D. G. Dunn, op. tit, pag. 678.
8 F. F.Bnjce, Biblical Exegesis in theQumran, London, Tyndale, 1960, apudi.
D. G. Dunn, op. cit, pag. 678.
9 C. E. B. Cranfield & J. A. Emerton, op. tit, pag. 573. Vezi de asemenea si F. L.
Godet, Commentary on Romans, Grand Rapids, Eerdmans, 1977, pag. 409.
10 J. D. G. Dunn, op. tit pag. 678.
11 Karl Barth crede ca pentru acest pasaj traducerea corecta a termenului
fivarf]piou ar fi aceea de paradox. Karl Barth, The Epistle to the Romans,
London, Oxford Universiry Press, 1933, pag. 412., apud interpretation", vol.
XX, nr. 2, aprilie, 1966, pag. 222.
12 Vezi Leon Morris, op. tit, pag. 419 si de asemenea William Hendriksen, op.
tit, pag. 377. William Sanday sj A. C. Headlam evidentiaza contrastul dintre
utilizarea greaca a termenului p.uaTT|piov prin care acesta avea intelesul de
taina neaccesibila celor care nu erau initiati si cea paulina in care termenul
semnifica un mister deja revelat - descoperit. William Sanday & A. C.
67
... iva \if) fjTe [Trap ]eauTotg 4>p6vL^ot,...
Propozitia ca sa (prep iva - este prepozitie de scop) nu fiti
in voi wfiva fntelepti13, ecou al Prov. 3: 714, indica motivul pentru
care crestinii din Roma trebuiau sa cunoasca taina cu privire la
viitorul Israelului, si anume pentru ca ei sa nu raai fie ignoranti cu
privire la acest fapt si sa nu se considere singuri intelepti in
conceptiile si In imaginatia lor.15 De fapt prin dezvaluirea acestei
taine apostolul Pavel dorea sa le imprime romanilor o atitudine de
umilinta care sa inlocuiasca mandria noii lor pozitii religioase
dobandite prin harul lui Dumnezeu.16 De asemenea, Pavel dorea sa
arate ca nu propria lor ratiune17(intelect) sau merit ar fi avut vreo
implicate in descoperirea acestei taine.18
In mod evident, unii crestini dintre neamuri erau ispititi sa
creada ca nu va mai exista nici un viitor pentru Israel. Israelul
Headlam, The Epistle to the Romans, I. C. C, Edinburgh: T. & T. Clark, 1902,
pag. 334. ,,Interpretation", vol. XX, nr. 2, aprilie, 1966, pag. 222.
13 Cosma Olimpiu & R. Kretzek, Interliniar - Epistola catre Romani, FSgaras,
Agape, 1994, pag. 35.
14 Charles Hodge, Romans, Edinburgh, The Banner of Truth Trust, 1983,
pag.373.
15 S. Timbuc, Epistola catre Romani, Note de curs, Bucures,ti, 1998, pag. 71.
16 ,,MisterulM Pavel consta in afirmarea puterii salvatoare a lui Dumnezeupeste
neamul omenesc, rezultata din convingerea apocaliptica in conformitate cu
care Dumnezeu este Acela care controleaza destinele umane. Cunoasterea
acestei taine nu ar trebui sa creeze nici o stare de mandrie celor ce o cunosc ci
ar trebui in schimb sa determine o stare de umilinta. ",,Interpretation", vol. XX,
nr. 2, aprilie, 1966, pag. 223.
17 In cultura elenista termenul 4>povip.os (ratiune) - este folosit pentru a
desemna un atribut pozitiv. J. D. G. Dunn, op. cit. pag. 679.
18 Leon Morris, op. cit, pag. 419.
68
respingand Evanghelia a fost la randul sail respins de catre
Dumnezeu, fiind de asemenea dezmostenit, iar Dumnezeu i-a ales
pe cei dintre neamuri in locul Israelului. Acesta este felul de
mandrie ignoranta careia Pavel doreste sa i se opuna. De fapt, in
urmatoarele randuri, apostolul Pavel le descopera crestinilor din
Roma ca legatura (unitatea)19 dintre salvarea neamurilor si cea a
evreilor reprezinta substanta misterului divin.20Aceasta idee este
sustinuta de A. A. Hoekema care sugereaza ca ^apostolul Pavel a
ajuns sa vada o anumita metoda pe care o foloseste Dumnezeu in
relatiile Lui cu evreii si cu neamurile: Ciderea lui Israel a adus
mantuire neamurilor si mantuirea neamurilor ii facepe evrei gelosi.
Aceata interdependent a mantuirii neamurilor si a mantuirii
evreilor este taina la care se refera aid Pavel - o taina care acum
este dezvaluita. 'Si
...on nwpwais dm-6 \iipovs 7$ 'Iapaf|X yeyovev dxpis ov to7T\Tipa>im22 twv eQvdv etaeXOTj.
Respingerea lui Israel nu este absoluta, si nici finala, ci doar
19 J D G. Dunn crede ca: ,,misterul era Hristos, in care si prin care neamurile si
evreiisunt uniti."(Col. 1:26-27; 2:2; 4:3, Ef. 1:9-10)1. D. G. Dunn, op. tit,
pag.678. De asemenea trebuie amintita si parerea lui Richard Batey cu privire
la natura misterului descoperit de catre Pavel: ,,Misteml sau consta in aGrmarea
puterii salvatoare a lui Dumnezeu peste neamul omenesc, rezultata din
convingerea apocaliptica in conformitate cu care Dumnezeu este Acela care
controleaza destinele umane"
20 William Hendriksen, op. tit., pag. 378.
21 Anthony A. Hoekema, Biblia si viitorul, Wheaton, S. M. R., 1992, pag. 146.
22 Conform lui G. Kittel ir\ripa)|!a in Rom. 11:2 5 este folosit cu sensul de
unitate de masura: Mmasura deplina" - ,,numarul deplin". G. Kittel & G.
Friedrich, Theological Dictionary ofthe New Testament, vol. 6, Grand Rapids,
Eerdmans, 1993, pag. 302.
69
partiala23 si teraporara24. A. A. Hoekema este totodata de parere ca
Pavel atunci ,,cand afirma ... ca Israel a cunoscut o « impietrire
partiala - impietrire in parte - n.n.», el spune de fapt ca
Tmpietrirea care i-a impiedicat pe multi israeliti sa accepte
Evanghelia a fost §i in trecut, este in prezent si va fi in viitor o
impietrire care nu cuprindea totalitatea indivizilor care alcatuiau
Israelul"25; iar Pavel dore^te sa accentueze aceasta idee, deoarece
unii crestini dintre neamuri aveau ganduri contrare.
Fiindca aceasta impietrire este doar partiala, evreii au fost
mantuiti, sunt mantuiti si vor continua sa fie mantuiti, pana la
vremea sfasitului sub aspectul unor convertiri individuale.
De remarcat este faptul ca in acest capitol apostolul Pavel
foloseste termenul 7T\i]p(i)|ia in doua contexte diferite: In primul
rand Pavel il foloseste in versetul 12 cu referinta directa la natiunea
lui Israel, apoi in pasajul de fata, cu privire la neamuri - e0vr). A.
A. Hoekema crede ca in ambele cazuri acest termen are un inteles
eshatologic si anume se refera la numarul deplin al celor pe care
Dumnezeu intentioneaza sa-i mantuiasca atat dintre evrei cat si
dintre neamuri pana la sfar§itul istoriei.26
Termenul etnos de obicei este tradus prin ctnie sau natiune
si astfel expresia d\pis ov to TTXTipwua r&v kQv&v eloeXQj] poate
fi tradusa in urmatorul mod: pana ce numarul deplin (plinatatea) al
neamurilor (etniilor) a intrat, fapt care lasa sa se inteleaga ca
23 William Hendriksen, op. cit, pag. 376.
24 S. Timbuc, op. cit, pag. 71 - Conjunctia temporala ciKpis ov alaturi de un
verb la aorist subjunctiv trebuie tradusa prin ,,pana ce"- dicpig ov. C. E. B.
Cranfield & J. A. Emerton, op. cit, pag. 575.; Richard Batey, So AU Israel
Will Be Saved, in ,,Interpretation", vol. XX, nr. 2, aprilie, 1996, pag. 224.; F.
L. Godet, Commentary on Romans, Grand Rapids, Eerdmans, 1977, pag. 410.;
J. D. G. Dunn, op. cit, pag. 680.
25 A. A. Hoekema, op. cit, pag. 146.
26 Ibidem., pag, 145-146.
70
aceasta Tmpietrire partial^ care s-a abatut asupra Israelului va tine
pana cand Evanghelia va ajunge la fiecare natiune (Matei 24:14,
Marcul3:10). Trebuie insa subliniat ca aceasta implinire a plinatatii
neamurilor (convertiri din fiecare natiune) nu va avea loc doar la
vremea sfarsitului, ci continua de-a lungul Tntregii istorii a bisericii.
Dupa cum am anticipat deja termenul grecesc uXTipw^a
poate fi tradus atat prin numarul deplin cat si prin plinatate. Cu
privire la acest lucru, Leon Morris scoate in evidenta doua
interpretari diferite, amintite deja, referitoare la acest pasaj pe baza
acestor diferente in ce priveste traducerea cuvantului TrX<npu)u.Gr
a. Daca 7T\iip(op.a s-ar traduce ca numar deplin aceasta
implica faptul ca un numar cert dintre neamuri va fi mantuit inainte
ca Dumnezeu sa-si indrepte atentia asupra Israelului. Pana la
implinirea numarului deplin al neamurilor, vor fi doar convertiri
individual printre evrei, dar o data cu sfarsitul ,,pleromei
neamurilof va avea loc o convertire in masa in randul evreilor.
b. A doua posibilitate in interpretarea acestui pasaj este
data de traducerea termenului pleroma ca plinatate, intelegandu-se
ca ar fi vorba despre deplina contribute a neamurilor sau
neamurile - etniile ca intreg.
Desi A. A. Hoekema arat^ ca aceasta intrunire a plinatatii
neamurilor nu are loc numai la vremea sfarsitului, ci continua de-a
lungul intregii istorii, iar convertirea individuals a evreilor are loc
27 W. J. Perschabacher, The New Analitical Greek Lexicon, Peabody,
Hendrickson Publishers, 1994, pag. 333.
28 Leon Morris, op. cit, pag 420.
29 Conform lui Balz si Schneider in expresia TrXrjpwpLa tAv 40ua>v - numarui
deplin al neamurilor din Rom. 11:25 se regaseste urmatorul concept teologic
paulin: In planul de mantuire al lui Dumnezeu numarul deplin al neamurilor
este preliminariul mantuirii intregului Israel. Horst Balz & Gerhard Schneider,
Exegetical Dictionary ofthe New Testament, vol 3, Grand Rapids, Eerdmans,
1994, pag. 111.
71
pe acest fundal, el uita ca ,,pleroma neamurilor" va avea sfarsit la
un moment dat, fapt care va insemna o posibila convertire in masa.
a evreilor (convertire la nivel national).30
Insa indiferent de cum am interpreta termenul TrXripwua,
este clar faptul ca aceasta plinatate este ceva activ- ...pana ce va
intra - elaepKOuai numarul deplin; acelasi verb fiind folosit si in
Matei 5:20, 7:21, Marcu 9:43, 45, 47, 10: 15, loan 3:5 cu privire la
actul activ de a intra in Imparatia lui Dumnezeu. Astfel expresia
luata in discutie poate fi inteleasa ca o referinta cu privire la
Tmplinirea scopului lui Dumnezeu in aducerea neamurilor in
Imparatia Sa.
26a si astfel intregul Israel va fi mantuit..
kcli auTtos Tras '
Trei teorii au fost enuntate cu privire la aceasta parte a
versetului 26:
1. Teoria lui Jean Calvin.
Calvin credea ca prin expresia 7rdg' IapafjX se intelege
numarul de alesi pentru mantuire, atat dintre neamuri, cat si dintre
evrei in decursul istoriei.31 Dificultatea pe care o prezinta aceasta
interpretare este urmatoarea: in Romani 9-11 termenul Israel apare
de 11 on. Cu exceptia versetului 11:26, in celelate zece cazuri in
care este folosit cuvantul, se refera in mod precis la evrei. Astfel ca
nu exista o -explicatie logica de ce Pavel dintr-o data ar fi ales sa
treaca de la intelesul natural al acestui cuvant la un inteles mai larg,
unul figurativ sau spiritualizat.32 Hendriksen in privinta acestei
30 A, A. Hoekema, op. cit, pag. 146 - 149.
31 William Hendriksen, op. cit, pag. 380.
32 A. A.Hoekema, op. cit, pag. 146.
72
teorii este si mai categoric: ^asajul trebuie interpretat in lumina
contextului, iarin contextul prezent termenul Israel este folosit cu
referinta directa doar la evrei, exciuzand neamurile iar in versetele
26-29 nu se poate vorbi despre o «combinatie » intre evrei si
•»33neamun.
2. A doua teorie prezinta cea mai des mtalnita interpretare si
anume ca expresia TTds ' Iapaf|X poate fi fnteleasa ca indicand o
convertire in masa a natiunii lui Israel ori m perioada
premergatoare reintoarcerii lui Hristos, ori in momentul
reintoarcerii iui. Hoekema li aduce doua obiectii acestei teorii:34
a. El crede ca aceasta teorie nu poate fi reconciliata cu
expresia Trds ' Iapaf|X adica aceasta expresie nu poate face
referinta doar la ultima generatie de evrei sau la o parte din
numarul total de evrei care au trait pe Pamant.
b. A doua sa obiectiune se bazeaza pe traducerea adverbului
avTws, care se traduce prin astfel, asa si in asa fel.35 Apostolul
Pavel foloseste adverbul auTW? nu pentru a descrie o succesiune,
ci pentru a descrie o manieni temporall De asemenea, Hoekema
crede ca daca apostolul Pavel ar fi vrut sa descrie o succesiune cu
siguranta ar fi folosit alti termeni cum ar fi tote sau
fJTreiTGt (apoi).
3. A treia teorie sustine ca evreii vor continua sa se intoarca la
Domnul pana la Parousia, timp in care numarul deplin al
neamurilor se va implini, astfel ca mantuirea lui Israel nu va avea
33 William Hendriksen, op. cit, pag. 381.
34 A. A. Hoekema, op. cit, pag. 147. De asemenea L. Berkhof sustine aceasta
teorie. L. Berkhof, Systematic Theology, Grand Rapids, Eerdmans, 1953, pag
698 -670.
35 W. Perschbacher, op. cit, pag. 300. In limba romana aceasta adverb este tradus
in mod gresit prin ,,s/ atone". Vezi de asemenea si Horst Balz & Gerhard
Schneider, op. cit, 1994, pag. 549.
73
loc numai la sfarsitul vremurilor, ci in toata perioada dintre prima
venire a lui Hristos si cea de a doua venire a Lui, asfel ca expresia
id felul acesta tot Israelul va fi mantuit ar putea fi Tnteleasa ca
desemnand nu numai ultima generatie de israeliti, ci pe toti cei care
sunt adevaratii israeliti.
Dupa am aratat deja, se poate afirma ca atat a doua teorie,
cat si a treia pot fi luate in considerare. Convertiri in randul evreilor
au fost si vor mai fi. In acelasi timp nu este absolut necesar sa
spunem ca prima parte a versetului 26 nu ar permite o convertire
in masa a evreilor intr-o anumita perioada de timp din viitor.
Cranfield crede ca in viitor, inainte de venirea iui Hristos, este
posibila o convertire in masa a Israelului - irds 'Iapaf)X , pentru
ca el crede ca termenul luat in discutie se refera la natiunea lui
Israel ca intreg dar acest fapt dupa parerea sa nu include in mod
necesar fiecare individ.36 J. D. G. Dunn arata ca acea convertire in
masa a evreilor din viitor ar putea reprezenta apogeul restaurarii
viitoare a Israelului37 precedata bineinteles de convertirile
individuale ale evreilor de pe parcursul istoriei si de implinirea
numarului neamurilor.38
26b - 27 dupa cum este sen's: Va veni din Sion - Jzbavitorul, va
indeparta nelegiuirile de la Iacov. Si acesta este legamantul, cu ei de la
Mine, candle voi indepartapacatele lor.
S yeypaTTTai/'HEei e« Iiwv 6 puouevos cnroa7pa|jei
daepa'a? diro 'IaKa>(3. Kal avrr\ aujoTs ri frap1 cp.oO 8LaGf|KTi brav
d4>eXtoiiai Tag d^iapTias
36 C. E. B. Cranfield & J. A. Emerton, op. tit, pag. 576 - 577 §i A. A.
Hoekema, op. cit., pag. 149.
37 Izb&virea (raantuirea) Israelului ar putea implica si o restaurare fizica a
acestuia.
38 J. D. G. Dunn, op. cit, pag. 681 - 682.
74
In continuare Pavel face referinta la doua pasaje profetice din
Vechiul Testament: Isaia 59: 20 - 21 si Isaia 27: 9.
"Hfei ck Eitov 6 puonevos...
Cea mai semnificativa diferenta fata de LXX este aceea ca
Pavel scrie €K Lion' in loc de eveicev Stwv, ,,din Sion" in loc de
,,de dragul Sionului"(in TM este sens y)}£? la - pentru Jion).39
Pavel citeaza ,,din Sion", la fel cum aceasta expresie este redata in
Ps. 14:7(LXX 13:7). J. Murray arata ca o data ce expresia ebraica
LeTion putea fi tradusa in ambele sensuri (,,din Sion" - ,,de dragul
Sionuiui"), era la libertatea lui Pavel sa folosesca una dintre
traduceri. (Ambele semnificatii rezultate din aceasta traducere sunt
corecte: Mantuitorul va veni din Sion si pentru izbavirea sa.)
Accentul in invatatura lui Pavel in acest pasaj este pus pe relatia
dintre Izbavitor si Sion, pe lucrarea de salvare a Izbavitorului
asupra Israelului ca popor.40
Pentru Pavel 6 puouevos trebuie inteles ca o referinta la
Isus Hristos chiar daca in onginalul ebraic acest termen se referea
la insusi YHWH. In Talmud, unii rabini fac referinta la acest pasaj
aratand ca este vorba despre Mesia.41
39 J. D. G. Dunn, op. cit pag. 682.
40 J. Murray, The Epistle to the Romans, N. I. C. N. T., Grand Rapids,
Eerdmans, 1977, pag. 99.
41 J. D. G. Dunn, op. cit, pag. 682.
C. E. B. Cranfield, op. cit pag.578.: Rabi Iohanan (cea. 250 d. Chr.): Sanh.
98a: ,,Cand vei vedea o generatie asupra careia multe opresiuni se vor abatea ca
un torent, atunci asteptati-1 pe El (Acela este Mesia) pentru c& este scris: ,,E1
va veni pentru Sion ca Mantuitor." Isaia 59:19, 20.
75
dae(3eia9 duo '
Aceasta expresie indica natura izbavirii pe care Izbavitorul
o va realiza: ea va consta din Tndepartarea tuturor nelegiuirilor de
la fiii lui Iacob. Aceasta misiune a lui Mesia contrasteaza cu
asteptarile evreiesti cu privire la un eliberator politic.42
aijTT] auxots r\ irap' ep.ou SiaG^icn orav a<be\a)\Lai ragdfiap-rias
Pentru primele cuvinte Pavel continua sa citeze din Iasia
59:21, apoi trece la capitolul 27: 9 (LXX), iar in final citeaza din
Ieremia31:33-34.43
Intreg pasajul 26b - 27 este o profetie cu dubla perspectiva,
adica se refera atat la prima venire a Domnului Isus Hristos cat si la
a doua. Aceste cuvinte descriu perfect prima venire a lui Hristos si
ispisirea pacatelor care a urmat dupa aceasta prima venire.
Izbavirea prezentata in vesetul 26 are, insa, si o aplicatie
eshatologica, prin ea intelegandu-se atat o posibila restaurare pe
viitor a Israelului ca natiune ( lucru realizat deja ) cat si o izbavire
de natura spirituala: Izbavitorul a carui functiune este de a
mdeparta toate nelegiuirile de la Iacov va veni din Sion, aducand
mantuirea peste poporul evreu.44 Folosirea numelui propriu, Iacov,
are o semnificatie deosebita, deorece Iacov a fost unul dintre
patriarhi - mostenitor si el al legamantului avraamic.
Apogeul izbavirii viitoare va fi reprezentat de noua relatie
dintre Dumnezeu si Israel care va avea ca baza refacerea
42 C. E. B. Cranfield, op. cit. pag. 578.
43 F. F. Bruce, Romans, Leicester, T. N. T. C, Inter Varsity Press, 1987, pag. 209
-310
44 F. L. Godet, op. cit, pag. 412.
76
legamantului care in trecut a fost calcat in picioare prin
neascultarea poporului ales. Va avea loc, de asemenea, o iertare a
pacatelor poporului, necredinta lor in Mesia va fi inlaturata si nimic
nu se va mai interpune intre ei si Dumnezeu, facand posibila o
continua partasie.45
28, 29 In ce priveste Evanghelia, e/6 sunt vrasmasi, si aceasta
spre binele vostru; in cepriveste alegerea, suntiubiti, din cauza parintilor.
Caci irevocabile sunt darurile hamluisi chemarea lui Dumnezeu.
ct |i€v to euayyeXiov eK0pol 8i' up.ds, Kara Se tt\v
€K\oyfiv ayairriToi 8td robs TraTepas* dji€TaneXr|Ta yap Ta
Xaptap.aTa Kal r\ KXfjais rod 0eou.
In aceste versete apostolul Pavel face o trecere spre un nou
aspect al mesajului sau. El ti vede pe evrei in mijlocul a doua tipuri
de relatii cu Dumnezeu: una bazata pe Evanghelie si cealalta bazata
pe legamantul facut de Dumnezeu cu patriarhii.47
Prin ret xoip^^oiTa se pot intelege acele privilegii ce sunt
relatate in Romani 9: 4f, iar prin f] KXfjais se intelege chemarea
facuta de catre Dumnezeu lui Israel pentru a-I fl poporul Sau ales
si pentru a avea o functiune specials in cadrul istoriei.
Starea de vrasmasie (€K0pot) dintre ei si Dumnezeu poate fi
inteleasa atat in sens activ cat si in sens pasiv; evreii s-au impotrivit
lui Dumnezeu si, de asemenea, au manifestat o stare de indiferenta
fata de mesajul Evangheliei.48 Si astfel evreii, din cauza respingerii
pe care au manifestat-o fata de Evanghelie si implicit din cauza
refuzului lor de a deveni forta misionara a lui Dumnezeu pentru
45 F. L. Godet, op. cit.,, pag. 412.
46 Aici apostolul Pavel se refera la natiunea lui Israel sub aspectul comunitatii.
47 Leon Morris, op. cit, pag. 423.48
S. Timbuc, op. cit pag. 72.
77
Isus Hristos, au ajuns sa fie obiectul ostilitatii divine. Refuzand
chemarea lui Dumnezeu, ei si-au atras mania lui Dumnezeu asupra
lor si in consecinta au suportat lepadarea lui Dumnezeu. Iar
Dumnezeu S-a intors Tnspre neamuri, unde a g&sit un popor
receptiv la mesajul Sau.
Cu toate acestea, insa, ca popor ei sunt si continua sa fie
iubiti de catre Dumnezeu, fiind pretiosi in ochii Sai. Pavel prezinta
doua motive pentru care dragostea lui Dumnezeu continua sa se
reverse asupra Israelului49:
1. Ca prim motiv el li aminteste pe patriarhi care s-au
evidential ca niste oameni evlaviosi si tematori de Dumnezeu, iar
Duranezeu care este drept nu-i uita si nu-i Tntoarce fata de la cei
care i-au slujit cu crediciosie.
2. Apoi apostolul Pavel face referire la caracterul imuabil al
lui Dumnezeu, care de fapt reprezinta garantia dragostei
permanente pe care Dumnezeu o manifesta fatS de evrei, astfel ca
Dumnezeu nu manifesta parere de rau pentni danirile facute
odinioar& lui Israel: legamantul, adoptia etc., ci le reinnoieste
dandu-le o noua valoare.
30, 31 Caci asa cum voi odinioara n-ati ascultat de Dunwezeu,
acum insa vi s-a aratat mila din cauza neascultarii acestora, asa si acestia
acum n-au ascultat din cauza milei fata de voi, ca si lor acum sa li se
arate mila.
^ wcrrep ydp u^ds ttotg f|Tra0f|craTe T(jj ©e<p vuv 8e f|Xer|07e
, iva kql abroi[ vvv ] e
49S. Timbuc, op. cit, pag. 72.
78
Versetele 30, 31 prin structure lor frazeologica formeaza o
serie de corespondente:50
Versetul 30
voi
odinioara (inceputul epocii adamice)
n-atl ascultat (efectele epocii
adamice)
acum (inceputul epocii lui Hristos)
vi s-a aratat mila (Efectele epocii
lui Hristos)
din cauza neascultarli lor (a
evreilor)
Versetul 31
Ei (acestia)
acum - vvv (primul acum -
Reprezinta timpurile de acum care sunt
caractehzateprin neascultarea evreilor
siprin mila ariitata fata de neamuri )
n-au ascultat (,,Epoca neascultarii
«an€LQela »"a fostinitiata de
Adam siii va influenta in continuare
evrei chiarsi in epoca lui Hristos)
acum - vvv (al doilea acum - Este
un acum eschatologic. Aceasta
perioadM va fi caracterizata prin mila
aratata fata de evrei.)
sa li se arate mila
din cauza mile! fata de vol (fata de
neamuri)
In mod clar Pavel vede justificarea ca lucrand in ambele
grupuri intr-o asa maniera meat intr-o anumita masura fiecare grup
se asista unul pe altul in lucrarea de mantuire, aceste doua versete
fund un rezumat al intregului capitol 11, capital in care mantmrea
lui Israel este vazuta in dependeta cu cea a neamurilor §i reciproc:
,,daca, deci, alunecarea lor a fost o bogatie pentru neamuri, ce va fi
plinatatea intoarcerii lor?"
50 C. E. B. Cranfield, op. tit, pag. 582., J. D. G. Dunn, op. til, pag. 687.
79
32 Fiindca Dumnezeu a inchis pe toti oamenii in ascultare, ca sa
aibamilade toti.9
yap 6 0e6s tous Trdvras els direLGeiav, ivatous d X
Cuvantul a inchis - auveKXeiaev inseamna a Tnchide Tntr-
un anumit loc, a lichida, a termina, a mchide sub cheie sau in
inchisoare.51 Ceea ce Pavel spune este faptul ca Dumnezeu i-a facut
pe toti israelitii si pe toate neamurile prizonieri in inchisoarea
neascultarii (diTeiGeiav)52, pentru ca prin natura ei erau
neascultatori fata de legea sfanta a lui Dumnezeu. Situatia in care
se aflau oamenii indiferent de rasa era una disperata: pacatul,
judecata si condamnarea erau realitatiile zilnice cu care acestia se
confruntau in mod permanent. Oamenii au ales pacatul ca mod de
vietuire, prin alegerea propriilor lor cai. Dumnezeu le-a permis
acest lucru pentru ca natura lor reala sa iasa la suprafata si sa
produca celor onesti dorinta de a-L cauta pe Dumnezeu. Insa dintr-
o data mtunericul din interiorul Tnchisorii a disparut. Insusi
Dumnezeu a fost Cel care a deschis poarta tnchisorii si a facut ca
lumina sa straluceasca acolo. Prizonierii - fiecare dintre ei, fara
exceptie - au iesit spre libertate, faptul acesta flind posibila deorece
mila lui Dumnezeu a fost facuta de cunoscut fiecaruia.53
Concluzie
In Romanill apostolul Pavel traseaza o teologie a relatiei
dintre Israel si Biserica. Aici el descopera misterul scopului lui
51 S. Timbuc, op. tit, pag. 73.
52 J. D. G. Dunn, op. cit, pag. 695.
53 W. Hendriksen, op. tit, pag. 385; Leon Morris, op. dt, pag 425 - 426; C. E.
B. Cranfield & J. A. Emerton, op. tit, pag. 587 - 588.
80
Dumnezeu pentru Israel - mister care era la inceput necunoscut.
Orbirea prezenta a lui Israel este doar partiala si temporara cu
scopul de a asigura pentru neamuri binecuvantarea. !nsa atat
respingerea Israelului cat si alegerea neamurilor sunt acte ale lui
Dumnezeu ce apartin misterului divin. Prin neascultarea lui Israel,
acesta si-a atras mania lui Dumnezeu, manie care s-a transformat in
binecuvantare pentru celelalte natiuni. Dar Pavel contrabalanseaza
situatia aratand dependenta Bisericii fata de Israel in indeplinirea
misiunii sale, cu scopul de a nu lasa posibilitatea ca neamurile sa se
mandreasca cu noul lor statut si invers; in Romani 11:8 Israelul este
descris ca fiind radacina ce sustine Biserica si nu viceversa. Dar in
acelasi timp apostoiul Pavel sustine ca Israelul are nevoie de
Biserica, pentru ca, prin Evanghelia proclamata de Biserica, el va
ajunge sa aprecieze noua si glorioasa sa mostenire si astfel sa intre
in gloriosul sau destin.54
54 Donald Bloesh, All Israel Will be Saved, in ^Interpretation", vol. XLIII, nr. 2,
aprilie, 1989, pag.133- 135. Vezi si F. F. Bruce, op. tit, pag.207.