DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL EXPLOATAŢIEI AGRICOLE

II.1.Prezentarea exploataţiei agricole Societatea agricolă Agro Impex SRL, cu sediul in Bucuresti, sector 1, strada Str. Pechea nr 20, s-a constituit de către proprietarii de terenuri in anul 2007. Situata intr-o zona agricola cu unul din cele mai fertile soluri din regiune pentru cultura de cereale, aceasta societate beneficiaza de conditii optime de lucrare a solului si de recoltare. Suprafata totala a societatii agricole este de 500 ha pe care se cultiva grau, porumb, floarea-soarelui, soia si orz. Societatea detine echipament agricol modern cu eficienta maxima si dispune de una din cele mai calificate echipe de management agricol din judetul Ialomita. Societatea dispune de sedii pentru fermele vegetale, de baza tehnica ( utilaje agricole, magazii de depozitare a cerealelor,masini, tractoare) si de baza materiala (seminte, carburanti, pesticide, lubrifianti, ingrasaminte, piese de schimb). In vederea cresterii dimensiunii, societatea va arenda teren in conditiile legii 65/1998. Asociatii sunt persoane fizice, atat fosti proprietari de terenuri cat si mostenitori ai celor care au detinut pamant, beneficiari ai legii 18/1991 a fondului funciar.Arendatorii sunt persoane fizice din zona, care nu-si pot lucra pamantul din diferite motive.Arendarea se face prin incheierea unui ontract de arendare conform legii 16/1994, legea arendarii si 65/1998 cu modificari la legea arendari iar plata arendei se poate face in produse sau in bani.

Suprafata societatii:

Nr crt Specificare UM Cantitate1. Suprafata initiala ha 5002. Membrii asociati pers 1003. Suprafata adusa in

folosintaha

4. Suprafata ce va fi arendata

ha 100

5. Total ha 600

II.2 Analiza potenţialului tehnico-productiv

ORGANIZAREA STRUCTURALA A SOCIETATII

Structura organizatorica a societatii agricole, de data recenta, raspunde obiecivelor strategice privind organizarea activitatilor de productie agricola.In cadrul organigramei se observa pe primul nivel ierarhic Adunarea Generala a Asociatilor iar pe urmatorul nivel ierarhic conducerea administrativ executiva fiind asigurata de manager cu atributii si raspunderi specifice postului. Subordonati managerelui general sunt directorul economic, directorul tehnic si compartimentul de merketing.Pe urmatorul nivel intalnim compartimentul ecoonomico-financiar subordonat directorului economic si compartimentul de productie subordonat directorului tehnic.Personalul salariat are intocmita fisa postului in baza careia isi desfasoara activitatea la fiecare loc de munca(ferma, sector, compartiment functional).Forta

de munca de care dispune societatea agricola este formata din muncitori permanenti si din asociatii care doresc sa participe la procesul de munca.

Forta de munca de care dispune societatea agricola este formata din muncitori permanenti si din asociatii care doresc sa participle la procesul de munca. Structura fortei de munca este diferita atat din punct de vedere al pregatirii profesionale cat si ca varsta si sex. Dintr-un total de 80 de salariati 60 sunt permanenti, in timp ce restul de 20 lucreaza sezonier. Se observa ca 30% din muncitori au un nivel de pregatire profesionala foarte bun, iar in ceea ce priveste gradul de imbatranire, 25% reprezinta salariatii peste limita de varsta.

In timpul campaniilor agricole societatea va utiliza forta de munca ziliera pentru a putea face fata volumului de lucrari ce trebuiesc efectuate.

STRUCTURA DE PRODUCTIE

Intre structura de productie si cea organizatorica trebuie sa existe relatii de legatura si conditionare. Printr-o structura de productie eficienta, societatea devine competitiva pe piata.Structura culturilor din societatea agricola este specifica zonei de campie, societatea cultivand doar culturi de camp. In perioada analizata, terenul arabil de care dispune societatea a fost repartizat dupa cum urmeaza:

Consiliul de administratie

Director economic Compartiment de marketing Director tehnic

Compartiment de productie

F1- vegetala

F2- vegetala

CompartimentEconomico-financiar

AGA

Comisia de cenzori

Nr crt Cultura Suprafata Ha

%

1 Grau 150 302 Porumb 200 403 Floarea-soarelui 50 104 Soia 100 20Total 600 100

30%

40%

10% 20%

Structura culturilor

GrauPorumbFloarea soarelui Soia

Porumbul reprezinta cultura cea mai intens cultivata, ocupand o suprafata de 200 ha dintr-un total de 600, reprezentand 40 % din suprafata totala. Acesta este urmat de catre grau, ce ocupa 30% din suprafata totala. Cea mai mica suprafata este ocupata de floarea soarelui, si anume 10% din totalul cultivat.

POTENTIALUL MATERIALEvolutia ascendenta a tehnicii agricole a creat o diversitate a productiei de utilaje

astfel ca exista posibilitatea unor optiunii in alegerea solutiilor de mecanizare, realizandu-se ceea ce in literatura de specialitate se defineste ca “activitati concurentiale”. Din acest punct de vedere, eficienta mecanizarii apare conditionata, pe de o parte de complexul de factori ce definesc conditiile naturale si economice in care are loc folosirea tractoarelor si masinilor agricole.

Sistemul de maşini defineşte ansamblul utilajelor destinate realizării tuturor proceselor de muncă prevăzute în tehnologia de producţie a unei culturi, ramuri de producţie agricolă sau a unui produs determinatSistemul de maşini trebuie să asigure realizarea următoarelor cerinţe:

1. Să corespundă particularităţilor biologice si agrotehnice,cultivarii culturilor agricole;2. sa asigure mecanizarea tuturor proceselor de productie;3. sa amelioreze conditiile de munca4. sa sporeasca productivitatea muncii5. sa amelioreze conditiile de munca6. sa asigure pastrarea si cresterea fertilitatii pamantului

Utilajele au fost achizitionate in cea mai mare parte dupa infiintarea societatii si au o durata scurta de utilizare,fapt pentru care contribuie la cresterea productiei.

Mijloace fixe existente

Nr crt

Specificare Numar

1. Tractoare, din care: 181.1 - U 650 121.2 - U 800 62. Plug PP 3-30 103. Semanatoare SUP 29M6 74. Semanatoare SPC 8M 85. Disc GD 3.2 76. Remorca 2RB5A 87. Combina Sema 140 7

II.3. Analiza forţei de muncă:

Printre categoriile de personal care asigura desfasurarea normala a activitatii societatii se afla: Director general Sef de ferma Tehnician Conducator auto Agronom Economist Mecanizatori agricoli

Structura fortei de munca:

Nr. crt Specificare Numarul Sexfeminin masculin

1 Total salariati 80 25 652 Salariati cu studii

superioare24 8 18

3 Salariati aflati peste limita de varsta

20 6 14

28%

72%

Structura pe sexe

FemininMasculin

Este de remarcat ca in structura fortei de munca, predominanti sunt barbatii, acestia reprezentand aproximativ 3 sferturi din totalul de angajati.

30%

70%

Structura pe studii

Salariati cu studii superioareSalariati fara studii

Doar 30% din totalul de angajati, sunt angajati cu studii superioare.

25%

75%

Structura pe varsta

Peste limita de varstaIn limita de varsta

Dintr-un total de 80 de angajati, 20 din acestia, reprezentand 25%, sunt angajati peste limita de varsta.

II.4. Rezultatele economico-financiare

Datele contabile, pregatite intr-o forma adecvata analizei, constituie fundamentul diagnosticului financiar. Lucrarea de diagnosticare financiara va viza studiul evolutiei activitatii prin comparatii interanuale, iar principalele probleme vor fi : exploatarea si rezultatele, echilibrul financiar, sinteza rezultatelor si fluxurilor financiare.

Datele privind activitatea financiara a societatii agricole in perioada anterioara sunt prezente in tabelul de mai jos:

Nr crt Indicatori Valoare2004 2005 2006

1 Stocuri 71183089 9229996 105013942 Active circulante 98164046 13819511 169011733 Active curente 98164046 13819511 169011734 TOTAL ACTIVE 216 733 692 29743843 35 803 3465 Capitaluri proprii 126 346 281 16 657 398 20 131 7666 Total datorii 90387411 13086445 156715807 Pasive curente 75835824 15843753 187372528 Cifra de afaceri 128658245 14420002 9650705

Productia vanduta 128658245 14420002 9650705Venituri din vanzarea marfurilor

0 0 0

Venituri din exploatare 128658245 14420002 9650705Prestari servicii terti 0 0 0

9 Venituri financiare 0 0 010 Venituri exceptionale 0 0 0

Total venituri 128658245 14420002 965070511 Cheltuieli pentru

exploatare109534224 12105323 7434407

Cheltuieli cu servicii prestate

38053853 1947583 769343

12 Cheltuieli financiare 0 0 013 Cheltuieli exceptionale 0 0 0

Total cheltuieli 109534224 12105323 743440714 Profit brut 19 124 021 2 314 679 2 216 29815 Impozit pe profit 2736957 103854 10184616 Profit net 16 387 064 2 210 825 2 114 452Datele au fost preluate din bilantul contabil al firmei.

Pe baza acestor informatii se pot calcula urmatorii indicatori financiari:1) Indicatori de lichiditate Rata lichiditatii imediate=(active circulante-stocuri)/pasive curente Rata lichiditatii curente=active circulante/pasive curenteIndicatori de solvabilitate

Rata datoriilor totale=(total datorii/total active)x100 Solvabilitatea financiara=capital propriu/cifra de afaceri

2) Indicatori de gestiune Viteza de rotatie a activelor= cifra de afaceri/active circulante

3) Indicatori de rentabilitate Marja de profit= (profit net/cifra de afaceri)x100 Rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)x100

Anul 2004:Rata lichiditatii imediate=(98164046-71183089)/ 75835824=0,35Rata lichiditatii curente=98164046/75835824=1,29Rata datoriilor totale=(90387411/216733692)x100=41,7%Solvabilitatea financiara=126 346 281/128658245=0,98Viteza de rotatie a activelor=128658245/98164046=1,31Marja de profit=(16387064/128658245)x100=12,73%Rata rentabilitatii resurselor consumate=(19124021/109534224)x100=17,45%

Anul 2005 :Rata lichiditatii imediate=(13819511-9229996)/15843753=0,28Rata lichiditatii curente=13819511/15843753=0,87Rata datoriilor totale=(13086445/29743843)x100=43,99%Solvabilitatea financiara=16 657 398/14420002=1,155Viteza de rotatie a activelor=14420002/13819511=1,043Marja de profit=(2 210 825/14420002)x100=15,33%Rata rentabilitatii resurselor consumate=(2 314 679/12105323)x100=19,121%

Anul 2006 :Rata lichiditatii imediate=(16901173-10501394)/ 18737252=0,34Rata lichiditatii curente=16901173/18737252=0,90Rata datoriilor totale=(15671580/35 803 346)x100=43,77%Solvabilitatea financiara= 20 131 766/ 9650705=2,086Viteza de rotatie a activelor=9650705/16901173=0,57Marja de profit=(2 114 452/9650705)x100=21,90%Rata rentabilitatii resurselor consumate=(2 216 298/7434407)x100=29,81%

Nr crt Indicatori ValoareAnul 2004 Anul 2005 Anul 2006

I INDICATORI FINANCIARI1. Indicatori de lichiditate

-rata lichiditatii imediate 0,35 0,28 0,34-rata lichiditatii curente 1,29 0,87 0,90

2. Indicatori de solvabilitate-rata datoriilor totale 41,7% 43,99% 43,77%-solvabilitate financiara 0,98 1,155 2,086

3. Indicatori de gestiune-viteze de rotatie a activelor 1,043 1,043 0,57

4. Indicatori de rentabilitate-marja de profit 12,73% 15,33% 21,90%-rata rentabilitatii resurselor consumate

17,45% 19,121% 29,81%

Analizand evolutia indicatorilor se constata urmatoarele:

-capacitatea societatii de a-si achita datoriile a avut o evolutie constanta in perioada analizata. Avand in vedere faptul ca rata lichiditatii imediate trebuie sa tinda catre 1, in toti cei trei ani, firma a avut o capacitate nesatisfacatoare de a-si plati datoriile;-rata lichiditatii curente, indicator ce ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente, a oscilat de-a lungul anilor, cea mai mica valoare inregistrandu-se in anul 2005;-rata datoriilor totale la total activ masoara procentajul, din totalul fondurilor, asigurat de creditori; creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute, deoarece cu cat este mai scazuta rata, cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lichidarii;cea mai mica valoare a acestui indicator s-a inregistrat in anul 2004;-marja de profit, indicator ce arata profitabilitatea agentului economic, are cea mai mare valoare in anul 2006.

II.5.Analiza SWOT

OPORTUNITATI

-tendintele pietei;-cunoasterea concurentei din toate punctele de vedere-cunoasterea nevoilor clientilor

AMENINTARI

-veniturile tot mai mici ale populaţiei-concurenta tot mai mare -piaţă de desfacere neorganizată pentru produsele agricole, care creează dificultăţi în valorificarea produselor agricole

PUNCTE FORTE

-raportul calitate-pret;-amplasament pe un teren agricol fertil-personal cu un nivel de pregatire profesionala bun-echipament agricol modern- suprafeţe agricole întinse

PUNCTE SLABE

-nu este cunoscuta decat pe plan local-atragerea de clienti numai din zona-reputatia proasta a societatii, ca urmare a datoriilor acumulate de-a lungul timpului

II.6.Piata

 Piata de desfacere este cea zonala,reprezentata de societatile care doresc o gama de produse agricole de calitate superioara,obtinute printr-o tehnologie de ultima ora. In privinta produselor secundare, paiele, exista oportunitatea ca acestea sa fie vandute societatilor zootehnice din zona, in special catre avicole unde paiele sunt folosite la realizarea asternuturilor specifice cresterii puilor broiller in sistemul la sol.           Segmentele de piata carora li se adreseaza societatea agricola sunt reprezentate de societatile comerciale de procesare a produselor agricole care doresc materii prime de calitate superioara la un pret avantajos.

Produsul final si produsele secundare sunt vandute direct clientilor amintiti, pe baza de precontracte, canalul de distributie este deci scurt.

Existenţa în zonă a unui număr mare de societăţi comerciale interesate de produsele agricole brute în zonă reprezintă o oportunitate în plus în vederea desfacerii producţiei obţinute.

Pentru fiecare ciclu de productie sunt necesare materii prime (samanta), materiale auxiliare (ingrasaminte, insecticide, erbicide, fungicide) si materiale consumabile (combustibil, piese de schimb).

Furnizorii de materiale:Nr crt

Furnizor Produsul Cantitate(%)

Pret de vanzare(lei/kg)

1. Acvila SA Samanta -grau -proumb -soia -orz-floarea-soarelui

100%100%100%100%100%

54004500420038006000

2. Green House SRL Erbicide, fungicide, insecticide

100% 3900

3. Comppil SA Ingrasaminte chimice/fertilizanti -N -P -K

100%100%100%

450045004500

4. Petrom SA Combustibil 100% 380005. Sabrocom Rom SRL Piese de schimb 100% 2000

Clientii : S.C Prodmar S.R.L ; S.C Pambac S.A, S.C. Vel Pitar S.A, S.C Roland S.A , S.C Agromarket S.R.L, S.C Albatros S.R.L, S.C Boromir S.R.L

Concurentii:S.C AGV Impex S.R.L, S.C ALISUD S.A, S.C Dafic Company S.A, S.A Comcereal S.R.LS.C Unisem S.R.L

Cunoasterea cerintelor pietei pentru produsele vegetale determina restructurarea suprafetei nou detinute ,realizata si in concordanta cu potentialul productiv al pamantului, eficienta economica a fiecarei culturi , asigurarea de forta de munca, etc.

Nr crt Cultura Pret SuprafataHa %

1 Grau 0.6 200 302 Porumb 0.65 150 403 Floarea soarelui 0.8 50 104 Mazare 0.9 100 20Total 600 100

III Programul de productie

Programul de productie, respectiv produsele care se obtin , constituie o componenta a unui plan de afaceri. Ele se alatura altor componente ale acestuia, cum ar fi: cea de marketing, vânzarea si promovarea produselor sau componenta financiara. Planul de afaceri poate fi elaborat de o societate, atestând redresarea situatiei economice, sau când se demareaza o afacere noua. El reprezinta un element util în relatii cu institutiile financiare.Programul de productie, ca parte a planificarii cronologice, are rolul de a orienta activitatea de productie a unei unitati pe o perioada scurta de timp (pâna la un an). Elaborarea si aplicarea lui presupune, de fapt, si actiuni foarte precise în domeniul productiei (structura culturilor, dimensiunea si structura efectivelor de animale, fixarea nivelului randamentelor pe hectar si pe cap de animal), ceea ce vine în întâmpinarea atingerii obiectivelor din planul strategic si, implicit, a materializarii strategiei.

Metodele de prognozare se utilizeaza în diferite domenii. Unul dintre acestea are în vedere prognozarea nivelului productiei medii la hectar. Aceasta intervine, cu un rol foarte important, între altele, în elaborarea programului anual de productie al unei exploatatiei, si, în general, a planului de afaceri al acesteia, sau când se demareaza o investitie într-o activitate agricola – o noua afacere – orice întreprinzator îsi pune problema nivelului productiei pe care îl poate si pe care trebuie sa -l obtina, de el depinzând, mai departe, rezultatele economice finale.

Productia medie influenteaza, între altele : structura culturilor (o productie medie mai mare permite obtinerea aceleiasi productii

totale de pe o suprafata mai mica, diferenta fiind repartizata altor culturi); nivelul cheltuielilor de productie pe hectar, acestea urmând sa se coreleze, cu

productia care se a va obtine; volumul si structura factorilor de productie ce trebuie alocati - cresterea nivelului

productiei determina, desigur, modificari ale acestora; rezultatele de productie si economico-financiare (o productie ridicata va determina un

volum total al acesteia mai mare, iar la un anumit nivel al pretului de vânzare si al costului, venituri si profituri crescatoare fata de perioada precedenta).

III.1 Prognozarea productiei medii

Trebuie sa existe o corespondenta intre nivelul productiei medii in perioada anterioara efectuarii prognozei si metoda de pronozare.

In vederea prognozarii nivelului productiei medii se foloseste metode mediilor mobile.Metoda mediilor mobile

Se foloseste atunci când seria de timp a productiei medii prezinta o evolutie oscilanta. În acest caz, se calculeaza mediile mobile dintr-un anumit numar de ani.Acest numar se poate stabili:-fie prin încercari succesive, oprindu-ne la acel numar de termeni pentru care seria productiilor medii obtinute prin calcul prezinta o evolutie continua, crescatoarea sau descrescatoare;-fie prin numararea perioadelor de timp dintre doua punctede maxim sau de minim, rezultate din graficul seriei dinamice a productiei medii.

Cultura Anii2009 2010 2011 2012 2013

Grau 1429 3403 2965 2746 1541Porumb 2993 4441 3952 3565 1526

Floarea soarelui 1268 1595 1381 1540 654Mazare 1249 2364 1776 2002 758

Grau

2009 2010 2011 2012 2013

1429 3403 2965 2746 1541

2416 3184 2855.5 2143.52800 3019.7 2499.5

2909.8 2759.6

2834.7

Prognozarea productiei medii pentru grau in anul 2011 este de 2834.7 kg/ha.

Porumb

2009 2010 2011 2012 2013

2993 4441 3952 3565 1526

3717 4196.5 3758.3 2545.53956.7 3977.4 3152

3967 3564.73765.8

Prognozarea productiei medii pentru porumb in anul 2011 este de 3765.8 kg/ha.

Floarea soarelui

2009 2010 2011 2012 2013

1268 1595 1381 1540 654

1431.5 1488 1460.5 10971459.7 1474,2 1278.7

1466.9 1376.41421.6

Prognozarea productiei medii pentru floarea soarelui in anul 2011 este de 1421.6 kg/ha.

Mazare2009 2010 2011 2012 2013

1249 2364 1776 2002 758

1806.5 2070 1889 13801938.2 1979.5 1634.5

1958.8 18071882.9

Prognozarea productiei medii pentru mazare in anul 2011 este de 1882.9 kg/ha.

Prognozarea productiei medii pentru anul 2014 Grau Porumb Floarea soarelui Mazare2834.7 3765.8 1421.6 1882.9

29%

38%

14%

19%

Productia medie pentru anul 2014

GrauPorumbFloarea soareluiMazare

III.2 Optimizarea structurii de productie

Pentru optimizarea structurii de productie sunt necesare anumite elemente de intrare cum ar fi:- suprafata totala detinuta - resursele totale disponibile- forta de munca disponibila.

Optimizarea inseamna alegerea celei mai bune variante de structura de productie. Pentru aceasta se pot utiliza mai multe metode.Metoda programarii liniare are la baza un model economico-matematic format din o functie obiectiv de maximizare a profitului sau minimizare a cheltuielilor si un sistem de restrictii cu privire la incadrarea in disponibilitatile de resurse , restrictii de nenegativitate si restrictii de asolament.

Structura de productie a unei exploatatii agricole desemneaza domeniul sau de activitate, iar în cazul elaborarii unei strategii este o componenta a acesteia, influentând sub multiple aspecte rezultatele ce se vor obtine.De fapt, structura de productie se defineste prin felul si numarul ramurilor vegetale si /sau zootehnice, prin proportiile dintre ele si prin ponderea fiecareia în activitatea exploatatiei.Structura de productie a unei exploatatii agricole are un rol important in ceea ce priveste rezultatele de productie si economice pe care ea le obtine, modul in care sunt utilizate resursele, adaptarea ei lamediul ambiant, privit in sens managerial, in care functioneaza.Datorita complexitatii sale, determinata de multimea componentelor, a raporturilor dintre acestea si de impactul pe care îl genereaza asupra economiei exploatatiilor agricole, structura de productie are o încarcatura decizionala deosebita. În acest context, structura de productie

poate fi privita ca o combinare de optiuni, adica ceea ce urmeaza a obtine unitatea putând fi facut în diferite moduri. Astfel, o anumita cantitate de produse poate fi realizata pe o suprafata mai mare sau mai mica de teren, în functie de gradul de intensivitate a culturilor. Productiile la unitatea de suprafata si structura acestora sunt rezultatul cantitatii factorilor alocati. Din acest punct de vedere, prezinta interes proportiile care se stabilesc între ramuri, dar si între exploatatiile care desfasoara aceleasi activitati agricole.

Problemele referitoare la alegerea structurii de productie cunosc grade de complexitate diferite, putand sa evoluaeze de la inlocuirea unei culturi cu alta, pana la modificarea structurii in ansamblul sau.

Metoda bugetului partial

În ceea ce priveste metodele utilizabile pentru optimizarea proceselor amintite, lucrurile evolueaza de la simplu la complex, adica de la înlocuirea unei culturi cu alta, mergând pâna la optimizarea de ansamblu a structurii de productie, cu modificari substantiale în sistemul de productie. Se recurge, ca urmare, la metode cum sunt: bugetul partial, matricea de câstig, metoda variantelor (normativ-constructiva) si programarea liniara.

Bugetul partial se utilizeaza în cazul în care o cultura se înlocuieste cu alta, fara sa fie puse în discutie sistemul si aparatul de productie (cheltuielile fixe ramân la acelasi nivel).

În cazul bugetului partial elementele care au intervenit sunt privite static: un anumit nivel al pretului produsului înlocuit si un nivel dat al randamentului culturii care se introduce în structura. Dar aceste elemente, fara a le mai avea în vedere si pe altele, este firesc sa înregistreze diverse evolutii în perioada urmatoare. Sunt posibile situatii variate în procesul de înlocuire, interesul pentru o cultura sau alta modificându-se potrivit nivelului înregistrat de elementele luate în calcul.

Indicatori Simbol U.M Cultura noua(Mazare)

Cultura anterioara(Soia)

Prod medie q Kg 1629.8 1844.4Pret vanzare p Lei/kg 0.9 1.5Ch de prod/ha

ch Lei/kg 800

Pentru ca inlocuirea soia-mazare sa fie convenabila, trebuie ca in urmatoarele relatii sa se respecte:PIERDERI CASTIGURIA. 200 C. 1467B. 2767 D. 1600TOTAL 4450 TOTAL 4600

Unde : A = cheltuieli de la cultura care se introduce in structura (mazare) B = venituri de la cultura inlocuita (soia) C = veniturile de la cultura care se introduce in structura ( mazare) D = cheltuieli de la cultura veche (soia)

(C+D) – (A+B) > 0(1467+1600) – ( 200+2767) >0 (A) → castiguri > pierderi(C+D) > (A+B) (1467+1600) > (200+2767) (A) →inlocuirea soia – mazare este avantajoasa

IV. Comercializarea produselor

Programul de comercializare cuprinde de fapt vanzarea produselor obtinute in exploatatia agricola, la pretul pietei si rezultand in urma acestui proces un venit.

Produs Cantitate Beneficiar Pret vanzare (lei/kg)

Venit (lei)

Grau 300000 Vel Pitar 0.6 180000Porumb 220000 SC Boromir SRL 0,65 143000Floarea-soarelui 28000 SC Prodmar SRL 0,8 22400Mazare 700000 SC Agromarket

SRL0,9 630000

TOTAL - - - 975400

35%

35%

13%

16%

Structura veniturilor din vanzari

GrauPorumbFloarea soareluiMazare

Din totalul veniturilor, cea mai mare pondere o detine productia de grau si porumb cu un venit de 780 lei , aceasta fiind influentata de cantitate sau pret. Din total de 100% venituri, porumbul si graul reprezinta 36% .

V. Programul financiar

Conditiile in care sunt organizate si functioneaza diferitele tipuri de exploatatii agricole fac necesara reconsiderarea activitatii economice a acestora in termeni de profitabilitate si competitivitate. Implementarea acestor doua concepte, ca elemente ale performantei economice, este favorizata de cunoasterea realitatilor si valorificarea posibilitatilor determinate de conditiile naturale, materiale, economice si a celor referitoare la cererea manifestata pe piata fata de anumite produse.

In tabelul de mai jos este evidentiat necesarul de samanta pentru fiecare cultura din structura proprie, dar si necesarul de ingrasaminte pentru cultura planificata la hectar.

Estimarea cantitativa a resurselor de productieNrcrt

Cultura Suprafata Necesar de seminte(kg) Necesar de ingrasaminte

La Ha Total N P K

1 Grau 200 250 50000 90 25 302 Porumb 150 30 4500 140 45 603 Floarea

soarelui50 5 250 70 90 30

4 Mazare 100 85 8500 35 24 40

Estimarea cheltuielilorNr Crt Indicatori U.m Sume1 Total cheltuieli din care: lei 61314,5 1.1 Cheltuieli cu seminte lei 48900 1.2 Cheltuieli cu ingrasaminte lei 3404,5 1.3 Chetuieli cu combustibilul lei 760 1.4 Cheltuieli cu arenda lei 8250

Arenda se va plati din productia de grau,respectiv 10% Plata arendei : 100 ha x productie medie la ha grau 100ha x 2416.8kg=241680 kg/ha 241680 x 0,6 = 145008 lei

10% x 145008 = 14500.8 lei

Rezultatele economico-financiare estimate ale exploatatiei agricoleNr Crt Indicatori U m Sume1 Cheltuieli totale Lei 61314,52 Venituri totale Lei 9754003 Profit lei 914085.54 Rata profitului % 18,75

La sfarsitul perioadei, s-a constatat ca inlocuirea culturii de soia cu cea de mazare este una profitabila, obtinandu-se venituri considerabile de pe urma comercializarii produsului. Structura financiara este precizata in tabelul anterior.